6 elena giorgiana simionescu

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 4/2011

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 4/2011

85

RECIDIVA PERSOANEI JURIDICE

ÎN REGLEMENTAREA NOULUI COD

PENAL

Lect. univ. Elena-Giorgiana SIMIONESCU

Departamentul Ştiinţe Juridice Facultatea de Administraţie Publică şi Studii

Politice Comparate Universitatea „Constantin Brâncuşi” din

Târgu-Jiu

Abstract: Persoanele juridice, fiind o realitate incontestabilă, se pot manifesta şi prin comiterea de infracţiuni. Ca şi persoana fizică, persoana juridică poate săvârşi o pluralitate de infracţiuni sub orice formă a acesteia: concurs de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

Cuvinte cheie: recidiva persoanei juridice,

Noul Cod penal, termenii recidivei, condamnări care nu atrag starea de recidivă, tratament sancţionator

I. Aspecte generale privind recidiva

persoanei juridice În teoria dreptului penal se apreciază

că răspunderea persoanei juridice îşi găseşte legitimare în necesităţi de ordin practic, impuse de realităţile economico-sociale contemporane1. Instituţia recidivei persoanei juridice este consacrată în noul Cod penal într-un titlu special, titlul VI, intitulat „Răspunderea penală a persoanei juridice”, cap. III „Dispoziţii comune”.

Pornind de la reglementarea art. 146 din noul Cod penal, recidiva persoanei juridice poate fi definită ca o formă a pluralităţii de infracţiuni care există când, „după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la reabilitare, persoana juridică săvârşeşte din nou o infracţiune, cu intenţie sau cu intenţie depăşită”.

Ceea ce caracterizează recidiva persoanei juridice este săvârşirea ulterioară a

RELAPSE OF THE LEGAL PERSON IN

THE SETTLEMENT OF THE NEW

CRIMINAL CODE

Lect. univ. Elena-Giorgiana SIMIONESCU

Department of Juridical Sciences Faculty of Public Administration and

Compared Political Studies University „Constantin Brâncuşi” of Târgu-

Jiu

Abstract: Legal persons, being an incontestable reality, can be manifested also by committing transgressions. As a natural person, the legal person can make a plurality of transgressions under any of its forms: groups of transgressions, relapse or intermediary plurality.

Key words: relapse of the legal person, New

Criminal code, terms of relapse, convictions not leading to the relapse status, sanctionatory treatment

I. General aspects concerning the

relapse of the legal person In the theory of the Criminal law is

considered that the responsibility of the legal person finds legitimating in needs of practical order, imposed by the contemporary economic-social realities10. The institution of the legal person relapse is dedicated in the new Criminal Code in a special title, title VI, named „Criminal responsibility of the legal person”, chapter III „Common disposals”.

According to the settlement of art. 146 from the new Criminal Code, the relapse of the legal person can be defined as a form of the group of transgressions existing when, “after such a condemning decision remains definitive and until rehabilitation, the legal person performs again a transgression, with intent or exceeded intent”.

What characterizes the relapse of the



86

unei noi infracţiuni cu intenţie de către acelaşi subiect activ care lasă să se creadă că pedeapsa a fost insuficientă după prima condamnare definitivă sau după executarea unei pedepse anterioare. Acesta este motivul pentru care legiuitorul a instituit un regim sancţionator mai sever în cazul recidivei decât în cazul concursului de infracţiuni.

Până nu demult, evidenţierea antecedentelor penale ale persoanei juridice în vederea reţinerii stării de recidivă se realiza prin intermediul menţiunilor efectuate în evidenţele ţinute de către organul care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organul care a înregistrat persoana juridică2.

Din anul 2009, înregistrarea în cazierul judiciar a evidenţelor persoanelor juridice care au sediul social pe raza administrativ-teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, se face la inspectoratele de poliţie şi la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti3.

Din examinarea dispoziţiilor legale se poate observa că termenii recidivei persoanei juridice pot fi constituiţi din oricare dintre infracţiunile intenţionate posibile a fi comise de o persoană juridică, neavând relevanţă gradul de pericol social concret ori abstract al acelei infracţiuni4. Ideea că orice pedeapsă cu amendă penală, indiferent de cuantumul ei, poate constitui prim termen al recidivei postcondamnatorii sau postexecutorii, nu poate întemeia concluzia că legiuitorul ar fi instituit o recidivă generală în cazul persoanei juridice5.

