CAP.11. MSURI DE PRIM AJUTOR ACORDATE PERSOANEI ASISTATEPrezentare 6

Marta Payer

1. Hemoragii

Prim-ajutor:Hemoragiile pot fi oprite prin presiune digital i - prin aplicarea garoului.n primul caz, pna la oprirea hemoragiei (hemostaz) se apas direct pe ran folosind un pansament curat. Garoul poate fi improvizat dintr-un tub de cauciuc, o curea sau o fa de tifon (putnd fi meninut maxim o ora i jumatate). Garoul se aplic n cazul hemoragiilor arteriale (sange rosu care pulseaza) la membre, la o distan de ran, deasupra cotului sau a genunchiului, prin strngere treptat. Garoul se desface la fiecare 15-20 minute pentru a permite sngelui s circule.Se transport persoana accidentat la cel mai apropiat spital.

Majoritatea hemoragiilor externe pot fi inute sub control aplicnd un pansament steril direct pe plag i innd apsat.

Dac nu avei la ndemn un pansament steril, folosii orice bucat de material ct mai curat posibil.

In caz de hemoragiiSangerarea poate fi interna sau externa si poate varia de la usoara la severa sau fatala. O persoana poate pierde pana la 900 ml sange fara motiv de ingrijorare. Corpul are un mecanism intern care incearca sa opreasca sangerarile spontane. Sangele poate tasni din orice parte a unei rani, fapt ce poate parea alarmant, dar de obicei, sangerarea se opreste de la sine sau este usor tinuta sub control prin comprimarea locului. Ce trebuie facut? Sangerarea trebuie oprita aplicand presiune direct pe rana. Pasul 1: Ai grija sa eviti contactul cu sangele. Daca se poate, cere victimei sa aplice presiune asupra ranii si ajut-o sa se aseze usor in pozitie culcata.

Ce trebuie facut? Sangerarea trebuie oprita aplicand presiune direct pe rana. Pasul 1: Ai grija sa eviti contactul cu sangele. Daca se poate, cere victimei sa aplice presiune asupra ranii si ajut-o sa se aseze usor in pozitie culcata. Pasul 2: Cheama serviciile de urgenta. Pasul 3: Apasa pe rana cu mainile, dar nu fara manusi de unica folosinta. Poti pune si o bucata curata de panza sau prosop peste rana.

Pasul 4: Daca sangerarea nu se opreste, apasa mai tare si tine apasat pana sosesc serviciile de urgenta. Pasul 5: Spala-te pe maini dupa ce ai acordat primul ajutor.

Sangerarea dintr-o venaSangerarea severa dintr-o vena este usor de recunoscut deoarece sangele are culoarea rosu-albastrui inchis, iar curgerea este continua. Ce trebuie facut? Se ridica partea ranita Daca rana este curata, se aplica pansament si bandaj steril peste ea si se comprima usor; de cele mai multe ori sangerarea se va opri

Sangerarea severaSangerarea dintr-o artera se recunoaste usor deoarece sangele tasneste in jeturi date de ritmul batailor inimii. Sangele este de culoare rosu deschis, tratamentul trebuind aplicat imediat, altfel ranitul poate muri. Ce trebuie facut? Se aplica presiune intr-un punct aflat intre rana si inima dupa una din urmatoarele metode: Presiune digitala: se apasa cu degetul usor in jurul zonei

Se tamponeaza si se bandajeaza Garoul: metoda ce poate fi folosita doar de catre persoanele care sunt calificate sa o foloseasca Se intinde ranitul pe jos intr-o pozitie confortabila cu capul mai jos decat trunchiul daca este posibil Se ridica partea ranita Se curata rana si se acopera cu pansament steril

PlagiToaleta spala2. Dezinfecteaza Betadina, apa oxigenata3. Panseaza

Primul ajutorPrimul lucru pe care trebuie s-l faceti dac v confruntai cu o astfel de situaie este s nu scoatei corpul penetrant (cutit) din abdomen.Corpul penetrant trebuie fixat astfel nct s nu se mite nici nuntru, nici n afar. Pansai n jurul lui i chiar putei ncerca s-l fixai cu mna pn cnd medicii ajung la victim.Sunai la112!

