6.1. 2013 prezentare tema6mai contractarea comerciala internationala

7/27/2019 6.1. 2013 Prezentare TEMA6MAI Contractarea Comerciala Internationala

http://slidepdf.com/reader/full/61-2013-prezentare-tema6mai-contractarea-comerciala-internationala 1/52

Tema6. CONTRACTAREA COMERCIAL Ă INTERNAŢIONALĂ

Clauzele contractului de vânzare – cumpărareinternațională

23.03.2014Valeriu Potecea & Georgiana Surdu - Nițu

Managementul

Afacerilor Internaționale

1



CONTRACTUL DE EXPORT - IMPORT


Contractul reprezintă materializarea acordului de voinţăal părţilor, suportul juridic al oricărei tranzacţiiinternaţionale;

Contractul de vânzare internaţională de mărfuri este acordul de voinţă între 2 parteneri, având sedii înstate diferite, prin care una din părţi (exportatorul) se

obligă să transfere asupra celeilalte părţi (importatorul)proprietatea asupra unui bun al său contra plăţii unuipreţ.

2



Contractul de vânzare internaţională demărfuri


Conţine elemente definitorii ale vânzării din dreptulintern: Caracter consensual; Sinalagmatic; Translativ de proprietate; Cu titlu oneros.

Este un contract original, care se realizează în mediulinternaţional, cu finalitate şi caracteristici proprii;

Caracterul comercial al vânzării este mai puţin relevant,trăsătura principală distinctivă constituind-o caracterulinternaţional .

3



PROIECTUL DE CONTRACT


1. Părţile contractante; 2. Obiectul contractului: descriere, calitate, cantitate,

specificaţii, origine, ambalaj; 3. Preţul : unitar/total, moneda, etc.;

4. Condiţia de livrare; 5. Condiţii de plată: imediat/termen, modalităţi,instrumente etc.;

6. Dreptul aplicabil;7. Valabilitatea contractului: termen de valabilitate,

data executării; 8. Semnături.

4



SUBIECTELE CONTRACTULUI


Sunt persoane fizice sau juridice care prin acordul lor devoinţă au dat naştere la un raport juridic contractual

între ele, asumându-şi astfel anumite drepturi şi obligaţiireciproce determinate de contract;

Raporturile juridice specifice comerţului internaţional secaracterizează prin prezenţa obligatorie a unuia sau maimulte elemente de extraneitate cum ar fi:

- subiectele raportului juridic au cetăţenie diferită;

- sediul părţilor contractante se află în state diferite; - obiectul contractului se află localizat în străinătate, etc.

5



OBIECTUL CONTRACTULUI


În sens juridic , acesta reprezintă un ansamblu de drepturi și obligații

patrimoniale pe care și le asumă partenerii.

În sens comercial , acesta reprezintă mărfurile sau serviciile asupracărora comporta obligațiile părților. În acest sens, definirea clara aobiectului contractului presupune desemnarea mărfurilor sau

serviciilor astfel încât sa înlăture orice posibilitate de înţelegere greșită sau confuzie.

Negocierea obiectului contractului constă în identificarea saudefinirea produsului prin:

- determinarea cantității;- determinarea calității;- precizarea calității și a mărcii; - garanția calității mărcii.

6



DENUMIREA MĂRFII


În cazul mărfurilor fungibile este suficientă înscrierea încontract a denumirii complete si a tipului de marfă, conformuzanțelor internaționale.

Pentru mărfurile nefungibile sau servicii, se recomandă identificarea elementelor de individualizare a produselor,cum ar fi:

tehnologia de producție caracteristicile tehnice reprezentative referirile la cataloage, prospecte, tipuri sau norme tehnice mostră, eșantion, uneori marca de fabrică.

7



CANTITATEA


În contract trebuie prevăzute:

Unitățile de măsur ă in care se va exprima cantitatea (de regulă uzualepe piața cumpărătorului);

Locul unde va fi determinată cantitatea și documentul care va fi luat ca

baza de exprimare a cantității efectiv livrate; Modul de stabilire a cantității (cântărire, măsurare) și dacă

operațiunea se face integral;

În cazul în care cantitatea nu se poate determina la început, ea va fi

înscrisă în contract cu o anumită marjă de toleranță convenită. La anumite mărfuri trebuie să se precizeze procentul de umiditate

și concentrația în substanță utilă.

