5785 plam vrancea

Plan Local de Acţiune pentru Mediu Plan Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Vrancea

1


2


INTRODUCERE

Programul de Acţiune pentru Protecţia Mediului in Europa Centrala si de Est reprezintă „baza pentru acţiunea guvernelor si administraţiilor locale, a Comisiei Comunităţilor Europene si a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor privaţi în regiune” (Conferinţa „Un mediu pentru Europa”, paragraf 6- Declaraţia Ministerială de la Lucerna, Elveţia, 30 aprilie 1993). Pe baza acestul document a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu.

Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu stabilesc scopuri, obiective şi ţinte clare pentru soluţionarea fiecărei probleme individuale de mediu şi prezintă seturi corespunzătoare de acţiuni convergente pentru atingerea acestora.

În cadrul procesului de elaborare al PLAM se iau în considerare pe de o parte standardele şi reglementările de mediu, precum şi legislaţia în vigoare, iar pe de alta parte viitoarele modificări în legislaţia naţională de mediu, pentru atingerea standardelor Uniunii Europene. PLAM este unic datorită circumstanţelor particulare date de condiţiile de mediu ale fiecărui judeţ.

Primul pas în elaborarea acestui document îl constituie stabilirea metodologiei, care implică stabilirea scopurilor, a obiectivelor si ţintelor PLAM, dar si a indicatorilor de mediu care trebuie luaţi in considerare pentru stabilirea acţiunilor.

Se continuă cu stabilirea si ierarhizarea problemelor ţinând cont de impactul acestora în raport cu sănătatea populaţiei, a mediului dar si de costurile pe care le implică.

In vederea elaborării Planului Local de Acţiune pentru Mediu, pentru fiecare problema de mediu se stabilesc :

• Scopul pentru mediu, care reprezintă elementul de îndrumare strategica a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei;

• Obiectivele pentru mediu, sunt angajamentele măsurabile care trebuiesc atinse intr-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit;

• Ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza intr-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului;

• Indicatorii de mediu, care sunt elementele de referinţă pentru cuantificarea si evaluarea rezultatelor acţiunilor.

Pe baza celor stabilite se identifică acţiuni posibile pentru atingerea acestora.

Necesitatea planificării acţiunii de mediu

Experienţa arată că , dacă acţiunile individuale nu sunt coordonate şi nu îşi propun scopuri prioritare dinainte stabilite , acestea vor fi mai puţin eficiente . Deşi iniţiativele în sine pot fi bune , fără coordonare şi planificare nu se va obţine o utilizare eficientă a resurselor . Pot apărea :

• Suprapuneri , dacă două organizaţii diferite sau două părţi diferite ale autorităţii locale se ocupă de aceeaşi problemă , irosind resurse valoroase ;

• Transferarea poluării dintr-un mediu în altul , fenomen care poate fi benefic doar dacă problema substanţelor poluante poate fi tratată mai uşor în a doua formă , dar este posibil ca problema să fie de fapt transferată altcuiva sau generaţiilor viitoare ;

3


• Tratarea unei probleme urgente într-o manieră ce poate conduce în direcţia opusă durabilităţii – ex. prin abordarea unei soluţii de natură tehnică , mai ieftină şi/sau mai uşor şi rapidă de aplicat , dar care poate avea un consum mare de energie şi/sau genera o cantitate mai mare de deşeuri ;

• Probleme prioritare ignorate sau a căror urgenţă nu a fost sesizată deoarece nu sunt perceptibile în mod direct sau nu s-a/se ţinut cont de semnalele instituţiilor de specialitate .

ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

Începând cu 1990, în România, în perioada de tranziţie, modul de abordare a problemelor de protecţie a mediului s-a schimbat şi cel mai important obiectiv al activităţilor prezente este de a asigura o dezvoltare durabilă a societăţii. Pentru a atinge acest scop trebuie luate în considerare următoarele principii şi strategii:

principiul precauţiei în luarea deciziei; principiul prevenirii riscurilor ecologice; principiul conservării biodiversităţii; principiul „poluatorul plăteşte”; acordarea unei priorităţi sporite poluanţilor care dăunează sănătăţii populaţiei; reconstrucţia ecologică a zonelor degradate.

