5.ghid hidromorfologie( ed ii)
DESCRIPTION
gTRANSCRIPT
GHID METODOLOGIC PRIVIND ACTIVITATEA DE
URMARIRE A EVOLUTIEI HIDROMORFOLOGIEI
ALBIILOR
Editia II -a
2008
Elaborare stiintifica:Dr. ing. Ion PASOI
Anexa
1
GHID METODOLOGIC PRIVIND ACTIVITATEA DE URMARIRE A EVOLUTIEI
HIDROMORFOLOGIEI ALBIILOR
Editia II –aPrima versiune a capitolelor 1-6
CUPRINS
1. Introducere
2. Clasificarea cursurilor de apa in conformitate cu Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene
3. Definitii
4. Caracteristicile hidromorfologiei albiilor
5. Factorii care altereaza hidromorfologia albiilor
6. Organizarea activitatii de urmarire a evolutiei hidromorfologiei albiilor
BIBLIOGRAFIE
1. INTRODUCERE
2
In mod traditional, multe tari europene evalueaza “calitatea” cursurilor de apa
numai din punct de vedere al starii chimice si al starii poluarii apei care curge prin
albie. Pentru a raspunde la problemele ecologice importante ridicate de Directiva
Cadru a Apei a Uniunii Europene si de Directiva Habitatelor Naturale este necesara o
examinare mai completa a habitatelor raurilor.
In acest sens este necesara o analiza a modului de evolutie a hidromorfologiei
unui rau. De aceea, la nivel european a fost elaborat standardul EN 14614:2005
“Calitatea apei. Ghid pentru evaluarea caracteristicilor hidromorfologice ale raurilor.
In conformitate cu Rapoartele 2004 ale Planurilor de Management pe Bazine Hidrigrafice ale tuturor Statelor Membre, alterarile hidromorfologice reprezinta
cele mai importante presiuni la nivel European avand in vedere numarul deosebit de
important de corpuri de apa identificate ca fiind susceptibile sa nu atinga “starea
ecologica buna” in anul 2015 – Obiectiv general al DCA 2000/60/EC – din motive de
modificari/alterari hidromorfologice.
In Romania a fost elaborat Rapoartul National 2004 al Planurilor de Management
ale B / S Hidrografice, conf. cu DCA, art.5., la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice
Pe baza Directivei Cadru Apa 2000/60/CE, a standardului EN 14614/2005, a
lucrarilor Workshop-ului de la Praga si a continutului Rapoartul National 2004 al
Planurilor de Management ale B / S Hidrografice, conf. cu DCA, art.5.,in cursul
anului 2006 a fost realizat un Ghid metodologic care prezinta modul de organizare a
activitatii de urmarire a evolutiei hidromorfologiei albiilor printr-un sistem de unitati de supraveghere.
Obiectivele principale ale acestui sistem de unitati de supraveghere a evolutiei
hidromorfologiei albiilor sunt evaluarea starii actuale a hidromorfologiei albiilor si
urmarirea evolutiei in timp sub impactul factorilor antropogenici, in vederea precizarii
ulterioare a riscul ecologic datorat acestora.
Prezentul Ghid este realizat pe baza Ghidului mentionat anterior, pe baza
Ghidurilor cu privire la prelucrarea datelor referitoare la granulometrie din anul 2006
si a experientei retelei nationalehidrologice din anii 2006 si 2007. El inglobeaza
activitatile de organizare a urmaririi evolutiei hidromorfologiei albiilor, a prelucrarii
datelor si informatiilor si a stocarii si prezentarii acestora.
2. CLASIFICAREA CURSURILOR DE APA IN CONFORMITATE CU DIRECTIVA CADRU A APEI A UNIUNII EUROPENE
3
In cadrul Standardului EN 14614/2005, sunt precizate criteriile de clasificare a
cursurilor de apa conform Directivei Cadru a Apelor. Clasificarea se realizeaza pe
ecoregiuni, cursuri de apa permanente si nepermanente.
Principalele criterii pe baza carora au fost clasificate cursurile de apa sunt:
structura geologica;
altitudinea bazinului hidrografic;
suprafata bazinului hidrografic;
structura litologica a patului albiei;
debitul specific multianual;
debitul specific mediu lunar minim cu probabilitatea de 95%;
caracteristicile climatice: precipitatii medii anuale, temperatura medie
multianuala;
panta medie a raului;
tipurile de ihtiofauna potentiala
Clasiificarea cursurilor de apa s-a realizat pentru Romania, la nivelul fiecarei
Directii de Ape in cadrul Compartimentului de Integrare Europeana si este prezentata
in cadrul Planurilor de Management ale B / S Hidrografice, pe harti.
Pe baza acestor criterii, spre exemplu, in cadrul Directiei Apelor Jiu au fost
stabilite un numar de 11 tipuri de cursuri de apa.
In figura 1 se prezinta harta cu ecoregiunile existente in Romania.
In tabelul 1 si figura 2 se prezinta ca exemplificare clasificarea raurilor pentru
bazinul Jiu.
