64729495 carte grile tehnica raspunsuri corecte

100
CAP. I FORMULAREA MEDICAMENTELOR Preformularea se ocupa cu: studiul proprietatilor secundare fizico-chimice fundamentale ale substantei active; cu studiul proprietatilor pulberii de substanta active si cu studiul compatibilitatii substantei active cu excipientii. Etapele premergatoare formularii unui medicament sunt : descoperirea substantei medicamentoase sau izolarea sa din produsi naturali, stabilitatea proprietatilor acesteia, obtinerea unor cantitati suficiente pentru formulare si testarea preclinica si clinica. Proprietatile fizico-chimice ale unei substante active noi, studiate in faza preformularii sunt : coeficientul de partaj, constanta de disociere, solubilitatea si starea cristalina. Punctul de plecare in formularea unui medicament nou: il constituie substanta activa. Dupa modul de formulare, medicamentele se impart in mai multe grupe si anume: oficinale, industriale si magistrale. Formularea medicamentelor: se bazeaza pe proprietatile fizico-chimice si biofarmaceutice ale ingredientelor active care le confera efectul terapeutic; consta in alegerea celor mai potriviti excipienti, in functie de forma farmaceutica si inseamna stabilirea compozitiei si a formei farmaceutice. Formularea unui medicament nou: are in vedere o serie de factori legati de proprietatile farmacodinamice, farmacocinetice si fizico-chimice ale substantei active si biodisponibilitatea substantei medicamentoase. Daca substanta activa prezinta polimorfism, pentru realizarea formei farmaceutice cu eliberarea cea mai rapida: se alege polimorful metastabil, polimorful cu punct de topire mai mic si polimorful mai solubil. Calea de administrare a unui medicament se alege in functie de: biodisponibilitatea substantei active, viteza de actiune dorita; durata tratamentului si tipul de boala si tipul de bolnav. Calea de administrare orala: este cea mai simpla cale de administrare folosita pentru administrarea comprimatelor, capsulelor si a preparatelor fluide de uz intern, si este folosita pentru actiunea sistemica a substantei active. Caile parenterale se prefera atunci cand: substanta activa este inactivata pe cale orala, bolnavii sunt inconstienti sau incapabili sa foloseasca medicatia

Upload: marin-stelian-ghionoiu

Post on 28-Apr-2015

234 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

CAP. I FORMULAREA MEDICAMENTELOR

Preformularea se ocupa cu: studiul proprietatilor secundare fizico-chimice fundamentale ale substantei active; cu studiul proprietatilor pulberii de substanta active si cu studiul compatibilitatii substantei active cu excipientii. Etapele premergatoare formularii unui medicament sunt : descoperirea substantei medicamentoase sau izolarea sa din produsi naturali, stabilitatea proprietatilor acesteia, obtinerea unor cantitati suficiente pentru formulare si testarea preclinica si clinica.

Proprietatile fizico-chimice ale unei substante active noi, studiate in faza preformularii sunt : coeficientul de partaj, constanta de disociere, solubilitatea si starea cristalina.

Punctul de plecare in formularea unui medicament nou: il constituie substanta activa.

Dupa modul de formulare, medicamentele se impart in mai multe grupe si anume: oficinale, industriale si magistrale.

Formularea medicamentelor: se bazeaza pe proprietatile fizico-chimice si biofarmaceutice ale ingredientelor active care le confera efectul terapeutic; consta in alegerea celor mai potriviti excipienti, in functie de forma farmaceutica si inseamna stabilirea compozitiei si a formei farmaceutice. Formularea unui medicament nou: are in vedere o serie de factori legati de proprietatile farmacodinamice, farmacocinetice si fizico-chimice ale substantei active si biodisponibilitatea substantei medicamentoase.

Daca substanta activa prezinta polimorfism, pentru realizarea formei farmaceutice cu eliberarea cea mai rapida: se alege polimorful metastabil, polimorful cu punct de topire mai mic si polimorful mai solubil. Calea de administrare a unui medicament se alege in functie de: biodisponibilitatea substantei active, viteza de actiune dorita; durata tratamentului si tipul de boala si tipul de bolnav.

Calea de administrare orala: este cea mai simpla cale de administrare folosita pentru administrarea comprimatelor, capsulelor si a preparatelor fluide de uz intern, si este folosita pentru actiunea sistemica a substantei active.

Caile parenterale se prefera atunci cand: substanta activa este inactivata pe cale orala, bolnavii sunt inconstienti sau incapabili sa foloseasca medicatia

Page 2: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

orala; se urmareste o absorbtie rapida si se doreste o actiune sistemica a substantei active.

Calea rectala de administrare se foloseste pentru: actiunea locala sau sistemica a substantei active, pentru ocolirea barierei hepatice si pentru administrarea supozitoarelor.Pe calea vaginala: se administreaza substante active sub forma de comprimate vaginale si ovule utilizate mai ales pentru actiunea locala.

Substantele active administrate pe cale topica pot fi: antiseptice, antifungice, antiinflamatoare, emoliente si protectoare.

Pentru aplicarea topica, sub forma semisolida se folosesc preparate sub forma de unguente, creme, paste, solutii, emulsii, suspensii, spray-uri si pudre.

Calea respiratorie de administrare a substantelor medicamentoase: prezinta o suprafata mare de absorbtie, asigura fie o actiune locala, fie o actiune sistemica in functie de diametrul particulelor substantelor active; permite administrarea de aerosoli, inhalatii si pulverizatii si poate prezenta o actiune identica cu cea obtinuta dupa administrarea intravenoasa (numai dupa absorbtia la nivelul alveolelor pulmonare).

Substantele auxiliare sau excipientii din formularea medicamentelor: trebuie alese astfel incat sa nu prezinte interactiuni nedorite cu substanta activa sau intre ele, sa fie lipsite de efect toxic si/sau farmacologic, sa nu influenteze defavorabil caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al preparatului si sa nu interfereze dozarea ingredientului activ.

Substantele auxiliare: transforma substanta activa in forma farmaceutica; trebuie sa fie inerte fata de substanta activa si fata de recipientul de conditionare primara.

Substantele auxiliare care ationeaza datorita micsorarii tensiunii superficiale sunt: antispumantii, umectantii, solubilizantii si emulgatorii.

Substantele auxiliare care asigura stabilitatea fizico-chimica medic.: sunt antioxidanti, reglatori de pH si conservanti antimicrobieni. Functiile substantelor auxiliare sunt: realizarea unei forme farmaceutice, divizarea dozei de substante medicamentoase; ameliorarea biodisponibilitatii substantei medicamentoase si asigurarea stabilitatii medicamentului.

Promotorii de absorbtie: sunt substante auxiliare care farvorizeaza transportul transmembranar, amelioreaza eliberarea si cresc absorbtia substantei active.

Page 3: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

Excipientul este substanta auxiliara care: influenteaza realizarea, stabilitatea si biodisponibilitatea formei farmaceutice.

Materialul de conditionare primara (recipientul): trebuie sa fie inert fizic si chimic fata de medicament, rezistent la variatii mari de temperatura si umiditate; trebuie sa aiba rezistenta mecanica satisfacatoare si impermeabil fata de lichide, gaze si microorganisme.

Materialul de conditionare secundara a medicamentului: faciliteaza manipularea si transportul medicamentului, permite identificarea usoara a acestuia si informeaza bolnavul asupra continutului.

Preparatele orale formulate ca lichide: sunt recomandate copiilor deoarece se inghit usor, pot fi diluate la dozajul corespunzator varstei, greutatii si suprafetei corporale, pot fi aromatizate si indulcite.

Optimizarea formularii unei forme farmaceutice se poate face: intervenind la nivelul substantei medicamentoase, a substantei auxiliare si la nivelul procesului de fabricatie.

Formele farmaceutice care asigura un profil de eliberare modificata a substantei active: sunt forme cu eliberare intermitenta a substantei active (forme pulsate), cu cedare controlata, prelungita si eliberare la tinta.

Modularea proprietatilor biofarmaceutice a medicamentelor s-a realizat: cu ajutorul substantelor active de tipul prodrug-urilor, derivatilor bioreversibili analogi si a derivatilor hibrizi. Derivatii bioreversibili analogi: sunt acele substante medicamentoase care se obtin prin modificarea scheletului substantei de baza, la care se nu modifica efectul biologic al substantei de baza; care se obtin prin eliminarea sau introducerea unor substituenti in molecula substantei de baza si au un comportament farmacocinetic diferit fata de substanta de baza.

Prodrog-urile sau precursorii medicamentosi sunt: substante care se obtin prin modularea structurii chimice a substantei de baza; au activitate biologica numai ”in vivo”, ca rezultat al scindarii enzimatice sau neenzimatice pe cale enzimatica sau neenzimatica, inlatura proprietatile nedorite ale substantei de baza cum ar fi instabilitatea gastrica, gustul amar, stabilitatea redusa si au o structura chimica bine determinata.

Formele farmaceutice moderne utilizeaza urmatorii vectori medicamentosi: microsfere, microcapsule, nanosfere si nanocapsule; vectori coloidali dirijati de anticorpi monoclonali si lipozomi.

Page 4: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

Studiul activitatii farmacologice pe om sau studiul clinic a unui medicament nou: se refera la acceptarea acestuia la indivizii sanatosi in prima faza de studiu, la stabilirea eficacitatii acestuia la voluntari bolnavi in faza a doua de studiu; se refera la eficacitatea si acceptabilitatea la un numar mare de bolnavi in faza a treia de studiu si la studierea cazurilor de utilizare particulara si precizarea in final a valorilor terapeutice a noului medicament.

Autorizarea si/sau inregistrarea unui medicament nou la M.S.: se face pe baza unei cereri, la care se anexeaza dosarul farmaceutic, dosarul farmacologic si toxicologic preclinic, si dosarul clinic.

CAP. II CONDITIONAREA MEDICAMENTELOR

Principalul rol al unui recipient de conditionare primara care serveste la marketingul medicamentul este: rolul estetic.

Pentru un recipient de conditionarea, sa reactioneze fizic si chimic cu produsul medicamentos, reprezinta un dezavantaj. Rolul de protectie al unui ambalaj de conditionare este: de protejare contra socurilor in timpul transportului si manipularii; de protejare contra factorilor atmosferici care pot contribui la degradarea medicamentului; de protejare fata de microorganismele din mediu si fata de impurificari fizice si mecanice.

Tipul de recipient care impiedica pierderea apei de cristalizare in cazul substantelor eflorescente este: recipientul inchis etans.

Sticla de tip I (borosilicat) folosita ca ambalaj, prezinta urmatoarele avantaje: inertie chimica, transparenta si impermeabilitate la gaze si vapori.

Sticla de tip I este: sticla borosilicat. Sticla folosita ca ambalaj prezinta si dezavantaje cum ar fi: fragilitate si volum mare.

Recipientele din sticla de tipul I: au rezistenta hidrolitica inalta si sunt destinate a fi refolosite, cu exceptia celor utilizate pentru sange uman.

Printre cele mai importante proprietati ale sticlei se numara: sterilizabilitatea si transparenta.

Pentru conditionarea sangelui de uz uman se folosesc: recipiente din sticla de tipul I.

Page 5: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

Recipientele din sticla silico-sodico-calcica: sunt utilizate pentru preparate parenterale neapoase, pulberi de uz parenteral si pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral.

Sticla de tip III: este sticla de tip silico-sodico-calcica obisnuita; se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si pulberilor de uz parenteral.

Recipientele din sticla de tipul IV: sunt fabricate din sticla silico-sodico-calcico obisnuita sau cu rezistenta hidrolitica joasa; se utilizeaza pentru preparatele lichide, semisolide, solide dar nu de uz parenteral.

Sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica inalta: este sticla de tipul II sau cea care a fost supusa unui tratament de suprafata.

Siliconarea sticlei are drept consecinta: inbunatatirea stabilitatii chimice si realizarea unei mai bune goliri a continutului din recipient.

Siliconarea sticlei: se poate realiza pe cale umeda, uscata sau prin tratare cu diclordimetilsilan.

Principalele proprietati mecanice ale materialelor platice utilizate pentru conditionarea medicamentelor sunt plasticitatea si elasticitatea.

Materialele plastice: au soliditate mecanica inalta si au rezistenta mica la temperaturi inalte; nu au volum mare si greutate redusa, nu absorb substante medicamentoase si auxiliare si nu sunt fragile

Dezavantajele materialelor plastice: permeabilitate pentru gaze si vapori de apa; absorbtia unor componente ale medicamentelor; pierderea unor componente volatile prezente la formularea medicamentului; cedarea unor aditivi produsului medicamentos

Avantajele utilizarii materialelor plastice: posibilitatea prelucrarii sub diverse forme; masa si volum reduse; lipsa fragilitatii si aspect placut

Principalele materiale termoplastice folosite pentru conditionarea medicamentelor: polietilene, policlorura de vinil si polistiren

Din categoria elastomerilor fac parte: cauciucurile naturale, sintetice si de siliconi

Policarbonatii se utilizeaza pentru fabricarea: seringilor, flacoanelor de plasma, a canulelor pentru perfuzie si a biberoanelor incasabile si sterilizabile

Page 6: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

Polietilenele: sunt polimeri ai etenei, cu structura liniara sau ramificata; sunt putin permeabile la gaze; nu sunt polimeri termorezistenti

In urma procesului de imbatranire materialele plastice sufera procese de: fisurare si opacifiere

Metalele folosite pentru fabricareaunor ambalaje primare sunt: aluminiu si staniu

Avantajele recipientelor din aluminiu: sunt usoare, usor pliabile si au rezistenta termica mare; pot fi usor etichetate prin imprimare directa

Aluminiul prezinta unele avantaje: etanseitate si opacitate la lumina

Materialele celulozice: face parte si celofanul; cartonul este indicat pentru fabricarea de ambalaje pentru conditionare secundara; prin acoperirea hartiei cu ceara, metale sau materiale plastice rezistenta acesteia la factorii de mediu creste

Polimerii utilizati pentru acoperirea hartiei: polietilena si siliconul

Complecsii folositi pentru conditionarea medicamentelor: sunt asocieri de mai multe filme sau pelicule de natura diferita; au avantajul de a compensa inconvenientele fiecarui material asociat; includ aluminiul asociat cu polietilena

Recipientele cu rol functional sunt: recipiente presurizate cu valva dozatoare; recipiente adaptate pentru insertie in cavitati

Recipientele pentru conditionarea comprimatelor si capsulelor pot fi: din sticla, plastomeri, metal sau hartie innobilata

Sistemul de conditionare Bottlepack: se utilizeaza pentru conditionarea aseptica a lichidelor in recipiente de plastic transparente; formarea, umplerea si sigilarea recipientelor au loc intr-un ciclu de operatii succesive; recipientele se formeaza prin extruderea polimerului

Tehnica blister de conditionare: se utilizeaza frecvent pentru forme farmaceutice solide; consta in sudare sub vid si la temperatura controlata a unei folii de aluminiu peste o folie termoplastica deformata anterior; permite separarea individuala a dozelor

Materialele utilizate pentru fabricarea blisterelor sunt: polivinilclorura, polivinilidenclorura, polipropilena si aluminiu

Page 7: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

Avantajele ambalajelor unidoza: identificarea cu usurinta a medicatiei; vitarea erorilor de administrare; eliminarea contaminarii la manipulare; inventarierea usoara

Contionarea in doze unitare se poate folosi pentru: comprimate, capsule, supozitoare si picaturi oftalmice

Indicatiile de pe eticheta recipientului se refera la: numele intreprinderii producatoare; denumirea, concentratia produsului, cantitate; termenul de valabilitate; modul si calea de administrare

In prospectul unui medicament sunt inscrise: date farmacologice; indicatii si mod de administrare; contraindicatii si efecte secundare

Tipurile de recipiente de uz farmaceutic descrise de FRX sunt: unidoza, multidoza si sigilat

Prin recipient sigilat se intelege: un recipient inchis prin topirea materialului recipientului

Un recipient cu capac inviolabil este: recipient prevazut cu un dispozitiv special care odata deschis isi pierde caracteristicile initiale

Recipientul cu dispozitiv de siguranta pentru copii: are un dispozitiv care impiedica deschiderea accidentala

CAP. III STABILITATEA SI CONSERVAREA MEDICAMENTELOR

In FRX sunt prevazute urmatoarele afirmatii privind stabilitatea medicamentelor: un medicament este considerat stabil daca, pastrat in conditii corespunzatoare, isi pastreaza neschimbate caracteristicile pe perioada de valabilitate; pentru a asigura stabilitatea medicamentului producatorul poate folosi procedee fizice, fizico-chimice sau chimice; pentru medicamentele realizate in industrie, pe eticheta recipientului trebuie prevazuta data fabricatiei si data expirarii; pentru medicamentele obtinute in farmacie, pe eticheta trebuie prevazuta data de preparare

Perioada de valabilitate a medicamentelor: se mai numeste durata de valabilitate; este perioada de timp care se scurge de la preparare pana la data limita la care medicamentul corespunde inca exigentelor stabilite oficial; durata de valabilitate pentru medicamentele obtinute in farmacie variaza de la cateva zile la cateva luni, in functie de forma farmaceutic

Daca nu se prevede data de expirare, perioada de valabilitate a unui produs realizat in industrie este de 5 ani

Page 8: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

Preparatele realizate in farmacie cu termen de valabilitate scazut, de cateva zile sunt: Infuziile si decocturile Preparatele care nu sunt prevazute in FR, se considera stabile pana cand cantitatea de substanta activa atinge limita de 90% din cantitatea initiala.

Pentru preparatele farmaceutice cu un timp de conservare redus, FRX prevede expresia: se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici

Factorii externi care influenteaza stabilitatea medicamentelor sunt: lumina, aerul, temperatura si microorganismele

Aerul poate accelera descompunerea preparatelor farmaceutice, datorita prezentei: oxigenului, dioxidului de carbon; umiditatii si microorganismelor

Conform FRX, prin conservarea medicamentelor in recipiente ”bine inchise”, se evita urmatoarele: contaminarea cu rpoduse solide sau lichide

Conform FRX, prin conservarea medicamentelor in recipiente ”inchise etans”, se evita: contaminarea cu produse solide sau lichide; contaminarea cu vapori sau gaze; contaminarea cu microorganisme; pierderea apei de cristalizare

Conform FRX, prin expresia ”ferit de lumina”, se intelege ca: recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun-inchisa; recipientele de sticla pot fi incolore dar pastrate la intuneric, in dulapuri inchise

Conform FRX, prin expresia ”ferit de umiditate” intelem ca: pastrarea medicamentelor se face in recipiente bine inchise si etans, in prezenta unei substante deshidratante

Conform FRX, prin expresia ”la loc racoros” conservarea se face la un interval de temperatura cuprins intre 8-15⁰C.

Conform FRX, prin expresia ”la temperatura camerei” conservarea se face la un interval de temperatura intre 15-25⁰C.

Modificarile fizice care aduc prejudicii calitatiimedicamentelor sunt: modificarea gradului de dispersie; volatilizarea unor lichide; modificarea rezistentei mecanice a comprimatelor

Modificarile de natura fizica intalnite la formele farmaceutice in timpul conservarii se refera la:cresterea rezistentei comprimatelor; modificarea consistentei unguentelor; separarea fazelor emulsiilor; modificarea vascozitatii siropurilor

Page 9: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

Modificarile de natura chimica, se refera la: hidroliza, oxidare si fotoliza; racemizare care duce de obicei la scaderea activitatii si decarboxilare; unele reactii chimice pot fi observate prin modificari ale preparatului farmaceutic (aparitia de precipitate, schimbarea culorii)

Principalii factori care influenteaza oxidarea sunt: oxigenul, lumina si caldura; urmele de ioni metalici

Pentru a evita descompunerea oxidativa a medicamentelor se folosesc: substante usor oxidabile cu potential redox scazut; substante cu actiune sinergica; captatori radicali si umplerea recipientelor cu gaz inert

Ca si antioxidanti se pot folosi: sulfiti, metionina si tiourea

Pentru stabilizarea sistemelor lipofile se folosesc: tocoferolii si esterii acidului galic

Substantele auxiliare care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor in preparatele farmaceutice sunt: zaharul, amidonul, guma arabica si gelatina

Substantele cu actiune sinergicapotenteaza actiunea antioxidantilor: prin regenerarea moleculei deja oxidate; prin complexarea urmelor de metale grele; prin descompunerea peroxizilor ca trepte intermediare ale oxidarii; prin crearea unui pH care franeaza oxidarea

Conservantii antimicrobieni folositi in preparatele farmaceutice se aleg: in functie de natura formei farmaceutice de stabilizat; in functie de compatibilitatea cu compnentele preparatuluiin functie de calea de administrare; concentratia care sa nu produca efecte nedorite dupa administrare

Conform FRX, in dulapul Separanda: se pastreaza recipiente cu substante puternic active

Conform FRX, in dulapul Venena: se pastreaza recipiente cu substante toxice si stupefiante

Conform FRX, recipientele cu substante toxice: trebuie etichetate cu inscriptie alba pe fond negru

Conform FRX, recipientele cu substante puternic active: trebuie etichetate cu inscriptie rosie pe fond alb

Actul farmaceutic de supradozare se admite la formele farmaceutice care contin: substante greu de stabilizat, antibiotice si vitamine; in cazul in care

Page 10: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

supradozarea este admisa, aceasta se practica in medie cu 10-30% fata de valoarea declarata

Supradozarea medicamentelor: procentul se stabileste prin teste de imbatranire rapide sau foarte rapide; se determina in urma a numeroase studii clinice preliminare; se efectueaza diferentiat, in functie de forma farmaceutica; se realizeaza in vederea asigurarii cantitatii de substanta care sa produca efectul terapeutic optim, pe toata durata de utilizare

BIODISPONIBILITATE. BIOECHIVALENTA

- biodisponibilitate sau disponibilitate biologica = cantitatea de substanta activa eliberata din doza existenta in forma farmaceutica si viteza cu care se elibereaza

- biodisponibilitatea este maxima (100%) in cazul administrarii de perfuzii si injectii i.v.

- in faza biofarmaceutica substanta activa parcurge urmatoarele etape: eliberarea din forma farmaceutica si dizolvarea

- in cazul comprimatelor, primul proces care are loc dupa administrare, pentru ca substanta activa sa fie disponibila pentru absorbtie, este dezintegrarea, fragmentarea – dezagregarea comprimatului

- absorbtia nu este implicata cand medicamentul este administrat pe cale intravenoasa

- eliminarea medicamentului din organism se face sub forma unuia sau mai multor metaboliti in general inactivi sau sub forma neschimbata, prin rinichi, intestine, plamani, piele, saliva

- eliminarea medicamentului din organism se caracterizeaza prin urmatorii parametrii farmacocinetici: constanta vitezei de eliminare, perioada de injumatatire, clearance-ul

- in faza farmacocinetica are loc transformarea “in vivo” a substantei active, care parcurge urmatoarele etape: absorbtia, distributia, eliminarea (biotransformare si excretie) iar in faza farmacodinamica: raspunsul farmacodinamic rezultand din interactia unui principiu active cu un receptor

- biodisponibilitatea absoluta a unui medicament exprimata in procente reprezinta raportul dintre concentratia sanguina a medicamentului testat si cea obtinuta prin administrarea intravenoasa a unei solutii cu acelasi continut de substanta activa

Page 11: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- cea mai utilizata metoda de evaluare a biodisponibilitatii este masurarea si reprezentarea grafica a variatiei concentratiei sanguine a substantei medicamentoase in functie de timp

- lichidele utilizate pentru determinarea “in vitro” a vitezei de dizolvare pot fi apa distilata sau Solutia de acid clorhidric 0.1 mol/L (suc gastric artificial)

- studiile vitezei de dizolvare “in vitro” a medicamentelor sunt folositoare in evaluarea biodisponibilitatii numai daca sunt corelate cu studii “in vivo”

- factorii care influenteaza biodisponibilitatea substantei active sunt factori fiziologici (dependenti de organism), factori farmaceutici si factori tehnologici

- factorii care influenteaza biodisponibilitatea substantei active dintr-un medicament sunt proprietatile fizico-chimice ale substantei active, tipul si cantitatea substantelor auxiliare, procesul tehnologic folosit la preparare si factorii fiziologici si patologici

- factorii specifici substantei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt solubilitatea, viteza de dizolvare, constanta de ionizare, polimorfismul, marimea particulei

- biodisponibilitatea unei substante administrate intern se mareste prin micronizare (cu exceptia nitrofurantoinei ), utilizarea de polimorfi metastabili si folosirea de derivati solubili

- in general pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda folosirea de polimorfi metastabili

- polimorfii unei substante se diferentiaza prin aranjamentul structural, presiune de vapori, biodisponibilitate si proprietati optice

- un polimorf metastabil al unei substante farmaceutice se diferentiaza de polimorful stabil corespunzator, prin viteza de dizolvare mai mare in apa, biodisponibilitate superioara si punct de topire mai ridicat

- forma anhidra a unei substante cristalizate se diferentiaza de cea hidratata prin viteza mai mare de dizolvare, biodisponibilitate mai mare, continut mai ridicat de energie interna

- factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala sunt: marimea suprafetei de absorbtie, cantitatea, compozitia si pH-ul fluidului intern in care se produce cedarea, efectul “primului pasaj”, starea de boala a pacientului

Page 12: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- caracteristicile individuale care pot influenta raspunsul terapeutic al unui medicament administrat peroral sunt: sexul, varsta, starea patologica, motilitatea gastro-intestinala

- factorii terapeutico-tehnologici care pot influenta biodisponibilitatea sunt: tipul de forma farmaceutica, procedeul de fabricatie, tipul si calitatea substantelor auxiliare

- agentii tensioactivi pot influenta biodisponibilitatea substantelor active prin: favorizarea umectarii, prelungirea timpului de evacuare a continutului stomacal, modificarea permeabilitatii celulare, complexare

- agentii de vascozitate utilizati pentru formele lichide, pot influenta biodisponibilitatea substantelor active prin declansarea motilitatii intestinale, scaderea vitezei de dizolvare a substantei active, micsorarea vitezei de golire a stomacului, scaderea vitezei de deplasare a moleculei de substanta activa catre membranele de absorbtie

- viteza de eliberare a substantei active din formele farmaceutice cu administrare perorala scade, in general, in ordinea: solutii apoase – suspensii apoase – pulberi – capsule – comprimate – drajeuri

- doua medicamente prezinta echivalenta farmaceutica atunci cand contin cantitati identice din aceleasi substante active si conduc la aceeasi activitate farmacologica

- doua tipuri de comprimate sunt bioechivalente atunci cand contin cantitati egale din aceleasi substante medicamentoase si permit trecerea cu aceiasi viteza a substantelor active in circulatia sanguina, sunt echivalente farmaceutice sau alternative farmaceutice care, realizeaza aceleasi concentratii sanguine de substanta activa, cu viteze asemanatoare

- medicamentele echivalente farmacologic, chimic sau farmaceutic, care conduc pentru o posologie identica la aceeasi eficacitate terapeutica controlata la un individ sunt echivalente clinic

- nu este necesara determinarea biodisponibilitatii in cazul: solutiilor injectabile, gazelor pentru inhalatie, medicamentelor cu aplicare locala, pe mucoase, care nu necesita absorbtie pentru a fi eficiente

- produsele medicamentoase sunt considerate alternative farmaceutice daca contin aceeasi entitate terapeutica sau entitatea difera in forma chimica (sare, ester), deasemenea daca difera sub aspectul formei farmaceutice sau in continutul de substanta medicamentoasa