După cum rezultă din textul de lege, sesizăm că infracţiunea sau infracţiunile trebuie să fie săvârşite de aceeaşi persoană juridică, cu intenţie, indiferent de calitatea sa (autor, instigator sau complice). Unitatea de subiect activ este de esenţa pluralităţii de infracţiune a cărei formă este şi recidiva.

O altă observaţie ar fi aceea că legiuitorul, folosind expresia „persoana juridică săvârşeşte, din nou, o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită”, a lăsat să se înţeleagă din context că şi condamnarea

legal person is the ulterior commitment of a new transgression, intentionally, by the same active person who makes it understand that the punishment has been insufficient after the first definitive conviction or after executing a previous punishment. This is the reason for which the legislator made a stricter sanctionatory regime in case of relapse more that in the case of group of transgressions.

Not so long ago, the emphasis of the Criminal antecedents of the legal person to retain the relapse status is made with the agency of the mentions made in the register kept by the body that authorized the foundation of the legal person and the body that registered the legal person11.

Since 2009, the registration in the criminal record of the evidence of the legal persons having registered office on the administrative – territorial area of the district, namely of the Bucharest Municipality, have been made at the Police Inspectorate and at the Police General Direction of Municipality Bucharest12.

From the examination of the legal dispositions it can be observed that the terms of the legal person’s relapse can consist of any of the intentional transgressions to be committed by a legal person, not being important the degree of specific social danger or the abstract one of that transgression13. The idea that any punishment with Criminal fine, no matter its amount, can be the first term of the post-conviction or post-executory relapse, cannot be the conclusion that the legislator might have appointed a general relapse concerning a legal person14.

As it results from the law text, we can observe that transgression or the transgressions can be accomplished by the same legal person, intentionally, no matter its quality (author, instigator or confederate). The unit of active subject is of the essence of plurality of transgressions, whose form is also relapse.

Another observation can be the one that the legislator, using the expression “the



87

anterioară s-a pronunţat tot pentru o infracţiune intenţionată, infracţiunile săvârşite din culpă neputând constitui termeni al recidivei. Instituirea acestei condiţii generale se justifică prin aceea că, recidiva fiind o expresie a perseverenţei infracţionale, este evidenţiată numai în cazul infracţiunilor intenţionate. Intenţia cu care este săvârşită infracţiunea ulterioară poate să fie directă, indirectă sau depăşită, deoarece la baza rezultatului mai grav se află o faptă săvârşită cu intenţie. Elementul determinant în acest caz este intenţia subiectului de a săvârşi infracţiunea de bază, chiar dacă în raport de rezultatul mai grav, care a depăşit intenţia iniţială, subiectul a avut o poziţie caracterizată prin culpă.

Din definiţia legală a recidivei remarcăm elementele constitutive ale stării de recidivă, primul termen fiind hotărârea definitivă de condamnare a persoanei juridice la pedeapsa amenzii pentru una sau mai multe infracţiuni săvârşite anterior, respectiv, al doilea termen constând în săvârşirea unei noi infracţiuni cu intenţie de către acelaşi subiect activ.

După cum se poate sesiza, termenii recidivei persoanei juridice pot fi constituiţi din oricare dintre infracţiunile intenţionate posibile a fi comise de persoana juridică, neavând relevanţă gradul de pericol social concret sau abstract al acelei infracţiuni6.

Ca şi condiţii generale pentru existenţa recidivei persoanei juridice reţinem următoarele aspecte:

- existenţa unei condamnări definitive la o pedeapsă cu amenda pentru o infracţiune. Persoana juridică poate să fie condamnată pentru o infracţiune consumată ori o tentativă pedepsibilă, în calitate de autor, instigator sau complice la o infracţiune;

- săvârşirea unei noi infracţiuni intenţionate sau praeterintenţionate după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, dar mai înainte de reabilitare; - condamnarea anterioară şi noua infracţiune să privească acelaşi subiect activ.

legal person commits, again, an intentional transgression or with exceeded intent” allowed understanding that also the previous conviction has been pronounced also for an intentional transgression, the transgressions from common guilt not being terms of relapse. Establishing this general condition is justified by the one that the relapse, being an expression of transgression perseverance, is emphasized only concerning intentional transgressions. The intent with which has been committed the previous transgression can be direct, indirect or exceeded, as at the basis of the more serious result is an action committed intentionally. The determinant element in this case is the intent of the subject to commit the basic transgression, even if in relation with the more serious result, exceeding the initial intention, the subject had a position characterized by guilt.