Epistaxis

Hemoragia la nivelul foselor nazaleEpistaxisul, adic hemoragia de la nivelul foselor nazale, este una uoar, iar cantitatea de snge este mic. Chiar i n aceast situaie hemoragia poate deveni sever.

Primul ajutor n cazul epistaxisuluin acest caz, procedura corect este s punei victima cu capul aplecat n fa. Apoi dumneavoastr sau victima punei degetul la ntlnirea dintre partea osoas i partea cartilaginoas a piramidei nazale, pe partea care sngereaz. inei degetul pn cnd se oprete sngerarea.

Sangerarea internaSangerarea interna poate aparea ca urmare a ruperii unui os sau in urma unei cazaturi sau explozii, digestiva, abdominala, avort Sangerarea interna poate ramane ascunsa in unul din urmatoarele cazuri: Fracturarea boltei craniului sau hemoragie cerebrala Sangerarea in tesuturile alaturate fracturilor Sangerarea interna poate deveni vizibila in urmatoarele moduri: Cand sangele iese prin canalul urechii , din nas, ochii sunt injectati, sangele este inghitit dupa care vomitat cum se intampla in cazul fracturii de craniu Din plamani, cand se expectoreaza sange rosu deschis si spumosDin stomac prin varsatura, sange digerat (zat de cafea) sange proaspat sau prin scaun- sange negru (ca pacura)

Hemoptizia este eliminarea pe gur a unei cantiti de snge provenind din cile aeriene situate sub laringe. Eliminarea de snge este precedat de senzaia de gdiltur a laringelui urmat de tuse nestpnit i eliminare de snge rou, cu mici bule de spum.

Prim-ajutor repaus absolut la pat, repaus vocal absolut, pung cu ghea pe toracele anterior ce va fi inut cte 1520 minute, urmate de pauze de 10-15 minute.

Hematemeza este eliminarea pe gur a unei cantiti de snge provenite din tubul digestiv. Eliminarea sngelui se face prin vrsturi (nu prin tuse), snge negru, amestecat cu cheaguri de snge, cu mucus i eventual cu alimente nedigerate: scaunul din zilele urmtoare este negru.Persoana care ngrijeste btrnul bolnav:- l ajuta s bea lichide reci cu linguria n primele 24-48 de ore, apoi lapte i ceai (bolnavul aflndu-se n repaus absolut la pat);- va aplica o pung cu ghea pe regiunea epigastric;- va susine capul bolnavului atunci cnd acesta vars;- ajut bolnavul s pstreze o igiena adecvat.

Stomac si intestine

3. Fractura, luxaia, entorsaSimptome:1. fractura - ruptura oaselor (fracturi nchise) sau a oaselor i a pielii (fracturi deschise);2.entorsa - ndoirea, rsucirea sau ntinderea forat a ligamentelor fr deplasarea oaselor din articulaie;3. luxaia - ntinderea sau ruperea ligamentelor i deplasarea osului n articulaie.

Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale. Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cand osul este bolnav, sau la batrani, la care oasele sunt rarefiate. Fracturile pot fi:Cnd osul se rupe ntr-un singur loc, fractura este simpla, iar cnd osul se fragmenteaza n mai multe segmente avem de-a face cu o fractura cominutiva. Daca pielea este intacta, fracturile sunt denumite nchise iar cnd pielea este sectionata de fragmente osoase, fractura este deschisa (complexa).

Semnele unei fracturi sunt: - Durerea locala care apare brusc, in momentul accidentului, este situata exact la locul fracturii, se exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imobilizarea corecta; - Deformarea locala, care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate aparea in lungul osului sau in lateral; - Impotenta functionala adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat. - Echimoza (vanataia) apare la interval de 1- 2 zile dupa accident. Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt: Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura- Frecatura osoasa (zgomot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate); - Lipsa de transmitere a miscarii la distanta;

ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei fracturi, deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din vecinatate.