Page 13: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- pot crea probleme biofarmaceutice substantele cu solubilitate redusa in apa, substantele cu absorbtie limitata la un anumit segment al tractului digestiv si substantele cu metabolizare locala, rapida

- medicamentele generice sunt denumite si produse practic similare sau medicamente multisursa interschimbabile, au aceeasi compozitie calitativa si cantitativa si sunt bioechivalente cu produsul original SOLUTII

- solutiile prezinta multiple avantajeca forma farmaceutica deoareca se pot utilize pe toate caile de administrare, permit o dozare exacta a substantelor active, ofera actiune promta si biodisponibilitate mare, pot fi indulcite, colorate, aromatizate

- conform FRX la prepararea solutiilor se respecta urmatoarele reguli: ordinea si modul de dizolvare se efectueaza in functie de natura si proprietatile substantelor active, substantele volatile se adauga la sfarsit, Solutia finala se filtreaza daca e cazul, cand se prepara solutii cu substante puternic active sau toxice se vor folosi intotdeauna solutii titrate

- solubilitatea substantelor conform FRX se exprima prin: volumul de solvent in mililitri, necesar pt a dizolva I gram substanta solida sau un mililitru de substanta lichida la t=20+/-2 si expresii foarte usor solubil, usor solubil, solubil

- solventii utilizati la prepararea solutiilor medicamentoase trebuie sa indeplineasca conditiile: sa prezinte inertie fiziologica si chimica, sa aiba putere mare de dizolvare, sa fie puri, sa fie stabili

- solventii indicate de FRX ca fiind cei mai folositi pt prepararea solutiilor medicamentoase sunt apa, alcoolul, glicerolul, uleiurile vegetale

- conform FRX supliment 2004, prin apa distilata se intelege apa purificata preparata prin distilare- metodele de obtinere a apei folosita ca solvent la prepararea solutiilor sunt distilarea, demineralizarea, ultrafiltrarea, osmoza inversa

- conform FRX prin alcool se intelege alcool concentrat sau alcool de 96

- alcoolul este miscibil cu apa, acetone, cloroformul, eterul

- contractia de volum care apare cand alcoolul si apa distilata sunt amestecate se datoreaza in primul rand legaturilor de hydrogen

Page 14: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- in FRX sunt prevazute urmatoarele solutii alcoolice: Solutia alcoolica de camfor 10% si Solutia alcoolica de iod iodurat (tinctura de iod)

- glicerolul, ca solvent este higroscopic, nu permite dezvoltarea microorganismelor, se foloseste mai ales pt preparate topice, la cald are putere de dizolvare mai mare

- propilenglicolul este un lichid vascos si hygroscopic, asigura stabilitatea substantelor usor hidrolizabile, se poate administra intern si extern, este miscibil cu apa, alcoolul etilic si glicerina

- uleiul de floarea soarelui este cel mai frecvent ulei vegetal folosit ca solvent, este un bun dizolvant pt substante lipofile si uleiuri volatile, este miscibil cu benzina, eterul, cloroformul, se poate administra intern si extern

- conform FRX solutiile titrate cu substante toxice si puternic active se prepara in dilutie de 1:10 si 1:100

- urmatorii factori influenteaza viteza de dizolvare: suprafata de contact solid/lichid, difuziunea, agitarea, temperature

- solubilizarea poate fi obtinuta prin introducerea de grupari hidrofile in molecula substantelor medicamentoase, prin formarea de complecsi sau de asociatii molecular, prin utilizarea de cosolventi, prin inglobarea de micelle

- marirea solubilitatii prin hidrotropie se bazeaza pe activarea puntilor de hydrogen, formarea de complecsi, scaderea tensiunii interfaciale

- prin complexare cu ciclodextrine se obtine o crestere a solubilitatii unor medicamente ca glicozide cardiotonice, benzodiazepine, prostagl;andine, vitamine liposolubile

- cand se realizeza concentratia micelara critica intr-o solutie apoasa de substante tensioactive urmatoarele proprietati fizice variaza brusc: conductibilitatea, indicele de refractive, tensiunea superficial, vascozitatea

- solubilizarea micelara se poate aplica in cazul hormonilor steroidieni, substantelor volatile, antibioticelor, antisepticelor

- urmatoarele substante tensioactive sunt anionice alchilsulfatii si sapunurile

- urmatoarele substante tensioactive sunt neionice polisorbatii, cremoforii, esterii zaharozei

- edulcoranti pentru preparatele de uz intern: zaharoza, zaharina sodica, aspartamul, sorbitolul

Page 15: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- un conservant pentru solutii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie efficient in concentratii mici, sa impiedice multiplicarea si cresterea microorganismelor, sa aiba spectru larg de actiune, sa fie netoxic, neiritabil si stabil

- solutii medicamentoasede uz intern: limonadele, potiunile, solutiile buvabile, elixirele

- administrarea solutiilor pe cale enterala prezinta urmatoarele avantaje: absorbtia rapida, o dozare exacta a substantelor medicamentoase, administrare usoara ; dezavantaje: nu se evita primul pasaj hepatic si inactivarea unor substante medicamentoase in sucurile gastrice

- urmatoarele solutii de uz inern se conserva in recipient colorate: Solutia de clorura de amoniu anisata, Solutia apoasa de iod-iodurat, Solutia de chloroform 0.5%

- temperature de conservare a siropurilor conform FRX este de 8-15

- siropul simplu are concentratia in zahar de 64%

- datorita invertirii zaharului in timpul conservarii necorespunzatoare siropul simplu prezinta o scadere a presiunii osmotic, un gust mai dulce decat a fost initial, un aspect opalescent

- obtinerea siropurilor prin dizolvarea zaharului in apa sau solutii medicamentoase, la rece, are avantajul de a evita: alterarea substantelor active, a hidrolizei si a caramelizarii zaharozei

- conform FRX siropul de matraguna se pastreaza la separanda

- in FRX sunt prevazute ca monografii individuale urmatoarele siropuri: siropul simplu, siropul de balsam de Tolu, siropul de codeine 0.2%, siropul de matraguna

- agenti de clarificare ai siropurilor: hartie de filtru, talc, caolin, carbune active

- pentru conservarea siropurilor cu concentratie inferioara siropului simplu FRX indica utilizarea de amestec nipagin: nipasol 9: 1 in concentratie de 1.5%0

- conform FRX substantele auxiliare folosite la prepararea siropurilor medicamentoase sunt agenti: pentru corectarea gustului, mirosului, pentru cresterea vascozitatii si conservanti antimicrobieni potriviti

Page 16: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- limonadele sunt solutii indulcite si aromatizate, destinate administrarii, interne, pot fi gazoase sau negazoase, se prepara la nevoie si se pastreaza timp scurt (1-2 zile) la rece

- component alcalina a solutiei efervescente prevazute in FRX este hidrogencarbonatul de sodium, iar cea acida este acidul citric

- acizii organic folositi la prepararea limonadelor sunt acidul citric, acidul tartric si acidul lactic

- Solutia efervescenta sau limonada gazoasa se foloseste pentru actiunea antiemetica

- Solutia de citrat de magneziu ( limonada Roge) prezinta actiune laxativ-purgativa

- apele aromatice sunt solutii apoase saturate de uleiuri volatile utilizate ca atare sau ca vehicul, se obtin prin dizolvarea directa a uleiurilor volatile in apa, sau prin distilarea uleiurilor volatile cu vapori de apa

- solutii medicamentoase de uz extern: lotiuni, ape de gura, clisme, gargarisme

- solutiile in glicerina sunt preparate farmaceutice lichide, obtinute prin dizolvarea la rece sau la cald a substantelor active in glicerina, sunt folosite pentru uz extern, sunt mai vascoase decat solutiile apoase si pot produce deshidratarea tesuturilor

- preparatele lichide vascoase destinate a fi aplicate pe gingii, pe peretii interni ai cavitatii bucale sip e faringe se numesc colutorii sau badijonaje

- sunt solutii oficinale destinate pt uz extern Solutia Burow si Solutia alcoolica de iod-iodurat

- administrarea endonazala pentru efect sistemic prezinta urmatoarele avantaje: absorbtie rapida, usurinta la administrare, evitarea primului pasaj hepatic si a inactivarii substantelor medicamentoase in sucurile digestive

- conform FRX la prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza urmatoarele vehicule: apa distilata, Solutia izotonica de clorura de sodium, uleiul de floarea soarelui neutralizat, Solutia izotonica de glucoza si nu se admite folosirea parafinei lichide iar ca substante auxiliare se pot folosi: solubilizanti, agenti pentru cresterea vascozitatii, pentru ajustarea pH-ului si conservanti antimicrobieni potriviti

Page 17: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- conform FRX pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre 6-7.5

- monografia otoguttae din FRX cuprinde solutii, emulsii si suspensii

- conform FRX solventii cei mai folositi la prepararea picaturilor auriculare sunt apa, glicerolul, alcoolul diluat, propilenglicolul

- conform FRX pH-ul solutiilor apoase pt picaturi auriculare trebuie sa fie cuprins intre 5-7.5

- apele de gura sunt solutii apoase sau hidroalcoolice concentrate care se dilueaza inainte de administrare, utilizate pentru clatirea cavitatii bucale , cu actiune antiseptica, racoritoare, dezodorizanta si effect de scurta durata

- conform FRX la prepararea tincturii de iod se folosesc iod, iodura de potasiu si alcool de 50

- solutiile pentru gargarisme sunt solutii apoase destinate gargarei in scopul obtinerii unui effect local, se prezinta ca solutii concentrate, se dilueaza inainte de intrebuintare, nu trebuie sa fie inghitite

- solutiile pentru spalari auriculare sunt destinate curatirii conductului auditiv extern, cele apoase trebuie sa aiba un pH care sa se incadreze in limitele fiziologice si trebuie sa fie sterile daca se aplica inaintea unei interventii chirurgicale

- solutiile pentru spalari nazale sunt in general solutii apoase izotonice, utilizate pentru curatarea foselor nazale si trebuie sa fie sterile cand sunt destinate aplicarii pe mucoasa lezata

Cap 4. CALITATEA MEDICAMENTELOR. ASIGURAREA CALITATII

- calitatea unui medicament reprezinta suma factorilor care contribui la asigurarea: stabilitatii, puritatii, eficacitatii, inocuitatii

- calitatea unui medicament industrial depinde de: materiile prime din formulare, procedeele de fabricatie aplicate, recipientele de conditionare folosite, aplicarea unui sistem de asigurare a calitatii la nivelul fabricii producatoare.

- asigurarea calitatii unui medicament este un concept larg care : se refera la tot ceea ce poate influenta calitatea medicamentului, reprezinta un ansamblu de masuri luate de producator in scopul de a asigura calitatea medicamentului, permite gestionarea de catre producator.

Page 18: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- sistemul de asigurarea a calitatii : include reguli de bun practica de fabricatie(RBPF), include Controlul calitatii, trebuie sa confere si sa pastreze calitatea medicamentului pe toata perioada de valabilitate.

- sistemul de asigurare a calitatii trebuie sa garanteze, printre altele, ca : medicamentele se fabrica in conformitate cu RBPF ; responsabilitatiile manageriale sunt clar definite ; reglementarile privind aprovizionarea si utilizarea materiilor prime si a materialelor de ambalare sunt corecte ; depozitarea, expedierea si manipularea produselor mdicamentoase asigura mentinerea calitatii lor pe perioada de valabilitate.

- asigurarea calitati unui medicament industrial inglobeaza aspecte privind : formularea ; fabricatia ;conditionarea ; distribuirea in retea.

- regulile de buna practica de fabricatie: sunt elemente ale Sistemului de Asigurarea a Calitatii; sunt recomandari pentru companiile de medicamente elaborate de Autoritatile competente; garanteaza ca produsele sunt fabricate si controlate dupa standardele de calitate corespunzatoare si cerute prin Specificatiile produsului si Autorizatia de Punere pe Piata a produsului.

- cerintele de baza ale RBPF impun : definirea clara a procedeului de fabricatie ; validarea etapelor critice ale procesului de fabricatie ; redactarea clara a procedurilor si instructiunilor de lucru.

- mijloacle necesare pentru aplicarea regulilor de Buna Practica in Fabricatie includ : local si spatii adecvate ; personal calificat si instruit corespunzator.

- cerintele Regulilor de Buna Practica in Fabricatie se refera si la : instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor ; inregistrarea tuturor rezultatelor din toate etapele de fabricatie ; documentele de fabricieatie si distributie care sa reflecte istoricul complet al unei serii de produs.

- factori care pot afecta calitatea medicamentelor sunt : uzura echipamentelor; procedee de control nespecifice; slaba comunicare si cooperare intre compartimentele fabricii.

- validarea procedeelor tehnologice de obtinere a unui medicament de catre producator : este obligatorie ; implica controlul etapelor critice ; confera incredere in proces si produs ; dovedeste ca procedeul este reproductibil la fabricarea fiecarei serii.

- controlul calitatii : este parte a Regulilor de Buna Practica Farmaceutica ; garanteaza efectuarea analizelor necesare asupra produsului finit ; verifica conformitatea produsului cu caracteristicile prestabilite in normele de calitate.

Page 19: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- controlul calitatii medicamentelor industriale implica : acceptarea sau refuzul materiilor prime ; evaluarea caracteristicilor prestabilite ale produselor intermediare din fabricatie ; evaluarea caracteristicilor prestabilite ale produselor finite ; estimarea stabilitatii medicamentului in timp.

- desfasurarea activitatii in farmacia comunitara: are loc in conformitate cu Regulile de Buna Practica in Farmacie; se face cu respectarea prevederilor inscrise in farmacopee pentru fiecare forma farmaceutica; are loc conform unor standarde impuse de Ministerul Sanatatii.

- controlul calitatii se defineste prin: efectuarea pe estantioane prelevate prin randomizare din fiecare lot fabricat; aplicarea unor metode si teste specifice; verificarea conformitatii produsului cu caracteristicile prestabilite; exprimarea unei aprecieri sau judecatiasupra calitatii produsuli.

- calitatea omogena(uniforma) a unui lot (serii)de fabricatie se obtine prin: respectarea riguroasa a tuturor fazelor de fabricare si conditionare; utilizarea de materii prime perfect controlate.

- pentru asigurarea calitatii medicamentelor preparate in farmacie sunt necesare conform Regulilor de Buna Practica de Farmacie: un local corespunzator; o dotare adecvata pentru prepararea medicamentelor; respectare conditiilor de pastrarea a produselor farmaceutice.

- stabilitatea medicamentelor, unul dintre cariteriile care definesc calitatea acestora, se refera la: stabilitatea fizico-chimica a substantelor active; stabilitatea fizica a formei farmaceutice; stabilitatea microbilogica a formei farmaceutice; mentineea continutului in substanta activa in limitele prestabilite.

- Regulile de Buna Practica de Fabricatie descriu principiile de baza privind: instruirea si igiena personalului; localurile si echipamentele ; productia ; documentatia.

- calitatea medicamentului este influentata de : materii prime si recipiente de conditionare ; personal ; tehnologia de fabricatie.

- un medicament este corespunzator daca dupa controlul calitatii : este identificata substanta activa declarata pe eticheta ; continutul de substanta activa este cuprins in limitele prevazute in Specificatii( norme de caliate) ; impuritatile chimice inrudite nu depasesc lmitele admise.

- controlul caliatii se refera printre altele , la : prelevarea probelor ; controlul de laborator al produsului finit ; stabilirea Specificatiilor de calitate.

Page 20: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- rezultatele testelor efectuate in cadrul controlului calitatii unui medicament se exprima : prin apreciere de tip ‘admis‘ sau ‘ respins’ ; numeric prin valori specifice.

- validarea unui proces tehnologic, ca elemente de asigurare a calitatii : dovedeste in mod documentat, stiintific, ca procedeul este sub control ; dovedeste in mod documentat, stiintifica, ca procedeul este reproductibil ; este o etapa obligatorie in dezvoltarea farmaceutica a produsului medicamentos.

- controlul calitatii materiilor prime utilizate la fabricarea medicamentelor priveste : stabilirea identitatii ; determinarea puritatii ; ambalarea adecvata si etichetare corecta.

- controalele interfazice efectuate la fabricarea unui medicament : se refera la controlul fiecarei etape a procesului tehnologic pe parcursul desfasurarii acestuia ; verifica calitatea produsilor intermediari obtinuti in cursul fabricatiei.

- caracteristicile de calitate ale unui produs finit : se confera prin formulare si preparare ; sunt prevazute in monografii sau specificatii de calitate ; sunt descrise in dosarul prin care se solicita obtinerea Autorizatiei de punere pe piata a produsului de catre producator.

- care din urmatoarele afirmatii privind caracteristicile de calitate ale unui produs maedicamentos sunt adecvate : trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in Specificatiile de caliate ; se mentin la toate loturile, in timpul productiei pe scara larga ; se mentin pe toata perioada de valabilitate a produsului farmaceutic.

- validarea unui procedeu tehnologic : este un program documentat stiintific de producator si inclus in documentatia chimico-farmaceutica a produsului finit ; demonstreaza ca procedeul sau parti ale acestuia sunt reproductibile si robuste ; demonstreaza ca procedeul sau partile acestuia nu sunt perturbate de mici schimbari in desfasurarea procesului tehnologic ; se efectueaza in conformitate cu reglementarile oficiale in vigoare.

- rezultatul final al validarii unui proces tehnologic : conduce la un produs de caliate inalta ; conduce la produse uniforme si reproductibile in productia industriala.

- planul de validare al unui proces tehnologic : este propus de producator ; consta intr-un plan scris in care va fi descris modul in care va fi condusa validarea.

Page 21: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- precizati sursele majore de erori sau variatii in tehnologia de preparare a unui medicament care pot afecta calitatea acestuia : materiile prime ; personalul ; aparatura/echipamentul ; metodele sau procedeele de lucru.

- procedeele de analiza folosite in controlul calitatii unui medicament, desemnand ansamblul de operatii necesare analizei, include: prepararea de esantioane, standarde de referinta sau de lucru si reactivi ; modul de lucru ; formule pentru calculul rezultatelor.

- un procedeu de analiza trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici de analitice : fideliate ; exactitate ; sensibilitate ; liniaritate.

- normele de calitate dupa care se efectueaza controlul calitatii medicamenelor sunt : Farmacopeile nationale si/sau recunoscute ; norma interna(Specificatia de calitate) a producatorului.

- precizati variabilele tehnologice care au impact asupra calitatii comprimatelor obtinute prin granulare umeda : cantitatea de lichid de granulare ; timpul de granulare.

- testele de control al calitatii unui medicament prevazute in farmacopei sau Specificatii(Norme) de control sunt, dupa caz :fizice ; chimice ; microbiologice ; bilogice.

- precizati determinarile bilogice prevazute de F.R.X la controlul calitatii perfuziilor : impuritati pirogene ; sterilitate.

- contaminarea cu particule a aerului este relevanta pentru calitatea medicamentelor fabricate in : boxe sterile ; sali curate

- precizati probele de control oficinale pentru preparatele injectabile : ph-ul solutiilor ; uniformitatea volumului preparatelor lichide ; uniformitatea masei pulberilor pentru preparate injectabile.

- conform F.R.X, controlul calitatii picaturilor pentru ochi include dupa caz : aspect ; marimea particulelor ; masa totala a recipientului ; sterilitate.

- conform F.R.X, controlul calitatii supozitoarelor include : descriere; aspect; comportament la topire sau dizolvare.

- controlul contaminarii microbiene a produselor farmaceutice nesterile urmareste determinarea: numarului total de microorganisme viabile aerobe; lipsa unor microorganisme patogene.

Page 22: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

- determinarea numarului total de microorganisme aerobe din preparate farmaceutice se face prin: insamantarea directa in mediul de cultura; filtrare prin membrane; teste bichimice.

- limitarea numarului de microorganisme viable este aplicabila pentru : forme perorale ; preparate topice.

- calitatea microbiologica a preparatelor medicamentoase : este unul din factorii care asigura puritatea lor ; se asigura in mod diferentiat, in functii de categoriile de preparat, respectiv calea de administrare; este influentata de factori diferiti , incepand cu materiile prime pana la ambalarea produsului finit.

- puritatea unui medicament se refera la : lipsa contaminarii microbiologice, chimice si mecanice in conformitate cu standardele , in functie de tipul de preparat.

- inocuitatea relativa a medicamentului de refera la : toleranta locala ; absenta toxicitatii sistemice.

- in tara noastra , prepararea medicamentelor se face in conformitate cu urmataorele ghiduri: reguli de buna practica de fabricatie (GMP); reguli de buna practica farmacetica(GPF.)

FORME FARMACEUTICE OBTINUTE PRIN EXTRACTIE DIN PLANTE

1. Conform FRX, solutiile extractive apoase se prepara prin: macerare; infuzare; decoctie

2. Conform FRX, la prepararea solutiilor extractive apoase, raportul produs vegetal/solvent de 3% se utilizeaza pentru: florile de musetel; radacina de odolean; radacina de ciubotica cucului

3. Ce procedee de extractie la cald a principiilor active din produsele vegetale se utilizeaza:Infuzarea; digestia; decoctia

4. La prepararea solutiilor extractive apoase este indicat gradul de maruntire la nivelul sitei V pentru: produse vegetale care contin alcaloizi; produse vegetale care contin glicozide

5. Umectarea produselor vegetale cu alcool se realizeaza folosind: 0,5 parti alcool diluat pentru 1 parte produs vegetal

Page 23: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

6. Umectarea cu alcool diluat se aplica produselor vegetale ce contin: uleiuri volatile

7. Conform FRX, la prepararea solutiilor extractive apoase, cantitatea de produs vegetal care se ia in lucru, in cazul cand nu este prevazuta in prescriptie, este in general de: 6 g %

8. Conform FRX, extractia produselor vegetale care contin alcaloizi se face cu apa acidulata cu:acid citric; acid clorhidric; acid tartric

9. Decoctia se foloseste la extragerea principiilor active din: radacini; rizomi; scoarte

10. Precizati factorii dependenti de produsul vegetal care influenteaza randamentul extractiei:- natura produsului vegetal supus extractiei si componentele active pe care le contine: umiditatea produsului vegetal; gradul de maruntire

11. Conform FRX, extractia produselor vegetale care contin saponine acide se face in prezenta de: o parte hidrogenocarbonat de sodiu pentru 10 parti produs vegetal

12. Conform FRX, infuzarea se foloseste la extragerea principiilor active din urmatoarele produse vegetale: flori; frunze; ierburi

13. Gradul de maruntire al produsului vegetal se stabileste in functie de: structura produsului vegetal; natura substantelor active continute

14. Umectarea produselor vegetale care contin uleiuri volatile se realizeaza folosind: alcool diluat

15. Precizati factorii dependenti de conditiile de lucru care influenteaza randamentul extractiei produselor vegetale: agitarea; durata de extractie; temperatura de extractie

16. Macerarea ca metoda de extractie se aplica: produselor vegetale care contin principii active usor alterabile la cald; produselor vegetale care la cald cedeaza cantitati mari de substante balast

17. Percolarea ca metoda de extractie prezinta urmatoarele avantaje: permite epuizarea progresiva si completa a produsului vegetal; necesita cantitati minime de solvent; suprima pierderile de lichid extractiv retinut de reziduu

Page 24: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

18. precizati procedeele de percolare modificata folosite in industria farmaceutica: repercolarea, diacolarea, evacolarea, mulcolarea

19. Repercolarea se aplica mai ales produselor vegetale care contin: uleiuri volatile

20. Evacolarea este o metoda de extractie realizata cu ajutorul: vidului

21. Modificarile aduse operatiei de percolare se justifica prin: ameliorarea randamentului de extractie; economisirea solventului; scurtarea duratei de lucru

22. Principalele deosebiri intre metodele de infuzare si decoctie constau in: temperatura de extractie; temperatura solutiei in momentul filtrarii

23. Tincturile prezinta urmatoarele avantaje: au un continut bine determinat in principii active; au stabilitate mare comparativ cu solutiile extractive apoase

24. Precizati tincturile la prepararea carora raportul produs vegetal/solvent este de 1:10: tinctura Aconiti; tinctura Belladonnae; tinctura Opii

25. Precizati tincturile oficinale la prepararea carora raportul produs vegetal/solvent este de 1:5: tinctura Aurantii pericarpii; tinctura Gentianae; tinctura Rathania

26. Conform FRX, tincturile care au stabilitate redusa se prepara prin: dizolvarea extractelor uscate; diluarea extractelor fluide

27. Precizati tincturile oficinale pastrate la Venena: tinctura Opii; tinctura Anticholerina

28. Conform FRX, extractele uscate au un continut in materii volatile de cel mult: 5%

29. La prepararea extractelor uscate, prin operatia de concentrare se urmareste: obtinerea unui produs cu un anumit titru in principii active; obtinerea unui produs cu umiditate redusa; asigurarea unei mai bune stabilitati; recuperarea solventului

30. Pulberile folosite pentru aducerea extractelor uscate la titrul stabilit trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii: sa fie inerte; sa fie hidrosolubile; sa fie nehigroscopice;

31. Precizati care dintre urmatoarele preparate oficinale este un extract moale: extractul de odolean

Page 25: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

32. Alcoolul este solventul utilizat la obtinerea urmatoarelor solutii extractive: tincturi; alcoolaturi

33. Apa este solventul utilizat la obtinerea urmatoarelor preparate: macerate; infuzii; decocturi

34. Grupa formelor farmaceutice extractive cuprinde: solutii extractive apoase; tincturi; alcoolaturi; extracte vegetale

35. Stabilizarea produselor vegetale prospete presupune: distrugerea enzimelor; Pastrarea nemodificata a componentelor pe parcursul depozitarii; Tratarea produsului vegetal prospat cu vapori firbinti de alcool

36. Produsele vegetale pot fi caracterizate prin urmatoarele proprietati fizico-mecanice:Umiditate; continut in principii active; porozitate; Capacitate de imbibare in prezenta solventului

37. Pentru produsele vegetale utilizate la prepararea solutiilor extractive apoase, FRX prevede urmatoarele grade de maruntire: flori, frunze, ierburi, sita I; radacina de altheea, sita I; radacini, rizomi, scoarte, sita II; produse vegetale cu alcaloizi si glicozide, sita V

38. Factorii dependenti de solvent, care intervin in procesul de extractie sunt: natura solventului; pH-ul mediului

39. Solventul utilizat la extractie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie chimic pur, stabil si neutru; sa aiba capacitate de dizolvare si extractie selectiva a principiilor active; sa poata fi recuperabil; sa aiba o temperatura de fierbere scazuta si o caldura de vaporizare cat mai mica

40. Urmatoarele metode de extractie reprezinta variante ale macerarii: turboextractia; macerarea dubla sau multipla; vibroextractia

41. Urmatoarele afirmatii referitoare la procedeul de extractie prin percolare sunt adevarate:se realizeaza epuizarea progresiva a produsului vegetal cu solvent; se aplica frecvent in industrie; alimentarea cu solvent se efectueaza pe tot parcursul operatiei

42. Referitor la diacolare se poate afirma: este o metoda de extractie care utilizeaza actiunea presiunii; se utilizeaza percolatoare cilindrice, inalte si subtiri, plasate in serie; este indicata pentru prepararea extractelor fluide