8



CALITATEA


1. Determinarea calităț ii pe baza de descriere tehnică.Se utilizează la bunurile cu un grad ridicat de complexitatetehnică, individualizabile prin particularitățile lorneomogene, și constă în înscrierea în contract acaracteristicilor definitorii de producție, de așa manieră

încât sa se evite eventualele diferende. Este cea maifrecvent folosită;

2. Determinarea calităț ii pe baza de mostre. Mostra poate fi oparte reprezentativă a mărfii, de dimensiuni mici, de obiceifără întrebuințări uzuale, sau poate fi un exemplar completal mărfii care formează obiectul contractului;

9



CALITATEA (cont.)


3. Determinarea calităț ii pe baza de tipuri și denumiri uzuale.

Tipul este o noțiune abstractă, de care trebuie să se apropie câtmai mult calitatea mărfii ce urmează a fi livrată. Tipurile de marfăpot fi definite prin standarde, care în unele cazuri au devenitinternaționale: ISO

4. Determinarea calităț ii prin indicarea mărcii de fabrică , de comer ț sau de serviciu. Marca de fabrică sau de comerț permiteindividualizarea produsului dintr-o gamă de produse similare carepot satisface aceeași trebuință. Marca de serviciu atestă calitățile șicompetența serviciilor specializate în acest scop.

10



CALITATEA (cont.)


5.

Metoda vizionarii mărfii - cu 2 clauze:

“ v ă zut și pl ăcut ” Importatorul a văzut marfa înaintea încheierii contractului,

declarându-se de acord cu calitatea ei, fără să fie nevoie de o descrieretehnică.

“ după încercare “ Încheierea contractului este condiționată de acceptarea calității de

către cumpărător, care trebuie să se pronunțe într-un timp limitat – ore sauzile. Este frecvent utilizată în comerțul cu mașini, aparate, nave, automobileetc., încercarea fiind prevăzută , de obicei, în perioada de garanție convenită, vânzătorul angajându-se să înlocuiască piesele defecte și să aducă îmbunătățirile necesare pe cheltuiala sa.

11



CALITATEA (cont.)


6. Determinarea calităţii pe baza de clauze consacrate:

clauza “tel quel” (tale quale - așa cum este)Constă în faptul că importatorul acceptă marfa “așa cum este”, fără vizionarea acesteia

sau după ce a vizionat-o.Se folosește în următoarele situații:

când produsele sunt relativ omogene calitativ şi nu comportă abateri semnificative în timp;

în vânzarea unor mărfuri la licitațiile de vânzare;revânzarea unor produse ajunse la destinație deteriorate parțial și refuzate de client.

clauza “sound delivered “ (marfă sănătoasă la destinație)Importatorul nu va accepta marfa decât dacă aceasta sosește la destinație intactă, fără

degradări calitative.

clauza“rye terms

“ (clauza comer

țului cu secar

ă)

Obligă importatorul să preia partizile de mărfuri chiar dacă acestea au ajuns ladestinație cu deteriorări calitative, putând în schimb să ceară şi să obțină bonificații de preț.

Se folosește atunci când:rutele de transport sunt sigure și nu se vor înregistra deteriorări ale mărfii

contractele se încheie între vechi parteneri de afaceri, fiind bazate pe încredere reciprocă.

12



AMBALAJUL


De regulă, natura ambalajului se prevede expres in contract. Daca acest

lucru nu s-a făcut, exportatorul are obligația uzuală să predea marfa într-un ambalaj uzual de export.

Contractul de vânzare trebuie să stabilească regimul comercial alambalajului de export, care poate fi:

ambalajul însoțește marfa până la destinație, după care se returnează exportatorului; ambalajul este închiriat importatorului (pentru o sumă ce se precizează în

contract) până la consumarea mărfurilor; ambalajul se vinde o dată cu marfa, situație în care este necesară o clauză

specială cu privire la valoarea (prețul) ambalajului. În contract se pot prevedeaurmătoarele clauze :

neto - presupune că ambalajul se include în prețul mărfii, și nu se factureazădiferit;

neto + ambalajul - vânzătorul facturează separat ambalajul la un preț diferitde cel al mărfii;

bruto per neto - ambalajul este facturat separat, dar la prețul unitar al mărfii.