4
Fig. 1.Harta cu ecoregiunile din Romania
5
Tabelul 1. Exemplificare pentru bazinul Jiu – Tipologia cursurilor de apaTip Simbol Ecore
giuneaParametriiSuprafata (km2)
Geologia Structura litologica
Panta(‰)
Altitu-dinea(mdMN)
Precipi-tatii(mm/an)
Tempe-ratura(0C)
q(l/s/km2)
q95%
(l/s/km2)
Tipul Bioce-neticpotential
Curs de apa situat in zona montana RO01 10 10-1000 a-silicoasab-calcaroasa
blocuri,bolovanis,pietris
40-200
>800 700-1400
-2+8 >20 >1 PastravLipan
Curs de apa situat in zona piemontana sau podisuri inalte
RO02 10 10-1000 a-silicoasab-calcaroasa
bolovanis,pietris
20-50 500-800 600-800 7-9 5-20 0.5-2 LipanCleanPastrav
Sector de curs de apa situat in zona de dealuri sau podisuri
RO04 10 1000-10000
a-silicoasab-calcaroasac-organica
nisip,pietris
0.5-5 200-500 500-700 8-10 3-153-15
0.4-2 ScobarMreana
Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte
RO03 10 1000-10000
a-silicoasab-calcaroasa
pietris,bolovanis
3-20 500-800 600-800 7-9 5-20 1-3 LipanScobar
Curs de apa situat in zona de dealuri sau de podisuri
RO14 12 10-1000 a-silicoasab-calcaroasac-organica
nisip,pietris
5-20 200-500 500-700 8-10 2-5 0.2-0.4
Clean
Curs de apa in zona de campie RO15 12 10-2000 a-silicoasab-calcaroasa
nisip,argila maloasa
<8 <200 400-600 9-11 <2 0.2 CleanBiban
Sector de curs de apa situat in zona de campie
RO17 12 >5000 a-silicoasab-calcaroasac-organica
nisip,mal,argila
<1 <200 400-600 9-11 2-10 0.1-1 Scobar Mreana
Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie
RO18 12 >5000 a-silicoasab-calcaroasac-organica
nisip,mal,argila
<1 <200 400-600 9-11 2-10 0.1-1 MreanaCrap
Curs de apa nepermanent situat in zona montana
RO29 10 10-1000 a-silicoasa blocuri,bolovanis,pietris
20-150
>800 700-1100
-2+8 2-16 0
Curs de apa nepermanent situat in zona de dealuri si podisuri
RO31 12 10-1000 a-silicoasab-calcaroasa
pietris,nisip
5-30 200-500 450-550 8-10 1.5-7 0
Curs de apa nepermenet situat in zona de campie
RO32 12 10-2000 a-silicoasab-calcaroasa
misip,mal
<8 <200 400-500 9-11 <2 0
6
Fig.2 Exemplificare harta cu tipologia cursurilor de apa - bazinul Jiu
7
3. DEFINITII
In continuare se vor preciza cateva notiuni utilizate in activitatea de urmarire a
evolutiei hidromorfologiei albiilor.
Notiunea de hidromorfologia albiilor
Hidromorfologia albiilor, in acceptul Directivei Cadru a Apei se refera in principal
la:
o traseul curgerii apei, in profil longitudinal, inclusiv aparitia de
discontinuitati datorate unor barari de albii;
o caracteristicile profilelor transversale (forma, natura patului albiei,
inclusiv granulometria, vegetatie);
o tipul curgerii apei (ex. regim laminar, turbulent etc.);
o modul de utilizare a albiei minore si majore, inclusiv moduri de
modificare a vegetatiei naturale (prin cosirea ierbii, doborare de copaci
etc.);
o zone cu amenajari hidrotehnice;
o evolutia biotopului si modificarea acestuia sub influenta factorilor de
presiune (activitatea umana).
o
Notiunile de tronson de rau si unitati de supraveghere
Supravegherea evolutiei hidromorfologiei albie se realizeaza pe tronsoane de
rau, in unitati de supraveghere .
Tronsonul este o un sector de rau, definit prin caracteristici fizice, hidrologice
si chimice care il disting de alte parti ale raului din amonte si aval. El constituie
unitatea de baza pentru supraveghere.
Supravegherea unui tronson se realizeaza:
supraveghere simpla – intregul tronson este evaluat printr-o singura
unitate de supraveghere;
supraveghere multipla – tronsonul este impartit intr-o serie de unitati de
supraveghere.
8
Factorii care determina limitele unui tronson sunt modificarile semnificative
produse in:
- geologie,
- forma vaii,
- panta,
- traseul curgerii,
- debitul de apa (existenta unor confluente semnificative/modificari de unor
puncte de confluenta, datorate lucrarilor de regularizare a curgerii),
- utilizarea solurilor,
- existenta factorilor modificatori ai transportului de sedimente (lac,
acumulare, baraj, prag important).
Unitatea de supraveghere consta dintr-un sector de rau si zona adiacenta pe
care se efectueaza periodic activitati legate de urmarirea evolutiei hidromorfologiei
albiei. In cadrul tronsonului, unitatile de supraveghere sunt repartizate in lungul
raului. Alegerea unitatilor de supraveghere trebuie sa fie de asa natura efectuata,
incat sa precizeze cat mai bine caracteristicile hidromorfologice ale cursului de apa.
In cazul utilizarii unei supravegherii multiple se vor utiliza unitati de
supraveghere cu lungimi variabile functie de gradul de uniformitate morfologica.
Limitele laterale trebuie sa inglobeze atat caracteristicile zonei inundabile, cat si cele
ale raului.