From the legal definition of the relapse we can observe the constitutive elements of the relapse status, the first term being the final decision of condemning of the legal person at punishment with fine for one or several transgressions committed previously, namely, at the second term, consisting in committing a new intentional transgression by the same active subject.

As can be observed, the terms of legal person relapse can consist of any of the possible intentional transgressions, possible to be committed by the legal person, not being relevant the degree of social danger, concrete or abstract, of this transgression15.

As general conditions for the existence of the legal person’s relapse, we can observe the following aspects:

- the existence of a definitive conviction at punishment with fine for a transgression. The legal person can be convicted for a consumed transgression or for an attempt that can be punished, as author, instigator or confederate to a transgression;

- committing a new intentional or praeter-intentional transgression after the moment when the conviction decision



88

Persoana juridică are rolul de legătură între cei doi termeni ai recidivei;

- să fie vorba de condamnări numai pentru infracţiuni intenţionate sau praeterintenţionate.

O altă deosebire care se evidenţiază în raport de actuala reglementare, în noul Cod penal se face trimitere şi la cazurile care nu atrag starea de recidivă a persoanei juridice, de altfel, aceleaşi 3 situaţii reţinute şi pentru persoana fizică. Astfel, la art. 146 alin. ultim se precizează că dispoziţiile art. 42 se aplică în mod corespunzător, anume:

“La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privitoare la: faptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală; infracţiunile amnistiate; infracţiunile săvârşite din culpă”.

Observând că legiuitorul nu mai face trimitere la situaţia în care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, am crede că recidiva are caracter perpetuu, însă, prin indicarea momentului până la care se poate săvârşi infracţiunea ce constituie al doilea termen al recidivei, adică până la reabilitare, constatăm că decizia a fost tot pentru caracterul temporar al recidivei.

II. Formele recidivei persoanei juridice

La o primă analiză a dispoziţiilor art. 146 alin. 1 din noul C.pen., am crede că legiuitorul nu a dorit să evidenţieze modalităţile recidivei persoanei juridice cunoscute ca fiind recidiva postcondamnatorie şi cea postexecutorie, aşa cum sunt reglementate de prevederile art. 40² alin.1 lit. a şi b C.pen. actual. Cu toate acestea, nevoia unei delimitări7 a modalităţilor recidivei s-a făcut simţită prin tratamentul penal aplicabil, după cum se poate remarca din art. 146 alin. 2 şi 3 C.pen. actual. Astfel, când amenda stabilită pentru noua infracţiune se adaugă la pedeapsa anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta, constatăm că acest tratament corespunde recidivei postcondamnatorii (art. 146 alin. 3 noul C.pen.), pentru ca limitele

remained definitive, but before rehabilitation; - previous conviction and a new transgression concerning the same active subject. The legal person having connection role between the two terms of the relapse;

- speak about convictions only for intentional or praeter-intentional transgressions.

Another difference which can be accentuated in relation with the actual settlement, in the new Criminal Code makes reference to cases not leading the relapse status of the Criminal person, also, the same 3 situations observed by the natural person. So, in art. 146 last paragraph, it can be stated that the disposals of art. 42 apply correspondently, namely:

“To establish the relapse status, the conviction decisions are not considered, concerning: actions no more indicated by the Criminal law; amnesty transgressions; transgression from guilt”.

Observing that the legislator does not refer to the case when rehabilitation took place, or that the rehabilitation term has been realized, we believe that relapse has a perpetual character, but, by indicating the moment until which transgression cam be committed, which represents the second term of the relapse, namely until rehabilitation, we can observe that decision has also been for the temporary character of the relapse.