Page 26: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

43. Extractele moi au, conform FRX, un continut in materii volatile de cel mult: 20%

44. Solventii folositi la obtinerea extractelor vegetale sunt: apa acidulata sau alcalinizataalcool diluat; alcoolul acidulat; eterul

45. Procedeele utilizate pentru fabricarea extractelor fluide sunt: macerarea; macerarea repetata; percolarea; dizolvarea extractelor uscate corespunzatoare

46. Conform FRX, la prepararea solutiilor extractiev apoase masa de produs vegetal luat in lucru este de 0,5% pentru: frunzele de digitala

47. Extractele fluide sunt: lichide limpezi, colorate, cu mirosul si gustul caracteristice componentelor; sunt miscibile cu solventul folosit la preparare; se pot prepara si prin dizolvarea extractelor uscate; prin pastrare pot forma sedimente

48. Extractia cu apa se foloseste la obtinerea unor extracte, atunci cand se aplica: macerarea; macerarea repetata

49. La fabricarea formelor extractive se utilizeaza ca materii prime: solventi; produse vegetale; modificatori de pH; agenti conservanti

50. Metoda de dizolvare extractiva prin digestie: utilizeaza cel mai frecvent uleiurile vegetale ca solventi; temperatura de lucru este cuprinsa intre 40-90 grade C; procesul poate sa dureze cateva zile

PREPARATE OFTALMICE

1. Penetratia medicamentului la nivelul ochiului depinde: solubilitatea substantelor active; integritatea corneei; toxicitatea solutiilor; activitatea de suprafata a substantelor active

2. Penetratia prin cornee a alcaloizilor din picaturile de ochi este favorizata de: folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate; marirea vascuozitatii solutiilor; utilizarea colirelor uleioase

3. Substantele tensioactive maresc viteza de patrundere intraoculara a medicamentului prin:marirea solubilitatii substantei active; umecatarea mai buna a corneei

4. Conform FRX, vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru ochi sunt: apa proaspat fiarta si racita; apa pentru preparatele injectabile; uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat

Page 27: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

5. Factorii externi de care depinde stabilitatea chimica a solutiilor oftalmice sunt: lumina; temperatura; aerul

6. Factorii interni care influenteaza stabilitatea chimica a solutiilor oftalmice sunt: natura solventului; natura substantelor auxiliare; pH-ul solutiilor

7. Toleranta solutiilor oftalmice este optima atunci cand acestea au: temperatura apropiata de temperatura corpului; pH-ul apropiat de pH-ul lichidului lacrimal; presiunea osmotica apropiata de cea a lichidului lacrimal; vascozitate de maxim 40-50 cP

8. Toleranta unui colir depinde de: natura si concentratia substantei active; toxicitatea preparatului; valoarea adecvata a ph-ului

9. Ce substante izotonizante la prepararea colirelor se folosesc: clorura de sodiu; azotat de potasiu; acid boric

10. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in: asigurarea stabilitatii fizico chimice a substantei medicamentoase; asigurarea tolerantei; asigurarea penetratiei prin cornee a substantei active

11. Suspensiile apoase folosite in oftalmologie permit: administrarea unor substante insolubile in apa; realizarea unui efect prelungit

12. Pentru suspensiile oftalmice, FRX prevede ca diametrul particulelor fazei dispersate determinat la microscop sa fie de cel mult: 25 μm pentru 90% din particulele examinate si 50 μm pentru 10% din particulele examinate

13. Conform FRX, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii izotonice sterile:

14. Conform FRX, picaturile pentru ochi ce contin mai putin de 1 g% substanta activa se prepara prin dizolvarea acesteia in: solutii izotonice sterile

15. Conform FRX, cand substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de 1 g% cantitate de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza: dupa formula trecuta in monografia Injectabilia

16. In FRX este prevazut urmatorul colir: colir cu sulfat de atropina 1 g%

17. Colirul oficinal in care boratul de fenilmercur se afla in concentratie de 1:100000 este: colirul de rezorcina

Page 28: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

18. Colirele care se elibereaza cu eticheta ”OTRAVA” sunt: colirul cu sulfat de atropina; colirul cu azotat de pilocarpina

19. Colirele care contin sistemul tampon acid boric-tetraborat de sodiu, sunt: colirul cu sulfat de atropina; colirul cu azotat de pilocarpina

20. Conform FRX, pentru izotonizarea colirului cu rezorcina se utilizeaza: acidul boric

21. Colirul oficinal cu nitrat de pilocarpina: contine 2 g% nitrat de pilocarpina; se pastreaza la Venena; are actiune miotica

22. Agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in FRX sunt:borat de fenilmercur; clorura de benzalconiu; diacetat de clorhexidina

23. Adaugarea de conservanti este contraindicata la: colire unidoza; colire care se administreaza pe corneea traumatizata

24. Un conservant pentru uz oftalmic trebuie sa aibe urmatoarele proprietati: un spectru larg de actiune; efect de durata; sa nu fie sensibilizant sau alergic; sa fie solubil in apa

25. Controlul eficacitatii conservantilor antimicrobieni folositi pentru asigurarea sterilitatii colirelor se determina pe urmatoarele microorganisme: Staphylococcus aureus; Pseudomonas aeruginosa; Escherichia coli; Candida albicans

26. Asigurarea sterilitatii suspensiilor oftalmice se face prin: adaos de conservanti; prepararea in conditii aseptice

27. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee: sterilizarea cu vapori de apa sub presiune; filtrarea sterilizanta; preparare pe cale aseptica

28. Agentii de marire a vascozitatii solutiilor oftalmice favorizeaza: marirea timpului de contact cu mucoasa oculara; toleranta preparatelor; eficacitatea preparatelor

29. Un agent de vascozitate folosit la prepararea solutiilor oftalmice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie hidrosolubil si sa dea solutii transparente; sa aiba in solutie acelasi indice de refractie cu lichidul lacrimal; sa nu reactioneze cu substantele active sau cu alte substante auxiliare din formula colirelor; sa permita sterilizarea solutiei oftalmice

Page 29: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

30. Ce agenti de marire a vascozitatii solutiilor oftalmice se folosesc? Metilceluloza; alcool polivinilic; polivinilpirolidona

31. Baile oculare: sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare; sunt sterile; sunt izotonice si izohidrice; se prescriu in cantitati de cel putin 50 g

32. Baile oculare se caracterizeaza prin: concentratie mica de substanta activa; sterilitateIzotonie; limpezime

33. Solutiile tampon folosite ca vehicule pentru preparate oftalmice sunt: solutia de acid boric 1,9g%; solutia de acid boric modificata; solutia izotonica de fosfati

34. Clorura de sodiu nu poate fi folosita pentru a realiza izotonizarea colirului cu azotat de argint deoarece: clorura de argint poate precipita

35. Solutiile oftalmice in farmacie se pot obtine sterile astfel: prin preparare pe cale aseptica; prin filtrare sterilizanta; prin sterilizare la autoclav; prin sterilizare la 98-100 grade C timp de 30 minute

36. Solutiile pentru bai oculare: sunt solutii apoase sterile; pot contine excipienti pentru ajustarea toxicitatii, vascozitatii sau ph-ului; pot fi formulate ca preparate unidoza sau multidoza; sunt destinate spalarii ochiului sau impregnarii pansamentelor oculare

37. Etichetarea solutiilor pentru bai oculare trebuie sa mentioneze: daca preparatul este destinat unei utilizari unice; perioada limita de utilizare dupa deschiderea flaconului (maxim 4 saptamani), in cazul preparatelor multidoza; doza eliberata pe unitatea de timp

38. Pulberile pentru picaturi oftalmice si bai oculare: sunt preparate conditionate sub forma uscata; inainte de administrare se dizolva sau se suspenda intr-un lichid corespunzator; conditia de sterilitate este obligatorie; preparatele lichide obtinute trebuie sa corespunda prevederilor oficinale referitoare la picaturile oftalmice sau solutiile pentru baile oculare

39. Preparatele oftalmice semisolide: se prezinta sub forma de unguente, creme sau geluri sterile; au substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corespunzatoare; sunt conditionate in tuburi sterilizate, pliabile, prevazute cu o canula

PREPARATE PARENTERALE

Page 30: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

1. Prevederi valabile in FRX referitoare la preparatele injectabile: nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare

2. Administrarea parenterala prezinta urmatoarele avantaje: biodisponibilitate superioara celei din preparatele orale; dirijarea timpului de actiune a medicamentelor injectabile; evitarea inactivarii de catre ficat a unor substante active; inlaturarea efectelor secundare asupra tractului gastrointestinal

3. O solutie hipotonica produce asupra globulelor rosii fenomenul de: umflare si hemoliza

4. Amestecand o solutie hipertonica cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de: crenelare

5. O solutie izotonica:

6. Metodele de sterilizare indicate de FRX sunt: sterilizarea cu aer cald si cu vapori de apa sub presiune; filtrarea prin materiale poroase

7. Conform FRX, sterilizarea la etuva se aplica pentru: ustensile de portelan; pulberi termostabile; materiale de laborator din sticla; produse uleioase

8. Conform FRX, sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face: la 115⁰C cel putin 30 minute; la 121⁰C timp de 15-20 minute

9. Conform FRX, sterilizarea cu aer cald se face: la 160⁰C cel putin 3 ore; la 180⁰C cel putin 30 minute

10. Conform FRX, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: solutiilor injectabile termostabile; articolelor din sticla si portelan; pansamentelor chirurgicale

11. Conform FRX, controlul calitatii solutiilor injectabile include: examenul organoleptic: aspect, culuoare; determinarea pH-ului; uniformitatea volumului; determinarea sterilitatii

12. Conform FRX, referitor la prepararea pe cale aseptica a medicamentelor parenterale: toate operatiile se fac in camere sau boxe sterile, cuechipament si materii prime sterilizate; se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final; toate operatiile se realizeaza intr-un ciclu continuu

13. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin: se administreaza doar intravenos; au drept vehicol doar apa distilata apirogena; nu se admite folosirea de coservanti

Page 31: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

sunt doar solutii apoase sau emulsii U/A

14. Continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima, conform FRX in:g/l, unitati de masa pentru 100 ml solutie; mEg/1000 ml solutie; mmoli/1000 ml solutie; calorii

15. Pentru aportul de calorii se folosesc urmatoarele perfuzii: de glucoza; de sorbitol; de fructoza; cu lipide

16. In cazuri de acidoza se folosesc urmatoarele perfuzii: de hidrogenocarbonat de sodiu; de lactat de sodiu; de acetat de sodiu

17. Urmatoarele perfuzii sunt izoosmotice cu serul sanguin: de clorura de sodiu 9 ‰; de hidrogenocarbonat de sodiu 13 ‰; de sorbitol 50 ‰

18. Cea mai mare capacitate de retinere a microorganismelor o au filtrele: milipore cu membrana

19. Dezavantajele preparatelor injectabile sunt: necesita un personal calificat pentru administrare; necesita un proces tehnologic elaborios; se lezeaza tesuturile la administrare

20. Vehiculele folosite la prepararea medicamentelor injectabile sunt: apa distilata pentru preparate injectabile; uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat; solventii neaposi miscibili sau nu cu apa

21. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale, FR prevede: sa fie sterile; diametrul particulelor fazei interne sa nu depaseasca 5 μm; sa nu prezinte semne de separare a fazelor

22. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile, FRX prevede: suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 minute; suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringa nr. 16

23. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este: oxid de etilen

24. Perfuziile folosite in metabolismul reconstituant sunt: cu hidrolizate de proteine; cu aminoacizi

25. Prezenta pirogenelor in perfuzie provoaca dupa administrare: frisoane intense si accelerarea pulsului; cresterea temperaturii corpului

26. Avantajele preparatelor parenterale cu actiune prelungita sunt: frecventa redusa de administrare; siguranta actiunii terapeutice

Page 32: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

27. Prelungirea actiunii preparatelor injectabile se realizeaza prin: adaos de substante macromoleculare; folosirea unui solvent lipofil; folosirea de geluri lipofile

28. Izotonizarea solutiilor injectabile este obligatorie pentru: solutiile administrate in volume de 5 ml sau mai mari

29. Nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni in: preparate perfuzabile; preparate injectabile administrate intraocular; preparate injectabile administrate intrarahidian

30. La prepararea solutiilor injectabile se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti; antioxidanti; conservanti antimicrobieni; izotonizanti

31. Solventii anhidrii miscibili cu apa, utilizati la prepararea medicamentelor injectabile, sunt:alcoolul etilic; glicerina; propilenglicol; glicofurol

32. Alcoolul benzilic, utilizat ca solvent prezinta avantaje: miscibil cu apa si uleiurile vegetaleare actiune antiseptica; are actiune anestezica de suprafata

33. Apa utilizata la prepararea medicamentelor parenterale este: apa distilata pentru preparate injectabile; apa sterilizata pentru preparate injectabile

34. Conservantii antimicrobieni adaugati la preparatele injectabile sunt: alcool benzilic; clorbutanol; tiomersal; nitratul de fenilmercur

35. Sterilitatea este o conditie obligatorie pentru: medicamente parenterale; medicamente ce se aplica pe rani, arsuri, pielea sugarilor; antibiotice si produse opoterapice; medicamente oftalmice

36. In grupa perfuziilor sunt incluse unor preparate: inlocuitori de sange; substituenti de plasmasolutii pentru hemodializa si dializa peritoneala; solutii pentru osmoterapie

37. Solventii utilizati pentru prepararea medicamentelor parenterale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa corespunda normelor de calitate din FRX; sa nu reactioneze cu substante dizolvate; sa nu aiba actiune farmacologica proprie; sa fie economici

38. Pentru ajustarea pH-ului solutiilor injectabile se recurge la urmatoarele sisteme tampon:

Page 33: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

acid citric – citrat trisodic; acidul acetic – acetat de sodiu; carbonat monosodic – carbonat disodic

39. Se prepara solutii injectabile cu pH acid pentru urmatoarele substante: insulina; adrenalinaAtropina; vitamina C

40. Senzatia de durere care apare la injectarea unei solutii este cauzata de: presiunea osmotica diferita de a serului sanguin; pH-ul solutiilor mult diferita fata de cel fiziologic; natura substantelor medicamentoase

41. Pentru calcularea cantitatii de izotonizant, se utilizeaza: formule bazate pe valoarea punctelor crioscopice ale solutiilor; formule cu coeficienti de disociere stabiliti de; metoda echivalentului in clorura de sodiu; monograme

42. Printre metodele utilizate pentru depirogenare se numara: hidroliza acida sau alcalina; adsorbtia fizica cu carbune activ; distilarea si ultrafiltrarea

43. Filtrele cu membrana au urmatoarele denumiri comerciale: milipore

44. Referitor la sterilizarea prin incalziri repetate sunt valabile urmatoarele afirmatii: se numeste tindalizare; se efectueaza in 3 perioade de incalzire succesive, separate de intervale de 2 ore; se asociaza cu adaosul de conservanti; se aplica produselor foarte sensibile la caldura

45. Sterlizarea prin incalziri repetate se mai numeste: tindalizare; sterilizare fractionata sau discontinua

46. Mecanismele filtrarii prin microfiltre sunt: cernerea; adsorbtia; capilaritatea; sarcinile electrice

47. Conditile pe care trebuie sa le indeplineasca un conservant utilizat in solutiile injectabile sunt: sa aiba actiune bactericida si fungicida; sa nu coaguleze proteinele tisulare; sa nu fie toxic

48. Sterilizarea cu oxid de etilen se aplica pentru: materiale plastice; cauciuc; seringi de unica folosinta; truse de perfuzie

49. Eficacitatea sterilizarii cu oxid de etilen depinde de: numarul si natura germenilor de distrus; concentratia in gaz; temperatura si durata tratamentului; umiditatea relativa

50. Sterilizarea prin caldura: apartine metodelor fizice de sterilizare; este o metoda sigura si economica; se aplica produselor termorezistente

Page 34: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

51. Sensibilitatea microorganismelor la tratamentul termic este in functie de: specia microbiana; durata tratamentului termic; temperatura; natura mediului in care se gasesc germenii microbieni

52. Urmatoarele procedee se aplica produselor care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva: sterilizarea prin cadura, prin radiatii si cu gaze

53. Urmatoarele procedee se aplica produselor care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva: filtrarea sterilizanta; prepararea pe cale aseptica

54. Procedeele chimice de sterilizare includ: sterilizarea prin gaze

55. Printre procedeele fizice de sterilizare se numara: filtrarea sterilizanta; procedeul asepticsterilizarea cu radiatii si prin caldura

56. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la calea de administrare intravenoasa:se utilizeaza pentru o actiune rapida; se utilizeaza pentru administrarea perfuziilor; efectul farmacologic apare instantaneu

57. In grupul medicamentelor parenterale sunt cuprinse: forme lichide injectabile; forme lichide perfuzabile; pulberi pentru preparate injectabile; implante

58. Administrarea solutiilor hipertonice de glucoza provoaca: glicozurie; deshidratare celulara; diureza osmotica; pierderea apei si electrolitilor

59. Cele mai frecvente cai de administrare parenterale sunt: intravenos; intramuscular; subcutanat

60. Distrugerea microorganismelor dintr-un preparat parenteral poate fi efectuata prin: caldura umeda; agenti chimici; radiatii ionizante; caldura uscata

61. Metoda de sterilizare care nu este mentionata in FRX este: sterilizarea fractionata sau tindalizarea

62. Conform FRX, se pot adauga conservanti antimicrobieni, in urmatoarele preparate parenterale: preparate administrate intramuscular; preparate administrate subcutanat

63. Sterilizarea prin filtrare: filtrarea nu se foloseste in cazul solutiilor, suspensiilor sau emulsiilor termolabile; filtrarea se efectueaza prin filtre bacteriologice sterile sau prin membrane filtrante sterile; toate operatiile se efectueaza in conditii aseptice; filtrele sau membranele filtrante nu trebuie

Page 35: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa interactioneze fizic sau chimic cu produsul de sterilizat

64. Solutii perfuzabile cu substante energetice:solutia perfuzabila cu glucoza si sorbitol

65. Solutia prevazuta de FRX folosita in caz de acidoza: solutia perfuzabila de hidrogenocarbonat de sodiu66. In combaterea alcalozei se foloseste: perfuzia cu clorhidrat de arginina; perfuzia cu clorura de Na cu adaos de KCl

67. Preparatele perfuzabile: sunt solutii apoase sau emulsii U/A; se administreaza in volume de 100 ml sau mai mari, intravenos; continutul in substanta activa se exprima dupa caz, in unitati de masa/litru solutie; mmoli/litru solutie, calorii; sunt preparate sterile si apirogene

68. Emulgatorii sintetici utilizati in formularea emulsiilor parenterale sunt: polisorbatii si pluronicii

69. Referitor la implante: se aplica pe cale subcutanata sau intramusculara; sunt comprimate mici, sterile care se introduc sub piele prin incizare; se obtin prin comprimare sau cristalizare

70. Microemulsiile injectabile prezinta urmatoarele caracteristici: sunt sisteme omogene, cu grad mare de dispersie; se administreaza intravenoasa sau intramusculara; se formeaza spontan, prin agitare lenta; diametrul particulelor este intre 100-500

71. Agentii pentru marirea vascuozitatii preparatelor parenterale: gelatina, dextraniicarboximetilceluloza sodica; polividona

72. Metodele fizice de prelungire a actiunii unui preparat injectabil: adaugarea de agenti gelifianti; utilizarea de vehicule uleioase; adaugarea de macromolecule

73. Din grupa formelor parenterale cu actiune prelungita: solutii injectabile cu vehicule vascoase; solutii injectabile cu vehicule uleioase; suspensii apoase si implante

74. Metoda de liofilizare aplicata la obtinerea unor produse parenterale uscate: se numeste criodesicare si criosublimare; este o tehnologie de desicare la temperaturi si presiuni scazute; consta in congelarea preparatelor si apoi sublimarea ghetii sub vid; necesita echipament special de productie

Page 36: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

75. Formele parenterale se conditioneaza in: fiole de sticla, flacoane multidoze; pungi din material plastic, fiole – seringi

76. Fiolele utilizate pentru conditionarea preparatelor injectabile sunt controlate sub urmatoarele conditii: capacitatea; rezistenta la sterilizare si hidrolitica; etanseitatea

77. Plastomerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea preparatelor parenterale sunt: polietilena; clorura de polivinil; polipropilena

78. Pentru depistarea pirogenelor se pot folosi urmatoarele teste: testul Limulus; urmarirea evolutiei numarului de globule albe, dupa injectarea solutiei la iepuri; masurarea hipertermiei la iepure

79. Pirogenele care nu sunt admise in perfuzii, sunt: endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica

80. Sterilizarea este procesul care desemneaza: producerea starii de sterilitate; operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs

81. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu indicatori biologici cum ar fi: Bacillus subtilis (var. Niger); Bacillus stearothermophilus

82. Proprietatile coligative ale solutiilor sunt utile in determinarea: toxicitatii

83. Solutia perfuzabila de NaCl compusa prevazuta de FRX contine urmatoarele substante:- NaCl, KCl, CaCl2

84. Categoriile de preparate parenterale prevazute de FRX (2004): preparate injectabilepreparate perfuzabile; concentrate pt. solutii injectabile sau perfuzabile; pulberi pentru preparate injectabile sau perfuzabile

85. Prevederile oficiale referitoare la productia preparatelor parenterale sunt : se obtin din materii prime si metode de preparare care le asigura sterilitatea si evita contaminarea microbiana si cresterea microorganismelor; apa utilizata trebuie sa corespunda prevederilor de la apa pentru preparate injectabile; pentru un eventual conservant antimicrobian folosit la formulare trebuie sa-i fie demonstrata eficacitatea

86. Conform FRX, pe eticheta unui preparat parenteral trebuie sa se mentioneze: denumirea si concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati; in cazuri adecvate, ca solutia se utilizeaza dupa o filtrare finala; faptul ca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene si pirogene

Page 37: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

87. Conform FRX 2006, apa pentru preparate injectabile este: apa vrac pentru preparate injectabile; apa sterilizata pentru preparate injectabile

88. Apa vrac pentru preparate injectabile este: se obtine prin distilare din apa destinata consumului unam sau apa purificata; se foloseste ca solvent la prepararea medicamentelor parenterale

89. Apa sterilizata pentru preparate injectabile: se foloseste la dizolvarea sau diluarea substantelor sau preparatelor pentru administrarea parenterala; este divizata in recipiente adecvate, inchise si sterilizate apoi la cald in conditii care sa asigure calitatea corespunzatoare privind endotoxinele bacteriene; trebuie sa fie lipsita de orice aditiv

Capitolul 11 - AEROSOLI

1. Aerosolii farmaceutici se pot obţine prin următoarele metode: antrenare cu vapori de apă şi condensarea la nivelul căilor respiratorii superioare ; dispersare cu aer sub presiune (cu ajutorul duzelor) ; dispersare cu un gaz propulsor.

2. Aerosolii cu aplicaţie topică prezintă următoarele avantaje: asigură o administrare rapidă şi comodă; evită contactul manual cu suprafaţa tratată; realizează o repartiţie uniformă a substanţei active pe suprafaţa tratată

3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la aerosolii de uz extern sunt adevărate?cele mai multe preparate sunt de tip spray; asigură o mai bună protejare a conţinutului faţă de mediul extern; gazele propulsoare trebuie să aibă un punct de fierbere scăzut; gazele propulsoare lichefiate trebuie să se evapore în momentul trecerii prin orificiul de emisie.

4. Umplerea recipientelor pentru aerosoli se realizează: sub presiune la temperatura normală; la presiune normală şi la temperaturi scăzute în instalaţii frigorifice 5. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aerosolii cu gaze comprimate? propulsorul poate fi: C02, N20, N2; gazele comprimate pot fi parţial solubile sau insolubile în produsul dispersat ; sunt puţin sensibili la variaţii de temperatură

6. Gazele lichefiate utilizate ca propulsori trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:să fie inerte din punct de vedere chimic; să fie neinflamabile; să aibă un punct de fierbere sub temperatura camerei ; să aibă capacitate bună de dizolvare.

Page 38: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

7. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aerosolii cu două faze? sunt constituiţi dintr-o fază gazoasă şi una lichidă ; pot fi obţinuţi cu gaze comprimate; pot fi obţinuţi cu gaze lichefiate, dacă acestea sunt miscibile cu substanta activa; se recurge la adaos de cosolvenţi pentru a se asigura un amestec intim al substanţei active cu propulsorul

8. Care dintre afirmaţii sunt valabile pentru aerosolii cu gaze lichefiate? presiunea din recipient este determinată de presiunea de vapori a gazului propulsor, nu şi de cantitatea acestuia; propulsorii pot fi consideraţi ca făcând parte integrantă din formulă; presiunea în recipient rămâne constantă menţinându-se echilibrul între porţiunea de propulsor lichefiat şi fracţiunea in stare de vapori ; ca gaze lichefiate se folosesc în special derivaţi clorofluorurati ai metanului şi etanului

9. Din categoria gazelor propulsoare lichefiate fac parte: freon 11; freon 12; freon 114.

10. Sub formă de aerosoli de inhalaţie se administrează: bronhodilatatoare; antibiotice; corticosteroizi; anestezice.

11. Dimensiunea particulelor pentru aerosolii de inhalaţie destinaţi a fi utilizaţi la nivelul alveolelor pulmonare trebuie să fie: <3um

12. Valva este compusă din: cap de apăsare; resort; tub plonjor; jiclor

13. Valva are următoarele roluri: permite utilizarea conţinutului aflat sub presiune; asigură închiderea etanşă a recipientului; permite distribuţia conţinutului printr-o simplă apăsare mecanică

14. Controlul calităţii aerosolilor se referă la: urmărirea calităţii substanţelor active si a propulsorilor; determinarea mărimii particulelor de substanţă activă; viteza de emisie; corectitudinea dozării.

15. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul aerosolilor pentru căile respiratorii? produc un efect local asupra mucoaselor căilor respiratorii; pot conţine antibiotice, bronhodilatatoare, antiinflamatoare steroidiene şi nesteroidiene; conţin particule cu diametrul de ordinul micronilor; sunt denumiţi şi aerosoli de inhalaţie.

16. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la aerosoli sunt adevărate? sunt dispersii de particule lichide sau solide într-un mediu de dispersie gazos; energia necesară dispersării poate fi produsă de un gaz propulsor; folosirea lor se bazează pe trei tipuri de expulzări: simplă, cu turbulenţă, cu turbulenţă şi expansiunea particulelor dispersate

Page 39: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

17. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gazele propulsoare sunt adevărate?constituie faza elastică; pot fi gaze comprimate; pot fi gaze lichefiate; constituie forţa motrice a ansamblului presurizat

18. Propulsorii unui aerosol pot fi reprezentaţi de: gaze comprimate; gaze lichefiate

19. In funcţie de diametrul particulelor, penetrarea aerosolilor de inhalaţie se face astfel:particulele mai mari de 30 um ajung în fosele nazale, faringe, laringe; 20-30 fim, ajung la nivelul traheei; 10-20 um, ajung la nivelul bronhiilor; < 3 um, pătrund Ia nivelul alveolelor pulmonare.

20. Penetraţia aerosolilor în căile respiratorii depinde de: mărimea particulelor substanţei active; anatomia căilor respiratorii; mecanica respiratorie; timpul de contact între aerosol şi suprafaţa mucoasei

21. Aerosolii de inhalaţie prezintă următoarele avantaje: absorbţia este foarte rapidăse evită efectul primului pasaj hepatic; este posibilă localizarea şi acţiunea aerosolului la anumite niveluri ale căilor respiratorii; medicamentul este protejat faţă de agenţii exteriori.