Pentru tronsoanele din aval, ale cursurile inferioare, ale marilor rauri limitele
laterale se pot intinde pe mai multi km, pornind de la albia minora.
Daca valea este mai mica de 100 m latime, supravegherile includ raul (albia
minora si albia majora) si zona inundabila.
Pentru toate celelalte cursuri de apa, se va considera o distanta standard de
50 m de fiecare parte a raului, cu conditia ca toate caracteristicile de importanta
ecologica sau de conservare situate dincolo de limita celor 50 m sa fie incluse. In
cazul existentei unor ramblee, limita laterala a unitatii de supraveghere va fi pana la
acestea. Se vor culege informatii hidromorfologice pentru malul drept si pentru malul
stang astfel incat sa se poata realiza evaluari separate pentru fiecare din maluri sau
pentru cele doua maluri in acelasi timp.
9
In cadrul unei unitati de supraveghere se stabilesc una sau mai multe sectiuni
in care se ridica profile transversale . Notiunea de stare naturala a raului din punct de vedere al
hidromorfologfiei albie
Starea naturala a raului, din punct de vedere al hidromorfologiei albiei este o
stare absolut nemodificata, lipsita de impacturile activitatilor umane sau o stare cvasi-
naturala care prezinta numai semne minore de modificare (sinonim cu “starea
ecologica foarte buna” in DCA).
Starea naturala poate fi intalnita numai in cazul raurilor in regim natural, neafectat
de factori de presiune (folosinte cu consum de apa, indiguiri si acumulari) sau pe
cursuri de rau, afectate in prezent de factori de presiune, pentru perioada anterioara
afectarii. In acest ultim caz starea naturala se poate preciza numai daca exista date
si informatii, anterioare afectarii.
Starea naturala constituie un reper de baza in evaluarea ulterioara a evolutiei
hidromorfologiei albiilor sub influenta factorilor de presiune.
Notiunea de stare initiala a raului din punct de vedere al hidromorfologiei albiilor
Pe multe cursuri de apa, afectate de factori de presiune, nu este posibila
precizarea starii naturale. Pentru a avea totusi un element de referinta in urmarirea in
continuare a evolutiei hidromorfologiei albiilor sub influenta factorilor de presiune, se
considera ca reper de referinta starea raului la momentul primei culegeri de date si
informatii referitoare la hidromorfologia albiei. Aceasta stare se numeste starea
initiala a raului din punct de vedere al hidromorfologiei albiei.
4. CARACTERISTICILE HIDROMORFOLOGIEI ALBIILOR
Caracteristicile hidromorfologice ale albiilor, pentru supraveghere si evaluare,
sunt grupate in 10 categorii care acopera cele trei compartimente ale raului (albia
minora, malurile abrupte ale raului/zona riverana si zona inundabila)
ALBIA MINORA
10
1. Geometria albiei minore
Geometria albiei minore este caracterizata prin urmatoarele elemente:
traseul curgerii (forma cursului de rau vazut de sus); se obtine cu ajutorul
hartilor si este inscris: drept, sinuos, cu insule in albia minora, meandrat;
sectiune longitudinala cu mentionarea pantei talvegului;
sectiuni transversale; numarul sectiunilor este specific fiecarei unitati de
supraveghere si va fi mentionat intr-un capitol ulterior;
2. Substraturi (materialul din care este constituita albia raului)
Substratul poate fi artificial, caz cand se mentioneaza: beton, inierbari de
mal etc.;
Substratul poate fi natural: incastrari (pietre mari fixate, gabioane, roci
etc.), mare (pietre mari si pietris), grosier (pietre si pietris), fin (nisip),
argiloase (mal si argila), organic (turba)
Se vor mentiona si situatiile cand exista inamoliri sau compactari.
Pentru precizarea substratului este necesara determinarea curbei
granulometrice
3. Vegetatia in albia minora si depuneri organice
Vegetatia in albia minora si depuneri organice se evidentiaza prin:
formele structurale ale macrofitelor prezente: care ies deasupra apei,
plutitoare in voia curentului, cu frunze late, submerse, briofite;
depunerile de vegetatie si lemnoase: tipul si marimea;
actiuni umane legate de vegetatie: indepartarea buruienilor.
Se recomanda ca in cuantificarea vegetatiei si a depunerilor organice sa fie
consultati specialisti de profil.
4. Caracterul eroziunii/depunerii (caracteristici in albia minora si la baza
malului abrupt)
Caracterul eroziunii/depunerii se indica prin: zone cu depuneri pe maluri si pe
insule (cu/fara vegetatie), faleze stabile sau de eroziune, maluri cu tendinta de
alunecare sau terase.
5. Debit
Caracteristica “Debit” se se materializeaza prin:
natura curgerii: libera, turbulenta, laminara,
perpendiculara/neperpendiculara pe profil;
11
caracteristicile curgerii: stationara (baltire), permanenta, lenta, rapida,
nepermanenta;
evidentierea factorilor modificatori ai curgerii: prize de apa, transfer de ape
(derivatii), evacuatori la baraje
6. Modificarea continuitatii in profil longitudinal
Indicatorul modificarea continuitatii albiei in profillongitudinal are ca obiectiv
identificarea “barierelor” cu incidenta asupra curgerii, transportului de sedimente si
migratia organismelor acvatice.
In acest caz se va mentiona existenta unor praguri, a unor stavilare care
bareaza albia si a unor podete.