II. Forms of legal person relapse At a first analysis of the provisions of

art. 146 par. 1 from the new Criminal Code, we might believe that the legislator did not want to reveal the modalities of the legal person’s relapse, known as being post-conviction and post-execution relapse, as settled by the provisions of art. 40² par.1 lit. a and b C.pen. actual. Even this way, the need for a delimitation16 of relapse methods can be observed from the criminal treatment that can be applied, as can be observed from art. 146 par. 2 and 3 present Criminal Code. This way, when the fine established for the



89

speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune să se majoreze cu jumătate, fără a depăşi maximul general al pedepsei amenzii, în cazul recidivei postexecutorii (art. 146 alin. 2 noul C.pen.).

II.1. Recidiva postcondamnatorie:

noţiune şi condiţii Recidiva postcondamnatorie este

acea formă a pluralităţii de infracţiuni care constă în săvârşirea din nou a unei infracţiuni cu intenţie, de către aceeaşi persoană juridică, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare pentru o infracţiune anterioară a cărei amendă nu a fost executată sau a fost executată în parte.

Primul termen al recidivei postcondamnatorii îl constituie amenda anterioară neexecutată sau amenda ce a mai rămas de executat, iar termenul al doilea este constituit din amenda aplicată pentru infracţiunea săvârşită ulterior.

Prin amendă care a mai rămas de executat se înţelege amenda executată până la data săvârşirii infracţiunii care constituie ce de-al doilea termen al recidivei, şi nu amenda achitată până la data pronunţării hotărârii de condamnare pentru infracţiunea care constituie cel de-al doilea termen al recidivei8.

În funcţie de cele expuse, primul termen al recidivei postcondamantorii trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

1 - să existe o hotărâre definitivă de condamnare (sau mai multe) pentru persoana juridică la pedeapsa amenzii, indiferent de cuantum, aplicată pentru o singură infracţiune sau pentru un concurs de infracţiuni;

2 - hotărârea de condamnare să fi fost pronunţată pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie;

3 - hotărârea de condamnare definitivă să nu se refere la: faptele dezincriminate, infracţiunile amnistiate, infracţiunile săvârşite din culpă.

Condiţiile celui de-al doilea termen al recidivei postcondamantorii sunt

new transgression adds to the previous punishment or to the rest remained unexecuted from this, we can observed that this treatment corresponds to the post-conviction relapse (art. 146 par. 3 new Criminal Code), as the special limits of the punishment indicated by law for the new transgression should be increased with half, no exceeding the general maximum of the fine punishment, in case of post-executory relapse (art. 146 par. 2 new Criminal Code).

II.1. Post- conviction relapse:

notion and conditions The post-conviction relapse is that

form of the group of transgressions consisting in committing again a new intentional transgression, by the same legal person, after definitive decision of a conviction decision for a previous transgression whose fine has not been executed or has been partially executed.

The first term of the post-conviction relapse is the anterior, non-executed fine or the fine to be executed, and the second term consists of the fine applied for the ulterior committed transgression.

By the fine to be executed, we understand the fine executed until the moment of committing the transgression which constitutes the second term of relapse, and not the fine paid until the moment of declaring the decision for conviction for transgression, which constituted the second term of relapse17.

Depending on everything presented above, the first term of the post-condemning relapse should fulfill the following conditions:

1 – the existence of a final conviction decision (or more) for the legal person at the punishment of the fine, irrespective of its amount, applied for one transgression or for a group of transgressions;

2 – the conviction decision to be pronounced for a transgression committed intentionally;

3 – the decision of a final conviction



90

următoarele: 1 - săvârşirea din nou a unei

infracţiuni intenţionate după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru infracţiunea anterioară, până la executarea totală a pedepsei amenzii. Infracţiunea săvârşită din nou poate fi de aceeaşi natură sau diferită de infracţiunea anterioară, sub formă consumată ori rămasă în fază de tentativă, comisă în calitate de autor, instigator sau complice;

2 - pedeapsa prevăzută de lege pentru noua infracţiune comisă să fie amenda;

3 - infracţiunea care constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorii să fie săvârşită înainte de începerea executării pedepsei anterioare a amenzii ori după executarea în parte a acesteia.

II.2. Recidiva postexecutorie: noţiune şi condiţii

Recidiva postexecutorie este acea formă a pluralităţii de infracţiuni care constă în săvârşirea din nou a unei infracţiuni cu intenţie, de către aceeaşi persoană juridică, după executarea pedepsei amenzii pentru o infracţiune anterioară sau considerarea ei ca executată, dar mai înainte de reabilitare.