13



MARCAREA AMBALAJULUI

23.03.2014Valeriu Potecea & Georgiana Surdu - Nițu 14

Îndeplinește funcții de bază, cum ar fi: operativitate în manipularea mărfii în timpul transportului; publicitate comercială, în cazul revânzării de către importator.

De regulă, pe fiecare colet se marchează:numărul contractului; numărul coletului; numele exportatorului;numele și adresa destinatarului;greutatea bruto, neto;

seria produselor;inscripția Made in …



MARCAREA AMBALAJULUI (cont.)


Părțile pot conveni asupraunui marcaj:

SPECIAL pentru mărfurilela care se cere omanipulare atentă; ORIGINAR, când marfa

rămâne în lăzile sau sacii încare a fost ambalată deproducător, purtând fiemarca originară a acestuia,fie a primului manipulant;

NEUTRU, când ambalajulnu poartă nici un semndistinctiv care să ateste țarade origine a mărfii.




23.03.2014





În contract trebuie menționat expres felul ambalajului.

În unele cazuri, ambalajul este marcat și cu anumite denumiri, bazate peuzanțele internaționale, prin care se precizează anumite particularități privindcalitatea sau proveniența sa:

F.P.(Fit Packing): ambalajul are un strat protector; R.C.(Resistance Controlled): rezistența ambalajului se controlează după normeinternaționale;

M.P. (Machine Packing): ambalaj confecționat cu mașini speciale; S.W.P. (Seaworthy Packing): ambalaj pentru transportul mărfurilor pe mare; C.P. (Continental Packing): ambalaj pentru transportul pe continent, de calitate

inferioară celui pentru transportul maritim, a cărui calitate trebuie să protejezemarfa de umiditate și coroziune; S.P.P. (Special Packing Paid): ambalaj special ce se confecționează la cererea

importatorului; S.C.P. (Special Confidential Packing): ambalaj strict confidențial, marcat cu date

cifrate pentru a nu divulga exportatorul.

17



PREŢUL


Reprezintă obiectul obligației importatorului și este concretizat într-osumă de bani, determinată sau determinabilă.

Preturile se înscriu în contract:fie pe unitatea de produs;fie ca o sumă globală pentru întreaga cantitate de marfă care faceobiectul contractului.

Prețul DETERMINAT este stabilit de către parteneri în momentul încheierii contractului șipoate fi, la rândul său, stipulat în formă fixă (preț fix) sau mobilă (preț mobil). Prețul în variantă fixăeste specific contractelor cu livrare imediată și integrală, iar cel în variantă variabilă situațiilor încare mărfurile se livrează în tranșe, iar parametrii tehnico-calitativi ai produselor diferă de la un lotla altul.

Prețul DETERMINABIL se folosește în cazul tranzacțiilor cu produse supuse unor frecventeoscilații conjuncturale, și constă în definirea lui provizorie și legarea de o piață reprezentativă saude un eveniment viitor care se va realiza cu certitudine.

18



PREŢUL (cont.)


La stabilirea unei oferte de preț trebuie s

ă se

ț ină seama de:

prețul pieței, oferta trebuind sa rămână în limitele de variație determinate și deconcurenta și să ia în calcul calitatea produselor sau serviciilor oferite;constrângerile comerciale previzibile (marje normale ale vânzătorilor, comisioane de distribuție, obligații fiscale, etc.)

constrângeri legate de distanța față de partener (cheltuieli de transport, costuri de amortizare, termenele de repatriere a încasărilor valutare, etc.)incidența cheltuielilor anexe (cheltuieli administrative, consulare, garanții, primede asigurare, ambalări suplimentare, etc.)reflectarea la nivelul costurilor a func

ționării re

țelei de comercializare, a

serviciilor de export, în scopul asigurării rentabilității acțiunilor.

19



PREŢUL (cont.)


Preţul plătit trebuie să fie acela pe care îl are marfa în momentul în care se execută contractul.

Prin negociere sau pe baza uzanţelor, în contract

trebuie neapărat precizate: cantitatea pentru care se calculează preţul; valuta în care se face plata;

reducerile de preţ pe care le acordă vânzătorul.