MALUL SI ALBIA MAJORA/ZONE RIVERANE7. Structura malului si modificari:
Indicatorul “structura malului si modificari” se exprima prin:
tipul materialului din structura malului: pietris, nisip, argila, artificial;
tipul de protectie a malului: ecran de palplansa, pereu de piatra, gabion.
8. Tipul de vegetatie de pe maluri si din zona de teren adiacent
Acest indicator se refera la:
structura vegetatiei: tipuri de vegetatie, stratificare, continuitate;
activitati umane legate de vegetatie: cosire de iarba, doborare de copaci;
tipuri de utilizare a solului: agricultura, dezvoltare urbana.
ZONA INUNDABILA9. Modul de utilizare a solului
Utilizarea solului se refera la:
tipurile de utilizare: padure in zona inundabila, agricultura, dezvoltare
urbana;
tipuri de ape/zone umede: meandre taiate, privaluri, brate moarte, grinduri,
resturi de canale, turbarie;
caracteristici artificiale: canal de irigatie, iazuri piscicole,balastiere.
10. Gradul de limitare a migratiei potentiale a albiei cursului de apa apein zona
inundabila
Indicatorul se refera la mentionarea existentei factorilor care limiteaza migratia
potentiala albiei in zona inundabila: rambleuri, diguri, alte constructii hidrotehnice
care ingusteaza sectiunea de curgere.
12
Pentru precizarea celor10 indicatori mentionati trebuie realizat un studiu dpe
teren.
Studiul pe teren trebuie sa se realizeze mergand in lungul malului.
Supravegherea caracteristicilor si insusirilor hidromorfologice la scara raului, prin
indicatorii mentionati este mai convenabila decat prin descrieri detaliate. Se
recomanda ca formularele care se completeaza pe teren sa fie insotite de fotografii
ale zonelor, a caror localizare sa fie notata cu grija.
Amplasamentul unei zone (si a detaliilor din cadrul unei zone) poate fi
precis determinat cu ajutorul unui echipament GPS, avand grija intotdeauna sa se
verifice zonele in raport cu o harta.
Se vor utiliza toate datele disponibile precum harti vechi sau recente,
ridicari aero sau satelitare, rezultate obtinute in cadrul altor studii/proiecte/contracte
realizate in ultimii 5 ani, etc.
5. FACTORII CARE ALTEREAZA HIDROMORFOLOGIA ALBIILOR
Factorii care altereaza hidromorfologia albiei sunt:Din punct de vedere al amplasamentului, in raport cu directia de curgere,
factorii care altereaza hidromorfologia albiei sunt:
Factori situati perpendicular pe cursul de apa:
o Baraje dotate cu evacuatori (centrale hidroelectrice, deversoare,
goliri de fund si semifund, scari de pesti etc.), cu sau fara canale
betonate sau inierbate imediat in aval;
o Acumulari permanente (cu sau fara volum de atenuare a undelor de
viitura) sau nepermanente cu bararea perpendiculara a albiei;
Factori situati lateral sau in lungul cursului de apa:
o Diguri si regularizari (cu sau fara modificarea traseului initial al
curgerii prin modificari de puncte de confluenta, taieri de
meandre, cursuri artificiale de apa etc.)
o Acumularile nepermanente situate lateral fata de cursurile de
apa
13
o Deriviatii interbazinale: pentru ape mari, pentru ape mici,
hidroenergetice
o Prize si restitutii de apa
o Senale navigabile
o Urbanizare si utilizarea terenului
Principalele presiuni hidromorfologice care afecteaza spatiile hidrografice
sunt:
Acumularile
Descarcatorii/evacuatorii de la baraje
Pragurile deversoare
Stavilarele
Digurile si regularizarile
Derivatiile de apa
Prizele de apa care preleveaza debite importante si
restitutiile importante
In continuare se va prezenta modul in care principalii factori de presiune
afecteaza hidromorfologia albiei.
Acumularile permanente Acestea modifica hidromorfologia albiilor in amonte, in cuveta acumularii si in
aval.
In amonte acumularile modifica regimul curgerii (in special panta curgerii)
functie de variatia nivelului/volumului in acumulare si implicit a regimului vitezelor.
Modificarea regimului vitezei curgerii conduce la modificarea regimului transportului
de materiale solide.
In zona cuvetei acumularilor sunt modificate toate caracteristicile
hidromorfologice ale albiei.
Acumularile intrerup continuitatea curgerii si modifica regimul debitelor de
apa.
Descarcatorii/evacuatorii de apa de la baraje
14
Acestia afecteaza hidromorfologia albiilor, in principal, prin “rupturile” in
continuitatea curgerii de apa si de aluviuni, prin aparitia regimului rapid de curgere si
a miscarii nepermanente. In aval de acestia se produc eroziuni si depuneri de
aluviuni functie de gradientul curgerii (variatia in timp a debitului de apa pe
perioadele cu evacuari de apa).
Acumularile nepermanente cu bararea perpendiculara a cursului de apa
Acestea afecteaza hidromorfologia albiei, pe scurte perioade de timp, pe
durata de functionare. Afectarea se produce in amonte - prin inundarea terenurilor
laterale cursului de apa pe perioada cu viituri, si in aval - prin modificarea gradientului
curgerii pe perioada imediat ulterioara viiturilor. Afectarile sunt de scurta durata, de
importanta relativ minora.