Primul termen al recidivei postexecutorii îl constituie pedeapsa amenzii, indiferent de cuantumul ei, aplicată persoanei juridice printr-o hotărâre penală definitivă, pedeapsă care a fost executată sau considerată ca executată în caz de graţiere (art. 160 noul C.pen.) sau prescripţie a executării pedepsei (art. 149 noul C.pen.).

Termenul al doilea al recidivei postexecutorii este constituit din amenda aplicată pentru infracţiunea săvârşită ulterior.

Primul termen al recidivei postexecutorii trebuie să îndeplinească anumite condiţii, precum:

1 - să existe o condamnare definitivă (sau mai multe) pentru persoana juridică la pedeapsa amenzii, indiferent de cuantum, aplicată pentru o singură infracţiune sau pentru un concurs de infracţiuni, care a fost executată sau considerată ca executată prin

should not refer to: un-incriminating actions, amnistiate transgressions, transgressions committed out of guilt.

The conditions of the second term of the post-conviction relapse are the following:

1 – committing a new intentional transgression after the decision of conviction for the previous transgression remained final, until the total execution of the fine punishment. The transgression committed again can be of the same type or different from the previous transgression, in a committed phase or remained as an attempts, committed as author, instigator or confederate;

2 – the punishment indicated by law for the newly committed transgression to be fine;

3 – the transgression which represents the second term of the post-condemning relapse, to be accomplished before the execution of the previous punishment of the fine or after its partial execution.

II.2. Post-executor relapse: notions

and conditions The post-executor relapse is that form

of group of transgressions consisting in committing again an intentional transgression, by the same legal person, after the execution of the fine punishment for a previous transgression or considering it as executed, but before rehabilitation.

The first term of post-executory relapse is the punishment of fine, no matter its amount, applied to the legal person by a definitive legal person, punishment that has been executed or has been considered as executed in case of reprieve (art. 160 new Criminal Code) or prescription of the punishment execution (art. 149 new Criminal Code).

The second term of the post-executory relapse consists of the fine to be applied for the previously committed transgression.

The first term of the post-executory



91

graţiere sau prescripţia executării unei asemenea pedepse. Aceasta condiţie constituie trăsătura distinctivă, de ordin simptomatic dintre recidiva postcondamnatorie şi recidiva postexecutorie.

2 - infracţiunea pentru care s-a executat pedeapsa să fie săvârşită cu intenţie;

3 - hotărârea definitivă de condamnare să nu se refere la: faptele dezincriminate, infracţiunile amnistiate, infracţiunile săvârşite din culpă.

Condiţiile celui de-al doilea termen al recidivei postexecutorii sunt următoarele:

1 - săvârşirea din nou a unei infracţiuni intenţionate de către persoana juridică;

2 - pedeapsa prevăzută de lege pentru noua infracţiune comisă să fie amenda;

3 - noua infracţiune să fie săvârşită după executarea pedepsei amenzii sau după considerarea ei ca executată prin graţierea sau prescripţia executării pedepsei amenzii.

III. Tratamentul penal al recidivei persoanei juridice

În relaţie cu sancţionarea recidivei persoanei juridice, la alin. 2 şi 3 art. 146 din noul Cod penal se prevede un sistem de sancţionare diferit faţă de actuala reglementare, după cum recidiva este după condamnare sau după executare. Tratamentul sancţionator este mai uşor de aplicat. Astfel, se dispune:

- alin. 2: În caz de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate, fără a depăşi maximul general al pedepsei amenzii.

- alin. 3: Dacă amenda anterioară nu a fost executată, în tot sau în parte, amenda stabilită pentru noua infracţiune potrivit alin. 2, se adaugă la pedeapsa anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta.

Ca regulă generală, se introduce cumulul aritmetic al pedepselor pentru recidiva postcondamnatorie şi majorarea cu jumătate a limitelor speciale ale pedepsei

conviction should fulfil certain conditions, like:

1 – the existence of a final conviction (or more) for a legal person at the punishment of fine, irrespective of its amount, applied for one transgression or for a group of transgressions, which has been executed or considered as executed by reprieve or prescription of execution for such punishment. This condition is the distinctive character, of symptomatic order, between the post-conviction relapse and the post-execution relapse.