Imobilizarea unei fracturi se face astfel: Clavicula: se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si legati la spate; Brat: 1- 2 atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de torace; Antebrat: 1 - 2 atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului cu ajutorul unei fese legate de gat;

Picior: de obicei imobilizarea cuprinde in intregime membrul respectiv. Pentru aceasta, in cazul in care avem 2 atele, acestea se asaza fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, in cazul in care avem o atela, o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atela, celalalt picior, legand strans picioarele victimei accidentului rutier. Pentru fixarea oricarui tip de atela, trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa produca rani accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasa sau carpa. Ca regula generala, orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesubt ambele articulatii ale osului fracturat, imobilizandu-le.

Imobilizarea in aparat gipsat

Pentru victima accidentului de circulatie suspecta de o leziune a coloanei vertebrale, masurile sunt urmatoarele:- Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta, capul fiind tinut ceva mai jos decat picioarele, atat in timpul ridicarii cat si al transportului; - Capul si gatul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asigure permeabilitatea cailor respiratorii superioare; - Imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare (scandura lata, usa, etc.) pe care bolnavul este asezat cu fata in sus, intre perne sau haine, pentru a evita deplasarile laterale.

Imobilizare coloana cervicala

Entorsele sunt intinderi, rasuciri sau indoiri fortate ale ligamentelor, dar oasele nu parasesc articulatia. Articulatia se umfla, devine dureroasa, iar miscarea este uneori imposibila.

Luxatiile determina intinderea si ruperea ligamentelor, cu deplasarea osului din articulatie. Deci, articulatia se umfla, devine dureroasa, iar membrul isi modifica aspectul normal. Primul ajutor consta in imobilizarea membrului intr-o pozitie nedureroasa si transportarea la spital. In luxatii nu este voie sa se repuna oasele la loc, deoarece pot fi lezati nervii.

Fractura de coloana cervicalaPrimul ajutorn cazul n care gsii victima czut pe jos i suspectai o fractur de coloan vertebral, nu micai victima!Sunai la 112! Pentru a v asigura c nu este vorba de o fractur de coloan cervical, ducei capul n axul corpului.ATENIE! Nu micai capul n stnga sau dreapta! Susinei capul pn la sosirea ajutorului calificat.

Osteoporoza

Fractura de col femural

Fractura de col femural poate sa apara la orice varsta. La tineri si adulti, insa, sunt rare si legate de cauze accidentale, in timp ce la varstnici sunt accidente obisnuite, cu prognostic foarte grav, cu mare invaliditate si mortalitate crescuta. Organismul varstnic intruneste numeroase conditii, care pot duce la osteoporoza si fractura. Dintre acestea: lipsa de expunere la soare, cu scaderea vitaminei D, regimuri hipolipidice, recomandate obisnuit varstnicului, prezenta unor boli demineralizante (mielom, metastaze osoase, diabet, boli imobilizante etc), restrangerea activitatii fizice, vertije si tulburari de echilibru, afectiuni neurologice si psihice cu risc de cadere si lipotimii, diferite infirmitati, hipertensiune, diabet, artroze, sedative supradozate etc. Dementele si hemiplegiile sunt, in special, bolile ce expun la fracturi de col femural. Prevenirea ramane, si aici, arma cea mai eficace.

Cand fractura de col femural a aparut, intervine chirurgicala ortopedica (interventie chirurgicala, cizma ghipsata antirotatorie, in vederea consolidarii). Urmeaza reeducarea, pentru aducerea bolnavului in starea motorie anterioara. Acest pas este intotdeauna dificil pentru ca intotdeauna apare riscul patologiei si al complicatiilor de imobilizare, care grabesc degradarea fizica si psihica a bolnavului.