Obiectivul general al PNAM este de a îmbunătăţi calitatea mediului în România, cuprinzând o strategie la nivel naţional, iar dezvoltarea unei strategii locale trebuie să fie în concordanţă cu strategia naţională.

CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢ

Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu (PLAM -uri) sunt din ce în ce mai mult utilizate ca instrumente în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, în sprijinul armonizării cu cerinţele de mediu. Ţinând cont de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de mediu, comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea acestora în mod eficient şi eficace pentru următorii ani.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu trebuie să fie în deplină concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu iar principiile generale şi obiectivele prioritare se regăsesc în Strategia Protecţiei Mediului din România. În elaborare trebuie luate în considerare standardele şi reglementările de mediu existente precum şi Programul de Adoptare a Acquis-ului Comunitar.

PLAM în judeţul Vrancea va reprezenta: • un instrument deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local; • una dintre căile cele mai eficiente de participare a publicului în procesul de luare a deciziei de mediu a autorităţilor locale; • prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi viitoare.

4


Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale.

Scopul PLAM: •evaluarea clară a problemelor de mediu, •stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, •corelarea dezvoltării economice cu aspectele de protecţia mediului, deci corelarea cu planurile judeţene şi regionale

Obiective PLAM: •identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu, •îmbunătăţirea condiţiilor locale de mediu, •promovarea conştientizării publicului şi implicarea acestuia în elaborarea şi implementarea programului, •promovarea parteneriatului între autorităţile locale şi alte sectoare ale comunităţii, •întărirea capacităţii instituţiilor locale în administrarea şi implementarea programelor pentru protecţia mediului, •implementarea mai eficientă a legislaţiei.

Beneficii: • utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane • îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în judeţ • soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu •implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului •conformarea cu cerinţele de mediu ale Uniunii Europene

Prin PLAM se urmareste a se asigura structura de bază pentru îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului, soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu la nivel local, implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului, cât şi conformarea cu Directivele Uniunii Europene.

Pentru realizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu s-a pornit de la situaţia actuală a judeţului luând în considerare aspectele legate de mediul înconjurător, cum ar fi: starea atmosferei, starea apelor, starea solului dar si probleme legate de aşezările umane precum si aspecte culturale si istorice ale judeţului. Datele referitoare la starea mediului sunt cele mai importante acestea constituind punctul de plecare in identificarea, analizarea si ierarhizarea problemelor.

Realizarea PLAM a necesitat relaţii de colaborare foarte strânse între cetăţeni şi oficialităţile locale şi, de asemenea, între toate instituţiile care coordonează realizarea acestuia, acesta fiind singurul mod de abordare care a asigurat succesul acţiunii.

ETAPE ALE PROCESULUI DE ELABORARE A PLAM

Procesul de elaborare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului a cuprins mai multe etape :

•Înştiinţarea instituţiilor, agenţilor economici şi a organizaţiilor neguvernamentale despre intenţia de realizare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu în judeţul Vrancea şi desemnarea de către cei interesaţi a reprezentantului în Comitetul de Coordonare .

5


•Solicitare instituţionalizării PLAM - Ordinul Prefectului nr. 160/30.06.2004 privind Constituirea Comitetului de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu şi a Grupului de Lucru

Instituţionalizarea PLAM este deosebit de importantă pentru desfăşurarea întregului proces, marcând pe de o parte, angajamentul celor implicaţi de a face toate eforturile pentru elaborare şi implementare, iar pe de altă parte, oficializarea unui proces în beneficiul comunităţii, cu implicarea autorităţii în luarea deciziilor.