Digurile si regularizarile de albiiRegularizarile de albie produc alterari in special ale caracteristicilor hidraulice
ale curgerii si intreruperea continuitatii laterale.
Prin ingustarea sectiunii de curgere, prin modificarea punctelor de confluiere
cu unele cursuri de apa (ex. raul Vaslui la confluenta cu raul Barlad), prin taierea
meandrelor, etc. se modifica regimul vitezelor curgerii. Aceste modificari conduc la
modificari ale hidromorfologiei albiei.
Modificarea transportului de solid conduce la o “instabilitate” a profilului albiei.
Cum cursurile de apa au tendinta de a ajunge la un profil “de echilibru” efectul
digurilor si regularizarilor de albii asupra regimului curgerii se manifesta pe intreaga
durata de timp intre existenta profilului de echilibru anterior si respectiv ulterior
realizarii indiguirii.
Acumularile nepermanente situate lateral fata de cursul de apaAceastea afecteaza hidromorgologia albiei pe durata de functionare prin
constructiile de derivare din albie.
Derivatiile interbazinale (pentru ape mari, pentru ape mici, hidroenergetice)
15
Acestea conduc la modificarea hidromorfologiei albiei datorita regimului
hidrologic in aval.
Derivatiile la ape mari deviaza curgerea pe perioada de ape mari de pe un
curs de rau pe altul pentru a realiza debite mai mici amonte de obiective social-
economice importante.
Derivatiile la ape mici suplimenteaza debitele de apa, pe perioadele cu deficit
de resurse, amonte de un obiectiv socio-economic important, pentru a satisface
cerintele de apa ale acestuia, prin captarea unor cursuri de apa vecine.
Derivatiile hidroenergetice au scopul de a suplimenta, tot cursul anului,
volumul de apa din acumulari, volum necesar pentru producerea de energie
electrica.
Prizele si restitutiile importante de apaAcestea afecteaza hidromorfologia cursurilor de apa similar cu derivatiile
interbazinale.
Urbanizarea si senalele navigabile, in conditiile actuale de amenajare a
raurilor din Romania, nu afecteaza major hidromorfologia raurilor.
6. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE URMARIRE A EVOLUTIEI HIDROMORFOLOGIEI ALBIILOR
Stabilirea sectoarelor si a unitatilor de supraveghere
In cazul existentei unei retele hidrografice dezvoltate, cu o multitudine de
conditii naturale si cu numerosi factori de presiune, urmarirea evolutiei
hidromorfologiei albiilor nu poate fi realizata pentru intreaga retea hidrografica. De
aceea s-au si clasificat raurille in modul mentionat anterior.
In aceste conditii, urmarirea evolutiei hidromorfologiei albiilor (starea naturala)
se face pe unul-doua sectoare de rau pentru fiecare categorie de rau si pentru
sectoare de rau modificate antropic.
Cum numarul sectoarelor de rau modificate antropic este relativ mare este
necesara, pentru urmarirea evolutie hidromorfologiei albiilor o selectare prioritara in
16
timp a acestora, functie de gradul in care sunt modificati cei 10 indicatori mentionati
anterior.
In cazul existentei unor statii hidrometrice cu regim natural de curgere
(nemodificat antropic), acestea vor fi incluse in sectoarele si unitatile de
supraveghere, intrucat pentru ele se dispune mai usor de date si informatii.
Criteriile de stabilire a unitatilor de supraveghere a evolutiei hidromorfologiei albiei
Alegerea sectoarelor de rau (de supraveghere), a unitatilor de supraveghere si
a sectiunilor in care se ridica profile topografice trebuie sa acopere:
toate ecoregiunile;
in cadrul fiecarei ecoregiuni:
o toate tipurile de corpuri de apa in stare naturala, neafectate de
factorul uman;
o toate corpurile de apa posibil la risc (sa nu atinga obiectivele de
mediu datorita alterarilor hidromorfologice – lipsesc date pentru
evaluarea riscului)
o toate corpurile de apa la risc (indeplinesc cel putin unul din
criteriile referitoare la presiune si/sau la impact)
Stabilirea gradului de risc datorita alterarilor hidromorfologice s-a facut pentru
fiecare Directie de Ape, in cadrul Planurilor de Management ale B/S Hidrografice
Calitatea starii raurilor, pe baza elementelor calitative hidromorfologice, se
considera ca fiind foarte buna (DCA 2000/60/CE) cand :
Regimul hidrologic: cantitatea si dinamica debitului si legatura cu apele
subterane reflecta in totalitate sau aproape in totalitate conditiile neperturbate
(naturale).
Continuitatea raului: continuitatea raului nu este intrerupta de activitatile
antropice si nu perturba migrarea organismelor acvatice si transportul sedimentelor.
Conditii morfologice: tipurile de albii, variatiile de latime si de adancime,
viteza de curgere, starea substratului precum si structura si starea zonelor riverane
corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor neperturbate.
17
Neindeplinirea criteriilor mentionate anterior conduce la concluzia ca starea
raului este afectata, gradul de afectare putand fi cuantificat pe baza observatiilor si
determinarilor acumulate in timp cat si pe baza unor indicatori generali, ce urmeaza
a fi stabiliti ulterior, la nivel european.
Localizarea unitatilor de supraveghere a evolutiei hidromorfologiei albiilor se
face in prima faza, pe baza hartilor mentionate si a unei recunoasteri expeditive in
teren.