22. Factorii care determină localizarea particulelor aerosolizate în căile respiratorii sunt:gradul de dispersie; ritmul respirator; viteza şi tipul fluxului gazos

23. Gradul mare de instabilitate al aerosolilor este cauzat de: vâscozitatea mică a mediului de dispersie; incărcătura electrică redusă a particulelor aerosolizate; agregarea picăturilor mici în picături mai mari

24. Freonul 12 conţine: 2 atomi de fluor; 1 atom de carbon; 2 atomi de clor.

25. Freonul 114 conţine: 2 atomi de carbon; 4 atomi de fluor; 2 atomi de clor

26. Gazele comprimate care intră în formularea aerosolilor presuriza sunt: azot; protoxid de azot; dioxid de carbon.

27. Recipientele pentru medicamentele presurizate sunt confecţionate din: oţel inoxidabil; aluminiu; sticlă; plastic.

28. Ştiind că denumirea freonilor este urmată de un număr format din două sau trei cifre, precizaţi semnificaţia primei cifre, începan dreapta la stânga (locul unităţilor): numărul atomilor de fluor

Page 40: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

29. Referitor la preparatele de inhalat, sunt valabile următoarele afirmaţii: sunt preparate lichide sau solide; pot conţine gaze propulsoare, cosolvenţi, conservanţi, solubilizanţi; pot fi condiţionate în recipiente unidoză sau multidoză se administrează pentru obţinerea unui efect local sau sistemic.

30. Despre preparatele farmaceutice presurizate se poate afirma: sunt condiţionate în recipiente speciale, sub presiunea unui gaz; se prezintă sub formă de soluţii, emulsii, suspensii conţinutul este eliberat din recipient sub formă de aerosol sau de jet lichid sau semisolid; preparatul este eliberat din recipient cu ajutorul unei valve.

31. Gazele propulsoare folosite în cazul preparatelor farmaceutice presurizate sunt: gaze lichefiate sub presiune; gaze comprimate; lichide cu punct de fierbere scăzut

32. Din categoria gazelor lichefiate sub presiune folosite ca gaze propulsoare în formularea preparatelor farmaceutice presurizate fac parte: hidrocarburi fluorurate; freoni; hidrocarburi cu masa moleculară mică (propan, butan).

33. Valva, ca dispozitiv de pulverizare: asigură închiderea etanşă a recipientului în stare de repaus; eglează eliberarea conţinutului în afara recipientului în cursul folosirii aerosolului; asigură o eliberare continuă, sau eliberează o cantitate dozată de produs la o apăsare, după caz

34. Pe eticheta preparatelor farmaceutice presurizate trebuie să se înscrie: modul de utilizare; precauţiile care trebuie luate; cantitatea de substanţă activă pe doza pulverizată din recipientele cu valvă dozatoare.

35. Spray-urile nazale: sunt soluţii, emulsii sau suspensii; sunt în general condiţionate în recipiente multidoză; recipientele pot fi presurizate sau cu nebulizator.

36. Spray-urile bucofaringiene: sunt soluţii, emulsii sau suspensii; se pulverizează în cavitatea orală sau în faringe; mărimea picăturilor trebuie să asigure depunerea lor în cavitatea orală sau în faringe, după caz.

37. Spray-urile auriculare: sunt destinate administrării în conductul auditiv extern; sub formă de lichide sunt condiţionate în general în recipiente multidoză; recipientele sunt prevăzute cu un aplicator adecvat.

38. Care dintre următoarele preparate pot fi formulate şi ca spume? preparate vaginale; preparate pentru aplicaţii cutanate; preparate rectale.

39. Spray-urile sublinguale: se administrează prin pulverizare sub limbă; sunt destinate obţinerii unui efect sistemic ; sunt condiţionate în recipiente cu

Page 41: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

atomizor (nebulizator) sau în , recipiente presurizate cu sistem de pulverizare; recipientele presurizate pot fi prevăzute cu valvă dozatoare.

40. Recipientele dozatoare de condiţionare a spray-urilor sublinguale trebuie să corespundă următoarelor prevederi: uniformitatea masei; uniformitatea conţinutului; uniformitatea dozei eliberate

41. Conform F.R.X, supliment 2004, preparatele de inhalat administrate sub formă de spray-uri se administrează cu dispozitive de tip: nebulizator; inhalator presurizat cu valvă dozatoare; inhalator cu pulbere uscată

42. Preparatele de inhalat prevăzute în F.R.X, supliment 2004: sunt preparate lichide sau solidese administrează sub formă de vapori sau aerosoli la nivelul plămânilor; realizează un efect local sau sistemic.

43. Pe eticheta preparatelor de inhalat trebuie să se menţioneze: doza eliberată, cu excepţia preparatelor condiţionate în recipiente cu valvă dozatoare; numărul de doze eliberate din inhalator corespunzătoare dozei minime recomandate; denumirea conservanţilor antimicrobieni adăugaţi, când e cazul

44. Preparatele lichide de inhalat se clasifică în următoarele categorii: preparate destinate transformării în vapori; preparate dispersate prin intermediul nebulizatoarelor; preparate condiţionate în inhalatoare presurizate cu valva dozatoare

45. Nebulizatoarele: sunt dispozitive care transformă lichidele în aerosoli; ealizează aerosolizarea cu ajutorul unui gaz sub presiune; realizează aerosolizarea cu ajutorul vibraţiilor ultrasonice; sunt cu funcţionare continuă sau cu valvă dozatoare

46. Pulberile de inhalat: sunt preparate unidoză sau multidoză; sunt administrate cu ajutorul inhalatoarelor pentru pulberi uscate; se prezintă sub formă de sisteme cu doze precondiţionate si rezervor; sunt incluse în monografia „Preparate de inhalat" din F.R X supliment 2004EMULSII

1. Conform F.R.X, emulsiile de uz intern prezintă: aspect lăptos, omogen ; miros si gust caracteristic componentelor ; consistenţă mai mult sau mai puţin vâscoasă

2. Pentru emulsiile de uz intem F.R.X prevede că: sunt numai emulsiile ulei în apă; pot conţine agenţi pentru corectarea gustului şi a mirosului

Page 42: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

3. Conform F.R.X, linimentele: sunt destinate aplicării pe piele; pot conţine substanţe cu acţiune analgezică sau revulsivă; pot conţine săpunuri

4. La prepararea emulsiilor, conform F.R.X: emulgatorul se dizolvă în faza externă; se pot utiliza conservanţi antimicrobieni potriviţi; se pot folosi agenţi pentru creşterea vâscozităţii

5. Conform F.R.X, emulsiile: au aspect lăptos şi omogen; sunt destinate administrării interne sau externe; diluate cu faza externă în proporţie dc 1: 10 trebuie să rămână omogene; pot conţine stabilizanţi

6. Pentru stabilizarea emulsiilor de uz intern F.R.X recomandă folosirea de: conservanţi antimicrobieni; stabilizanţi; agenţi pentru creşterea vâscozităţii.

7. Conform F.R.X, emulsia uleioasă conţine: ulei de floarea-soarelui 10 g %; gumă arabica 5g%

8. Referitor la conservarea emulsiilor F.R.X prevede: păstrarea la temperatura de 8-15°C; păstrarea în recipiente bine închise;

9. Emulsiile: au, în general, diametrul particulelor fazei interne între 0,1-100 um; sunt sisteme disperse eterogene.

10. Fenomenul Marangoni apare: în faza incipientă de preparare a unei emulsii; la adăugarea emulgatorului tensioactiv care se adsoarbe la interfaţa a două picături uleioase dispersate într-un mediu apos, ceea ce scade concentraţia din mediul apos;

11. Conform teoriei lui Bankroft privind mecanismul de emulsionare: filmul interfacial se formează prin adsorbţia orientată a emulgatorului tensioactiv la interfaţă; partea filmului interfacial pe care tensiunea este mai mare se contractă, devine concavă şi încorporează cealaltă fază; tipul emulsiei depinde atât de natura emulgatorului cât şi de solubilitatea lui; emulgatorul emulsioneză faza în care nu se dizolvă.

12. Conform teoriei lui Harkins sau a penei, privind mecanismul de emulsionare: moleculele de săpun emulgator adsorbite la interfaţă se orientează conform polarităţii; sapurile metalelor monovalente se hidratează puternic la gruparea hidrofilă; moleculele de săpun emulgator au tendinţa de a se grupa strâns13. Conform teoriei filmului complex în care emulgatorul este un polimer care formează un film interfacial: eficienţa emulgatorului depinde de capacitatea sa de a forma un film multimolecular coerent ; compuşii macromoleculari determină creşterea vâscozităţii fazei externe din cauza moleculelor neadsorbite la interfaţă; pseudoemulgatorii (mucilagiile

Page 43: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

compuşilor macromoleculari hidrofili) nu au proprietăţi superficiale semnificative; rigiditatea filmului interfacial se datorează întrepătrunderii ramificaţiilor polimerului (efect steric) între cele două faze ale emulsiei.

14. Cerurile autoemulgatoare: sunt asocieri de emulgatori tensioactivi, polimeri hidrofili sau un amestec al acestora; formează un film complex, orientat, condensat; de regulă unul dintre emulgatori este mai puternic şi determină tipul de emulsie.

15. In cazul utilizării particulelor solide ca emulgatori: particulele sunt umectate parţial de ambele faze; au dimensiuni mai mici decât picăturile fazei dispersate

16. Conform teoriei lui Stokes referitoare la viteza de sedimentare a emulsiilor, sunt adevărate următoarele: dacă vâscozitatea este mărită, fenomenele de instabilitate se vor manifesta în măsură mai redusă; stabilitatea emulsiilor creşte cu micşorarea concentraţiei fazei dispersateîn emulsiile mai diluate coliziunile dintre picături sunt mai reduse

17. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt valabile privind modul în care densitatea fazelor influenţează stabilitatea emulsiilor: cu cât diferenţa de densitate a fazelor este mai mare, stabilitatea emulsiei este mai mică; dacă densitatea fazei interne este mai mare decât cea a fazei externe are loc sedimentarea; este de dorit apropierea densităţilor celor două faze; densitatea mare a unei faze uleioase poate fi micşorată prin amestecarea cu ulei de floarea soarelui. 18. Vâscozitatea mediului de dispersie influenţează stabilitatea emulsiilor prin: creşterea vâscozitâţii mediului de dispersie ceea ce creşte stabilitatea emulsiei; folosirea de mucilagii pentru creşterea vâscozitâţii fazei apoase în emulsiile U/A; modificarea sa pe parcursul stocării

19. Tensiunea interfacială în cazul emulsiilor: este factorul cel mai important pentru stabilitate; este redusă prin folosirea emulgatorilor tensioactivi; poate fi scăzută şi în cazul folosirii pseudoemulgatorilor; prin reducerea ei creşte stabilitatea emulsiei.

20. Stabilitatea emulsiilor: este crescută prin încărcarea electrică a particulelor cu sarcini de acelaşi fel; creşte în funcţie de gradul de hidratare a emulgatorilor şi a particulelor fazei interne; creşte cu micşorarea concentraţiei fazei dispersate.

21. Despre instabilitatea emulsiilor se poate spune că: flocularea este un fenomen reversibil; este reprezentată şi prin inversarea fazelor; dezemulsionarea reprezintă distrugerea emulsiei

Page 44: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

22. Inversarea emulsiilor are loc în următoarele situaţii: la emulsiile preparate cu asociere de doi emulgatori, la modificarea raportului concentraţiilor acestora; prin neutralizarea sarcinilor electrice; prin schimbarea cationului unui săpun- emulgator

23. In formularea emulsiilor: alegerea fazei uleioase se face dependent de calea de administrare; se recomandă folosirea coloizilor hidrofili spre a întârzia sedimentarea sau cremarea; alegerea fazei uleioase se face şi în funcţie de consistenţa dorită; alegerea emulgatorului se face şi în funcţie de natura substanţelor de emulsionat.

24. Emulsiile de uz intern: sunt numai de tip U/A; Ia prepararea lor se folosesc în general mucilagii sau tensioactivi neionici; la prepararea lor emulgatorul trebuie să fie neiritant şi netoxic

25. Despre emulsiile de uz extern este adevărat că: la prepararea lor nu se folosesc mucilagii; pot fi semisolide; cele U/A sunt lavabile

26. Care dintre afirmaţiile privind următorii emulgatori sunt corecte? mucilagiile dau emulsii de tip U/A; alcoolii superiori se folosesc mai ales pentru preparate de uz extern; tensioactivii neionici sunt eficienţi într-un domeniu de pH 3-10 fără a fi puternic influenţaţi de substanţele ionice; tensioactivii ionici sunt iritanţi

27. Cu privire la proprietăţile reologice ale emulsiei: acestea trebuie să asigure proprietăţile de curgere în conformitate cu caracteristice produsului formulat; consistenţa emulsiilor injectabile trebuie să asigure curgerea uşoară din acul de seringă; emulsiile dermatologice au în general o consistenţă mai ridicată; emulsiile cutanate prezintă proprietăţi tipice preparatelor detip plastic.

28. Conservanţii antimicrobieni folosiţi la prepararea emulsiilor: trebuie să prezinte o acţiune cel puţin bacteriostatică şi fungistatică; trebuie utilizaţi în cantitatea minimă care asigură concentraţia inhibitoare minimă; se aleg ţinând seama de coeficientul de partiţie lipide/apă

29. Cu privire la antioxidanţii utilizaţi la prepararea emulsiilor sunt adevărate următoarele afirmaţii: se adaugă sub forma unor sisteme redox; se folosesc în concentraţii între 0,001-0,1%

30. Precararea emulsiilor se poate face prin următoarele metode: metoda gumei umede;

Page 45: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

cu ajutorul agitatoarelor, mai ales în cazul unor amestecuri cu vâscozitate scăzută; cu ajutorul malaxoarelor în cazul emulsiilor vâscoase; metoda gumei uscate sau continentală.

31. In cadrul tehnicilor particulare de preparare a emulsiilor intră: formarea „in situ" a unui săpun emulgator; folosirea unui corp gras autoemulsionabil

32. Dezaerarea emulsiilor se poate realiza: prin repaus la rece, în cazul emulsiilor fluide; prin agitare lentă, în cazul emulsiilor fluide; folosind vidul, în cazul emulsiilor semisolide.

33. Tipul emulsiei se poate determina prin următoarele procedee: conductometric pentru emulsiile U/A; cu ajutorul albastrului de metilen care colorează faza apoasă.

34. In cadrul controlului emulsiilor se efectuează următoarele determinări: tipul emulsiei; gradul de dispersie; stabilitatea; mărimea particulelor.

35. Cu ajutorul cifrei K propusă de Munzel prin care se defineşte numărul de particule obţinute prin emulsionarea unui gram de fază uleioasă, emulsiile pot fi considerate: bună, la un coeficient 20-50; excelentă, la un coeficient 100-500.

36. In vederea determinării stabilităţii emulsiilor se verifică următorii parametri: observarea inversării fazelor; determinarea vâscozităţii; stabilitatea la centrifugare; aspectul prin examinare cu lupa.

37. Referitor la prepararea emulsiilor F.R.X prevede că: emulsiile se completează la masă (m/m); emulgatorul se dizolvă în faza externă

38. Conform F.R.X la prepararea emulsiilor se pot folosi şi substanţe auxiliare printre care:conservanţi antimicrobieni; agenţi pentru creşterea vâscozităţii; stabilizanţi

39. Următoarele afirmaţii referitoare la emulsii sunt valabile, cu excepţia: Se conserva in recipiente etans

40. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la emulsii sunt adevărate: sunt preparate farmaceutice formate din două faze lichide nemiscibile; sunt sisteme eterogene; cele U/A sunt lavabile

41. Microemulsiile sunt un tip special de emulsii despre care se poate spune că: diametrul picăturilor fazei interne este de circa 0,05 um; se mai numesc şi emulsii transparente; cele două faze au acelaşi indice de refracţie

Page 46: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

42. Emulgatorii primari: reduc tensiunea interfacială; sunt molecule polare care se adsorb şi orientează la interfaţa celor două lichide nemiscibile

43. Pseudoemulgatorii acţionează ca stabilizanţi ai emulsiilor prin: formarea de filme complexe interfaciale; mărirea vâscozităţii mediului de dispersie.

44. Un emulgator primar poate forma şi stabiliza emulsia prin: adsorbţia şi orientarea la interfaţa celor două lichide nemiscibile; scăderea tensiunii interfaciale; conferirea de sarcini electrice picăturilor fazei interne; formarea unui film coerent în jurul picăturilor fazei interne

45. Agenţii tensioactivi pot îndeplini şi alte roluri, printre care: umectanţi; solubilizanţi; agenţi lianţi; agenţi de spargere a spumei.

46. Tensioactivii acţionează ca emulgatori prin următoarele mecanisme: scad tensiunea interfacială; formează un film monomolecular la suprafaţa picăturilor fazei interne.

47. Coloizji hidrofili acţionează ca emulgatori prin următoarele mecanisme: formează un film multimolecular la suprafaţa picăturilor fazei interne; măresc vâscozitatea mediului de dispersie

48. Ca agenţi de îngroşare, se pot folosi: alginaţii; metilceluloza; guma arabică; carboximetilceluloza sodică.

49. Valoarea HLB a unei substanţe tensioactive reprezintă: raportul dintre partea lipofilă şi cea hidrofilă a substanţei respective;

50. Pentru a forma emulsii stabile de tip A/U, un emulgator trebuie să aibă o valoare HLB: între 3 şi 6

51. Pentru a putea fi folosiţi la prepararea emulsiilor medicamentoase emulgatorii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să nu aibă acţiune farmacodinamică proprie; să fie stabili in timp; să fie eficace în concentraţii mici.

52. Vâscozitatea unei emulsii depinde în general de: vâscozitatea fazei externe; concentraţia fazei interne; mărimea particulelor fazei interne; natura şi concentraţia emulgatorului

53. Vâscozitatea emulsiilor variază astfel: creşte în prezenţa tensioactivilor neionici; creşte la utilizarea coloizilor hidrofili

54. Determinarea tipului de emulsie se poate face prin: testul diluării; testul conductibilităţii electrice; determinarea direcţiei de separare a fazelor.

Page 47: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

55. Instabilitatea fizică a emulsiilor se manifestă prin: cremare; dezemulsionare; inversarea tipului de emulsie 56. Care dintre următorii emulgatori stabilizează emulsii de tip U/A? tween 80; laurilsulfaţ de sodiu; stearat de sodiu.

57. Care dintre următorii emulgatori stabilizează emulsii de tip A/U? stearat de calciu; span 20.

58. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte: stearat de amoniu; stearat de calciu; cetilstearilsulfat de sodiu; laurilsulfat de sodiu

59. Din grupa emulgatorilor cationactivi fac parte: bromură de cetil trimetilamoniu; clorură de benzalconiu.

60. Alegeţi emulgatorii cationactivi: bromura de cetil trimetilamoniu; clorura de benzalconiu; clorura de benzetoniu61. Care din urmatoarele substante stabilizeaza emulsii de tip A/U? sapunuri de metale polivalente; spanuri.

62. Un emulgator care formează o emulsie de tip U/A se caracterizează prin: dipolmoment ridicat; valoarea HLB 8-16.

63. Care dintre substanţele de mai jos se pot folosi ca stabilizatori ai emulsiilor de tip U/A?săpunuri inverse; gelatină

64. Săpunurile alcaline prezintă următoarele caracteristici: se folosesc numai în emulsiile de uz extern; în apă se dispersează formând soluţii coloidale; sunt sensibili la acţiunea electrolitilor.

65. Săpunurile metalelor polivalente prezintă următoarele caracteristici: sunt insolubile în apă;dau emulsii de tip A/U.

66. Laurilsulfatul de sodiu este un emulgator: de tip U/A; anionactiv 67. Ca emulgatori, carbopolii prezintă următoarele carcteristici: măresc vâscozitatea fazei apoase; sunt emulgatori anionactivi; dau emulsii U/A.

68. Despre sărurile cuatemare de amoniu, sunt adevărate următoarele afirmaţii: se mai numesc şi săpunuri inverse; au acţiune antiseptică; formează emulsii U/A

Page 48: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

69. Tweenul 80 prezintă următoarele caracteristici: este un emulgator U/A; este compatibil cu electroliţii; se mai numeşte polisorbat 80.

70. Guma arabică acţionează ca emulgator prin: formarea unui film multimolecular în jurul particulelor de ulei; mărirea vâscozităţii fazei externe

71. Factorii care influenţează stabilitatea fizică a emulsiilor sunt: tensiunea interfacială; vâscozitatea fazei externe; sarcina electrică

72. Pentru emulsiile parenterale se folosesc ca emulgatori: lecitina; polisorbaţi.

73. Conservanţii antimicrobieni folosiţi în formularea emulsiilor U/A sunt: metilparaben; propilparaben

74. Conform F.R.X, la prepararea emulsiilor sunt valabile următoarele: emulgatorul se dizolvă in faza externă; în faza externă se dispersează printr-o metodă adecvată faza internă; se pot folosi substanţe auxiliare

75. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la guma arabică nu e adevărată? este folosită la obţinerea emulsiilor de uz intern şi a celor de uz extern. 76. Cu privire la emulsiile pentru aplicaţii cutanate sunt adevărate următoarele afirmaţii: sunt incluse în monografia „Preparate lichide pentru aplica cutanată"; pot prezenta o coalescenţă a fazelor, dar să fie uşor redispersate prin agitare; se pot prezenta şi sub formă de şampoane; pe etichetă trebuie declarat numele oricărui conservant antimicrobian.

77. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru emulsiile pentru uz oral? pot conţine, conservanţi antimicrobieni, antioxidanţi şi alţi excipienţi; pot fi condiţionate atât în recipiente unidoză cât şi multidoză

78. Emulsiile nazale prezintă următoarele caracteristici: se pot prezenta sub formă de picături sau spray-uri nazale; recipientele sunt prevăzute cu un dispozitiv adecvat de administrare.

79. Despre emulsiile parenterale este adevărat că: se prepară prin emulsionarea substanţelor active în „Apa pentru preparate injectabile"; nu trebuie să prezinte semne de coalescenţă a fazelor

80. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru emulsiile rectale? pot avea atât acţiune locală cât şi sistemică; se condiţionează în recipiente conţinând un volum de la 2,5 mlpână la 2000 ml; sunt condiţionate numai în recipiente unidoză.

Page 49: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

81. Cu privire la emulsiile vaginale sunt valabile următoarele afirmaţii: excipienţii din formulare, în.concentraţiile utilizate să nu provoace o iritaţie locală; se utilizează pentru acţiune locală, irigaţii sau diagnostic; pot prezenta semne de separare a fazelor, dar sunt uşor redispersate prin agitare

SUSPENSII

1. Cu privire la suspensiile pentru aplicaţii cutanate, sunt adevărate următoarele afirmaţii:pot prezenta un sediment care este uşor redispersabil prin agitare; după agitare se obţine o suspensie stabilă, care permite administrarea unui preparat omogen

2. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru suspensiile pentru uz oral? pot prezenta un sediment uşor redispersabil prin agitare; se pot prezenta şi sub formă de picături orale administrate în volume mici, cu ajutorul unui dispozitiv corespunzător; eticheta trebuie să menţioneze modul de obţinere a suspensiei. 3. Suspensiile utilizate ca preparate nazale: sunt formulate sub formă de picături nazale sau spray-uri nazale; sunt destinate instilarii sau pulverizării în cavitatea nazală; se condiţionează în general în recipiente multidoză

4. Picăturile oftalmice sub formă de suspensii pot conţine diferiţi excipienţi printre care:agenţi de ajustare a pH-ului; agenţi de ajustare a vâscozităţii; stabilizanţi.

5. Pentru picăturile oftalmice sub formă de suspensii sunt valabile următoarele afirmaţii: nici o particulă nu trebuie să aibă dimensiunea maximă mai mare de 90 um, în condiţiile determinării; nu mai mult de 20 particule pot să aibă o dimensiune maximă mai mare de 25 um; cele unidoză nu conţin conservanţi antimicrobieni

6. Despre suspensiile parenterale este adevărat că: pot prezenta un sediment uşor redispersabil prin agitare; cele unidoză nu conţin conservanţi antimicrobieni;

7. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru suspensiile rectale? se condiţionează în recipiente de până la 2000 ml; pot prezenta sediment uşor redispersabil la agitare; sunt condiţionate în recipiente cu formă adaptată aplicării în rect.

8. Cu privire la suspensiile vaginale sunt valabile următoarele afirmaţii: se condiţionează în recipiente unidoză; se utilizează pentru acţiune locală, pentru irigaţii sau pentru diagnostic;

Page 50: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

la fabricare trebuie luate măsuri care să asigure o mărime controlată a particulelor

9. Conform F.R.X, suspensiile farmaceutice trebuie să prezinte următoarele caracteristici: să fie opace, omogene după agitare; sedimentul să se redisperseze după o agitare de 1 -2 minute

10. Cu privire la prepararea suspensiilor, F.R.X prevede: dispersarea substanţei solide în mediul de dispersie lichid printr-o metodă adecvată; adaosul de edulcoranţi şi aromatizanţi la suspensiile de uz intern.

11. Referitor la mărimea particulelor solide din suspensii, F.R.X prevede: 90% din particulele examinate să aibă un diametru de cel mu 50 um; 10% din particulele examinate să aibă un diametru de cel mu 180 Mm12. La prepararea suspensiilor, F.R.X admite adaosul substanţelor auxiliare, printre care: agenţi de floculare; conservanţi antimicrobieni; umectanţi.

13. Conform F.R.X, trebuie să fie sterile suspensiile care se aplică pe: pielea sugarilor; plăgi; arsuri

14. Pentru suspensiile farmaceutice, F.R.X prevede următoarele: la cele ce conţin substanţe puternic active sau toxice, masa prelucrată sub formă de suspensie să nu depăşească doza maximă pentru 24 h; condiţionarea în recipiente bine închise

15. F.R.X prevede pentru suspensiile injectabile următoarele: trebuie să corespundă probei de pasaj cu acul de seringă nr. 16; pentru verificarea aspectului suspensiilor injectabile uleioasese admite o uşoară încălzire înainte de agitare.

16. Referitor la mărimea particulelor suspensiilor oftalmice, F.R.X admite: un diametru de cel mult 25 um pentru 90% din particulele examinate; un diametru de cel mult 50 um pentru 10% din particulele examinate

17. Obiectivele urmărite la formularea suspensiilor farmaceutice sunt: reducerea fenomenului de creştere a cristalelor; asigurarea redispersării omogene, fără dificultate, a sedimentului înainte de administrare; asigurarea prelevării uşoare a dozei de medicament 18. Printre avantajele pe care le prezintă suspensiile farmaceutice se numără: prelucrarea substanţelor medicamentoase hidrofobe sub formă de preparate farmaceutice lichide; evitarea gustului neplăcut prin utilizarea substanţelor medicamentoase insolubile; reducerea degradării substanţelor medicamentoase în suspensii faţă de soluţii; posibilitatea administrării orale la copii, evitând înghiţirea formelor farmaceutice solide.