Comitetul de Coordonare al Planului Local de Acţiune pentru Mediu Vrancea

1. AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI VRANCEA

Paul Mihai Giurca - director executiv - Coordonator PLAM Vrancea

2. PREFECTURA JUDEŢULUI VRANCEA Cătălin Drăgulescu - consilier

3. CONSILIUL JUDEŢEAN VRANCEA Dana Tâlvăr - inspector principal

4. DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Aurora Georgescu - medic5. DIRECŢIA SILVICĂ VRANCEA

Ioniţă Ion - inginer6. INSPECTORATUL ŞCOLAR VRANCEA

Corina Ciucu - profesoară7. INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE VRANCEA

Enache Manolache - subcomisar8. DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ VRANCEA

Petrache Riciu - consilier9. SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA

Dumitru Diaconescu - inginer şef10. OFICIUL DE CADASTRU ,GEODEZIE ŞI CARTOGRAFIE VRANCEA

Emilia Pascu - director executiv adjunct11. GARDA DE MEDIU

Amalia Muşat - comisar

12. INSPECTORATUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA „ANGHEL SALIGNY” Ninel Băjănaru - lt.col.

13. UNITATEA FITOSANITARĂ VRANCEA Mihail Lipan - inginer

14. CENTRUL DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ VRANCEA Iuliana Niţă - inginer

15. INSTITUTUL NAŢIONAL PENTRU STATISTICĂ ŞI STUDII ECONOMICE - DIRECŢIA GENERALĂ VRANCEA

Rodica Negruţ - director executiv adjunct

6


16. O.S.P.A. VRANCEA Adrian Matei - contabil şef

17. PRIMĂRIA FOCŞANI Valentin Agafitei - serviciu Urbanism

18. PRIMĂRIA MĂRĂŞEŞTI Felician Pascaru - şef birou UATGEL

19. PRIMĂRIA PANCIU

Mariana Rotaru - inginer20. PRIMĂRIA ODOBEŞTI

Florin Vetrescu - viceprimar21. PRIMĂRIA ADJUD

Ovidiu Stan - inginer - responsabil protecţia mediului22. S.N.IF. VRANCEA

Tatiana Păunescu - inginer23. SC VRANCART SA ADJUD

Mihai Botez - director general24. SC CUP RA FOCŞANI

Gheorghe Vasilescu - director general25. SC ENET SA FOCŞANI

Daniel Dumitru Zaharia - ing. responabil protecţia mediului26. Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar Focşani

Daniel Postu - director executiv27. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Focul Viu"

Remus Dimulescu -

Grupul de lucru al Planului Local de Acţiune pentru Mediu Vrancea

1. AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI VRANCEA Bongeag Rodica - consilier Eni Lidia - consilier Loghin Cornel - consilier Rosu Eugenia - consilier

2. PREFECTURA JUDEŢULUI VRANCEA

Cătălin Drăgulescu - consilier3. CONSILIUL JUDEŢEAN VRANCEA

Dana Tâlvăr - inspector principal4. DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Aurora Georgescu - medic5. DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ VRANCEA

7


Petrache Riciu - consilier

6. SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA Dumitru Diaconescu - inginer şef

7. GARDA DE MEDIU Amalia Muşat - comisar

Realizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Vrancea faciliteaza atragerea fondurilor prin programe de finanţare internaţionale si măreste capacitatea de asimilare locala a acestor fonduri, proiectele potenţându-se reciproc

PLAM pentru judeţul Vrancea este complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor judeţene şi reflecta opinia tuturor în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu precum şi acţiunile identificate ca prioritare în domeniul protecţiei mediului.

PLAM reprezintă un proces dinamic a cărui evoluţie este practic continuă, depinzând de o serie de factori social-economici care evoluează în timp. De aceea, planul va necesita o permanentă monitorizare şi actualizare iar , în stabilirea obiectivelor, indicatorilor, acţiunilor şi a termenelor pentru atingerea acestora se vor lua în considerare obligaţiile ce revin României în vederea conformării cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, astfel încât la finalizarea PLAM-ului se va putea obţine o evaluare a Programului de aplicare a Acquis-ului comunitar la nivel local.

PLAM oferă un punct de pornire excelent în dezvoltarea unei comunităţi durabile, şi de asemenea oferă garanţia faptului că respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afectează în mod nefavorabil atât sănătatea umană cât şi sănătatea ecosistemului.

IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

În baza Ordinului Prefectului nr.160/30.06.2004 privind „Constituirea Comitetului de Coordonare a Planului de Acţiune pentru Mediu şi a Grupului de Lucru”, Grupul de lucru, a procedat la identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu şi la ierarhizarea lor.

Etapele necesar a fi parcurse : Identificarea surselor de date ; Colectarea datelor şi completarea lipsurilor;

o S-au transmis Chestionare cu “Problemele de mediu prioritare la toate oraşele şi comunele judeţului” spre completare ;

o S-au completat informaţiile cu datele de mediu furnizate de specialiştii din instituţiile judeţene care gestionează aceste probleme

o S-au corelat datele primite din chestionare cu problemele identificate de APM; Garda de Mediu; ONG-uri; SGA; DSP; Agenţi economici, Consiliul Judeţean; Prefectură; etc.

S-a procedat la “Analiza SWOT” privind resursele de implementare a PLAM în judeţul Vrancea, rezultatele analizei vor permite elaborarea unui plan realist, care sa aibă şanse de implementare.

S-au identificat si evaluat astfel:o Punctele tari interioare ale comunităţii, respectiv potenţialul propriu al judeţuluio Punctele slabe interioare ale comunităţii;o Oportunităţile exterioare pe care le poate folosi comunitatea;o Riscurile, respectiv ameninţările acesteia prin neimplementarea măsurilor

Analiza limitelor şi a potenţialului natural, economic şi social al judeţului Vrancea

8


Metoda utilizată pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii judeţului Vrancea este analiza SWOT. Analiza SWOT reprezintă una din metodele utilizate pentru evaluarea potenţialului şi limitelor comunităţii, dar şi oportunităţi şi ameninţări ce sunt considerate externe.

Analiza diagnostic elaborată în cadrul procesului PLAM este următoarea:

Analiza internăPUNCTE TARI PUNCTE SLABE Reţea hidrografică bogată, cu potenţial

energetic. Poziţie geografică avantajoasă . Climat continental moderat. Prezenţa pădurilor, care acoperă peste 40%

din suprafaţa judeţului. Relieful judeţului ce permite un grad înalt de

regenerare a atmosferei.

Numărul mare de întreprinderi mici şi mijlocii în judeţ

Structuri de sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor (ONG-uri, cameră de comert, structuri de consultanta, etc).

Ponderea mare a sectorului privat în economie

Zona viticola dezvoltată . Potenţial turistic ridicat . Potenţial turistic natural şi construit bogat şi

variat. Tradiţii etnofolclorice păstrate în multe

localităţi ale judeţului.

Electrificarea localităţilor în proporţie de peste 95%

Existenta infrastructurii in marile orase Reţea densă de drumuri publice Modernizarea echipamentelor de

telecomunicaţii şi extinderea telefoniei mobile în mediul urban.

Finanţare ISPA - staţia de epurare şi reţeaua de canalizare a municipiului Focşani .

Finanţare SAPARD - staţii de epurare şi reţele de canalizare la Gugeşti , Tulnici , Vidra.

Alimentare cu apă , în sistem centralizat , extinsă în mediul rural şi urban .

Numeroase zone protejate declarate Marea diversitate a ariilor protejate Valoarea şi importanţa stiintifica a ariilor

protejate Cadru natural si biodiversitate bine

Reţea hidrografică neuniform distribuită. Grad înalt de torenţialitate al cursurilor de apă

implicit pericol de inundaţii. Fenomene naturale extreme: alunecări de

teren, inundaţii, secete, etc. Suprafaţa mare a terenurilor degradate , in

diferite grade , (cca.30% din suprafata judetului).

Dezvoltare slaba a IMM-urilor in industrie si unele servicii, cele mai multe din IMM-uri activeaza in sectorul comertului.

Echipamente şi tehnologii depăşite Extinderea terenurilor agricole degradate. Scaderea puterii de cumparare Infrastructura turistică slab dezvoltată sau

inexistentă în unele zone montane şi în mediul rural

Potenţial turistic nevalorificat corespunzător. Neintegrarea unor zone turistice în reţelele

turistice naţionale

Reţeaua de canalizare deficitară în mediul urban şi aproape inexistentă în mediul rural.