20



REDUCERI ASUPRA PREŢULUICONVENIT


Pot fi acordate sub formă de:

Scont de reglementare/decontare (cassa sconto)- sunt acordatecelor care plătesc înainte de scadență;

Remiză – se acordă asupra prețului de vânzare, prin aplicarea unuianumit procent asupra prețului curent de vânzare (pentru vânzărisuperioare volumului convenit) sau datorită importanței vânzării (pentrupoziția preferențială a cumpărătorului);Bonificație – acordată din cauza unui defect de calitate sau calitățiineconforme cu obiectul contractului;

Rabat – se acordă în scop promoțional (vânzări aniversare, vânzăripromoționale) sau ținând seama de condițiile derulării contractului (pentru a grăbi reducerea stocurilor vechi, calitate nesatisfăcătoare a mărfii)

21



RISCUL DE PREŢ


Apare ca urmare a neconcordanței în timp a valorii

tranzacției, între momentul încheierii contractului externși momentul livrării mărfii.

Metode contractuale de atenuare a riscului de preț:a.

CLAUZA PREŢULUI ESCALADAT

Se inserează în contractul extern atunci când părțile vorsă mențină echilibrul între prețul produsului finit și prețulfactorilor de producție utilizați pentru fabricareaacestuia.

Pt= P0( a + b Mt/M0 +c Lt/L0)

22



Clauza prețului escaladat


Pt - prețul final de facturat;

P0 - prețul inițial al mărfii, stipulat în contract și valabil la data plății; Mt - media aritmetică sau ponderată a prețurilor (indicilor de preț), pentru materiile prime, materialele sicombustibilii luați în considerare în perioada de referință (care poate fi definită printr -o fracțiune a termenului delivrare sau prin totalitatea sa);

M0 - prețul (sau indicii de prețuri) pentru aceleași elemente la data fixată mai sus pentru P0 ;

Lt - media (aritmetică sau ponderată) a salariilor sau indicilor acestora în timpul perioadei de referință;

L0 - salariile la data fixată pentru P0 ;a, b, c - procentajul forfetar (prealabil) admis al elementelor particulare în pretul iniţ ial, a căror sumă este egală cu 100 (a + b + c = 100);

a = parte fixă, b = parte de materii şi materiale, c = parte de salarii.

Părţile stabilesc marimea lui P0, a, b, c, precum şi pragul de variatie a preţurilormateriilor prime și a manoperei de la care intră în funcţiune formula.

Formula poate fi utilizată şi într-o variantă extinsă, luându-se în considerare pe lângă ceidoi factori - materia prima si manopera - şi alte elemente care contribuie la formareapreţului de export.

23



RISCUL DE PREŢ


b. CLAUZA DE INDEXAREPrevede legarea sumelor prevăzute în contract de unanumit etalon: o marfă de referință, “produse tari” sauanumiții indicatori sau indici.

Dacă valoarea etalonului se modifică peste o anumitălimită, se schimbă automat și prețul de contract cuprocentul convenit de părți.

Această clauză este utilă atunci când marfa, care faceobiectul contractului este influențată direct de mișcareaprețurilor internaționale ale anumitor produse care seiau ca etalon.

24



RISCUL DE PREŢ


c. CLAUZA MARFĂ

Este o metodă de consolidare a valorii contractului de export princorelarea prețului cu o cantitate bine determinată de mărfuri.

Clauza este folosită în contractele care prevăd livrări pe credit,rambursarea creditului urmând a se face în produse. În acest caz se vaurmări ca exportul de utilaje, instalaţii complexe, să fie corelat cuimportul de cantităţi bine determinate de materii prime sau alteproduse necesare economiei unei ţări.

Prin aceasta clauză, exportatorul urmăreşte consolidarea puterii decumpărare a exportatorului sau faţă de riscul unei creşteri apreţurilor la mărfurile “etalon” , alese de importator, care ar duce ladeteliorarea raportului de schimb între cele două fluxuri de mărfuri.

25



RISCUL DE PREŢ


d. CLAUZA DE REVIZUIRE A PREŢULUI

Constă în adaptarea prețului la noile circumstanțe prinrenegocierea lui.

Părțile sunt obligate să procedeze la recalculareaprețului dacă se înregistrează o variație peste o anumitălimită costului materiilor prime, materialelor, a tarifelorde transport etc.

Părțile trebuie să ducă noi tratative de preț, ceea ce sepoate solda cu tergiversari şi prelungiri ale duratei deexecutare a contractului.