Page 51: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

19. Prepararea suspensiilor se poate face prin următoarele metode: procedeul dispersării; metoda precipitării; metoda condensării

20. Factorii care influenţează comportamentul particulelor în suspensie sunt: polimorfismul structura cristalină; starea anhidră sau solvatată; forma amorfa ori cristalină

21. Metoda precipitării de obţinere a suspensiilor se poate realiza prin procedee diferite cum ar fi: modificarea pH-ului; modificarea solventului; reacţia de dublă descompunere

22. O suspensie defloculatăse caracterizează prin: particule dispersate în vehicul sub forma de entitati individuale; forţe de atracţie mai mari decât cele de repulsie dintre particule; particulele mai mici rămase suspendate in mediul dispersat un timp indelungat

23. Suspensiile defloculate se caracterizează prin urmatoarele: supernatant opalescent; sedimentul se formează încet.

24. Viteza de sedimentare este redată de ecu…..pentru următoarele tipuri de suspensii: cu particule sferice; diluate.

25. Conform legii lui Stokes viteza de sedimentare a particulelor intr-o suspensie depinde de: densitatea fazei interne; vâscozitatea mediului de dispersie; raza particulelor suspendate.

26. Conform ecuaţiei lui Higuchi dedusă din ………..viteza de sedimentare a particulelor într-o suspensie depinde de: porozitatea stratului de solid; suprafaţa specifica a particulelor; diferenţa de densitate între faza internă şi externă.

27. Reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide în suspensii poate fi obţinută prin:creşterea gradului de dispersie; creşterea vâscozităţii mediului de dispersie; mărirea concentraţiei fazei interne

28. Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor sunt: gradul de hidratare a particulelor dispersate; gradul de solubilitate în apă a substanţelor greu solubile; sarcina electrică a particulelor; umectarea particulelor solide.

29. O suspensie floculată se caracterizează prin: mediul de dispersie inclus între agregate de particule solide; sediment voluminos; redispersare uşoară a sedimentului.

Page 52: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

30. Suspensiile floculate se caracterizează prin următoarele: particule nelegate puternic între ele; sediment aproape egal cu volumul suspensiei; supernatant clar

31. Flocularea suspensiilor se realizează prin: utilizarea substanţelor tensioactive; controlul sarcinilor electrice a particulelor folosind electro! cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate; utilizarea polimerilor hidrofili

32. Referitor Ia flocularea prin intermediul electroliţilor, sunt valabile următoarele afirmaţii:creşterea valenţei ionilor măreşte capacitatea de floculare; este o metodă foarte rar utilizată; se obţine o floculare corespunzătoare la o concentraţie de 0,01 - 0,1 milimoli per litru de ioni trivalenţi.

33. Despre procedeul de obţinere a suspensiilor floculate utilizând substanţe tensioactive este adevărat că: se poate realiza prin adăugarea în concentraţii progresiv crescătoare a tensioactivilor; particulele solide individuale nu trebuie acoperite integral cu filmul agentului tensioactiv; se face atât cu ajutorul tensioactivilor neionici cât şi ionici; se poate realiza prin adăugarea tensioactivului într-o concentratie mare şi reducerea ulterioară a cantităţii sale prin precipitare cu un agent corespunzător.

34. Ca tensioactivi neionici, la flocularea suspensiilor, se folosesc: tweenuri; spanuri; pluronici.

35. La formularea suspensiilor floculate trebuie respectate următoarele reguli: se verifică dacă agenţii conservanţi utilizaţi modifică proprietăţile suspensiei; se poate asocia un compus macromolecular hidrofil cu agentul tensioactiv; se poate asocia un mucilag hidrofil cu electrolitul

36. în cadrul testelor de control al suspensiilor se efectuează şi următoarele determinări: capacitatea de redispersare a suspensiei; potenţialul zeta; mărimea particulelor; vâscozitatea

37. Mărimea particulelor solide din suspensii se determină: folosind microscopul cu micrometru ocular etalonat; cu ajutorul pipetei Andreasen; utilizând numărătorul Coulter, în mediu lichid

38. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o suspensie satisfăcătoare sunt: substanţa suspendată să nu se depună prea repede; să curgă uşor; să nu formeze sedimente compacte; să nu fie prea vâscoasă.

39. Forţele de atracţie interparticulare care se opun dispersării particulelor solide în suspensie pot fi reduse prin: adsorbţia la suprafaţa particulelor a unor agenţi tensioactivi; folosirea de umectanţi pentru pulberile liofobe;

Page 53: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

utilizarea de utilaje performante care permit obţinerea unor dispersii avansate

40. Referitor la relaţia dintre unghiul de contact şi umectarea unei particule solide în suspensii sunt adevărate următoarele afirmaţii: umectarea se produce greu când unghiul de contact este mai mare de 90°; la un unghi de contact de 180° umectarea nu are loc; umectarea este totală când unghiul de contact este 0°.

41. Conform ecuaţiei lui Young, umectarea particulelor solide suspendate într-un vehicul lichid este favorizată: dacă tensiunea interfacială a lichidului are valori scăzute; dacă tensiunea interfacială a solidului este mai mare.

42. Care dintre următoarele substanţe prezintă tendinţă de flotare în mediu apos?cărbunele; sulful; stearatul de magneziu

43. Ca umectanţi pentru substanţele hidrofobe se folosesc: glicerina; propilenglicolul; alcoolul;dispersiile de polimeri hidrofili.

44. Creşterea cristalelor într-o suspensie este influenţată de: polimorfism; temperatură; tratamente mecanice; existenţa unor cristale de mărimi variabile.

45. Procesul de creştere a cristalelor în suspensii este redus prin: creşterea vâscozităţii mediului de suspendare; reducerea energiei interfaciale între vehicul şi faza suspendată; folosirea de forme cristaline stabile; utilizarea particulelor cu dimensiuni apropiate.

46. Suspensiile defloculate se caracterizează prin: sediment cu suprafaţă netedă, uniformă; legături fizice sau chimice puternice între particule; particulele au cădere liberă, individuală

47. O suspensie floculată se remarcă prin: faza dispersă alcătuită din aglomerări de particule; supernatant limpede; existenţa unor forţe între particulele suspendate de tip Van derWaals sau London

48. Despre flocularea cu electroliţi a suspensiilor sunt adevărate următoarele afirmaţii:electroliţii nu modifică potenţialul zeta acesta fiind avantajul utilizării lor; este metoda cea mai utilizată de floculare a suspensiilor; se datorează neutralizării sarcinii electrice superficiale a particulelor suspendate.

49. Tensioactivii neionici produc flocularea suspensiilor prin următoarele mecanisme:

Page 54: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

producerea unui strat de solvatare în jurul particulelor dispersate; deplasarea planului de separare electrolitică către faza lichida 50. Mucilagul de gumă arabică 30% folosit ca agent de suspendare, prezintă următoarele avantaje: se foloseşte ca agent de suspendare numai în suspensii de uz intern; este stabil la pH 5-9.

51. Mucilagul de metilceluloză 2% folosit ca agent de suspensie, prezintă următoarele caracteristici: este stabil la variaţii mari de pH (3-11); are caracter neionogen; prezintă vâscozitate structurată.

52. Despre veegum, folgsit ca agent de suspensie, sunt adevărate următoarele afirmaţii:dispersiile prezintă fenomenul de tixotropie; este un silicat de magneziu şi aluminiu purificat; face parte din grupa montmorilonitelor.

53. Suspensiile de uz extem sunt denumite: pensulaţii; loţiuni;

54. Suspensiile cutanate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să adere uşor de piele; să se usuce rapid; să lase pe locul de aplicare un strat de pulbere fină.

55. Etapele de preparare a suspensiilor prin dispersare sunt: pulverizarea; umectarea; dispersarea fazei solide în vehicul; stabilizarea sistemului

56. La prepararea suspensiilor în industrie trebuie ţinut seama de următorii factpri care influenţează stabilitatea acestora: caracterul ionic al componentelor din formulă; densitatea particulelor; mărimea particulelor

57. Prepararea prin precipitare a suspensiilor se poate realiza în următoarele moduri: printr-o reacţie chimică de dublă descompunere; prin modificarea solventului în care este dizolvată substanţa activă; prin modificarea pH-ului; în urma unei reacţii de dublu schimb.

58. Care dintre următoarele determinări este prevăzută de F.R.X la controlul suspensiilor: mărimea particulelor

59. Controlul sedimentării suspensiilor se face prin determinarea: catului suspensiei; perioadei de înjumătăţire a sedimentului; vitezei de sedimentare; volumului de sedimentare. VACCINURI SI SERURI1. Vaccinurile se prepara pornind de la: germeni vii atenuati; germeni omorati; anatoxine

Page 55: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

2. Vaccinurile preparate pornind de la germeni vii atenuati sunt: antipoliomelitic (oral); antirabic

3. Pentru distrugerea microbilor utilizati la prepararea vaccinurilor se utilizeaza: calduraeter, iod, fenol; fluorura de sodiu; temperatura scazuta

4. Vaccinurilor se administreaza pe urmatoarele cai: parenterala; orala; intranazala

5. Vaccinurilor realizeaza o imunoterapie: activa; specifica

6. Printre vaccinurile antivirale se numara: vaccinul antigripal; vaccinul contra hepatitei B; vaccinul contra oreionului

7. Imunoserurile de origine animala pentru uz uman: se obtin din serul sau plasma unor animale imunizate; contin imunoglobuline sau fragmente de imunoglobuline purificate; sunt preparate lichide sau liofilizate

8. Imunoserurile: sunt destinate administrarii intravenoase sau intramusculare, daca este cazul, dupa diluare; sunt lichide limpezi sau opalescente, incolore sau galben pal; produsele liofilizate, dupa reconstituire, trebuie sa aiba aceleasi caracteristici ca preparatele lichide

9.Vaccinurile pentru uz uman pot fi constituite din: organisme inactivate prin mijloace chimice sau fizice, care pastreaza proprietatile imunogene adecvate; organisme vii, nevirulente in mod normal sau tratate pentru atenuarea virulentei, care isi mentin proprietatile imunogene corespunzatoare; antigene extrase din organisme; antigene obtinute prin inginerie genetica

10. Pe eticheta vaccinurilor de uz uman se pot inscrie, printre altele, urmatoarele mentiuni:doza recomandata si calea de administrare; conditiile de conservare; denumirea si concentratia conservantilor antimicrobieni continuti

11. Anatoxinele: sunt toxine bacteriene modificate cu ajutorul caldurii si a fenolului; nu sunt toxice; se mai numesc toxoizi

12. Anticorpii: sunt substante de natura proteica; sunt lipopolizaharide; se formeaza in organism in urma contactului cu un antigen; reactioneaza specific formand complexul antigen-anticorp

13. Vaccinurile: sunt biopreparate sterile care contin substante puternic antigenice; sunt destinate prevenirii diferitelor boli (infectii); pot fi utilizate in unele cazuri pentru tratarea unor infectii

Page 56: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

14. Anatoxinele se utilizeaza pentru vaccinarea contra: difteriei; tetanosului

15. Vaccinurile se prezinta sub forma de: solutii coloidale; suspensii; pulberi liofilizate

16. Ca vehicule la prepararea vaccinurilor se folosesc: ser fiziologic; solutii tampon fosfat; solutii de glucoza

17. In compozitia vaccinurilor pot intra urmatorii conservanti antimicrobieni: fenol; formoltiomersal; 2-fenoxietanol

18. Referitor la seroterapie, sunt valabile urmatoarele afirmatii: realizeaza o imunitate pasivase poate utiliza atat in scop preventiv cat si curativ; se utilizeaza pentru a neutraliza veninurile sau toxinele ingerate19. Sunt valabile urmatoarele afirmatii referitoare la imunoglobuline: sunt glicoproteine serice cu functie de anticorpi; se grupeaza in 5 clase ; cea mai activa este gammaglobulina; se administreaza in injectii i.v sau i.m

20. Serurile terapeutice: sunt biopreparate sterile, lichide sau solide; contin anticorpi si antitoxine; determina dupa administrarea in organism o imunizare pasiva

21. Vaccinurile virale se prepara din: virusuri cultivate pe animale sau oua embrionate; virusuri care se dezvolta pe culturi celulare sau tesuturi; virusuri care se dezvolta pe culturi de celule modificate genetic

22. Vaccinurile pot fi adsorbite pe: fosfat de aluminiu; fosfat de calciu; hidroxid de aluminiu

23. La realizarea imunoserurilor: se folosesc animale sanatoase apartinand unei specii aprobate de autoritatea competenta; recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa sau prin plasmaforeza; in timpul recoltarii se asigura mentinerea sterilitatii produsului

24. Imunoserurile de origine animala pentru uz uman: sunt preparate lichide sau pulberi liofilizate; se dizolva complet in volumul de lichid mentionat pe eticheta; sunt conditionate in recipiente bine inchise

25. Serul recoltat de la animale imunizate contine: electroliti; imunoglobuline; albumina

26. Seroterapia: are efect pe o perioada scurta de timp; poate fi folosita in cazuri de rezistenta la antibiotice

Page 57: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

27. Serurile terapeutice se pastreaza: ferite de lumina; in recipiente sterile si inchise etansla temperatura cuprinsa intre 4-6⁰C

PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICARE CUTANATA

1. Unguentele sunt preparate farmaccuticc semisolide destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase, se folosesc in scop terapcutic sau de protective si sunt constituite din excipienti in care se pot incorpora substantele active

2. Baze de unguent prevazute de F.R.X sunt unguentul emulgator, unguentul cu glycerol, unguentul cu macrogoli si unguentul simplu.

3. Unguente prevazute de F.R.X sunt unguentul cu acetat de hidrocortizon 1%, unguentul cu clotrimazol 1%, unguentul cu fenilbutazona 4% si unguentul cu oxid de zinc 10%.

4. Conform F.R.X, pastclc sunt unguente-suspensii in care fazadispersata depaseste din masa unguentului. 25%

5.Conform F.R.X, cremele sunt unguente-emulsii in care faza apoasadepaseste din masa unguentului 10%

6.Bazele de unguent grase sunt sunt denumite sj baze anhidre lipofile, se pot indeparta prin spalare cu apa si sunt sisteme disperse polifazice.

7.Urmatoarele baze de unguent sunt baze de absorbtie: unguentul cu alcooli de lana si unguentul simplu

8.Bazele de unguent hidrosolubile se indeparteaza usor prin spalare cu apa, pH-ul poate fi usor reglat prin tamponare si consistenta este influen^ata considerabil de temperatura.

9.Bazele de unguent hidrosolubile sunt indicate in tratamentul: pielii acoperitc cu par, pielii traumatizate si afectiunilor mucoaselor

10. Unguentul cu glicerol este o baza de unguent hidrosolubila, se conserva in recipiente bine inchise, la eel mult 25°C, ferit de lumina si se mai numeste si glicerolat de amidon

11.Unguentul cu macrogoli este o baza de unguent: hidrosolubila

12.Unguentul emulgator se prepara din alcool cetilstearilic emulgator, parafinS lichida si vaselina alba

Page 58: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

13.Unguentul emulgator hidratat este o baza de unguent: emulsie U/A

14.Conform F.R.X, unguentul simplu se prepara din lanolina §i vaselina in proportie de 10:90

15.Unguentul simplu este o baza de unguent: grasa si de absorbtie.

16.Substantele folosite in bazele de unguent sunt emulgatori de tip U/A? si sunt stearatul de trietanolamina, lauril sulfat de sodium si tween 80

17.Substantele folosite in bazele de unguent sunt emulgatori de tip A/U?Lanolina, alcooli de lana si colesterol.

18. Unguentul cu clorhidrat de pilocarpine 2% se pastreaza la Venena

19.Unguentele oftalmice sunt preparate farmaceutice semisolide. Sterile, sunt destinate aplicarii pe mucoasa conjunctivala, se prepara in conditii aseptic, iar la preparare se folosesc in general baze de unguent liposolubile si neiritantc pentru mucoasa conjunctivala 20.Conform F.R.X, la prcpararea unguentelor oftalmice se pot folosi ca substante auxiliare: antioxidanti, conservanti antimicrobieni si stabilizanti

21.Conform F.R.X, in unguentele-suspensii oftalmice, particulele trebuie sa prezinte un diametru de cel mult: 25 urn pentru 90 % si 50 urn pentru 10 % din particulele examinate

22. Conform F.R.X, unguentele oftalmice se conditioneaza in recipiente care contin cel mult: 10 g unguent

23.Conform F.R.X, unguentele oftalmice se conserva la o tempcratura de eel mult: 25°C

24.Conform F.R.X, unguentele se conserva: in recipiente bine inchise, la cel mult 25°C

25. Pentru pielea de tip seboreic, sunt indicate: baze emulsii U/A sau baze hidrosolubile

26. Pentru aprecierea consistentei unguentelor sunt necesare: probe de vascozitate, probe de piasticitate si probe de intindere.

27. Bazele de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: au capacitate de a incorpora apa . adera bine pe piele

Page 59: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

28.Bazele de unguent emulsii U/A: sunt usor de aplicat, au actiune de profunzime, necesita adaugarea de conservanti in faza externa, pierd apa prin conservare defectuoasa

29.Baze de unguent emulsii U/A este unguentul emulgator hidratat

30.Conform F.R.X, prepararea bazelor grase de unguent se realizeaza prin: amestecarea pana la racire a componentelor topite si eventual filtrate

31.Conform F.R.X, la unguentele care se aplica pe plagi sau arsuri se folosesc:baze de unguent cu proprietati emulsive, baze de unguent cu proprietati peliculogene

32.Testul dc acantoza permite sa se traga concluzii asupra: tolerantei fiziologice a bazelor de unguent

33.Lanolina este prezenta in formula urmatoarelor unguente oficinale: unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpine si unguent simplu

34.Indicele de apa se determina la: baze de unguent emulsie A/U, baze de absorbtie

35.Conform F.R.X, unguentele se conserva: in recipiente bine inchise si la cel mult 25° C

36.Pentru pielea de tip sebostatic sunt indicate: baze grase, baze emulsii A/U

37.Cremele: sunt preparate semisolids, polifazice, care contin o faza lipofila si una hidrofila, pot fi lipofile (cu faza externa lipofila) si pot fi hidrofile (cu faza externa hidrofila)

38.Gelurile hidrofile: sunt denumite si hidrogeluri, contin apa, glicerol sau propilenglicol, gelificate cu agenti de gelificare adecvaji, ca agenti de gelificare se folosesc: amidon, carbomeri, derivaji celulozici

39. Unguentele contin o baza de unguent monofazica in care se pot incorpora componente lichide sau solide si sunt clasificate in: unguente hidrofobe, unguente-emulsii si unguente hidrofile

40. In cazul unguentelor hidrofobe, bazele de unguent pot contine parafine solide, parafine lichide, uleiuri vegetale si grasimi animale.

41.Unguentele-emulsii: pot absorbi cantitati mai mari de apa, comparativ cu cele hidrofobe, contin baze de unguent similare celor folosite pentru unguentele hidrofobe, contin emulgatori care stabilizeaza emulsiile

Page 60: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

42.Preparate semisolide prevazute de F.R.X, suplimentul 2004: unguente, crème, geluri si paste

43.Prin lntermediul preparatelor dermatologice obisnuite se pot obtine efectc:la nivelul suprafetei pielii, la nivelul stratului cornos, la nivelul anexelor cutanate sau la nivelul epidermului viu

44.Formularile destinate obtineni de efecte la nivelul stratului cornos contin substante: emoliente sau cheratolitice

45.Pentru efecte locale, la nivelul dermului. formularile dermatologice pot contine substante: anestezice locale sau antiinflamatoare

46.Absorbtia percutanata: este un proces de difuzie pasiv, care decurge spontan. conform gradientului dc concentrate

47.Bazele hidrosolubile: se prepara din amestecuri de PEG 400 si PEG 4000, se prepara prin topi re si nu necesita apa la preparare.

48. Ca substante anorganice, formatoare de geluri, sc folosesc: bentonita si dioxidul de siliciu (aerosil)

49. Bazele de unguent lavabile: se indepartcaza prin spalare cu apa, sunt formulate ca baze anhidre sau hidratate de tip ulei/apa si au ca reprezentanti „unguentul emulgator" si „unguentul emulgator hidratat"

PREPARATE RECTALE $1 VAGIN ALE

1. Supozitoarele sunt: preparate farmaceutice care contin doze unitare in una sau mai multe substante active, destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala, exclusiv cu actiune locala

2. Calea de administrare rectala se prefera atunci cand: substantele active sunt inactivate de secretiile gastrice sau intestinale, substantele active sufera un puternic efect al primului pasaj hepatic, nu este posibila administrarea pe cale orala din cauza vomismentelor sau a obstructiilor gastro-intestinale, se urmareste administrarea de durata a unor medicamente in boli cronice.

3.Administrarea rectala se rccomanda : in cazul substantelor care sunt modificate in contact cu sucurile digestive, la copii, in cazul substantelor care sunt inactivate la nivelul ficatului, in caz de alteran ale mucoasei gastrice.

Page 61: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

4. Supozitoarele rectale. sunt destinate administrarii rectale in vederea obtinerii unui efect local sau systemic. Substantele absorbite prin vena hcmoroidala inferioara sau mijlocie ocolesc bariera hepatica. Se prepara prin modelare manuala, topire si turnare sau presare. Pot contine substante auxiliare cu rol de agenti de dispersie cum este aerosilul

5. Supozitoarele vaginale, se folosesc pentru tratamentul local al unor afectiuni vaginale, se prepara din masa gelatinoasa folosind metoda de fluidificare la cald, in formularea lor se poate intalni frecvent lactoza sau glucoza

6.Supozitoarele uretrale, conform F.R.X se mai numesc si bujiuri, se obtin prin modelare manuala sau presare, de regula medicul nu prescrie cantitatea necesara de excipient ci indica lungimea si diametrul acestor bujiuri, cantitatea de excipient se calculeaza cu ajutorul unei formule ce ia in calcul dimensiunile bujiului si densitatea excipientului.

7. Conform F.R.X, supozitoarele trebuie sa aiba aspect omogen, sa-si pastreze consistent nemodificata la temperatura camerei, sa nu prezinte aglomerari de particule in sectiune longitudinal, dozele terapeutice maxime pentru substantele toxice si putemic active sa fie similare cu cele utilizate pentru administrarea interna

8. Supozitoarele vaginale, F.R.X prevede: au forma sferica sau ovoida, au masa de 2-4 g cele preparate cu unt de cacao sau grasimi semisintetice, au masa de 5-12 g cele preparate cu masa gelatinoasa.

9. Conform F.R.X, supozitoarele vaginale au forma: ovoidala, sferica.

10.Supozitoarele vaginale care au masa de 2-4g, conform F.R.X, se prepara cu:unt de cacao, gliceride semisintetice

11.Conform F.R.X, supozitoarele vaginale preparate cu masa gelatinoasa, trebuie sa aiba masa de: 5-12 g

12.Farmacopeea descrie supozitoarele rectale ca fiind: de forma cilindro-conica sau de torpila, cu masa de 2-3 g pentru adulti, cu masa de 1-2 g pentru copii

13.Supozitoarele rectale au forma cilindro-conica sau de torpila, au diametrul bazei de 8-10 mm, au lungimea dc 20-30 mm, au masa de 2-3 g pentru adulti

14 Supozitoarele uretrale au lungimea de 5-10 cm, au diametru de 2-7 mm, se mai numesc si bujiuri.

Page 62: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

15.Supozitoarele uretrale se mai numesc si bujiuri, au forma de cilindri ascutiti la un capat, au lungimea de 5-10 cm, au diametrul de 2-7 mm

17.Excipientii pentru supozitoare au vascozitatea suficient de mare pentru a evita sedimentarca rapida a substantei medicamentoase suspendate, trebuie sa fie stabili fata de umiditate si sa posede toleranta fiziologica §i caracter nciritant.

18. Caracteristici fizico-chimice ale excipientilor lipofili sunt: indicele de saponificare, numarul de apa, indicele de iod.

19. Conform F.R.X, excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor sunt:untul de cacao, gliceride semisintetice solide, macrogoli, amestecuri gelatinoase diferite.

20.La prepararea ovulelor prin modelare manuala se pot folosi ca excipienti:untul de cacao si masa Estarinum

21.Excipienti pentru supozitoarele rectale pot fi: untul de cacao, masa Estarinum, P.E.G-urile, Mirj-ul 52.

22.Excipienti de semisinteza grasi: sunt masa Estarinum, Supoweiss, Suppocire, masele Witepsol.

23.Sunt baze de supozitor lipofile: untul de cacao, masa Estarinum

24.Excipientii autoemulsionabili folositi la prepararea supozitoarelor: Polisorbat61, Mirj52, Pluronicii

25.Excipientii autoemulsionabili: au capacitatea de a se dispersa in apa formand emulsii tip U/A, contin substante ca tween-ul 61 si mirj-ul, se mai numesc si excipienti hidrodispersabili.

26.Untul de cacao este un excipient: natural, gras

27.Untul de cacao are monografie in F.R.X prezinta patru forme cristaline a, p, (3' si y dintre care p este forma stabila si are punctul de topire cuprins in intervalul 30-35° C, la temperaturi de peste 35° C apare fenomenul de supratopire prin care forma stabila (3 trece in formele metastabile cu puncte de topire mai mici, transformare vizibila prin limpezirea amestecului, formele metastabile revin la formele stabile si se solidified la racire dupa 2-4 zile.

28.Avantajele folosirii untului de cacao ca excipient la formularea supozitoarelor: se preteaza la toate cele trei metode folosite la prepararea

Page 63: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

supozitoarelor: modelare manuala, topire si turnare in forme presare, are punctul de topire mai mic decat temperatura corpului, este compatibil cu majoritatea substantelor active

29.Dezavantajele untului de cacao, ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt: existenta fenomenului de supratopire, absenta contractiei de volum, tendinta de rancezire, capacitatea scSzuta de incorporare a apei

30.Coborarea punctului de topire al untului de cacao se produce la asocierea cu:Cloralhidrat, camfor, salol.

31.Pentru a ridica punctul de topire al untului de cacao, folosit ca baza c supozitoare, se pot utiliza: ceara si cetaceu

32.Untul de cacao este un amestec de triglyceride, se topeste la 30-35°C, prezinta fenomenul de supratopire

33.Ca inlocuitoare ale untului de cacao la prepararea supozitoarelor, se folosesc: masa Estarinum, Lassupol G si Massupol.

34.Gliceridele semisintetice prezinta urmatoarele avantaje, comparativ cu untul dc cacao: inlatura inconvenientele tehnologice, imbunatatesc conservarea supozitoarelor, favorizeaza tumarea in fonne datorita absentei fenomenului de supratopire

35.Avantajele excipientilor de semisinteza grasi fata de untul de cacao: nu prezinta fenomenul dc supratopire, au puncte de topire diferite, putandu-se asocia cu substante cc scad sau cresc punctul de topire al excipientului, nu prezinta tendinta de rancezire si au proprietati emulsive

36.Masa gelatinoasa, folosita ca baza de supozitor, are urmatoarele caracteristici: este naturala si este higroscopica

37.Masa gelatinoasa se prepara conform formulci din F.R.X de la monografia"Supozitoare", se prezinta ca o masa elastica de culoare galben-bruna, este higroscopica si confine gelatina : glicerina : apa distilata ( 2 g : 10 g : 4 g ).