Dupa localizarea initiala se procedeaza la definitivarea, prin observare directa si
a stabilirii posibilitatilor concrete de obtinere a informatiilor necesare (cei 10 indicatori
mentionati anteriori). In acest sens se vor alege pe cat posibil unitati de
supraveghere acolo unde exista statii hidrometrice sau amenajari hidrotehnice si
folosinte de apa controlate permanent hidrometric de catre personal din cadrul retelei
hidrologice nationale sau din alte compartimente ale Directiilor Apelor.
In cazul inexistentei acestor posibilitati de stabilire a unitatilor de supraveghere
(putin probabil) se va face o analiza din punct de vedere al costurilor necesare si a
posibilitatilor concrete de obtinere a datelor si informatiilor necesare (costuri de
deplasare de la statiile si serviciile hidrologice, acces la factorii modificatori ai
hidromorfologiei albiilor etc.).
In cazul sectoarelor de rau cu factori modificatori ai hidromorfologiei albiilor
lungimea sectoarelor de rau pe care se face supravegherea evolutiei
hidromorfologiei albiilor si si stabilirea unitatilor de supraveghere se va realiza dupa
cum urmeaza:
Sectoarele afectate de acumularile permanente
Unitatea de supraveghere sa se extinda pana la circa 500 m amonte de
coada acumularii, la Nivelul Exceptional de Exploatare.
Nota: pentru supravegherea evolutiei hidromorfologiei albiei se vor lua in
considerare, cu prioritate, acele acumulari care modifica substantial regimul curgerii
de apa si de sedimente.
Sectoarele afectate de d escarcatorii/evacuatorii de apa de la baraje
Unitatea de supraveghere a evolutiei hidromorfologiei albiei este situata in
aval de acestea pe o lungime de circa 1-3 km (sau mai mult), functie de lungimea pe
care acestea afecteaza modul de curgere (turbulent, laminar), regimul curgerii
(radial, rapid) si transportul sedimentar (eroziuni, depuneri).
18
Sectoarele afectate de acumulari nepermanente cu bararea
perpendiculara a cursului de apa
Unitatea de supraveghere a evolutiei albiei se intinde in amonte, pe lungimea
corespunzatoare nivelului maxim proiectat pentru retentia apelor la viituri si pe o
latime egala cu latimea maxima a zonei inundate pe perioada cu retentie de apa, si
in aval pe o lungime de
1 km. (sau mai mult, functie de zona de influenta)
Sectoarele afectate de digurile si regularizarile de albii
Unitatea de supraveghere a evolutiei hidromorfologiei albiei se intinde pe toata
lungimea tronsonului de rau indiguit si pe o distanta amonte si aval de capetele
sectorului indiguit de 500 m. Latimea unitatii de supraveghere este corespunzatoare
distantei intre diguri.
Sectoarele afectate de acumularile nepermanente situate lateral fata de
cursul de apa
Unitatea de supraveghere cuprinde o lungime de 1 km amonte de deversorul
de acces in acumulare si respectiv 1 km in aval de golirea prin care se face
evacuarea apei din acumulare.
Sectoarele afectate de derivatiile interbazinale (pentru ape mari, pentru
ape mici, hidroenergetice)
Unitatea de supraveghere a evolutiei hidromorfologiei albiei se stabileste pe o
lungime de 500 m amonte si aval de acestea (pe sectorul de rau pe care aceste
constructii afecteaza forma sectiunii transversale si regimul curgerii sedimentare
(eroziuni/depuneri).
Sectoarele afectate de prizele si restitutiile importante de apa
Unitatea de supravegjhere a evolutiei hidromorfologiei albiei se stabileste pe o
lungime de 500 m amonte si aval de acestea (pe sectorul de rau pe care aceste
constructii afecteaza forma sectiunii transversale si regimul curgerii sedimentare
(eroziuni/depuneri).
Stabilirea unitatilor se supraveghere a evolutie morfologiei albiei are un caracter dinamic. Numarul acestora variaza in timp, functie de dinamica aparitiei/disparitiei factorilor perturbatori.
19
Stabilirea sectiunilor in care se ridica profile transversale si se fac determinari granulometrice Sectoarele de pe cursurile de apa neinfluentate (naturale) sau
foarte putin influentate
In cadrul fiecarei unitati de supraveghere, la capetele amonte si aval si la
jumatatea unitatii de supraveghere se ridica cate un profil transversal.
Frecventa de ridicare:
profil initial;
profil dupa fiecare faza de regim (viitura, seceta prelungita) care
modifica substantial elementele profilului (latime, adancime maxima, adancime
medie la cota corespunzatoare limitei albiei minore), dar nu mai putin de o ridicare la
6 ani. (la statiile hidrometrice programul ramane neschimbat)
Sectoarele afectate de acumularile permanente
In cadrul unitatii de supraveghere sectiunile in care se ridica profile
transversale sunt:
la capatul amonte al sectorului de supraveghere;
pe rau, la coada acumularii, in zona corespunzatoare Nivelului Normal
de Exploatare;
pe rau, la coada acumularii, in zona corespunzatoare Nivelului Maxim
de Exploatare.
Se vor ridica pante hidraulice, cu ocazia fiecarei ridicari de profil transversal,
cu considerarea sectiunilor mentionate mai sus.