26

Condiţiile de livrare INCOTERMS



Condiţiile de livrare INCOTERMS2010


Cele 11 condiţii de livrare din INCOTERMS 2010 oferăo definire precisă a:

Obligaţiilor vânzătorului în legătură cu livrarea; Transferului riscurilor privind marfa de la vânzător la cumpărător; Repartizării cheltuielilor între cele 2 părţi, pe timpul transportului; Documentelor (sau mesajelor electronice) datorate de vânzător

cumpărătorului.

Au un caracter facultativ, părţile având libertatea sărecurgă la ele, dar nefiind obligate să o facă;

Au un caracter internaţional cu precădere, dar și intern.

27



INCOTERMS 2010

Clauze valabile pentru toate tipurile de

transport (deliveries by any mode of

transport - sea, road, air, rail)

Clauze valabile exclusiv pentru

transport maritim si fluvial

(deliveries by sea and inland

waterways transport) Ex Works (EXW) Free Alongside Ship (FAS)

Free Carrier (FCA) Free on Board (FOB)

Carriage Paid To (CPT) Cost and Freight (CFR)

Carriage and Insurance Paid to (CIP) Cost, Insurance and Freight (CIF)

Delivered at Terminal (DAT)

Delivered at Place (DAP)

Delivered Duty Paid (DDP)




Condiţiile de livrare INCOTERMS 2010Acronim Condiţia de livrare Modalitatea

de transport

Vânzarela Plecare/

Vânzarela Sosire

EXW Ex Works (Franco fabrică) Oricare VP FCA

FAS

FOB

Free Carrier (Franco transportator)

Free Alongside Ship (Franco de-a lungul navei)

Free On Board (Franco la bord)

Oricare

Naval

Naval

VP

VP

VP

CFRCIF

CPT

CIP

Cost and Freight (Cost şi navlu)Cost, Insurance, Freight (Cost,asigurare şi navlu)

Carriage Paid To (Transport plătit până la) Carriage and Insurance Paid To (Transport şi asigurareplătite până la)

NavalNaval

Oricare

Oricare

VPVP

VP

VP

DAT

DAP

DDP

Delivered At Terminal (Livrat la terminalul numit)

Delivered At Place (Livrat la locul de destinaţie numit)

Delivered Duty Paid (Livrat la destinaţie vămuit)

Oricare

Oricare

Oricare

VS

VS

VS




OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

E(EXW)

F(FCA,FAS,FOB)

C(CFR,CIF,CPT,CIP)

D

(DAT, DAP, DDP)

Ambalare (packaging) Exportator Exportator Exportator Exportator

Încărcare Importator Exportator Exportator Exportator

Vamă la export(Export-customs declaration)

Importator Exportator Exportator Exportator

Transport principal(carriage to place of destination)

Importator Importator Exportator Exportator

Contractul deasigurare (insurance)

Nicio obligație Nicio obligație La CIF şi la CIP

Exportatorul

Nicio obligație

Vamă la import (import taxes)

Importator Importator Importator Importator

La DDPexportatorul

Descărcare în portul dedestinație (unloading charges inport of import)

Importator Importator Exportator Exportator




TERMENELE DE LIVRARE


Termenul de livrare poate fi determinat de la început în contract

(la o dată fixă), determinabil, în funcţie de un eveniment cert acărui dată de realizare este cunoscută părţilor sau orientativ (peluni, trimestre, sezoane).

Î n situaţia î n care din contract sau din uzanţa comercială rezultă că livrarea va trebui făcută într-o perioadă ulterioară, vânzătoruleste, în principiu, cel care va stabili data exactă a livrării.

Dacă în contract nu se precizează nimic în privinţa datei livrării, de

regula vânzătorul va remite marfa într-un termen rezonabil de ladata încheierii contractului, în funcţie de natura mărfii şi decontextul existent.

33



TERMENELE DE LIVRARE (cont.)


Cum adeseori în tranzacţiile internaţionale termenele de livrare nu sestabilesc pe zile fixe caracteristice, se pot utiliza o serie de formule, cum sunt:

Livrarea prin “promptă expediţie”, respectiv expedierea mărfii în primele 30zile de la deschiderea acreditivului;

Livrare “de îndată ce marfa este disponibilă”, dar fără să se depăşească unanumit termen de la încheierea contractului;

Livrarea “la începutul lunii” – primele 10 zile ale lunii; Livrarea “la mijlocul lunii” – cuprinde perioada 11 -20 inclusiv; Livrarea “la sfârşitul lunii” – cuprinde perioada de la 21 până în ultima zi a

lunii; Livrarea “primăvara” – cuprinde perioada 1 martie – 30 aprilie inclusiv; Livrarea “toamna” - cuprinde perioada 1 septembrie – 15 noiembrie inclusiv.