Pot aparea stari confuzionale, tulburari de comportament (agresivitate, negativism, necooperare, depresie, anxietate). Adeseori apar complicatii cardiovasculare: (accidente vasculare cerebrale, tulburari de ritm si conducere, insuficienta cardiaca), boli infectioase, infectii urinare, incontinenta, suprainfectii bronho-pulmonare, tromboembolii, escare de decubit. ingrijirile precoce si reeducarea detin un rol foarte important.

4. Lein (lipotimie)Simptome: pierderea temporar a cunotinei fr dispariia pulsului (putnd indica o afeciune grav).Prim-ajutor : - persoana se aeaz pe spate, cu capul mai jos dect trunchiul, n scopul irigrii creierului;- se verific pulsul i respiraia i se ndeprteaz hainele strmte.

Ce faci in momentul in care cineva prezinta lesin?Se ridica rapid membrele inferioare,pacientul fiind culcat pe spate,pentru a creste perfuzia sangelui spre creier.Pacientul trebuie sa stea o perioada(10 minute minim)culcat,deoarece daca se ridica prea repede lesinul poate recidiva.Se stropeste cu apa rece

5. Arsurin cazul arsurilor grave, se ndeprteaz cu precauie hainele i nclmintea. Se panseaz rnile cu materiale sterile pentru evitarea producerii infeciilor, splarea imediat a rnilor provocate de arsuri cu substane chimice (acizi, substane alcaline i caustice) sub jet de ap (10-15 minute). Se transport victima la spital.

Arsurile sunt rani foarte comune. Arsurile minore se vor vindeca fara prea multa atentie medicala, dar arsurile severe necesita ingrijire speciala pentru a preveni infectiile si pentru a reduce severitatea cicatricilor. Urmeaza pasii de mai jos pentru a trata o arsura severa: 1. Determina severitatea arsurii Tratarea arsurilor variaza in functie de gravitatea lor. 1. Arsurile de gradul I Aceasta este cea mai putin severa arsura si implica arderea doar a stratului exterior al pielii. Pielea va fi rosie si dureroasa in locul respectiv. Arsurile de la soare sunt de obicei arsuri de gradul I.

Arsura solara Cel mai important tratament pentru arsura solara este sa o raciti, asa ca luati masuri in acest sens inainte de a incerca orice altceva. Umeziti orice zona arsa de soare cu apa rece sau cu o compresa rece timp de 15 minute. Frigul reduce inflamatia si elimina caldura de la nivelul pielii.

2. Arsurile de gradul II Arsurile de gradul II apar atunci cand epiderma s-a ars si stratul al doilea al pielii s-a ars de asemenea. Acestea sutn arsuri mult mai dureroase si sunt insotite deseori de umflaturi si basici. O arsura grava sau o arsura pe o piele de culoare deschisa poate fi considerata a fi arsura de gradul II. Daca acesta este si cazul tau, nu te alarma, chiar daca basicile au culoare galbena.

3. Arsurile de gradul III Cel mai sever tip de arsuri sunt cele de gradul III atunci cand toate straturile pielii sunt arse . Pentru ca nervii au fost distrusi, arsurile de gradul III sunt dureroase, pielea va fi uscata si se va inegri, albi sau maronii.

Gradul IV

Tratamentul arsurilor minore Arsurile de gradul I si gradul II care sunt mai mici sunt in general considerate arsuri minore. Aceste topuri de arsuri se vindeca de obicei usor cu o ingrijire minimala. Urmeaza pasii de mai jos pentru a le trata corespunzator: 1. Pune arsura in apa rece Nu pune gheata direct pe arsura, intrucat aceasta poate sa cauzeze mai mult rau pielii. Tine arsura in apa pana cand durerea cedeaza. 2. Nu pune un bandaj Bandajele vor tine deoparte aerul, asa ca va dura mai mult sa se vindece. 3. Ia un analgezic pentru a scapa de durere Orice calmant functioneaza. 4. Cauta semnele care pot indica o infectie

Tratamentul arsurile majore Arsurile de gradul doi care acopera o zona mai mare si arsurile de gradul trei de pe fata, maini, picioare, ar trebui tratate de un medic in principal. In cazul in care acest lucru nu se poate, aplica comprese cu apa rece pe zonele afectate. Acopera zona arsa cu banadje sterile reci.