38.Masa gelatinoasa: este un amestec in proportii variabile de gelatina, apa si glycerol, se foloseste pentru prepararea supozitoarelor uretrale si se preteaza indeosebi la prepararea ovulelor

39.Masa gelatinoasa prezinta urmatoarele caracteristici: este higroscopica, este predispusa la invadare cu microorganism, se preteaza la prepararea

Page 64: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

supozitoarelor prin metoda de topire si turnare, este incompatibila cu o serie de substante care coaguleaza proteinele.

40.Masa gelatinoasa se poate prelucra numai prin topire si turnare in forme, se topeste la temperatura corpului, este higroscopica, nu este predispusa la contaminare microbiana si se foloseste la prepararea supozitoarelor vaginale.

41.Dezavantajele folosirii masei gelatinoase ca baza de supozitor: permite absorbtia mai usoara a substantelor medicamentoase lipofile, la stocare este sensibila la umiditate si la contaminarea cu microorganism si poate fi contaminate cu microorganisme.

42.Polietilenglicolii folositi ca excipienti pentru supozitoare sunt: excipienti hidrosolubili, solizi in cazul in care au masa moleculara mare, polimeri ai oxidului de etilen, cunoscuti sub denumirea de Macrogoli sau Carbowax-uri.

43.Avantajele folosirii polietilenglicolilor ca baze de supozitor: au posibilitatea dizolvarii unor substante medicamentoase greu solubile in apa si au stabilitate la caldura

44.Supozitoarelor rectale care au ca baza polietilenglicolii: se dizolva in mucusul rectal, determina cresterea presiunii osmotice locale, avand ca rise eliminarea supozitorului, se prepara pnn topire si turnare in tonne.

45.Polietilenglicolii ca excipienti pentru supozitoare cedeaza substantele active prin dizolvarea excipientului, nu prezinta tendinta de scurgere din cavitatile in care se introduce si sunt higroscopice.

46.Gliceridele semisintetice. ca baze de supozitoare, au urmatoarele avantaje: contractie de volum, stabilitate la autooxidare, capacitate de incorporate a apci.

47. Masa Estarinum prezinta fenomenul de supratopire, are interval mic intre punctul de topire si cel de solidificare, contractie de volum, are capacitatea de a emulsiona solutii apoase

49.Conform F.R.X, ovulele pot contine, daca este necesar, urmatorii excipienti:Diluanti, absorbanti, agenti tensioactivi, lubrifianti.

50.Ca substante auxiliare la prepararea supozitoarelor rectale putem folosi: diluanti, adsorbanti si conservanti antimicrobieni

51.Se folosesc cu rol de consperganti pentru ovule: lactoza

Page 65: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

52. Uleiul de ricin poate fi adaugat in formularea supozitoarelor rectale cu rol de: plastifiant

53.Despre supozitoarele care incorporeaza substanta medicamentoasa prin emulsionare sunt adevarate urmatoarele afirma{ii: emulsionarea se face cu ajutorul unui tensioactiv (colesterol, lanolina, excipient autoemulsionabil) in cazul subtantclor medicamentoase Iipofile incorporate in baze hidrofile sunt emulsii de tip ulei in apa se pot prepara in prezenta lecitinelor. cerurilor Lanette sau a stearatului de trietanolamina

54.Prepararea supozitoarelor:, se pot obtine prin modelare manuala, topire si turnare sau prcsare, se folosesc numai baze de supozitor lipofile pcntru a favoriza absorbtia la locul de administrare, nu se adauga substante auxiliare deoarece acestca ingreuncaza absorbtia substantelor active

55. Prepararea supozitoarelor si ovulelor prin metoda topirii si tumarii in forme presupune obtincrea unui magdaleon, excipientul se topeste pc baia de apa §i in excipientul fluidificat se incorporeaza substantele active, este necesara cunoa^terea factorului de dislocuire a substantelor active in excipient si conspergarea se face cu lactoza sau amidon.

56.Prepararea ovulelor, F.R.X suplimentul din 2004, prevede urmatoarele: masa medicamcntoasa suficient de fluida dupa incalzire, trebuie tumata in forme adecvate, ovulele se solidifica prin racire.

57.Pentru a usura desprinderea supozitoarelor din matrite, se iau urmatoarele masun inainte de tumarea masei fluide de supozitor in formele metalice:inainte de umplere se lubrifiaza matrita cu spirt cterat atunci cand se foloseste ca excipient Suppocire si inainte de umplere se lubrifiaza matrita cu ulei de parafina atunci cand se foloseste ca excipient masa gelatinoasa.

58.Cantitatea de excipient luata in lucru la prepararea ovulelor prin topire si turnare se calculeaza dupa formula M = F - f x s, unde: „F" reprezinta factorul de dizlocuire, „f' reprezinta factorul de dizlocuire si „s" reprezintS cantitatea de substanta* activa.

59.Factorul de dizlocuire al substantei active: este caracteristic fiecarui excipient, are valorile, raportate la folosirea untului de cacao ca excipient, inscrise in tabele si este considerat 0,5 daca valoarea pentru o anumita substanta activa nu se regSseste in tabele

60.La prepararea prin topire si tumare trebuie sa cunoastem: temperatura la care are loc omogenizarea amestecului

Page 66: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

61.Neajunsuri la prepararea industrials a supozitoarelor pot fi considerate: lipsa de omogenitate a masei topite, ingro§area masei topite si lipsa de coeziune a masei topite

62.Magdaleonul reprezinta o altS denumire: a supozitoarelor vaginale, a cilindrului obtinut prin metoda de preparare prin modelare manuals, a preset de supozitoare.

63.Prin liofilizare: se obtin supozitoare care contin substante termolabile si indepSrtarea apei are loc prin sublimarea ghetii

64.Eticheta preparatelor rectale sub forma de pulberi sau comprimate pentru solutii sau suspensii rectale trebuie sa mentioneze: agentul de suspendare prezent in formulare, excipientii din formularea comprimatelor si conditiile de utilizare

65.Despre comportarea la topire sau dizolvare a supozitoarelor, _ determinata conform farmacopeei, supozitoarele cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in eel mult 30 minute, supozitoarele cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in ce mult 1 ora, supozitoarele cu baze liposolubile trebuie sa se disperseze in apa in eel mult 30 minute si determinarea se considers neconcludenta dacS in flacon rSman-particule de substanjS activS si substante auxiliare nedizolvate.

66.Probele de control pentru supozitoare si ovule prevSzute de suplimentul din 2001 al F.R.X includ: dezagregarea supozitoarelor si ovulelor, timpul de inmuiere al supozitoarelor lipofile, rezistenta supozitoarelor si ovulelor la rupere

67.Testele de control prevazute in F.R.X la monografia generals „Supozitoare" sunt: rezistenta mechanics, aspect, comportament la topire, uniformitatea masei

68.Dezagregarea preparatelor vaginale. - preparatele testate trebuie sa corespunda determinarii dezagregarii supozitoarelor si ovulelor, iar starea capsulelor vaginale destinate unei actiuni locale prelungite se examineaza dupa 30 minute

69.Testul de dezagregare a supozitoarelor si ovulelor este considerat concludent si dezagregarea completa. atunci cand: dizolvarea este complete, componentele supozitoarelor sau ale ovulelor sunt separate, se produce o inmuiere eventual tnsotita de modificarea formei initiate a supozitorului sau a ovulului, fara separarea completa a componentelor, astfel incat supozitorul sau ovulul nu mai prezinta nici un nucleu rezistent la presarea cu o bagheta de sticla si nu mai ramane nici un reziduu pe discul perforat sau, daca mai ramane un reziduu, el este constituit dintr-o masa moale

Page 67: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

70.Despre testarea rezistentei supozitoarelor si ovulelor la rupere suntadevarate urmatoarele afirmatii: rezistenta se masoara prin masa necesara pentru a provoca ruperea acestora prin strivire , se aplica supozitoarelor si ovulelor pe baza de excipienti hidrofili, se aplica numai supozitoarelor si ovulelor care au ca baza masa gelatinoasa, pcntru fiecare determinare se orienteaza supozitorul sau ovulul in acelasi fel fata de directia de aplicare a fortei

71.Controlul calitatii supozitoarelor cuprinde urmatoarele teste: rezistenta supozitoarelor si ovulelor la rupcre

72.Controlul calitatii preparatelor rectale sau vaginale consta. conform F.R.X, suplimentul din 2004, in urmatoarele determinari: masa sau volumul eliberat pentru preparatele vaginale lichide sau semisolide conditionate in recipiente unidoza

73.Conform F.R.X, supozitoarele cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in apa la 37 ± 2° C, in cel mult: 20 minute, 30 minute , 1 ora

74.Conform F.R.X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in apa la 37 ± 2° C in eel mult: 15 minute, 30 minute, 3 ore.

75.Despre procesul de cedare al substantelor medicamcntoase dinsupozitoare sunt adevarate afirmatiile: substantele medicamcntoase solubile in lipide sunt ccdate mai rapid din excipientii lipofili comparativ cu substantele medicamcntoase hidrofile incorporate in acelasi tip de excipienti, tensioactivii pot creste absorbtia prin scaderea tensiunii superficiale a vehiculului, gradul de ionizare al substantelor medicamentoase nu influenteaza absorbtia rectala.

76. Despre cedarea substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale cu excipienti gra§i sunt adevarate afirmatiile: exists diferente intre modul de cedare al substantelor active solubile sau insolubile in apa, dispersate in faza lipofila, excipientii cu punct de topire apropiat de temperatura rectala intai se inmoaie si apoi se lichefiaza, masa topita a excipientului gras se etaleaza pe suprafata mucoasei rectale in interval de o ora de la administrarea supozitoarelor, cu cat etalarea excipientului pe suprafata mucoasei rectale este mai mare cu atat scade absorbtia substantei medicamentoase

77.Cedarea substantelor active in cazul supozitoarelor se datoreaza:topirii excipientilor gra§i la temperatura corpului, dizolvarii excipientilor hidrosolubili, enzimelor din cavitatile respective, hidrodispersarii prin intermediu.

Page 68: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

78.Actiunea supozitoarelor rectale poate fi: antihemoroidala, sedative, antiacida.

79.Urmatoarele substante sunt administrate pe cale rectala pentru actiune locals: antipiretice si emoliente

80.Ovulele pot contine substante active cu actiune: antiseptic si anticonceptionala.

81 Au monografii in F.R.X: ovulele cu nistatin, supozitoarele cu glicerina si supozitoarele cu paracetamol

82.Supozitoare sunt prevazute dc F.R.X supozitoarele cu glycerol, supozitoarele cu fenilbutazona si supozitoarele cu metronidazol.

83.Conform prevederilor din farmacopee, in supozitoarele cu glicerina: Acidul stearic este in exces pentru a imprima un pH acid la locul de administrare

85.Supozitoarele cu glicerol se conserva, conform F.R.X: la 2-5°C

86. Supozitoarele cu glicerol se prepara prin modelare manuals

88.Rectiolele se mai numesc si: rectotampoane, clisme, microclisme

89.Conform F.R.X, in monografia de „Preparate rectale" sunt descrise urmatoarele categorii: capsule moi rectal, preparate rectale semisolide, ovule.

90. Preparatele rectale incluse in monografia generala din F.R.X sunt solutii, emulsii si suspensii rectal, spume si tampoane rectale

91.Capsulele moi rectale: sunt preparate solide multidoza, sunt asemanatoare capsulelor cu invelis moale, sunt asemanatoare capsulelor gelatinoase tari

92.Solutiile, emulsiile si suspensiile rectale: au exclusiv actiune locals, pot fi utilizate pentru stabilirea unui diagnostic si sunt conditionate in recipiente multidoza.

93.Pulberile pentru solutii sau suspensii rectale: sunt preparate unidoza, sunt preparate multidoza si se dizolva sau se disperseazS in apa in momentul administrarii, sunt constitute doar din substante active.

94.Preparatele rectale semisolide: se prezinta sub forma de preparate unidoza, se prezinta sub forma de preparate multidoza, trebuie sa

Page 69: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

corespunda testului de dezagregare, sunt distribute in recipiente prevazute cu un dispozitiv adecvat.

%. Conform F.R.X, suplimentul din 2004, comprimate vaginale: sunt destinate realizarii unei actiuni locale

97. Conform F.R.X, suplimentul din 2004, comprimatele pcntru solutii sau suspensii vaginale se vor dezagrega: in mai putin de 3 minute

98.La utilizarea untului de cacao ca excipient la prepararea supozitoarelor de mai sus prin modelare manuala, se poate folosi ca agent de plasticizare:guma Arabica, ulei de ricin si alcool.

99.Masa gelatinoasa, excipient care poate fi folosit la prepararea acestor supozitoare este, conform F.R.X, un amestec de: glicerina-gelatina-apa

100. Cantitatea de masa gelatinoasa necesara pentru metoda de topire si turnare in forme se calculeaza in functie de: factorul de dislocuire al nistatinei fata de masa gelatinoasa.

101.Daca la preparare se folosesc excipienti hidrosolubili incorporarea nistatinei se face sub forma de: emulsie-suspensie.

102.Pentru a compensa pierderile survenite prin manipulare la metoda de topire si turnare utilizand excipienti hidrosolubili, se ia un exces de: 20 % excipient + 10 % substanta activa

103.Cantitatea de fenazona necesara pentru prepararea supozitoarelor este de:0,30 g, 0,60 g sau 1,50 g

104.Excipientii preferati la prepararea acestor supozitoare sunt: masa gelatinoasa

105.Supozitoarele de mai sus se pot prepara prin: modelare manuala, folosind ca excipient untul de cacao, modelare manuala, folosind ca excipient masa Estarinum sau topire §i turnare in forme, folosind ca excipient masa gelatinoasa.

106.In cazul prepararii prin modelare manuala, supozitoarele din formula se consperga cu: lactoza

107.Supozitoarele rectale, obtinute in exemplul de mai sus, au actiune:Laxative si antipiretic5.

Page 70: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

108.Cantitatea de fenilbutazona necesara pentru prepararea unui supozitor este de: 0,30 g 1,80 g.

109.Excipientii de prima alegere la prepararea acestor supozitoare sunt: untul de cacao

110.Supozitoarele de mai sus se pot prepara prin: metoda prin presare

111. Folosind un excipient liposolubil la preparare acestor supozitoare cele doua substante active se incorporeaza sub forma de: suspensie

112.In cazul prepararii prin modelare manuala, supozitoarele din formula se consperga cu: amidon

PULBERI

1. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la pulberi, nu sunt corecte? particulele componente sunt monodisperse

2. Pulberile pot fi constituite din: particule primare; particule secundare; agregate de particule

3. F.R.X face următoarele precizări cu privire la pulberi: trebuie să prezinte un aspect uniform; gradul de fineţe al particulelor se determină cu ajutorul sitelor standard; masa totală pe recipient se determină în cazul pulberilor nedivizate; uniformitatea masei se determină în cazul pulberilor divizate.

4. Printre avantajele folosirii pulberilor medicamentoase se numără şi următoarele: oferă multiple posibilităţi de asociere a substanţelor medicamentase şi asigură o dozare precisă a acestora; reprezintă o formă farmaceutică stabilă, deoarece reacţiile în stare solidă se produc lent; se dizolvă rapid în fluidele corpului şi de aceea au o acţiune mai promptă decât comprimatele sau drajeurile; cele destinate administrării orale sunt mai uşor de înghiţit putând fi administrate cu alimente sau lichide

5. Regulile prevăzute în F.R.X care trebuie aplicate la prepararea pulberilor sunt: substanţele, în prealabil uscate (dacă este cazul), se aduc la gradul de diviziune prevăzut; în general pulverizarea substanţelor se face fară reziduu; amestecarea substanţelor se face în ordinea crescândă a maselor, cu excepţia substanţelor cu densitate mare care se adaugă la început

6. Proprietăţile reologice ale pulberilor farmaceutice se referă la: curgere

7. Proprietăţile dimensionale ale pulberilor se referă la: forma particulelor; dimensiunea particulelor; mărimea suprafeţei specifice a pulberii

Page 71: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

8. Referitor la determinarea uniformităţii fineţii pulberilor F.R.X prevede: se iau în lucru 20 g pulbere; reziduul de cernere obţinut cu sita specificată nu trebuie să fie mai mare de 5 %; reziduul de cernere obţinut cu sita superioară nu trebuie să fie mai mic de 60 %

9. Conform F.R.X, se prepară prin metode care le asigură sterilitate şi care permit evitarea unei contaminări ulterioare cu microorganisme, pulberile: care se aplică pe plăgi; care se aplică pe arsuri; care se aplică pe pielea sugarilor

10. F.R.X conţine, alături de monografia de generalităţi a pulberilor, şi: 3 monografii de pulberi de uz intern; 2 monografii de pulberi cu substanţe eflorescente

11. Pulberea Dover se foloseşte pentru acţiunea sa: antitusivă; expectorantă

12. Despre Pulberea de opiu şi ipeca sunt adevărate următoarele afirmaţii: este o pulbere oficinală; are conţinutul exprimat în morfină anhidră

13. Conform F.R.X, Pulberea Dover: conţine o substanţă stupefiantă; este fotosensibilă; este o pulbere colorată

14. In ceea ce priveşte Pulberea alcalină, F.R.X prevede: conţine sulfat de sodiu anhidru; conţine monohidrogenofosfat de sodiu uscat

15. Care din afirmaţiile referitoare la Pulberea alcalină sunt adevărate? se mai numeşte Pulbere alcalină pentru soluţia Bourget; doză cântăreşte 12 g

16. Despre Pulberea laxativă efervescentă nu sunt false afirmaţiile: conţine acid citric; are acţiune coleretic-colagogă.

17. Conform F.R.X, pulberile titrate cu substanţe foarte active conţin ca diluanţi: lactoză uscată.

18. Pulberile titrate se prepară: când avem prescrise în formulă substanţe toxice în cantităţi mai mici de 50 mg; din orice fel de substanţă aflată în cantitate foarte mică pentru a evita erorile la cântărire şi pentru a favoriza omogenitatea preparatului; prin diluare cu lactoză uscată 1:10 sau 1:100

19. Conform F.R.X, pulberile efervescente trebuie să corespundă următoarelor prevederi:substanţele folosite la prepararea acestora trebuie să fie uscate în prealabil, conform prevederilor din monografia respectivă, astfel încât umiditatea lor să fie de cel mult 1%; se păstrează în recipiente închise etanş sau în recipiente bine închise şi în prezenţa unei substanţe deshidratante.

Page 72: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

20. Pulberile efervescente au şi următoarele caracteristici: sunt preparate unidoză sau multidoză; conţin în general substanţe acide şi carbonaţi sau hidrogenocarbonaţi care în prezenţa apei reaţionează rapid eliberând dioxidul de carbon; înaintea adminitrării trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă; se conservă în recipiente închise etanş

21. Uscarea prin convecţie se face cu ajutorul: uscătorului cu tăvi; tunelului uscător; uscătorului rotativ; uscătorului în pat fluidizat

22. Printre avantajele uscării în pat fluidizat se numără şi: controlul şi menţinerea la valori constante a temperaturii în timpul uscării; uscarea rapidă într-un spaţiu mic; uscarea exercitată asupra particulelor individuale şi nu a patului materialului

23. Uscarea cu microunde a pulberilor prezintă următoarele dezavantaje: se aplică pe loturi mici (25 kg); trebuie luate precauţii pentru operatori

24. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la operaţia de pulverizare sunt adevărate? se face în scopul transformării unor materiale solide în particule mici, de dimensiuni determinate; se realizează prin frecare, presare, lovire, etc.; se face în general fără reziduu; de obicei este urmată de cernere.

25. Principalele obiective ale pulverizării sunt: obţinerea de preparate omogene; creşterea suprafeţei specifice a pulberii ca urmare a reducerii dimensiunii particulelor; mărirea vitezei de dizolvare; îmbunătăţirea absorbţiei substanţelor medicamentoase

26. Operaţia fizică de pulverizare se poate realiza şi prin: frecare pe suprafaţa unei site în cazul substanţelor care se aglomerează; porfirizare; pulverizare prin intermediu volatil, pentru substanţele cu structură cristalină dură; pulverizare prin intermediu solid a materialelor vegetale.

27. Conform F.R.X, următoarele afirmaţii sunt adevărate despre Pulberea laxativă efervescentă:este constituită din două pulberi albe care dizolvate împreună produc efervescenţă; cantitatea de acid tartric prezentă în formulă este în mic exces faţă de cantitatea necesară pentru reacţia cu carbonarul acid de sodiu

28. Randamentul pulverizării cu ajutorul morilor este influenţat de: duritatea materialului care trebuie pulverizat; forţa aplicată asupra materialului; umiditatea produsului; modul de acţiune al morii alese.

29. Pulverizarea unor substanţe cu densitate mică, care se aglomerează în timp, cum ar fi oxidul de magneziu, se realizează prin: frecare pe sită

Page 73: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

30. Prezintă tendinţă de aglomerare: oxidul de magneziu; carbonatul de magneziu.

31. Regulile de amestecare ale substanţelor care intra în compoziţia pulberilor compuse, conform F.R.X, sunt următoarele: substanţele cu densităţi apropiate se adaugă în ordinea crescândă a maselor cu excepţia celor cu densitate mare care se adaugă la început.

32. Factorii care influenţează amestecarea sunt: mărimea particulelor; densitatea şi forma particulelor; proporţia diferiţilor componenţi; umiditatea şi sarcina electrostatică

33. Cernerea este obligatorie în cazul: pulberilor care depăşesc masa de 20 g; substanţelor la care este specificat un anumit grad de fineţe

34. Cernerea pulberilor este: operaţie de separare mecanică; metodă de verificare a uniformităţii; metodă de desfacere a aglomeratelor pulberilor cu densitate mică; metodă de îndepărtare a pulberilor foarte fine din unele produse

35. Randamentul cernerii creşte: cu cât este mai subţire stratul de material supus cernerii; proporţional cu agitarea mecanică; proporţional cu spaţiul util de cernere36. Conform F.R.X, gradul de fineţe al pulberilor se determină cu ajutorul sitelor standard numerotate convenţional în funcţie de: latura interioară a ochiului (în mm); numărul de ochiuri pe centimetru pătrat; diametrul sârmei (în mm)

37. Care dintre următoarele pulberi au densitate mare: bismutul subnitric; carbonatul acid de sodiu

38. Pulberile, pe lângă administrarea ca atare, îşi mai găsesc utilizăripractice şi la: prepararea capsulelor; prepararea granulatelor; prepararea comprimatelor

39. Curgerea pulberilor este influenţată de următoarele proprietăţi, cu excepţia: mărimii particulelor; formei particulelor; densităţii adevărate a particulelor; forţei de coeziune dintre particule

40. Asigurarea curgerii libere a pulberilor este importantă deoarece influenţează: evitarea încorporării aerului în patul pulberii; umplerea într-un mod reproductibil a matriţei maşinilor de comprimat; alimentarea uniformă a maşinilor de comprimat; asigurarea uniformităţii conţinutului comprimatelor

Page 74: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

41. Conform F.R.X, despre Na2SO4-10H2O din compoziţia Pulberii alcaline, sunt corecte următoarele afirmaţii: se poate usca la etuvă la 30° C timp de o oră apoi la 130° C până la masă constantă; la aproximativ 33° C se dizolvă parţial în apa de cristalizare; se foloseşte sub formă de sulfat de sodiu anhidru; are acţiune laxativă, purgativă, coleretică

42. Referitor la acidul tartric din compoziţia Pulberii laxativ efervescente sunt adevărate următoarele: trebuie să aibă o umiditate de maxim 0,5 %; se poate usca la etuvă la 105° C până la masă constantă; în reacţie cu carbonatul acid de sodiu formează tartratul de sodiu cu acţiune laxativă

43. La încorporarea în pulberile compuse a substanţelor higroscopice şi delicvescente, trebuie respectate următoarele reguli de preparare: se amestecă cu o cantitate egală sau dublă de pulbere inertă absorbantă; se condiţionează în capsule de hârtie cerată sau pergaminată care sunt condiţionate secundar în cutii de plastic sau bachelită

44. Conform F.R.X sunt substanţe volatile: mentolul; camforul; iodul

45. Extractele moi aflate în cantitate mai mică de 30 % din masa preparatului se pot încorpora în pulberile compuse prin: amestecarea extractului moale cu o pulbere inertă absorbantă; încorporarea extractului moale într-o parte din pulberea compusă preparată anterior

46. Nitratul bazic de bismut prescris în pulberile compuse nedivizate: nu se dizolvă în apa; este adsorbant şi acţionează ca protector al mucoasei digestive.

47. Masa volumetrică vrac a unei pulberi: se cunoaşte sub denumirea de densitate aparentă; este denumită şi masă volumetrică aparentă; se determină prin măsurarea volumului ocupat de o masă cunoscută de pulbere, introdusă într-un cilindru gradat, după cernerea printr-o sită

48. Masa volumetrică vrac a unei pulberi: include şi volumul spaţiilor interparticulare; depinde de masa volumetrică a particulelor şi de aranjarea acestora în stratul de pulbere

49. Conform F.R.X, suplimentul din 2001, sitele farmaceutice: sunt fabricate din materiale adecvate; au ochiurile pătrate; sunt descrise prin „numărul sitei".

50. Conform F.R.X, suplimentul din 2001, numărul sitei: desemnează gradul de fineţe al unei pulberi; indică dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, în micrometri

Page 75: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

51. Conform F.R.X, suplimentul din 2001, terminologia folosită pentru definirea pulberilor este:pulbere grosieră; pulbere moderat de fină; pulbere fină; pulbere foarte fină

52. Conform F.R.X, suplimentul din 2001, când pulberea este caracterizată printr-un număr de sită: cel puţin 97% din pulbere trebuie să treacă prin sita cu numărul indicat

53. La determinarea curgerii pulberilor şi granulelor: se folosesc 100 g de probă; se evaluează capacitatea de a curge vertical; se utilizează pâlnii, cu sau fară tijă, cu diferite unghiuri şi diametre ale orificiilor.

54. Conform definiţiei din F.R.X, pudrele sunt: constituite din particule solide, libere şi uscate; lipsite de aglomerări palpabile.

55. Referitor la pulberile destinate aplicării cutanate, sunt corecte următoarele afirmaţii: cele multidoză pot fi condiţionate în recipiente prevăzute la partea superioară cu sită pentru cernere, în recipiente dotate cu dispozitiv mecanic de pulverizare sau în recipiente presurizate; cele care sunt destinate aplicării pe plăgi, răni întinse, deschise sau pe pielea grav lezată trebuie să fie sterile; să nu fie higroscopice, toxice sau iritante.

56. Ca excipienţi pentru pudre se folosesc: caolinul; oxidul de zinc; talcul; dioxidul de titan.

57. Ca excipient pentru pudre, amidonul: este inert din punct de vedere fiziologic; are o capacitate bună de absorbţie a apei şi a lichidelor apoase; are o capacitate bună de curgere

58. Talcul se foloseşte frecvent ca excipient pentru pudre datorită următoarelor avantaje: are o bună capacitate de aderare; are o bună capacitate de absorbţie a secreţiilor grase.

59. Substanţele auxiliare folosite la prepararea pudrelor trebuie să: fie bine tolerate; prezinte o bună aderenţă; fie stabile; fie compatibile cu substanţe active asociate.