34



MODALITATEA DE LIVRARE


În contract se va preciza dacă livrarea se va face global sau în tranşe.

Această precizare este: fie imperativă;

fie recomandativă (de ex: livrarea se poate face şi întranşe).

35



Controlul şi recepţia mărfurilor


Clauza are scopul de a permite cumpărătorului să constate felul în care vânzătorul şi-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractcu privire la cantitate, sortimente, calitate, ambalaj etc. şi termenul de livrare.

Controlul şi recepția bunurilor se vor face în conformitate cu

clauzele convenite în contract de către parteneri şi pot fiefectuate de vânzător , fie de cumpărător , fie de anumitefirme internaționale specializate.

Dacă în contract nu s-au stipulat condițiile de efectuare acontrolului şi recepției mărfurilor, atunci vânzătorul este

obligat să se conformeze normelor existente în țara sa. Recepția cantitativă trebuie să țină seama atât de metodele de

determinare (numărare, cântărire, măsurare etc.), cât şi dedocumentele care atestă cantitatea livrată menționate

în contract.36



CONDIŢIILE DE PLATĂ


Se referă la:

determinarea monedei de plată;

determinarea locului şi termenului de plată; modalitatea de plată; garanţiile oferite de cumpărători; documentele necesare;

problema riscului valutar.

37



RISCUL VALUTAR


Exprimă posibilitatea impactului negativ al mişcării cursului de schimb asupraperformanţelor firmei.

CLAUZE DE ACOPERIRE A RISCULUI VALUTAR

Clauza valutară

Presupune legarea valutei în care se efectuează plata de o altă valută,considerată ca având un curs relativ stabil. În contract se precizează elementecum sunt:

- cursul valutei în care este exprimat preţul în momentul încheierii contractului; - momentul recalculării sumei de plată; - abaterea de curs în limitele căreia se recalculează suma;

- piaţa de referinţă a cursului în momentul plăţii.

Clauza coşului valutar Indicată pentru asigurarea echilibrului contractual, datorită gradului ridicat destabilitate al acestui etalon;

38



RISCUL VALUTAR (cont.)


Clauza de alegere a monedei de plată Presupune exprimarea creanţei în mai multe monede, pe bazacursului din momentul încheierii contractului, iar la scadenţă unuldintre parteneri are dreptul să aleagă moneda de plată.

Includerea în preţul ofertei a ratei de depreciere estimate a avealoc până la data scadenţei.Această metodă, care evită negocierea unei clauze valutare, poateduce la o creştere prea mare a preţului ofertei, caz în care

exportatorul devine necompetitiv. Succesul este condiţionat decalcularea cât mai exactă a ratei de depreciere, ţinând seama deconjunctura generală a pieţei.

39

Ă



FORŢA MAJORĂ


Este un fenomen natural, cu caracter extraordinar,imprevizibil şi de nebiruit. Pentru a exonera de răspundere o parte

contractantă, forţa majoră trebuie să îndeplinească

următoarele cerinţe: să determine în exclusivitate producerea prejudiciului;să fie definitivă, adică să facă imposibilă executarea obligaţiilorcontractuale pe toată durata de timp cuprinsă între intervenirea împrejurării ce constituie forţa majoră şi finele perioadei în carecontractul poate fi executat;

să fie totală, în sensul că ea trebuie să facă imposibil de executattotalitatea prestaţiilor datorate în această perioadă de una din părţilecontractante.

40



FORŢA MAJORĂ


În contract trebuie să se prevadă obligaţiile ce revin părţilorca urmare a intervenirii cazului de forţă majoră:

să anunţe această împrejurare celeilalte părţi; termenul de anunţare;

să anunţe scris şi/sau oral încetarea acestor împrejurări; obligaţia de a prezenta un certificat oficial de constatare a forţei majore emisde Camera de Comerţ şi Industrie; amânarea termenului de executare a obligaţiilor contractuale pe durata împrejurărilor de forţă majoră şi a urmărilor acesteia;

termenul socotit de la producerea forţei majore, după care fiecare parte aredreptul să renunţe la executarea în continuare a contractului, fără ca vreunadin părţi să aibă dreptul la despăgubiri. în caz de livrare în mai multe loturi, dacă fiecare lot va fi tratat separat,imposibilitatea de livrare a unui lot neinfluenţând celelalte loturi şi eventualeleexcepţii de la această stipulare.