6. ElectrocutarePrim-ajutor:- scoaterea de sub tensiune a instalaiei ce a provocat electrocutarea;- ndeprtarea persoanei de sursa de tensiune;- victima se pune n poziia culcat, pe loc uscat (pe pturi sau pe haine), se desface gulerul, cureaua i, eventual, se scot hainele i se pun sticle cu ap cald n jurul corpului;- se face respiraie artificial pn la apariia semnelor vitale.

7. OtrviriSimptome: dificultate respiratorie, transpiraie, dureri abdominale sau de piept, voma, diaree, grea, pierderea cunotinei, buze uscate, arsuri n jurul buzelor sau ale pielii.Prim-ajutor :- se analizeaz locul i modul n care s-a produs otrvirea i se transport persoana n cauz departe de sursa de otrvire;- se verifica daca persoana este contient, respiraia i pulsul acesteia; - dac mai exista alte persoane suspecte, se ncearc aflarea tipului de otrav i cantitatea ingerat;- n caz de vom, persoana se poziioneaz pe o parte.

8. InsolaieSimptome: cefalee, ameeli, fotofobie, dureri ale globilor oculari, congestia feei, nelinite,congestia feei, nelinite.Primul ajutor:- scoaterea victimei de sub influena razelor solare;- culcare la loc umbrit, bine ventilat, cu capul ridicat;- se aplic comprese reci pe cap sau chiar o pung cu ghea.

9. Criza de astm bronsicAstmul bronic este o criz de dispnee paroxistic, expiratorie, provocat de stenoza functional, spastica a bronhiilor.Factori determinani:- alergici: acarieni, prul de animale, alergeni alimentari (ou, cpuni, lapte), medicamente, detergeni, colorani;nealergici: factori infectioi; expuneri la: frig, cea, umezeal; trecere brusc de la frig la cald;- factori emoionali.

Simptomatologie:- mai frecvent noaptea; - dispnee cu caracter expirator prelungit: bradipnee cu expiraie forat (zgomnotoas, uieratoare) urmat cu tuse i expectoraie mucoas;- poziie eznd cu capul plecat pe spate i sprijinit n maini; - faciesul exprim spaima, sete de aer, exoftalmie, gura ntredeschis;- tegumente palide cenuii, transpiraii reci;- dureaz - 3 ore i se termin relativ brusc

Conduita de urgen:- bolnavul meninut n poziie ezand, sprijinit n poziie comod, va fi linitit, ters de transpiraie;- medicaia de urgen prescris de medic:- - bronhodilatatoare:Miofilin, Eufilina

10. Angina pectoralaAngina pectorala este un sindrom clinic care trdeaz o suferin miocardic datorit unui dezechilibru ntre necesitatea de oxigen a muchiului inimii i aportul coronarian.Se caracterizeaza prin:- crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori n spatele sternului cu iradieri n cazuri tipice n umarul stng .pana la ultimele dou degete;- criza dureroas apare dup: efort, emoii, mese copioase;- dureaz 2-3 min., pn la 10-15 min i dispare spontan sau la administrare de Nitrogligerin sublingual

Conduita de urgen: repaus, evitarea efortului, administrare de Nitroglicerin sublingual.Tratamentul de durat:- diet cu evitarea alimentaiei grase;- reducerea consumului de alcool, tutun, cafea;- ndepartarea stresului;- administrarea medicaiei antianginoase conform recomandrii medicului.

Accident vascular cerebralhttp://youtu.be/1lVhCYp6Ad4

Marta Payer