Daca acumularea este de mici dimensiuni (diferenta mica intre lungimea
acumularii la Nivelul Normal de Exploatare si Nivelul Maxim de Expoatare) atunci la
coada acumularii se poate ridica doar un singur profil.
Frecventa de ridicare a profilelor transversale:
profil initial;
profil dupa fiecare viitura sau perioade de ape mici si dupa fiecare
perioada cu variatii mari ale nivelului in acumulare.
Sectoarele afectate de d escarcatorii/evacuatorii de apa de la
baraje
In cadrul unitatii de supraveghere se vor ridica profile transversale in:
sectiunea barajului (la 50 m dupa evacuatori si disipatorii de energie),
pe canalul de fuga, daca exista;
20
sectiunea imediat aval de canalul de fuga, daca exista sau la 50 m de
disipatorii de energie daca nu exista canal de fuga (albie naturala, neamenajata,
nebetonata);
sectiunea situata la extremitatea aval a unitatii de supraveghere;
1-2 sectiuni pe lungimea unitatii de supraveghere (daca se considera
necesar), functie de sectoarele cu eroziuni/ depuneri substantiale;
Frecventa de ridicare a profilelor transversale:
la baraj
o profil initial;
imediat in aval de canalul de fuga, in restul sectiunilor:
o profil initial
oprofil dupa fiecare faza de regim care modifica substantial forma
profilului transversal. Evaluarea gradului de modificare a profilului transversal si
implicit a deciziei de ridicare a unui nou profil transversal se efectueaza pe baza
observatiilor vizuale.
o Sectoarele afectate de acumulari nepermanente cu bararea
perpendiculara a cursului de apa
Profilele transversale se ridica in sectiunea acumularii, si la capetele
amonte/aval ale unitatii de supraveghere.
Frecventa de ridicare:
profil initial;
profil dupa fiecare perioada de functionare a acumularii, daca pe baza
de observatii vizuale, se remarca modificari substantiale ale caracteristicilor acestuia
o Sectoarele afectate de digurile si regularizarile de albii
In cadrul unitatii de supraveghere amplasamentele in care se vor ridica profile
transversale sunt situate:
la capetele unitatii de supraveghere (sectorului indiguit);
in fiecare zona de confluenta cu cursuri de rau, amonte si aval la circa
50 m de confluenta;
ori de cate ori se modifica substantial forma albiei minore si majore
cuprinsa intre diguri, ori de cate ori se modifica substantial distanta dintre diguri,
natura patului albiei, etc.
Frecventa de ridicare a profilelor transversale va fi:
21
profil initial;
o data la 6 ani, in cazul unei albii ajunse la profilul de echilibru, rezultat
dupa realizarea digurilor;
anual, pe perioada cuprinsa intre constructia digurilor si ajungerea
albiei raului la un nou profil de echilibru;
dupa producerea unor viituri semnificative.
Nota: Perioada intre momentul construirii digurilor si ajungerea la un nou profil
de echilibru al albiei se poate determina numai pentru acele tronsoane de rau pe
care exista statii hidrometrice consecutive si pentru care se pot realiza curbe debit de
apa –timp hdraulic de propagare Q –Tp.
Sectoarele afectate de acumularile nepermanente situate lateral fata de
cursul de apa
In cadrul unitatii de supraveghere se ridica profile transversale in sectiunile de
la capetele unitatii.
Frecventa de ridicare este:
profile initiale;
profile dupa fiecare perioada de functionare, daca, prin observare
vizuala se remarca modificari substantiale ale elementelor caracteristice ale
acestora.
o Sectoarele afectate de derivatiile interbazinale (pentru ape mari,
pentru ape mici, hidroenergetice)
Profilele transversale se vor ridica la capetele amonte si aval a unitatii de
supraveghere.
Frecventa de ridicare va fi:
profil initial;
dupa fiecare modificare substantiala a acestora, modificare datorata
regimului lor de functionare, dar nu mai putin decat o data la 6 ani.
Sectoarele afectate de prizele si restitutiile importante de apa
Profilele transversale se vor ridica la capetele amonte si aval a unitatii de
supraveghere.
Frecventa de ridicare va fi:
profil initial;
dupa fiecare modificare substantiala a acestora, modificare datorata
regimului lor de functionare, dar nu mai putin decat o data la 6 ani.
22
Frecventa de inscriere a indicatorilor care caracterizeaza evolutia hidromorfologiei albiilor
Inscrierea celor 10 indicatori care caracterizeaza evolutia hidromorfologiei
albiilor se va realiza:
Geometria albiei minore
- starea initiala;
- o data la 6 ani;
- dupa viiturile care modifica substantial forma in lung si in profil transversal a
albiei minore.
Patul albiei (materialul din care este constituita albia raului)
- starea initiala;
- o data la 6 ani;
- dupa viiturile semnificative care au condus la depuneri masive de
aluviuni.
Vegetatia in albia minora si depuneri organice
- starea initiala;
- o data la 6 ani, pentru fiecare stadiu de dezvoltare al vegetatiei.
Caracterul eroziunii/depunerii (caracteristici in albia minora si la
baza malului)
- starea initiala;
- o data la 6 ani;
- dupa aparitia unor modificari substantiale.