60. Sunt termolabile şi de aceea se încorporează pe cale aseptică în pudre: acidul salicilic; tetraciclină; mentolul

61. Care dintre următoarele substanţe prezente în pulberi impun evitarea cernerii prin site cu fir metalic şi a folosirii instrumentarului metalic? acid salicilic

62. La prepararea unei pudre compuse care conţine acid salicilic alături de amidon şi talc destinată administrării pe pielea sugarilor: trebuie folosite

Page 76: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

concentraţii mai mici de 5% de substanţă activă; trebuie evitat instrumentarul metalic; pentru cernerea pulberii compuse se pot folosi site de mătase sau naylon; pudra obţinută se eliberează în flacoane închise etanş.

63. incorporarea substanţelor grase în pudrele compuse: împiedică aglomerarea pulberii şi formarea de cruste la locul de administrare; se face prin topirea substanţei grase şi amestecarea cu excipientul

CAPSULE

1. Conform F.R.X, capsulele: conţin doze unitare de substanţe active, se administrează pe cale orală

2. Invelişul capsulelor este preparat din: gelatină; amidon

3. Printre prevederile F.R.X despre gelatină se numără şi următoarele: este o proteină purificată obţinută prin hidroliza ţesuturilor animale care conţin colagen; este solubilă în apă încălzită la aproximativ 60° C; în prezenţa apei, la temperatura camerei, se îmbibă absorbind o cantitate de apă de 5-10 ori mai mare decât masa sa; se conservă ferit de umiditate.

4. Capsulele amilacee au formă de: de cilindri plaţi.

5. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la capsulele amilacee sunt adevărate? asigură mascarea gustului şi mirosului neplăcut al unor substanţe; introduse în apă se transformă într-o pastă moale după 30 de secunde; se pot înghiţi ca atare sau după înmuiere într-un lichid.

6. Conform F.R.X, perlele: au forma sferică sau ovală

7. Următoarele afirmaţii referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevărate, cu excepţiile:se mai numesc şi gelule; au formă de cilindri rotunjiţi la capete; se închid prin îmbucare.

8. Următoarele afirmaţii referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevărate, cu excepţiile: se mai numesc şi casete; sunt constituite dintr-un înveliş continuu şi moale de amidon; conţin extracte vegetale uscate.

9. Despre capsulele gelatinoase tari sunt adevărate următoarele afirmaţii: se mai numesc şi capsule operculate; conţin substanţe active sub formă de pulberi sau granulate

Page 77: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

10. Următoarele afirmaţii referitoare la capsulele gelatinoase tari sunt adevărate: au forma de cilindri alungiţi rotunjiţi la capete; se închid prin îmbucare.

11. Următoarele afirmaţii referitoare la capsulele gelatinoase tari sunt adevărate cu excepţiile:au forma unor comprimate de dimensiuni mai mari; conţin substanţe active în soluţie sau sub formă de pastă.

12. Despre caracteristicile capsulelor gelatinoase tari sunt adevărate afirmaţiile: au diverse mărimi, notate de la 5 la 000, numărul 5 desemnând mărimea cea mai mică iar 000 cea mai mare; în funcţie de mărimea acestora variază şi volumul(ml) şi cantitatea (mg) amestecului folosit pentru umplerea acestora; se închid prin îmbucare; pot fi inscripţionate axial sau radial.

13. Limita oficinală de aerosil permisă la formularea capsulelor este de: cel mult 10 % din conţinut.

14. Limita oficinală de talc permisă la formularea capsulelor este de: cel mult 3 % din conţinut

15. Limita oficinală de acid stearic sau stearat de magneziu permisă la formularea capsulelor este de: cel mult 1 % din conţinut

16. Plastifianţii utilizaţi la prepararea învelişului capsulelor gelatinoase tari sunt: glicerinasorbitol

17. Conform F.R.X, la prepararea învelişului capsulelor operculate se pot folosi ca substanţe auxiliare: agenţi de opacifiere; tensioactivi; conservanţi antimicrobieni potriviţi; coloranţi admişi de Ministerul Sănătăţii

18. Invelişul capsulelor gelatinoase tari: constă în gelatină; se obţine prin introducerea unor forme într-o soluţie de gelatină cu vâscozitate stabilită; poate avea diverse mărimi.

19. Invelişul capsulelor operculate se poate obţine: din gelatină; din gelatină şi plastifianţi cum sunt sorbitolul sau glicerina; prin metoda imersiei.

20. Despre perle sunt adevărate afirmaţiile: se prepară din gelatină; conţin substanţe lichide

21. In capsulele gelatinoase tari se pot introduce: pulberi; granulate; pelete

22. Despre formularea pulberilor care intră în compoziţia capsulelor gelatinoase tari sunt adevărate următoarele afirmaţii: modul de compactare

Page 78: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

a pulberilor poate influenţa cedarea substanţei medicamentoase; substanţele puternic active se amestecă cu un diluant inert înainte de

includerea în capsulele gelatinoase; proprietăţile fizice ale particulelor sunt de cea mai mare importanţă; dacă substanţele active sunt hidrofobe, în masa pulberii se adaugă agenţi de umectare.

23. Capsulele gelatinoase moi pot conţine: soluţii în vehicule neapoase miscibile cu apa; soluţii uleioase; suspensii în vehicule neapoase miscibile cu apa; suspensii în vehicule uleioase.

24. Inchiderea capsulelor operculate se face: prin îmbucare; prin sudare într-un punct; prin lipirea unor benzi de gelatină; în aşa fel încât să asigure etanşeitatea.

25. Capsulele gelatinoase moi se obţin: cu ajutorul unor matriţe rotative, simultan cu umplerea; prin picurare; prin imersarea unor forme în soluţie de gelatină,umplere şi sudare

26. Capsulele gelatinoase tari (cu capac) se prepară prin: imersie

27. In ceea ce priveşte formularea capsulelor gelatinoase moi, sunt adevărate afirmaţiile: se pot adăuga aromatizanţi şi zahăr pentru a produce învelişuri masticabile; conţin 6-13% apă; se obţin prin imersare sau în ciclu continuu cu ajutorul maşinilor cu valţuri rotative; se pot obţine capsule gelatinoase moi cu cedare întârziată sau prelungită

28. Modalităţi de umplere cu o anumită doză a capsulelor gelatinoase tari sunt: umplere prin nivelare şi presare; umplere şi dozare cu şurub; umplere cu disc de dozare; umplere cu compreso-dozator

29. Capsulele gelatinoase moi se prepară prin: imersie; ştanţare; picurare

30. Conform F.R.X, controlul calităţii capsulelor constă în determinarea următoarelor caracteristici: dezagregare; uniformitatea masei; conţinut în substanţă activă; test de dizolvare, dacă este cazul.

31. Conform F.R.X mediile folosite pentru controlul dezagregării capsulelor gelatinoase enterosolubile sunt: pepsina-soluţie acidă; pancreatina- soluţie alcalină

32. Conform testului de dizolvarea a capsulelor operculate prevăzut de farmacopee, printre parametrii la care se face determinarea se numără şi: menţinerea temperaturii mediului de dizolvare la 37 0 ± 0,5 grade; folosirea unui agitator cu coşuleţ rotativ

Page 79: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

33. Cedarea substanţei medicamentoase din capsulele gelatinoase moi depinde de: modul de dispersare a substanţei active (soluţie, suspensie); tipul solventului; prezenţa tensioactivilor în formulare; timpul de dezagregare a învelişului

34. Etapele de cedare a substanţei medicamentoase din capsulele gelatinoase tari sunt următoarele, cu excepţia: aglomerarea pulberii

35. Factorii care influenţează cedarea şi absorbţia substanţelor medicamentoase din capsulele operculate sunt: gradul de tasare al pulberii; aglomerarea particulelor ca urmare a încărcării electrice rezultate prin frecare; mărimea particulelor pulberii; excipienţii asociaţi

36. Care din afirmaţiile referitoare la influenţa excipienţilor în biodisponibilitatea capsulelor opreculate sunt adevărate: diluanţii cu proprietăţi hidrofile uşurează dizolvarea substanţei active; umectanţii favorizează dizolvarea

37. Capsulele gastro-rezistente au următoarele proprietăţi: cedare întârziată; sunt rezistente la acţiunea sucului gastric şi eliberează substanţele active în fluidul intestinal; se pot obţine prin acoperirea enterică a învelişului capsulelor gelatinoase tari sau moi; se obţin prin umplerea capsulelor gelatinoase tari sau moi cu granule sau particule acoperite cu un film gastro-rezistent. 38. Capsulele gelatinoase enterosolubile: nu trebuie să se dezagrege în soluţie de pepsină timp de 120 minute; trebuie să se dezagrege în soluţie alcalină de pancreatină în 60 minute

39. Conform F.R.X, capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie să se dezagrege: în apă, în cel mult 15 minute, dacă nu se prevede altfel

40. Precizaţi care din următoarele capsule oficinale în F.R.X sunt capsule gelatinoase tari: capsulele cu ampicilina; capsulele cu rifampicină; capsulele cu oxacilină sodică; capsulele cu indometacin.

41. Prevederile F.R.X, suplimentul din 2004, privind dezagregarea capsulelor tari sunt: se utilizează ca mediu lichid apa - R, sau în anumite cazuri justificate şi autorizate acid clorhidric 0,1M sau suc gastric artificial R; aspectul probelor se examinează după ce aparatul a fost în funcţiune timp de 30 minute; capsulele corespund determinării dacă toate cele 6 capsule sunt dezagregate.

42. Referitor la capsulele tari, F.R.X, Suplimentul din 2004, prevede: se compun dintr-un înveliş constituit din două părţi cilindrice prefabricate, deschise la o extremitate şi având celălalt capăt rotunjit şi închis;

Page 80: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

substanţa(ele) activă(e), în general sub formă solidă se introduc într-una din cele 2 părţi, apoi cea de-a două se îmbină cu prima; siguranţa îmbinării poate fi îmbunătăţită prin măsuri corespunzătoare.

43. Referitor la capsulele moi, F.R.X, suplimentul din 2004, prevede: au un înveliş mai gros decât capsulele tari; învelişul este continuu şi prezintă forme variate; sunt în general formate, umplute şi închise într-o singură operaţie

COMPRIMATE

1. Comprimatele: sunt preparate farmaceutice solide; se obţin prin comprimarea unui volum constant de substanţe active asociate sau nu cu substanţe auxiliare; se administrează pe cale orală

2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la comprimate sunt prevăzute de F.R.X? sunt preparate farmaceutice solide care conţin doze unitare din una sau mai multe substanţe active; sunt destinate administrării pe cale orală; pot fi neacoperite şi acoperite; se conservă în recipiente bine închise.

3. Care dintre următoarele enunţuri sunt valabile referitor la comprimate? se prezintă în general sub forma unui cilindru; extremităţile pot fi plane sau convexe; marginile pot fi tăiate oblic; pot să prezinte şanţuri de subdiviziune

4. Comprimatele prezintă următoarele avantaje: asigură o stabilitate fizico-chimică îndelungată a substanţelor active, comparativ cu soluţiile; sunt uşor de administrat; permit o dozare exactă a substanţelor active.

5. F.R.X, suplimentul din 2004, are următoarele prevederi referitoare la administrarea pe cale orală a comprimatelor: anumite comprimate sunt înghiţite sau mestecate; unele sunt dizolvate sau dispersate în apă înainte de administrare; altele sunt menţinute în cavitatea orală pentru a elibera substanţa activă

6. Marcajele de pe faţa comprimatelor: se pot obţine prin ştanţare; se pot obţine prin imprimare; au rol în identificarea produsului; au rol în divizarea produsului

7. Diluanţii la formularea comprimatelor: se adaugă dacă avem o cantitate mică de substanţe active; influenţează în mare măsură proprietăţile comprimatului; pot corecta biodisponibilitatea comprimatelor care conţin substanţe active hidrofobe

8. Ca diluanţi în formularea comprimatelor se utilizează: fosfatul de calciu; lactoza; manitolul; amidonul.

Page 81: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

9. Zahărul, ca diluant: este uşor higroscopic; amestecat cu alţi excipienţi formează sorturi care se folosesc la comprimarea directă pentru comprimate bucale sau perorale

10. Ca diluanţi pentru comprimatele vaginale se utilizează: glucoza; lactoza;

11. Ca diluanţi la prepararea comprimatelor masticabile se pot folosi: zahărul; manitolul;sorbitolul

12. Precizaţi dezavantajele următorilor lianţi: soluţiile apoase de gumă tragacanta conferă comprimatelor rezistenţă mecanică crescută dar pot prelungi dezagregarea mai ales după conservarea acestora un timp mai îndelungat; soluţiile de zahăr de concentraţie 50-65% duc la obţinerea de comprimate friabile; coca de amidon are o capacitate de coeziune redusă, ceea ce face ca dezagregarea comprimatelor sa fie rapidă; polivinilpirolidona în soluţie apoasă sau alcoolică duce la comprimate cu rezistenţă mecanică mică

13. Ca agenţi aglutinanţi la granularea pe cale umedă se folosesc dispersii coloidale de:Polivinilpirolidona; amidon; gumă arabică dezenzimată; gelatină.

14. Cei mai des folosiţi lianţi în granularea umedă sunt: coca de amidon; soluţii apoase sau alcoolice de gelatină; soluţii apoase sau alcolice de polivinilpirolidona

15. Ca lianţi pentru granularea uscată se utilizează: fosfatul de calciu anhidru; celuloza microcristalină; polietilenglcolii solizi

16. Eficacitatea lianţilor este contracarată de un excipient: dezagregant.

17. Ca mecanisme prin care acţionează dezagreganţii se numără: accentuarea forţelor capilare de încorporare a apei în comprimat; topire la temperatura corpului; eliberare de gaze; umflare în contact cu apa.

18. Despre amidon, folosit frecvent ca dezagregant, sunt adevărate afirmaţiile: se adaugă atât intragranular cit şi intergranular; umflarea amidonului începe la temperaturi de peste 40° C; formează cu apa legături de hidrogen

19. Care dintre următorii excipienţi au rol dezagregant? amestecurile efervescente; amidonul

20. Ca dezagreganţi în formularea comprimatelor nu se folosesc următoarele substanţe: aerosilului; lactozei; zaharozei.

Page 82: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

21. Precizaţi care dintre substanţele următoare pot fi în acelaşi timp diluanţi şi dezagreganţi în formularea aceluiaşi comprimat? Amidonul; celuloza microcristalină

22. Despre aromatizanţi sunt adevărate afirmaţiile: se folosesc la prepararea comprimatelor bucale, pentru supt sau masticabile; se adaugă în cantităţi de circa 0,25 %; se evită uleiurile volatile bogate în terpene datorită oxidării lor uşoare.

23. Un edulcorant utilizat şi ca diluant în formularea comprimatelor de mestecat este: manitolul

24. Despre lubrifianţi sunt adevărate afirmaţiile: scad forţele de frecare între granule dar şi intre comprimat şi matriţă/ponsoane; se numesc agenţi antifricţionali; se împart în: lubrifianţi propriu-zişi, antiaderenţi, glisanţi

25. Sunt agenţi cu rol lubrifiant în formularea comprimatelor: stearatul de magneziu; uleiurile minerale; talcul şi dioxidul de siliciu coloidal

26. Ca agenţi lubrifianţi se folosesc: amidon; acid stearic; aerosil

27. Despre lubrifianţi se poate spune că: reduc frecarea în timpul comprimării şi eliminării comprimatului din matriţă; majoritatea fiind hidrofobi au tendinţa de a reduce viteza dezintegrării şi dezagregării comprimatelor; includ substanţe ca talcul sau polietilenglicolii. 28. Adjuvantul adăugat în formula unui comprimat pentru a favoriza evacuarea cu mai mare uşurinţă a comprimatelor din matriţă se numeşte: lubrifiant propriu-zis; antiaderent.

29. Curgerea granulatelor din pâlnia de alimentare în matriţă este favorizată de un excipient: glisant

30. Adjuvantul adăugat în formularea unui comprimat pentru a conferi acestuia o anumită masă este un agent: diluant

31. Limita oficinală de aerosil permisă la formularea comprimatelor este, dacă nu se prevede altfel, de: cel mult 10%

32. Limita oficinală de talc permisă la formularea comprimatelor este, dacă nu se prevede altfel, de: cel mult 3 %

33. Limita oficinală de acid stearic sau stearat de magneziu permisă la formularea comprimatelor este de: cel mult 1 %

Page 83: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

34. Limita oficinală de lactoză uscată prin spray permisă la formularea comprimatelor este, dacă nu se prevede altfel, de: nu exista prevederi oficinale.

35. Limita oficinală de alucol permisă la formularea comprimatelor este, dacă nu se prevede altfel, de: nu există prevederi oficinale.

36. Limita oficinală de hidroxipropilmetilceluloză permisă la formularea comprimatelor este, dacă nu se prevede altfel, de: nu există prevederi oficinale.

37. Limita oficinală de celuloză microcristalină permisă la formularea comprimatelor este, dacă nu se prevede altfel, de: nu există prevederi oficinale. 38. Limita oficinală de polivinil pirolidonă permisă la formularea comprimatelor este, daca nu se prevede altfel, de: nu există prevederi oficinale.

39. Despre lactoza, folosită ca excipient la prepararea comprimatelor, sunt adevărate afirmaţiile: pentru comprimare se poate folosi lactoză anhidră, lactoza hidratată, lactoză uscată prin spray sau Fast Fio lactoză; este solubilă în apă dar dizolvarea decurge lent; forma hidratată poate reacţiona cu substanţele cu grupări aminice.

40. Celuloza purificată si depolimerizată sub formă cristalină este cunoscută sub numele de:avicel

41. Despre factorii de formulare a comprimatelor sunt adevărate afirmaţiile: lianţii au efect benefic asupra substanţelor hidrofobe favorizând umectarea acestora; pentru substanţele medicamentoase solubile se preferă dezagreganţi insolubili; cu cât punctul de topire al lubrifiantului este mai coborât, cu atât dizolvarea substanţei medicamentoase este mai lentă.

42. Urmatoarele metode de obtinere a comprimatelor nu implica umiditate: comprimarea dupa brichetare; comprimarea directa

43. în general, creşterea forţei de comprimare duce la: creşterea rezistenţei mecanice a comprimatului; prelungirea timpului de dezagregare a comprimatului

44. Obiectivele granulării pulberilor sunt: prevenirea separării componentelor amestecului de pulberi; îmbunătăţirea proprietăţilor de curgere ale materialului; îmbunătăţirea proprietăţilor de comprimare.

Page 84: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

45. Pragul de curgere, adică limita superioară a tensiunii de forfecare, deasupra căreia are loc curgerea unor materiale: este caracteristică materialelor plastice

46. Granulatul simplu este un amestec de: amidon – lactoza 7:3

47. Granularea umedă presupune efectuarea următoarelor operaţii: umectarea pulberii; transformarea masei umede în granulate; uscarea granulatelor umede; uniformizarea granulatelor

48. Despre determinarea rezistenţei mecanice la rupere a comprimatelor sunt adevărate afirmaţiile: măsoară forţa necesară ruperii comprimatelor prin strivire; măsurarea se face pe un lot de 10 comprimate; rezultatele se exprimă în newtoni; rezultatele se exprimă indicând valoarea medie, valorile minime şi valorile maxime ale forţelor măsurate

49. Conform F.R.X, dezagregarea comprimatelor neacoperite trebuie să se producă în apă, în cel mult: 15 minute

50. Conform F.R.X, dezagregarea comprimatelor acoperite enterosolubile trebuie să se facă în soluţie alcalină de pancreatină - după ce au rezistat 2 ore în soluţie acidă de pepsirjă - în cel mult: 60 minute, dacă nu se prevede altfel

51. Determinarea friabilităţii comprimatelor neacoperite: este o metodă de determinare a comportării comprimatelor la acţiunea şocurilor mecanice sau a frecării; verifică dacă, după rotirea într-un tambur rotativ din material plastic cu feţele interne lustruite, comprimatele prezintă semne de abraziune sau rupere; presupune determinarea greutăţii probelor înainte şi după determinare; exprimă friabilitatea în termeni de masă pierdută calculată în procente din masa iniţială.

52. In general, pentru mărirea vitezei de absorbţie a unei substanţe active administrate intern se recomandă: folosirea de polimorfi cu energie liberă mai mare

53. Din clasa comprimatele neacoperite fac parte: comprimatele masticabile; comprimatele vaginale; comprimate pentru inhalaţii; comprimate pentru soluţii hipodermice.

54. Comprimatele neacoperite cuprind: comprimate cu strat unic, obţinute printr-o singură comprimare a particulelor; comprimate cu straturi multiple dispuse paralel, obţinute prin comprimarea succesivă a unor particule cu compoziţie diferită; comprimate cu staturi multiple dispuse concentric, obţinute prin comprimarea succesivă a unor particule cu compoziţie diferită

Page 85: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

55. Comprimatele se pot acoperi cu: straturi alcătuite din zahăr; pelicule subţiri alcătuite din diverse substanţe

56. Despre comprimatele acoperite cu un film polimeric enterosolubil sunt adevărate afirmaţiile: filmul polimeric se dizolvă la pH-ul mâi ridicat din intestin

57. Avantajele acoperirii comprimatelor sunt: protejarea conţinutului de factorii de mediu; asigurarea cedării prelungite a substanţei medicamentoase; uşurarea ingerării; modificarea cedării substanţelor active iritante pentru stomac prin dizolvarea învelişului doar la nivel intestinal

58. Avantajele comprimatelor filmate faţă de drajeuri sunt: creşterea moderată a masei comprimatului acoperit; posibilitatea dirijării cedării în stomac sau în intestin; dizolvarea rapidă a învelişului

59. Despre drajefiere sunt adevărate afirmaţiile: viteza de dezagregare a nucleelor trebuie să fie mare; trebuie luate măsuri pentru a evita pătrunderea apei în comprimatele supuse procesului de acoperire; la prepararea drajeurilor colorate colorantul se adaugă în etapa de finisare

60. La acoperirea comprimatelor filmate se pot folosi amestecuri ce cuprind: rezine; gume; polioli; îndulcitori

61. Acoperirea comprimatelor se face pentru: mascarea gustului si/sau a mirosului neplacut a unor substante medicamentoase; imbunatatirea aspectului preparatului; dirijarea eliberarii substantelor medicamentoase in intestin prin acoperire enterica

62. Acoperirea enterica se realizeaza in urmatoarele scopuri, cu exceptia: absorbtiei preferentiale la nivelul stomacului63. Pentru acoperirea enterica a comprimatelor se folosesc: acetoftalat de celuloza; polimeri ai acidului metacrilic si esteri ai acestuia

64. Filmarea comprimatelor se face prin: suspendare in aer; acoperire in turbine

65. Acoperirea cu zahar include urmatoarele faze: izolarea; stratificarea; uniformizarea; lustruirea

66. Adăugarea plasticizanţilor în filmele polimerice utilizate în acoperirea comprimatelor are drept scop: micşorarea fragilităţii filmului; mărirea flexibilităţii filmului; mărirea rezistenţei filmului.

Page 86: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

67. Acoperirea cu pelicule a comprimatelor prezintă următoarele avantaje faţă de acoperirea cu zahăr: proces tehnologic de scurtă durată; creştere în volum foarte mică; eliberarea dirijată a substanţei active.

68. Ca produse pentru acoperirea enterică se folosesc: şelac; acetoftalat de celuloză; Eudragit L.

69. Care dintre următoarele produse sunt utilizate pentru formarea de învelişuri grastrosolubile (neenterice)? Hidroxipropilmetilceluloză; hidroxipropilceluloză; etilceluloză

70. Comprimatele acoperite prezintă următoarele avantaje: mascarea mirosului şi gustului neplăcut al unor substanţe active; rezistenţă mare la solicitări mecanice; dirijarea dezagregării la diferite nivele ale tractului gastro-intestinal; aspect estetic.

71. Printre comprimate cu eliberare modificată se numără şi: comprimatele cu diclofenac sodic; comprimatele cu clorhidrat de propranolol

72. La prepararea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt indicaţi următorii polimeri, cu excepţia: policlorurii de vinil

73. La prepararea comprimatelor cu matriţă hidrofobă sunt folosite următoarele materiale, cu excepţia: carbowaxurilor

74. Conform F.R.X, suplimentul din 2004, categoriile de comprimate destinate administrării orale descrise în monografia „Comprimate" sunt: comprimate efervescente; comprimate pentru soluţii sau dispersii orale; comprimate orodispersabile

75. în categoria comprimatelor destinate administrării orale intră şi: comprimatele cu eliberare modificată; comprimatele efervescente; comprimatele masticabile; comprimatele sublinguale

76. Comprimatele de supt: au timp de dezagregare de 30-45 minute; se numesc pastile atunci când sunt obţinute prin dizolvarea substanţei medicamentoase într-o soluţie de zahăr care se toarnă apoi în forme; includ şi categoria tabletelor triturate (trochişti, lozenge); ot conţine substanţe antiseptice, antibiotice, decongestionante, antitusive.

77. Comprimatele de supt: sunt preparate solide unidoză; determină un efect local sau sistemic; au de obicei formă romboidală

78. Comprimatele bucale: au efect sistemic; au o formă adecvată modului de utilizare; au o rezistenţă mecanică corespunzătoare pentru a evita zdrobirea sau ruperea în timpul manipulărilor.

Page 87: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

79. Din categoria comprimatelor pentru utilizarea în cavitatea bucală, nu fac parte următoarele: hipodermice

80. Despre prepararea comprimatelor efervescente sunt adevărate afirmaţiile: se poate face separând fracţiunea acidă de ce alcalină şi amestecând fracţiunile înaintea comprimării; se poate face granularea ambelor fracţiuni cu un solvent organic volatil anhidru; se poate folosi la preparare acid citric monohidrat pentru că la malaxare sau încălzire eliberează apă care produce granularea; excipienţii folosiţi trebuie să fie solubili în apă

81. Comprimatele efervescente: conţin amestecuri de acizi (citric sau tartric) şi carbonat acid de sodiu; sunt destinate dizolvării sau dispersării în apă înainte de administrare; trebuie păstrate în recipiente închise etanş, în prezenţa unei substanţe deshidratante; pe eticheta produsului trebuie să se specifice că nu se înghit ca atare.

82. Referitor la comprimatele efervescente, în F.R.X, suplimentul din 2004, există următoarele precizări: sunt comprimate neacoperite; se dispersează sau se dizolvă în apă înaintea administrării, eliberând dioxid de carbon; în condiţiile indicate, se dezagregă în mai puţin de 5 minute.

83. Despre comprimatele vaginale sunt adevărate afirmaţiile: au acţiune mai ales locală; se pot formula şi sub formă de comprimate efervescente; comprimatele care spumifică la dezagregare dispersează mai eficient substanţa activă.

84. în comprimatele vaginale spumogene se pot prelucra substanţe cu acţiune: anticoncepţională

85. în monografia de „Preparate bucofaringiene" din F.R.X, suplimentul din 2004, sunt incluse următoarele categorii de comprimate: comprimate de supt; comprimate sublinguale; comprimate bucale.

86. Pastilele şi pastilele moi: sunt destinate suptului, prin dizolvare sau dezintegrare lentă în gură; conţin una sau mai multe substanţe active într-o bază aromatizată şi îndulcită.

87. Pastilele: au efect local în cavitatea bucală şi la nivelul faringelui; sunt obţinute prin turnare; sunt preparate dure

88. Pastilele moi: conţin una sau mai multe substanţe active, într-o bază aromatizată şi îndulcită; se obţin prin turnarea în forme a unor amestecuri de polimeri sau gume şi edulcoranţi; sunt preparate moi şi flexibile.