41



Reclamațiile de cantitate și calitate


În contract, părțile pot prevedea:Termenul înăuntrul căruia pot fi admise reclamațiile;

Conținutul minim al reclamației;

Documentele pe care se va fonda reclamația cumpărătorului;

Pretențiile cumpărătorului; Obligațiile vânzătorului;

Reclamațiile privind cantitatea sau calitatea mărfurilor livrate se

transmit numai sub formă scrisă.

42



PENALITĂŢI


Reprezintă o evaluare convențională a pagubelor și, totodată, osancțiune pentru neexecutare sau neexecutarea la termen aobligațiilor contractuale.

Au un caracter reparator pentru partea care a fost prejudiciatăprin neexecutarea obligaţiilor contractuale.

În contract trebuie să se prevadă penalităţi şi posibilitatea obţinerii de despăgubiri (daune-interese), atât pe seama vânzătorului, cât şi peseama cumpărătorului.

Penalitatea se suportă de partea care nu şi-a respectat obligaţiile

contractuale, independent dacă celălalt partener a suferit o pagubă înurma acestei nerespectări. Cuantumul sancţiunii este prestabilit şi areun caracter reparator.

Despăgubirea se suportă de cel care a determinat-o, pe bazadovezilor produse de cel păgubit cu privire la dauna suferită.

43



Penalităţi (cont.)


Pe seama vânzătorului se pot conveni penalităţi pentru:

nelivrarea în termen a produselor sau neexecutarea întermen a lucrărilor sau serviciilor care fac obiectulcontractului (în contract trebuie să se prevadă dacă exportatorul poate să mai

expedieze marfa întârziată); neremiterea în termen a documentaţiei tehnice (fără de care

echipamentul respectiv nu poate fi pus în funcţiune); nerespectarea cerinţelor de ordin calitativ, fără de care

unele mărfuri destinate prelucrării la cumpărător nu pot fi

folosite în scopul convenit; neavizarea la timp a cumpărătorului despre expedierea

mărfii, etc.

44



Penalităţi (cont.)


Pe seama cumpărătorului se pot conveni penalităţi

pentru:

nerespectarea termenului de plată; neremiterea în termen a instrucţiunilor de expediere a

mărfurilor; nepunerea la dispoziţie, la data convenită în contract, a

mijlocului de transport;

neremiterea în termenul convenit în contract a unormaterii prime, materiale (mai ales în cazul contractelor în lohn), piese,subansamble etc., sau a unor documentaţii tehnice, schiţe etc.

45



REZILIEREA CONTRACTULUI


Este desfacerea pentru viitor a unui contractsinalagmatic care se execută prin prestaţii succesive,

în cazul în care una din părţi nu-şi execută, în modculpabil, obligaţiile sale.

Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractuluisinalagmatic, pentru cauză de neexecutare numai pentruviitor. Prestaţiile executate în trecut, fiind de regulăireversibile, rămân definitiv executate.

De exemplu, un contract ce presupune livrarea în tranșe. De asemenea,contractul de închiriere este un contract cu execuţie succesivă, în timp. Dacăla un moment dat una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia, cealaltă parte vaputea cere rezilierea contractului.

46



REZOLUŢIUNEA CONTRACTULUI


Prin rezoluțiune se înţelege desființarea, pe cale judiciară sau convențională, a contractuluisinalagmatic cu executare uno ictu (executare instantanee), în cazul în care nu se îndeplinesc, în mod culpabil, obligațiile asumate prin convenție, desființare care produceefecte retroactive.Cu alte cuvinte, rezoluțiunea contractului este o sancțiune a neexecutării culpabile a unuicontract sinalagmatic cu executare imediată, constând în desființarea retroactivă aacestuia şi repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului.

Rezoluțiunea produce efecte între părțile contractului și față de terți. Efectul principal

constă în desființarea contractului, atât pentru trecut (ex tunc), cât și pentru viitor (exnunc).

Între părți, rezoluțiunea contractului are ca efect repunerea lor în situația anterioară,părțile fiind ținute să-și restituie prestațiile efectuate în temeiul contractului desființat.Practic, Efectele rezoluț iunii sunt: contractul se desființează retroactiv;

părțile sunt repuse în situația anterioară rezoluțiunii; partea care și-a executat prestația are dreptul să obțină despăgubiri de la cealaltă parte.