Managementul deficitar al deşeurilor . Capacitate insuficienta în realizarea unor

proiecte de mediu. Dotări social-culturale, sanitare, insuficiente

in unele zone din mediul rural. Slaba calitate a serviciilor publice

Unele din zonele protejate nu sunt clar delimitate, nu sunt bornate şi supravegheate curent.

Suprafaţa redusă a unor zone protejate Informarea privind regulamentele zonelor

9


conservate in arealele neantropizate sau in perimetrul ariilor protejate.

Implementarea unor proiecte specifice cu efecte majore in conservarea si protectia biodiversitatii

Extinderea retelei de arii protejate pe baza unor studii reale de actualitate

Asigurarea administrarii corespunzatoare a ariilor protejate prin identificarea unor custozi

ONG-uri active in domeniul protectiei mediului

Institutiile publice sustin si dezvolta parteneriate cu ONG-urile active in domeniul protectiei mediului

protejate este deficitară. Lipsa de pregatire specifica a personalului

implicat in administrarea ariilor protejate Neconcordanta intre actiunile de gospodarire

a fondului forestier si actiunile de protectie a naturii

Lipsa unui cadru legal care sa asigure compensarea in cazul neexploatarii masei lemnoase din cadrul ariilor protejate.

Numar mic de ONG-uri active in domeniu in domeniul protectiei mediului

Insuficienta finantarilor importante in domeniul protectiei mediului pentru ONG-uri

Analiza externăOPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Suport legislativ şi financiar U.E. Transpunerea şi implementarea Directivelor

U.E. în legislaţia naţională Implicarea autorităţilor locale în realizarea

unor proiecte cu componente de mediu . Existenţa unei structuri instituţionale la nivel

regional

Implementarea dificilă a legislaţiei datorită situaţiei economice de tranziţie

Pornind de la analiza realizata, scopul elaborării şi implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu este de a promova dezvoltarea economică locală bazată pe existenţa unui potenţial regional în administrarea capitalului natural şi social existent în concordanţă cu principiile conservării şi protecţiei capitalului natural existent.

Ierarhizarea problemelor de mediu identificate:Evaluarea problemelor de mediu reprezintă un profil al condiţiilor de mediu existente intr-o

arie geografica bine definita (oraş, zona, judeţ, regiune). Acest profil reprezintă la, rândul sau, o imagine cat mai clara a stării actuale a factorilor de mediu: apa, aer, sol. Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau in :

Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate ; Furnizarea informaţiilor privind impactul activităţilor instituţiilor publice, private si individuale asupra mediului, precum si privind modul in care acestea pot îmbunătăţi si proteja mediul;

Stabilirea unui nivel iniţial al condiţiilor de mediu care să constituie reperul faţă de care se va măsura eficienta acţiunilor de îmbunătăţire ; Conştientizarea publicului în raport cu problemele de mediu si implicarea cetăţenilor in acţiunile pentru îmbunătăţirea mediului ;

10


Facilitarea stabilirii relaţiilor si parteneriatului intre participanţii la implementarea acţiunilor, ceea ce poate conduce la noi oportunităţi de acţiune.

A. Informaţiile utilizate în identificarea şi evaluarea problemelor

Informaţiile utilizate în evaluarea şi identificarea problemelor au fost :a) Utilizarea unor chestionare standardizate – acest instrument a fost aplicat pentru administraţia

publică locală şi instituţiile publice în scopul eficientizării procesului de evaluare şi sinteză a datelor transmise

b) Utilizarea studiilor, rapoartelor si analizelor de specialitate – acest instrument a fost utilizat în special pentru instituţiile publice descentralizate cu atribuţii în controlul şi managementul factorilor de mediu

c) Utilizarea strategiilor şi planurilor de măsuri ale agenţilor economici – acest instrument s-a utilizat în special pentru integrarea datelor şi informaţiilor agenţilor economici cu privire la impactul asupra mediului înconjurător precum şi planurile de conformare şi master - planurile agenţilor economici

d) Utilizarea strategiilor, programelor şi planurilor locale sau naţionale de acţiune – acest instrument a fost utilizat în special în corelarea şi integrarea PLAM în strategiile existente

e) Legislaţia naţională şi locală în vigoare – acest instrument a fost aplicat în special pentru identificarea limitelor şi condiţionărilor de mediu ca suport în stabilirea unor sisteme de evaluare pentru diferitele probleme / aspecte de mediu

f) Cunoştinţe individuale – acest instrument a fost utilizat în special în cadrul întâlnirilor de grup, experienţa şi informaţiile individuale constituind un element deosebit de important în evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu

B. Utilizarea sistemelor de evaluare şi ierarhizare a problemelor

Există trei moduri de bază pentru abordarea proceselor de luare a deciziilor pentru ierarhizarea problemelor de mediu: matrice multicriteriala de evaluare a problemelor de mediu, metoda consensului negociat şi metoda votării, scopul fiind stabilirea priorităţilor de mediu atât din punct de vedere al obiectivităţii cât şi din punct de vedere al diminuării lipsei de informaţii şi indicatori pentru domenii de mediu cu incertitudini de monitorizare.

Pentru ierarhizarea problemelor de mediu în procesul de elaborare a PLAM Vrancea au fost utilizate primele două metode, respectiv aplicarea matricei multicriteriale de evaluare şi consensul negociat.

In prima fază a evaluării problemelor de mediu a fost utilizată metoda matricei de evaluare, prin care s-a identificat o sumă de punctaje de evaluare acordate pe baza unor indicatori caracteristici pentru toate problemele de mediu identificate.

In etapa următoare s-a aplicat metoda consensului negociat . Acest consens negociat a fost utilizat în cadrul întâlnirilor Grupului de Lucru .

A. Matricea de evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu

Fiecare matrice de evaluare a problemelor de mediu are drept scop gestionarea complexităţii analizelor prin împărţirea unei probleme de mediu în mai multe părţi. Fiecare parte este apoi evaluată şi recombinată matematic pentru a se obţine un rezultat final.

Metoda utilizata se bazează pe sistemul “scorurilor ponderate” şi a implicat parcurgerea a cinci etape:

11


a) Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscului. b) Acordarea unui punctaj fiecărei probleme pentru fiecare criteriu.c) Distribuirea ponderilor pe fiecare criteriu.d) Înmulţirea scorurilor criteriilor cu ponderile şi însumarea rezultatelor pentru a obţine un scor

total.e) Ordonarea problemelor în funcţie de scorurile totale.

Ierarhizarea problemelor de mediu identificate

Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat în conformitate cu Metodologia de Evaluare şi Implementare a PLAPM, utilizând metoda analizei multicriteriale a problemelor identificate prin solicitarea opiniilor membrilor comunitatilor (chestionare) si a specialistilor :metoda expert si metoda participativa: Descriem mai jos Metodologia de evaluare:

Criterii pentru ierarhizare :

-Criteriul 1 -In ce măsură problema afectează sănătatea umană? - pondere = 4A - Fundamentare - Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil. Sănătatea publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.

-Criteriul 2 -In ce măsură problema afectează mediul ? - pondere = 5

B - Fundamentare - Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

-Criteriul 3 -In ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale? -pondere = 3

C - Fundamentare - Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în perspectivă. Deoarece Romania se afla in plin proces de aderare la UE, este important de luat in considerare indeplinirea cerintelor din Cap.22 Mediu , a Directivelor Comunitatii Europene aproximate in legislatia romaneasca sau in curs de aproximare ( Directivele cadru pentru: Apa, Deseuri, Controlul integrat al poluarii Industriale, Seveso II; Ambalaje etc) Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi una cantitativa.

Prioritizarea problemelor de mediu identificate

Stabilirea prioritatilor de mediu faciliteaza, pe de o parte focalizarea resurselor financiare si umane limitate ale administratiei locale asupra celor mai serioase probleme de mediu din judet, iar pe de alta parte obtinerea celor mai substantiale imbunatatiri ale sanatatii publice si a mediului.

S-au utilizat criterii suplimentare pentru Prioritizare si anume:

-Criteriul 4 - Costurile asociate solutionarii problemei - pondere = 2

-Criteriul 5 – In ce masura abordarea problemei aduce beneficii sanatatii publicului / mediului - pondere = 2

12


Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi una cantitativa .

Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii;

Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativa a criteriului si pondere ;

Modelul matricei utilizate pentru evaluarea individuală a fiecărei probleme de mediu este următoarea:

PROBLEMA - ... ... ... Criteriu A Criteriu B Criteriu C Criteriu D Criteriu E

În ce măsură problema afectează

sănătatea umană

În ce măsură problema afectează mediul

În ce măsură problema generează

neconformarea cu cerinţele legale

Costurile asociate solutionarii problemei

In ce masura abordarea problemei

aduce beneficii sanatatii publicului /

mediuluiRedus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 5 Redus 1Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 4 Considerabil 2Semnificativ 3 Semnificativ 3 Semnificativ 3 Semnificativ 3 Semnificativ 3Mare 4 Mare 4 Mare 4 Mare 2 Mare 4Extrem 5 Extrem 5 Extrem 5 Extrem 1 Extrem 5

Scorul pe criterii4 x ... 5 x ... 3 x ... 2 x ... 2 x ...

Total Scor pe problemă Total (I) =

B. Metoda consensului negociat

Obiectivul acestui mod de abordare este obţinerea acordului de grup asupra unei evaluări realizate. Pentru aceasta s-au folosit discuţii deschise în cadrul cărora grupul implicat a analizat şi argumentat datele, valorile şi incertitudinile.

Această metodă a fost utilizată în special în cadrul Grupului de Lucru a PLAM, paşii parcurşi fiind:

a) Revizuirea datelor – s-au prezentat şi discutat analizele asupra fiecărei probleme, luând în considerare estimările de risc, metodele analitice şi ipotezele.

b) Formularea propunerilor de ordonare pentru fiecare problemă – s-au realizat propuneri privind încadrarea fiecărei probleme într-o anumită categorie de risc.

c) Discutarea şi dezbaterea obiecţiilor nerezolvate şi a problemelor de ordonare restante - pentru fiecare problemă incertă din punct de vedere a evaluării s-au analizat dezacordurilor,

13


clarificându-se poziţiile, explicându-se criteriile şi luând în considerare informaţiile privind rezultatele actuale ale monitorizării.

d) Revizuirea rezultatelor – finalizarea propunerilor de grup şi reordonarea problemelor în funcţie de punctajele obţinute.

Elaborarea PLAM

Elaborarea PLAM reprezintã esenţa şi piatra de încercare a procesului PLAM.Planul de Acţiune pentru Mediu se construieşte pe baza activitãţilor anterioare ale structurilor organizatorice şi reprezintã acordul participanţilor asupra celor mai bune cai de soluţionare a problemelor/aspectelor de mediu din comunitate.În vederea maximalizãrii eficienţei sale, este deosebit de important ca recomandãrile şi acţiunile cuprinse în Planul de Acţiune sã fie legate de procesele de planificare şi reglementare ale autoritãţilor locale. Prin aceasta se asigura PLAM rolul de ghid pe termen lung pentru acţiunile de protecţia mediului ale comunitãţii.

Procesul consultativ în vederea finalizãrii PLAM. Finalizarea PLAM

Publicarea PLAM;

Începerea implement ãrii PLAM.

Pentru implementarea PLAM sunt necesare câteva condiţii importante: Asimilarea prevederilor PLAM de cãtre factorii decizionali locali şi unirea tuturor actorilor

implicaţi în implementarea acţiunilor prevãzute de c ãtre PLAM; Eforturi în scopul sprijinirii pe mai departe a procesului de implementare a PLAM şi evaluarea

rezultatelor necesare actualizãrii şi îmbunãtãţirii PLAM; Conştientizarea publicului legata de problemele de mediu şi dezvoltarea unui cadru adecvat şi

concret pentru implicarea comunitãţii în luarea deciziei; Ierarhizarea localitãţilor în funcţie de problemele de mediu, în scopul alocãrii cat mai potrivite

a fondurilor provenite din bugetele judeţene sau din alte surse financiare.