Debit
- starea initiala;
- o data la 6 ani pentru natura curgerii;
- determinari si observatii directe cu indicarea perioadelor de baltire,
secare, inghet total, ori de cate ori apar aceste fenomene;
- profile si granulometrie: ori de cate ori apar modificari substantiale.
Modificarea continuitatii in profil longitudinal
- starea initiala;
- o data la 6 ani;
- dupa aparitia unui factor modificator.
23
Structura malului si modificari:
- starea initiala;
- o data la 6 ani;
- dupa viiturile semnificative, daca apar modificari substantiale (exemplu:
alunecari de maluri);
- dupa construirea de ecrane de palplansa, peree de piatra, gabioane.
Tipul de vegetatie de pe maluri si din zona de teren adiacent
- starea initiala;
- o data la 6 ani, pe faze de dezvoltare ale vegetatiei;
- dupa aparitia unor modificari substantiale.
Modul de utilizare a zonei inundabile
- starea initiala;
- odata la 6 ani;
- dupa aparitia unor modificari subsatantiale (in cazul unor viituri cu
caracter istoric care au produs modificari majore ale modului de utilizare a
zonei inundabile –exemplu: disparitia unor constructii).
Gradul de limitare a migratiei potentiale a albiei cursului de apa in zona
inundabila
- starea initiala;
- o data la 6 ani;
- dupa aparitia unor modificari (exemplu: construirea unor praguri,
construirea unor stavilare,construirea unor acumulari).
Modul initial de inregistrare si prezentare a datelor
Inregistrarea initiala a datelor consta din intocmirea de tabele ( obligatoriu in Excel ), profile transversale si harti. Acestea se realizeaza la momentul initial si de
fiecare data cand se schimba parametrii care caracterizeaza evolutia
hidromorfologiei albiilor sau cand se executa noi ridicari de profile transversale.
Hartile si schitele intocmite vor fi:
Harta cu delimitarea, pe bazine hidrografice, a ecoregiunilor, a tipurilor
de rauri si a unitatilor de supraveghere stabilite, in vederea transferarii
ulterioare in baza de date spatiale.
24
Schite, pentru fiecare unitate de supraveghere, cu delimitarea unitatii
(lungime, latime) si marcarea sectiunilor in care se vor ridica profile
transversale
Tabelele intocmite vor fi:
I nventarul unitatilor de supraveghere a evolutiei morfologiei albiei
Nrcrt.
Nr unitde supra veghere1)
Den. ecoregiune
Tip rau Rau Cod
cadastral
LimiteleUnita tii desupraveghe
re
Profil transversal
Lung. de la izvor a capatului amonte
(km)
Lungimea unitatii de
supraveghere (km)
Nr
Distanta (km) de la capatul
amonte al unitatii de
supravaghere
1) Numarul unitatii de supraveghere (Numarul curent) ramane acelasi indiferent daca apar noi unitati de supraveghere sau se renunta la altele.
De aici rezulta necesitatea efectuarii unei inventarieri cat mai riguroase, la inceputurile activitatii, pe baza hartilor existente si a recunoasterii in teren.
tabele cu inregistrarea indicatorilor care cuantifica/descriu evolutia hidromorfologie albiei (conform celor mentionate in tabelul 1). Acestea vor fi intocmite dupa fiecare ridicare de profile transversale, obligatoriu in Excel.
DATA ANALIZEI: ………………..
ALBIA MINORA Nrcrt
Rau/Cod
Nr unitsuprav
1. Geometriaalbiei minore 2. Substraturi
Traseu curgere
SectLong*
Sect transv**
Artificiale Tip substrat
Gestionare
Sunt redate in tabelul urmator
*se indica panta hidraulica si se ataseaza profilul longitudinal
3. Vegetatie din albia minora 4. Caracterul
eroziunii/depunerii
5. Debit6. Continuitate longitudinala
Forme struct
Depunerifoliare
Activ. Umana desfasurata
Profil curgere
Caracteristicicurgere
Regim debite
25
** CARACTERISTICI IN PROFILELE TRANSVERSALE (albia minora)Nrcrt
Raul/cod
Nr unitsuprav
Nrsectiune
Adancimemaxima (m)
Adancime medie(m)
Suprafata(m2)
Latime(m)
Se anexeaza profilele transversale ridicate pana la coronamentul digurilor, inclusiv profilele granulometrice in albia minora si majora si zonele riverane.
MALURILE SI ALBIILE MAJORE ALE RAURILOR/ZONE RIVERANE Nrcrt
Rau/Cod
Nr unitsuprav
7. Stuctura mal simodificari 8 Ttip vegetatie
Materialemal
Tip acoperire
Structura Activitate umana desfasurata
Tip utilizaresol
ZONA INUNDABILANrcrt
Rau/Cod
Nr unitsuprav
9. Utilizaresol adiacent
10. Grad conectivitatelaterala
Tiputilizare
Tipuride ape libere/zoneumede
Grad constrangere
Continuitatezona inundabila
Inregistrarea datelor mentionate anterior se va face ori de cate ori apar modificari substantiale ale elementelor incluse in tabele.
Prezentarea datelor se face de fiecare data cand se reactualizeaza profilele transversale si /sau apar modificari substantiale ale indicatorilor mentionati anteriori.
Se recomanda ca odata cu inregistrarea datelor sa se execute si fotografii ale zonei prin care sa se evidentieze starea actuala si apoi modificarile hidromorfologiei albiei produse de la o determinare la alta.
26