Atunci când creditorul a suferit şi un prejudiciu din cauza neexecutării obligației de cătrecealaltă parte, el are dreptul să ceară, pe lângă rezoluțiunea contractului, obligareadebitorului la plata de daune interese. Daunele interese pot fi evaluate anticipat depărțile contractante printr-o clauză penală.

47

CLAUZA DE JURISDICŢIE



CLAUZA DE JURISDICŢIE


Este clauza contractuală prin care părţile stabilesc de comun acord

sub ce jurisdicţie vor cădea eventualele litigii rezultate din contract. Litigiile ce se nasc din contractele de vânzare – cumpărare pot fi

soluţionate pe două căi: pe calea instanţelor jurisdicţionale dedrept comun şi pe calea arbitrajului comercial.

Arbitrajul comercial este folosit aproape în exclusivitate datorită

rapidităţii în soluţionarea litigiilor, costurilor mai mici şi sentinţelor definitive. Arbitrarea litigiilor se face de către organe permanente de arbitraj

(Comisii de Arbitraj de pe lângă Camerele de Comerţ, Organismeinternaţionale specializate de arbitraj, etc.).

În România funcţionează Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional depe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

48



Clauza de jurisdicţie (cont.)


Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a fost înfiinţată în anul 1953 în scopul soluţionării litigiilor de Comerţ exterior.

Curtea soluţionează în drept sau în echitate litigii care interesează comerţul internaţional, în bazaconvenţiei arbitrale încheiate de părţile în contract. Curtea de Arbitraj soluţionează de asemenealitigii comerciale interne.

Clauza de arbitraj recomandată de Camera de Comerţ şi Industrie a României pentru a fi inclusă încontractele comerciale este:

"Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea,executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional , în vigoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I."

„Any dispute under or related to this agreement, including with respect to the execution, performance or termination hereof, shall be settled by means of arbitration, by the Court of International Commercial Arbitration attached to the Chamber of Commerce and Industry of Romania, in compliance with the Rules of arbitration procedure of the Court of InternationalCommercial Arbitration, in force, published in the Official Monitor of Romania, Part. I."

Părţile pot, de asemenea, stipula în clauza numărul arbitrilor şi locul arbitrajului. În cazul arbitrajuluiinternaţional, ele mai pot stipula limba utilizată în dezbateri şi în înscrisurile depuse, precum şi legeaaplicabilă fondului litigiului.

49



Clauza de jurisdicţie (cont.)


Soluţionarea litigiilor de către Curtea de Arbitraj prezintăurmătoarele avantaje:

sentinţele sunt definitive şi obligatorii pentru părţi; ele se bucură de o largărecunoaştere internaţională, România, alături de alte peste 100 state, a ratificat ConvenţiaNaţiunilor Unite cu privire la recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, încheiatăla New York, în 1958;

competenţa specializată a arbitrilor – arbitrii Curţii de Arbitraj sunt specialişti cu înaltăcalificare în domeniul dreptului şi relaţiilor comerciale internaţionale;

confidenţialitate – şedinţele de judecată nu sunt publice, nici o persoană nu are acces lainformaţiile privind activitatea de soluţionare a litigiilor Curţii de Arbitraj;

rapiditate – procedura arbitrală se desfăşoară pe parcursul a cel mult 12 luni în arbitrajulinternaţional şi 6 luni în cel intern;

costuri reduse – taxele de arbitraj sunt exprimate procentual, regresiv, pe tranşe, la valoareaobiectului litigiului, potrivit Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale; de asemenea, în arbitrajulintern, taxa arbitrală include şi onorariile arbitrilor.

Curtea de Arbitraj are în structura sa arbitri români, dar dispune de o listă de arbitri străini.

50



DISPOZIŢII FINALE


Contractul poate conţine dispoziţii referitoare la:

interzicerea transmiterii către terţe persoane adrepturilor şi obligaţiilor contractuale de către una dinpărţi fără consimţământul celeilalte;

comunicarea schimbării adresei părţilor; modalităţile prin care poate fi modificat; numărul de exemplare în care este redactat, etc.

51



THANK YOU!

6.1. 2013 prezentare tema6mai contractarea comerciala internationala

Documents