2 – the transgression for which fine has been executed intentionally;

3 – the definitive decision of conviction should not refer to: un-incriminating actions, amnesty transgressions, transgression committed of common guilt.

The conditions of the second term of post-executory relapse are the following:

1 – committing again a new intentional transgression by the legal person;

2 – punishment indicated by law for the new transgression committed to be fine;

3 – the new transgression to be accomplished after the execution of the fine punishment or after considering it as executed by reprieve or prescription of the fine punishment execution.

III. Criminal treatment of the

legal person relapse Referring to the sanctioning of the

legal person’s relapse, at par. 2 and 3 art. 146 from the new Criminal Code it is indicated a sanctioning system different from the present settlement, as the relapse is after conviction or post execution. The sanctionatory treatment is easier to be applied. This way, it is provided:

- par. 2: In case of relapse, the special limits of the punishment indicated by law for the new transgression would be increased with half, no exceeding the general maximum of the fine punishment.

- par. 3: If the previous fine has not



92

prevăzute de lege pentru noua infracţiune, în cazul recidivei postexecutorii.

În cazul recidivei postcondamnatorii (art. 146 alin. 3 noul C.pen.), reglementarea a fost simplificată, recurgându-se la sistemul cumulului aritmetic, astfel: amenda stabilită pentru noua infracţiune se adaugă la pedeapsa anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta. Ceea ce trebuie menţionat este faptul că, iniţial, limitele speciale ale amenzii stabilite pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate, după care urmează operaţiunea de adunare.

În cazul recidivei postexecutorii (art. 146 alin. 3 noul Cod penal) sesizăm majorarea legală a limitelor speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru noua infracţiune cu jumătate, fără a depăşi maximul general al pedepsei amenzii.

Ceea ce aduce în plus noul Cod penal sunt prevederile cu referire la aplicarea pedepselor complementare şi a măsurilor de siguranţă. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. 2. noul C.pen., pedepsele complementare de natură diferită, cu excepţia dizolvării, sau cele de aceeaşi natură dar cu conţinut diferit se cumulează, iar dintre pedepsele complementare de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut se aplică cea mai grea. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că unele pedepse complementare aplicabile persoanei juridice elimină aplicarea altora mai uşoare, ca de exemplu, dizolvarea persoanei juridice. În conformitate cu prevederile art. 147 alin. 3 noul C.pen., măsurile de siguranţă luate conform art. 112 se cumulează.

Concluzii Încercând o analiză a textului de lege

din noul Cod penal, semnalăm o schimbare de situaţie, un regim mai sever pentru recidivă faţă de reglementarea actuală, anume agravarea sancţionării recidivei postcondamnatorii şi nu a recidivei postexecutorii, interesul legiuitorului fiind în această situaţie cifra de afaceri, respectiv valoarea activului patrimonial al persoanei juridice care a comis infracţiunea.

been executed, entirely or partially, the fine established for the new transgression, according to par. 2, would be added to the previous punishment or to the rest that should be executed from this.

As a general rule, it is introduced the arithmetic calculus of the punishments for the post-conviction relapse and the increase with half of the special limits of the punishments indicated by law for the new transgression, in case of post-execution relapse.

In case of post-conviction relapse (art. 146 par. 3 from new Criminal Code), the settlement has been simplified, arriving at the system of arithmetic average, this way: the fine established for the new transgression would be added to the previous punishment or to the rest to be executed from it.

What should be mentioned is the fact that, initially, the special limits of the fine established for the new transgression would be increased with half, plus the addition operation.

Concerning the post-execution relapse (art. 146, par.3 new Criminal Code) we can observe the legal increase of the special limits as punishment, indicated by the law for the new transgression, with half, without exceeding the general maxim of the punishment with fine.

What the new Criminal Code brings more are the provisions concerning the application of the complementary punishments and of safety measures. According to the provisions of art. 147 par. 2. from the new Criminal Code, the complementary punishments of different nature, except dissolution, or the ones having the same nature but with a different content would be gathered, and from the complementary punishments of the same nature and with the same content, the most difficult would be applied. What should be retained is the fact that some complementary punishments that can be applied to the legal person eliminate the application of simpler others, as for example, the dissolution of the



93

Modalitatea de sancţionare relevată în Codul penal actual este motivată, în cazul recidivei postcondamnatorii, de influenţa nesatisfăcătoare a condamnării definitive anterioare care nu constituie un avertisment suficient9, iar în cazul recidivei postexecutorii, de ineficienţa executării pedepsei anterioare, avertisment care ilustrează o persistenţă infracţională mai puternică.