Page 88: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

89. Despre comprimatele cu nitroglicerină sunt adevărate afirmaţiile: se prezintă sub formă de comprimate sublinguale; se folosesc în crizele de angină pectorală; volatilitatea substanţei îngreunează prepararea comprimatelor; modul de administrare evită efectul de prim pasaj.

FORME FARMACEUTICE CU ELIBERARE MODIFICATĂ

1. Referitor la formele farmaceutice cu eliberare modificată, sunt valabile următoarele afirmaţii: sunt forme farmaceutice în care viteza eliberării substanţei active este diferită de cea a eliberării convenţionale, la administrarea pe aceeaşi cale; sunt forme farmaceutice în care locul eliberării substanţei active este diferit de cel al eliberării convenţionale când sunt administrate pe aceeaşi cale; eliberarea modificată este rezultatul unei formulări şi / sau al unei metode de producţie specială

2. Formele farmaceutice cu eliberare modificată definite în Farmacopeea Română, Supliment 2004 includ: forme farmaceutice cu eliberare prelungită; forme farmaceutice cu eliberare întârziată; forme farmaceutice cu eliberare secvenţială (pulsatorie).

3. In cazul formelor farmaceutice orale cu eliberare prelungită: substanţa medicamentoasă este eliberată treptat în cantitate corespunzătoare pentru a înlocui substanţa activă eliminată; concentraţiile plasmatice ale substanţei medicamentoase sunt menţinute în domeniul terapeutic pe o durată convenabilă (12 - 24 ore); viteza de eliberare poate fi modulată prin intermediul unui agent formator de membrană sau matriţă 4. Preparatele cu eliberare susţinută sunt cele la care: răspunsul terapeutic se instalează imediat şi apoi se menţine constant timp de mai multe ore; prima doză cedată imediat după administrare determină un efect prompt; restul cantităţii de substanţă activă este eliberată treptat şi continuu, pe o perioadă prelungită; eliberarea are loc după o cinetică de ordinul 0

5. Un preparat oral cu acţiune prelungită prezintă următoarele caracteristici: se prezintă sub formă de comprimate sau capsule; asigură o cedare lentă a substanţei active, menţinând răspunsul terapeutic timp de mai multe ore; permite reducerea numărului şi frecvenţei dozelor administrate

6. Pentru formele farmaceutice cu eliberare prelungită sunt valabile următoarele afirmaţii: sunt caracterizate printr-o viteză de eliberare mai mică faţă de formele farmaceutice cu eliberare imediată care conţin aceeaşi substanţă medicamentoasă; eliberarea prelungită este rezultatul unei formulări şi / sau al unei metode de producţie specială; sunt forme farmaceutice cu eliberare modificată.

Page 89: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

7. In general, un preparat cu acţiune prelungită asigură, după o singură administrare un efect terapeutic timp de mai multe: ore

8. Formele farmaceutice cu eliberare întârziată sunt caracterizate prin: eliberarea amânată a substanţei medicamentoase până ce preparatul ajunge în intestin

9. Medicamentele orale cu acţiune repetată: conţin mai multe doze (2 sau 3) de substanţe active; prima doză (doza de atac) este cedată imediat după administrare; dozele de întreţinere sunt eliberate eşalonat, la anumite intervale de timp; evită necesitatea administrării frecvente.

10. Comprimatele cu acţiune repetată: sunt comprimate sau drajeuri constituite din două sau chiar trei doze separate printr-un înveliş enteric; au în nucleu încorporată a doua doză de substanţă activă, în stratul exterior aflându-se doza iniţială; asigură o eliberare discontinuă a substanţei active.

11. Indicaţi avantajele preparatelor orale cu eliberare prelungită faţă de preparatele convenţionale (cu eliberare imediată): menţinerea concentraţiilor plasmatice ale substanţei medicamentoase în domeniul terapeutic un timp mai mare; evitarea fluctuaţiilor nivelelor plasmatice ale substanţei active; simplificarea regimului de administrare a medicamentului; mărirea intervalului dintre administrări şi evitarea administrării în timpul nopţii.

12. Alte avantaje ale preparatelor orale cu acţiune prelungită se referă la: reducerea cantităţii totale de substanţă medicamentoasă administrată; reducerea numărului şi frecvenţei dozelor administrate; reducerea incidenţei şi intensităţii unor efecte secundare nedorite; îmbunătăţirea complianţei pacientului.

13. Indicaţi formele farmaceutice orale cu eliberare modificată descrise în unele monografii generale din F.R.X, Supliment 2004: capsule gastrorezistente; comprimate gastrorezistente; granule gastrorezistente

14. Conform F.R.X, Supliment 2004, comprimatele cu eliberare modificată includ: comprimate cu eliberare întârziată (comprimate gastrorezistente); comprimate cu eliberare prelungită; comprimate cu eliberare secvenţială.

15. Conform F.R.X, Supliment 2004, capsulele cu eliberare modificată includ: capsule gastrorezistente; capsule cu eliberare întârziată; capsule cu eliberare prelungită

Page 90: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

16. Comprimatele gastrorezistente (enterosolubile): prezintă eliberare întârziată; sunt destinate să elibereze substanţa activă la nivel intestinal; se prepară prin acoperirea comprimatelor cu un înveliş enterosolubil.

17. Care dintre următoarele categorii de substanţe medicamentoase sunt potrivite pentru formularea de preparate orale cu eliberare prelungită? Antihipertensive; antihistaminice; antiaritmice

18. Precizaţi proprietăţile fizico-chimice ale unei substanţe medicamentoase care contează pentru includerea sa într-un preparat oral cu eliberare prelungită: solubilitatea şi viteza de dizolvare; coeficientul de partiţie lipide / apă

19. Precizaţi proprietăţile farmacocinetice ale unei substanţe medicamentoase care determină includerea sa într-un preparat cu eliberare prelungită: timp de înjumătăţire biologică cuprins între 4 şi 6 ore; indice terapeutic mare.

20. în preparatele orale cu eliberare prelungită se evită prelucrarea substanţelor: care au o doză terapeutică de peste 0,20 g; a căror absorbţie intestinală este variabilă şi parţială; a căror absorbţie intestinală are loc numai în partea superioară a intestinului; cu domeniul terapeutic îngust. 21. Formele farmaceutice orale cu eliberare prelungită sunt formulate ca: sisteme de tip rezervor (forme cu înveliş sau membrană); sisteme de tip matriţă (monolitice); preparate conţinând substanţa activă reţinută pe răşini schimbătoare de ioni sau sub formă de complecşi greu solubili

22. Sistemele orale de tip matriţă (matriceale): sunt sisteme monolitice; sunt reprezentate de matriţe hidrofile, hidrofobe (lipidice), inerte (plastice).

23. Procesele fizico-chimice care reglează mecanismul de eliberare din formele farmaceutice cu eliberare modificată sunt: dizolvarea / difuziunea; difuziunea / bioeroziunea; schimbul ionic; degradarea hidrolitică, dependentă de pH sau enzime.

24. Procedeele de fabricaţie a preparatelor cu eliberare prelungită constau în: acoperirea granulelor sau peletelor cu filme polimerice de natură şi grosimi diferite; încorporarea în masă a substanţei medicamentoase;

formarea de complecşi uşor solubili; reţinerea substanţei active pe răşini schimbătoare de ioni.

25. Mijloacele farmaceutice (galenice) prin care se obţine o eliberare modificată a substanţei medicamentoase dintr-un preparat farmaceutic sunt: încorporarea substanţei active într-o matriţă inertă, hidrofobă sau hidrofilă; formularea unor complecşi greu solubili ai substanţei active

Page 91: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

26. Formele farmaceutice cu eliberare prelungită obţinute după principiul încorporării în masă sunt: comprimate tip matriţă;

27. Polimerii enterosolubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: acetoftalat de celuloză; polivinilacetoftalat

28. Referitor la produsele Eudragit, sunt valabile următoarele afirmaţii: sunt produse naturale folosite pentru peliculizare (acoperire cu film); sunt polimeri acrilici de sinteză; se utilizează ca învelişuri gastrosolubile şi enterosolubile, în funcţie de solubilitate şi pH

29. Produsele Eudragit sunt: lacuri de rezine acrilice

30. Spansulele: sunt sisteme farmaceutice de tip rezervor cu eliberare discontinuă; sunt constituite din microgranule sau pelete repartizate în mai multe grupe (3 - 8), acoperite diferit, introduse în capsule gelatinoase tari

31. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la dezagregare: nu trebuie să se dezagrege în pepsină - soluţie acidă în 2 ore şi trebuie să se dezagrege în pancreatină - soluţie alcalină în cel mult 1 oră, dacă nu se prevede altfel

32. Controlul eliberării „in vivo" a substanţei active din preparatele orale cu eliberare prelungită se efectuează prin: metode care utilizează substanţe radioopace; metode care utilizează substanţe radioactive;

33. Care dintre polimerii următori sunt agenţi formatori de matriţe hidrofile: hidroxipropilmetilceluloza; carboximetilceluloza sodică; polivinilpirolidona.

34. Selectaţi răspunsurile corecte referitoare la matriţele hidrofile: se pot obţine prin comprimare directă; conţin în formulare un polimer hidrodispersabil; cedează substanţa medicamentoasă dizolvată printr-un proces de difuziune prin matriţă

35. în cazul matriţelor hidrofile, eliberarea prelungită a substanţei active este rezultatul:îmbibării matriţei şi formării unui strat de gel în jurul acesteia, prin care substanţa medicamentoasă difuzează lent

36. Mecanismul de eliberare a substanţei medicamentoase din matriţe hidrofile se bazează pe următoarele fenomene: dizolvarea-difuziunea substanţei medicamentoase şi bioeroziunea matriţei.

37. Eliberarea substanţei medicamentoase din comprimate de tip matriţă hidrofilă comportă următoarea succesiune de etape: hidratarea polimerului matriceal hidrofil la contactul cu fluidul gastric; formarea unei bariere de gel

Page 92: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

în jurul comprimatului; dizolvarea şi difuziunea lentă a substanţei medicamentoase prin bariera gelică; eroziunea (bioeroziunea) matriţei

38. Matriţele hidrofile prezintă următoarele avantaje: procesul tehnologic de fabricaţie este mai simplu în comparaţie cu cel aplicat la preparatele acoperite cu filme polimerice; pot încorpora cantităţi relativ mari de substanţe active

39. Matriţele hidrofobe (lipidice), ca preparate orale cu eliberare prelungită: sunt constituite din materii grase sau ceruri;

40. în formularea matriţelor hidrofobe se folosesc următorii excipienţi formatori de matriţă:Ceruri; acizi graşi; alcooli graşi

41. Eliberarea substanţei active dintr-o matriţă hidrofobă se realizează: prin difuziune lentă prin matriţă; prin eroziunea matriţei datorită variaţiei de pH din tractul digestiv şi a prezenţei enzimelor din sucurile digestive.

42. Matriţele inerte: conţin substanţa medicamentoasă încorporată într-un material termoplastic inert; cedează substanţa activă prin dizolvare şi difuziune lentă din matriţă; se elimină sub formă de schelete inerte, golite de conţinutul medicamentos, după traversarea tractului gastrointestinal.

43. Precizaţi materialele plastice ce alcătuiesc scheletul comprimatelor de tip matriţă inertă:polietilena de joasă presiune; clorură de polivinil; polimetacrilatul de metil

44. Ca agenţi de complexare în formularea unor preparate cu acţiune prelungită se folosesc:răşini schimbătoare de ioni

45. Formele farmaceutice cu eliberare prelungită formulate pe bază de răşini schimbătoare de ioni: se prezintă sub formă de comprimate, capsule sau suspensii apoase; eliberează substanţa activă dependent de pH şi de concentraţia în electroliţi din fluidele digestive; sunt adecvate pentru încorporarea substanţelor active ionizabile, administrabile în doze mici.

46. Selectaţi formele parenterale cu acţiune prelungită: soluţii injectabile uleioase; suspensii injectabile; implanturi.

47. Care sunt metodele fizice de prelungire a acţiunii unui preparat injectabil: adăugarea în formulare a unor macromolecule pentru creşterea vâscozităţii; utilizarea de vehicule uleioase

Page 93: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

48. Implanturile, ca preparate parenterale cu acţiune prelungită, se folosesc pentru a: obţine un efect mai lung; prelungi acţiunea substanţei medicamentoase

49. Implanturile: se prezintă sub formă de comprimate mici, sterile; sunt destinate aplicării subcutanate, intramusculare sau intraarticulare; se utilizează pentru administrarea de hormoni steroidieni (ca anticoncepţionale).

50. Implanturile subcutanate: se aplică prin incizarea aseptică a pielii cu ajutorul unui instrumentar special; sunt denumite şi comprimate subcutanate; pot fi biodegradabile sau nebiodegradabile; pot avea ca inconveniente pentru pacient respingerea, supurarea sau închistarea.

51. La eliberarea unui preparat cu eliberare prelungită, farmacistul face următoarele recomandări pacientului: să nu se administreze concomitent un preparat cu eliberare prelungită şi unul cu eliberare convenţională ce conţin aceeaşi substanţă medicamentoasăsă nu rupă sau mestece comprimatul cu acţiune prelungită; să respecte doza şi frecvenţa administrărilor

SISTEME FARMACEUTICE CU ELIBERARE CONTROLATĂ. SISTEME DE TRANSPORTŞI ELIBERARE LA ŢINTĂ

1 Realizarea unor sisteme farmaceutice de eliberare a substanţelor medicamentoase are ca obiective: eliberarea substanţei medicamentoase în cantitatea şi cu viteza dorită pentru a pătrunde în organism; transportul substanţei medicamentoase la locul acţiunii farmaceutice şi cedarea cu o viteză şi în cantitatea necesară proceselor biologice

2. Sistemele cu eliberare controlată a substanţei medicamentoase pot rezolva: problemele pe care le creează substanţele medicamentoase greu absorbabile; menţinerea nivelului medicamentos plasmatic constant pe o perioadă prelungită de timp; modularea cedării şi absorbţiei în funcţie de nevoile variabile ale organismului

3. Un sistem de transport şi eliberare la ţintă: asigură vectorizarea substanţei medicamentoase la locul ţintă sau specific de acţiune; cedează substanţa medicamentoasă cu o viteză determinată de cerinţele de tratament ale stării patologice; trebuie să corespundă unor cerinţe legate de lipsa efectelor imunologice.

4. Controlul cedării din sistemele farmaceutice cu eliberare controlată se realizează: prin intermediul tehnologiei de obţinere; după o cinetică cunoscută, reproductibilă, perfect controlabilă, predeterminată; pentru o perioadă de zile, săptămâni sau ani.

Page 94: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

5. Sistemele cu eliberare controlată pot fi clasificate în: sisteme cu viteză preprogramată de eliberare a substanţei medicamentoase; sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare; sisteme cu eliberare auto-reglată

6. Eliberarea substanţei medicamentoase din sistemele cu cedare controlată: se realizează cu o viteză constantă, preprogramată, cunoscută şi reproductibilă; este neinfluenţată de variabilele fiziologice locale

7. Sistemele de eliberare cu viteza preprogramată a substanţei medicamentoase sunt formulate ca: sisteme rezervor, în care cedarea este controlată de permeabilitatea membranei; matriţe cu cedarea controlată de difuzie; sisteme cu mircocompartimente închise cu cedarea controlată de dizolvare.

8. Difuzia moleculara, ca sursa de energie a sistemelor cu cedare preprogramata, poate avea loc: printr-o membrana polemerica, in cazul sistemelor rezervor; prin masa unui polimer, in cazul sistemelor matrita; prin membrana de acoperire a sistemului din microcompartimente hidrofile, inchise intr-o matrita polimerica lipofila siliconica.

9. Sistemele farmaceutice cu eliberare controlată (sisteme terapeutice) se prezintă sub formă de: comprimate de uz oral; inserte oculare; plasturi transdermici

10. Care dintre următoarele exemple sunt sisteme cu cedare controlată? minipompe osmotice pentru administrare parenterală; minipompe osmotice orale; sisteme terapeutice vaginale; sisteme terapeutice oculare

11. Sistemele sau dispozitivele perfuzabile cu cedare controlată se folosesc pentru administrarea de: insulina; antibiotice; anticoagulante; citostatice.12. Formele parenterale cu eliberare controlată: Folosesc ca sursă de energie procese de difuzie, osmoză sau energie mecanică; realizează o eliberare constantă, de cantităţi predeterminate, pe un interval de timp prestabilit (zile, luni sau ani); reduc la minimum intervenţia pacientului legată de administrare.

13. Conform FR X, Supliment 2004, sistemele terapeutice transdermice sunt constituite din:un suport extern; un preparat ce conţine substanţa (-ele) activă (-e); o folie protectoare ce se îndepărtează înaintea aplicării

14. Suportul extern al sistemului terapeutic transdermic îndeplineşte următoarele roluri: menţine împreună elementele funcţionale ale sistemului; permite aplicarea sistemului la locul dorit

Page 95: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

15. Substanţele active din formularea sistemelor terapeutice transdermice pot fi incluse: într-o matriţă solidă; într-o matriţă semisolidă; într-un rezervor semisolid

16. Denumirea latină de Emplastra transcutanea se referă la: sisteme terapeutice transdermice

17. Precizaţi afirmaţiile valabile referitoare la sistemele terapeutice transdermice: sunt preparate flexibile, de dimensiuni diferite; eliberează substanţa activă în circulaţia generală după traversarea barierei cutanate; se aplică pe pielea uscată, nelezată; nu trebuie să fie iritante sau sensibilizante la aplicări repetate.

18. Sistemele terapeutice transdermice se ambalează în: plicuri sigilate

19. Pe eticheta unui sistem terapeutic transdermic trebuie menţionate: cantitatea totală de substanţă medicamentoasă; doza eliberată pe unitatea de timp; aria suprafeţei de eliberare.

20. Precizaţi care din următoarele sisteme terapeutice (S.T.) sunt destinate căii transdermale pentru eliberarea substanţei active: S.T. cu nitroglicerină; S.T. cu clonidină; S.T. cu estradiol.

21. Sistemul Transderm-Nitro: previne crizele de angină pectorală; se prezintă ca un plasture;conţine nitroglicerină; excesul de substanţă activă din rezervor serveşte ca sursă energetică termodinamică şi ca rezervor de siguranţă.

22. Sistemul terapeutic Catapres TTS conţine: Clonidină

23. Sistemul Scopoderm: conţine scopolamină; se aplică postauricular; este indicat pentru profilaxia răului de mişcare.

24. Scopolamină administrată transdermic este utilizată pentru a preveni: răul de mişcare

25. Sistemul transdermic Nicotinell: se aplică uzual pe antebraţ sau partea superioară a trunchiului; are o durată de acţiune de 24 de ore; conţine nicotină; se administrează pentru o perioadă de până la 12 săptămâni, pentru combaterea fumatului.

26. Ce reguli trebuie respectate de pacient la aplicarea unui sistem terapeutic transdermic: aplicarea se face pe o zonă de piele lipsită de păr; locul de aplicare trebuie alternat; aplicarea se face prin apăsare circa 10 secunde cu palma sau vârful degetelor

Page 96: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

27. Implanturile oftalmice: sunt denumite şi inserte; se aplică în sacul conjunctival; sunt de tip matriţă sau rezervor; sunt condiţionate individual, în recipiente sterile.

28. Insertele oftalmice: produc un efect local; eliberează substanţa medicamentoasă într-o perioadă de timp predeterminată; sunt constituite dintr-un rezervor de substanţă activă, înglobat într-o matriţă sau înconjurat de o membrană

29. Sistemul Ocusert: conţine pilocarpină bază încorporată într-un gel de acid alginic; este un sistem de tip rezervor; cedarea este controlată de o membrană polimerică de etilena / acetat de vinii; se prezintă sub forma unui disc elipsoidal membranar suplu.

30. Sistemul Ocusert: este un insert (implant) ocular; se foloseşte pentru tratamentul glaucomului; conţine pilocarpină; cedează substanţa activă pe o perioadă de 7 de zile.

31. Pe eticheta unui insert / implant se menţionează: cantitatea totală de substanţă activă din implant; doza eliberată pe unitatea de timp, când este cazul

32. Un sistem osmotic oral (OROS): are mărimea unui comprimat obişnuit; conţine un compartiment (rezervor) medicamentos activ osmotic; rezervorul este înconjurat de o membrană semipermeabilâ care reglează penetrarea apei în rezervor; prezintă un orificiu de cedare, practicat cu mare precizie prin intermediul unui laser.

33. Debitul de evacuare a substanţei active dintr-un sistem terapeutic osmotic oral (OROS) depinde de: solubilitatea substanţei active; dimensiunile orificiului de cedare

34. Sistemul Progestasert: este un dispozitiv intrauterin; conţine progesteronă; are acţiune anticoncepţională.

35. Precizaţi care dintre următoarele sisteme terapeutice are acţiune contraceptivă: Progestasert

36. Iontoforeza (ionoforeza), ca modalitate de activare a transportului moleculelor active ionizabile prin piele, utilizează: un câmp electric

37. Cedarea substanţei medicamentoase activată cu ajutorul ultrasunetelor se mai numeşte şi: fonoforeză; sonoforeză.

Page 97: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

38. lontoforeza a fost cercetată clinic pentru transferul în piele al unor substanţe medicamentoase precum: dexametazona fosfat sodică; lidocaina clorhidrică; gentamicina sulfat

39. Conceptul „drug-targeting" este propriu: sistemelor de transport şi cedare la ţintă; sistemelor matriceale cu eliberare prelungită; sistemelor terapeutice transdermice

40. Indicaţi ce posibilităţi tehnologice au fost cercetate pentru a asigura transportul la ţintă al substanţelor medicamentoase: aplicarea a unui câmp magnetic dirijat din exterior pentru a asigura acumularea substanţei medicamentoase într-un anumit organ; dirijarea cu ajutorul căldurii a unor particule care eliberează prin topire substanţa medicamentoasă în zona tratată termic

41. Obiectivele terapiei la ţintă sunt: creşterea concentraţiei în substanţă medicamentoasă la locul de acţiune sau „ţinta" vizată (celule, ţesuturi, organe); reducerea prezenţei substanţei medicamentoase în alte părţi ale organismului; protejarea organismului de efecte toxice

42. Vectorizarea se poate realiza prin următoarele metode: sintetizarea unor agenţi medicamentoşi cu selectivitate pentru receptorii biologici; folosirea formei inactive a unei substanţe medicamentoase care este convertită în forma activă doar la locul de acţiune (pro-drog); folosirea de transportori pentru dirijarea selectivă a substanţei medicamentoase la ţinta vizată; utilizarea unor sisteme de micro-/nanoparticule şi vezicule

43. Acţiunea de transport a unui sistem vectorizat depinde de: caracteristicile vectorului sau transportorului

44. Ca potenţiali transportori ai unor molecule active, s-au studiat: microparticule încărcate cu substanţă activă; transportori celulari (eritrocite, leucocite); transportori marcomoleculari solubili (anticorpi, ADN)

45. Avantajele sistemelor de transport şi eliberare la ţintă a substanţei medicamentoase sunt:protejarea substanţei medicamentoase faţă de mediile biologice; îmbunătăţirea efectului terapeutic; reducerea riscului efectelor adverse

46. Care din următoarele considerente impun eliberarea la ţintă a unor substanţe medicamentoase: instabilitatea în mediile biologice; absorbţie scăzută; existenţa unor bariere anatomice care se opun penetrării.

47. Ţintele (locurile de acţiune) vizate în medicaţia vectorizată cuprind: ţesuturi; organeCelule; formaţiuni subcelulare.

Page 98: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

48. Clasificarea sistemelor de transport la ţintă se face în funcţie de: ţinta vizată; mărime (diametru); mecanism de ţintire

49. Transportorii se aleg după următoarele criterii: capacitatea de a forma o legătură stabilă cu substanţa medicamentoasă, pentru a evita eliberarea prematură a acesteia; specificitatea pentru locul de acţiune; capacitatea de a fi biodegradabili.

50. Transportorii de tip microparticule încărcate cu substanţe medicamentoase includ: microsfere; microcapsule; lipozomi.

51. Transportorii sub formă de microparticule au afinitate pentru: ţesuturi; organe

52. Transportorii macromoleculari au afinitate pentru următoarele ţinte: celule; formaţiuni subcelulare.

53. Următoarele sisteme de eliberare sunt transportori coloidali, cu excepţia: suspensiilor injectabile.

54. Care dintre următoarele sisteme vectorizate sunt formulate ca sisteme veziculare: microcapsule; nanocapsule; lipozomi.

55. Microsferele: sunt sisteme monolitice polimerice sau lipidice biodegradabile; sunt destinate administrării i.v. sau intraarteriale; se folosesc pentru embolizare

56. Microcapsulele: sunt forme cavitare ce conţin substanţe active, acoperite cu un înveliş polimeric; au masa învelişului de 2 - 3 % din masa totală; au diametrul între 200 - 600 micrometri

57. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la nanoparticule sunt adevărate? au dimensiuni cuprinse între 10 - 1000 nm; se obţin pe bază de polimeri sintetici; includ nanosfere şi nanocapsule; se utilizează pe cale parenterală.

58. Nanosferele: sunt sisteme monolitice, compacte; după administrarea i.v., se concentrează în ficat, splină, plămâni şi sistemul reticuloendotelial.

59. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lipozomi sunt adevărate: sunt particule microscopice, veziculare, formate din una sau mai multe membrane fosfolipidice şi o cavitate centrală; pot încorpora substanţe liposolubile şi hidrosolubile; sunt biodegradabili.

Page 99: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte

60. Alegeţi afirmaţiile corecte privind lipozomii: conţin în formulare fosfolipide; sunt constituiţi din straturi duble fosfolipidice ce înglobează un compartiment apos; se utilizează în tratamentul cancerului sub forma unor produse parenterale

61. Ca sisteme de transport, lipozomii au următoarele avantaje: sunt biologic inerţi şi biodegradabili; nu prezintă antigenitate şi toxicitate; pot încorpora o mare varietate de substanţe active

62. Unele avantaje ale lipozomilor constau în: protejarea substanţei medicamentoase de acţiunea nefavorabilă a enzimelor şi inhibitorilor din mediul biologic; durata prelungită de acţiune; pot îngloba o mare varietate de substanţe active lipofile şi hidrofile.

63. Sistemele de transport cu lipozomi prezintă următoarele dezavantaje: conservare limitată;preparare dificilă.

64. Limitele sistemelor vectorizate se referă la: apariţia unor eventuale reacţii imunologice; posibilitatea nepenetrării membranelor celulare

65. Interacţiunea lipozomilor cu celulele poate avea loc prin: transfer lipidic; endocitoză; fuziune cu membrana celulară.

66. Lipozomii, în funcţie de mărime, se pot clasifica în: unilamelari; multilamelari.

67. Utilizarea lipozomilor în terapeutică este indicată în: chimioterapia cancerului; tratamentul unor infecţii.

68. Indicaţi substanţele medicamentoase utilizate în terapie sub formă de preparate lipozomale: econazol; amfotericină B; doxorubicina; daunorubicina.

69. Care dintre următoarele exemple de lipozomi reprezintă produse industriale? lipozomi cu vaccinuri pentru hepatita A şi B; lipozomi cu amfotericină B; lipozomi cu vincristină

Page 100: 64729495 Carte Grile Tehnica Raspunsuri Corecte