Bibliografie Jurma A., Persoana juridică – subiect

al răspunderii penale, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2010

Oancea I., Tratat de drept penal, Partea generală, Editura All, Bucureşti, 1995

Pascu I., Drept penal, partea generală, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007

Paşca V., Modificările Codului penal, Comentarii şi explicaţii, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007

Streteanu F., Chiriţă R., Răspunderea penală a persoanei juridice, ediţia a II-a, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2007

legal person. According to the provision of art. 147 par. 3 new Criminal Code, the safety measures taken according to art. 112 would be used.

Conclusions In the attempt of an analysis of the

law text from the new Criminal Code, we indicate a change of situation, with a stricter regime for relapse in respect to actual settlement, namely the aggravation of sanctioning the post-conviction relapse and not of the post-execution relapse, the interest of the legislator being in this situation the turnover, namely the value of the patrimony asset of the juridical person committing the transgression. The sanctioning modality indicated in the present Criminal Code is motivated, in case of post-conviction relapse, but the non-satisfying influence of the previous definitive conviction, which is not a sufficient notice18, and in case of post-execution relapse, of the inefficiency of previous punishment, warning which illustrates a powerful wrong persistence.

Bibliography Jurma A., Legal person – subject of

criminal responsibility, C.H. Beck Publishing House, Bucharest, 2010

Oancea I., Criminal law treaty, General Part, All Publishing House, Bucharest, 1995

Pascu I., Criminal law, general part, Hamangiu Publishing House, Bucharest, 2007

Paşca V., Modifications of the Criminal Code, Comments and explanations, Hamangiu Publishing House, Bucharest, 2007

Streteanu F., Chiriţă R., Criminal responsibility of the legal person, second edition, C.H. Beck Publishing House, Bucharest, 2007



94

1 Streteanu F., Chiriţă R., Răspunderea penală a persoanei juridice, ediţia a II-a, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2007, p. 1. 2 Streteanu F., Chiriţă R., op. cit., p. 413. 3 Legea nr. 172/2009 publicată în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 321 din 14 mai 2009, lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, nr. 216/2008 publicată în „Monitorul oficial al României”, nr. 848 din 17 decembrie 2009, pentru modificarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar. 4 Pascu I., Drept penal, partea generală, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007. p. 303. 5 Paşca V., Modificările Codului penal, Comentarii şi explicaţii, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 54. 6 Pascu I., op. cit., p. 303. 7 Jurma A., Persoana juridică – subiect al răspunderii penale, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2010, p. 259. 8 Paşca V., op. cit., p. 58. 9 Oancea I., Tratat de drept penal, Partea generală, Editura All, Bucureşti, 1995, p. 248 10 Streteanu F., Chiriţă R., Penal responsibility of the legal person, second edition, C.H. Beck Publishing House, Bucharest, 2007, p. 1. 11 Streteanu F., Chiriţă R., op. cit., p. 413. 12 Law no. 172/2009 published in the „Official Gazette of Romania”, part I, no. 321 from 14th May 2009, law concerning the approval of the Government Emergency Ordinance, no. 216/2008 published in the „Official Gazette of Romania”, no. 848 from 17 december 2009, from the modification of Law no. 290/2004 concerning the criminal record. 13 Pascu I., Penal Law, general part, Hamangiu Publishing House, Bucharest, 2007. p. 303. 14 Paşca V., Modifications of the Penal Code, Comments and explanations, Hamangiu Publishing House, Bucharest, 2007, p. 54. 15 Pascu I., op. cit., p. 303. 16 Jurma A., Legal person – subject of penal responsibility, C.H.Beck Publishing House, Bucharest, 2010, p. 259. 17 Paşca V., op. cit., p. 58. 18 Oancea I., Penal law treaty, General part, All Publishing House, Bucharest, 1995, p. 248

6 elena giorgiana simionescu

Documents