Monitorizarea PLAM

Monitorizarea PLAM se va desfãşura pe întreaga perioada propusa pentru PLAM şi începe o data cu implementarea efectiva a acestuia.

Evaluarea rezultatelor şi actualizarea/revizuirea PLAM

14


15


2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI VRANCEA

2.1. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI

2.1.1. VALORI ISTORICE SI CULTURALE

Numele " Vrancea " este pentru prima dată atestat documentar intr-un act scris în latină, datat 2 iulie 1431, sub denumirea VARANCHA, explicată de cercetatori în general prin sanscrisul vrana - " munte ", ori prin vechiul slav vranu - " corb ". Ambele etimoane, ca şi altele mai puţin acceptate, duc la geografia regiunii: " întunecimea codrilor ", respectiv " defileu ", " frângere a Carpaţilor ".

Vrancea istorică, delimitată în partea de nord-vest a judeţului, a existat ca stat ţărănesc autonom, stapânind în comun un singur trup de moşie, înainte de întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei. Ţinutul Putnei a intrat oficial între hotarele Moldovei, cu autonomia amintită, în 1482, când Ştefan cel Mare a stabilit graniţa cu Ţara Românească pe râul Milcov, ulterior alipindu-se şi Adjudul şi părţile dinspre răsărit. La 24 aprilie 1574, la Jilişte, spre sud-est de Focşani, Ion Voda cel Cumplit a obţinut o victorie stralucită împotriva oştilor turceşti. Istoria consemnează în aceste locuri şi alte evenimente memorabile, cum ar fi trecerea prin Ţinutul Putna şi prin

Focşani a lui Mihai Viteazul în 1600, în drumul său victorios pentru realizarea visului unirii într-un singur stat a Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei.

Între anii 1714 si 1734, vrâncenii au luptat împotriva cotropirii de către maghiari a unor munţi dăruiţi lor de marele voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar în primele doua decenii ale secolului XIX - precum ieşirea din " boierescul ", Vrancea fiind făcută danie vistiernicului Iordache Rosset Roznovanu de către domnitorul Constantin Ipsilanti.

Un moment deosebit în istoria Vrancei îl constituie perioada Unirii de la 1859, oraşul Focşani şi Milcovul legându-şi numele de acest măreţ act pentru totdeauna. De aici destinul şi istoria l-au propulsat pe Ion Roată de la Câmpuri, în 1859, pe înalta scena a vieţii politice. Faptele, înţelepciunea şi spiritul de dreptate l-au aşezat pe acest ţăran vrâncean între marile personalităţi ale vremii. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn a fost primită la Focşani cu entuziasm, aici redactându-se primul proiect de Constituţie a României. Însuşi domnitorul Al.I.Cuza a preţuit oraşul Focşani, pe care l-a şi unit printr-un decret, la 10 iunie 1862 (" Ambele părţi ale oraşului, de dincolo şi de dincoace de Milcov, vor forma în viitor un singur oraş, care va fi reşedinţa judeţului Putna ").

Primul Război Mondial e însemnat în istoria Vrancei cu litere de aur. Aici s-au deşfăşurat, din Zboina Neagră şi până în Valea Siretului, la Doaga, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea bătălie de la Mărăşeşti din 6 august 1917, unde trupele germane au suferit o amară înfrângere.

Legământul " Pe aici nu se trece " i-a făcut pe bravii ostaşi români de nezdruncinat. Armata I română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a plătit scump succesul obţinut, pierzând peste 480 de ofiţeri şi peste 27.000 de

16


soldaţi şi gradaţi. Victoria a avut însa un puternic ecou în toata lumea.

CulturaTeatrul Municipal, adevarată bijuterie

arhitecturală, are o stocatură bogată în ornamente, cu elemente de baroc şi renascentiste (în decoraţie) fiind acoperită cu foiţă de aur, creându-se astfel o spectaculozitate ce mai poate fi remarcată în Europa, doar la Teatrele din Iaşi, Cluj, Oddessa şi Berlin. Construit la iniţiativa şi bunăvoinţă domnului Gh. Pastia, teatrul municipal Focşani are ca principală caracteristică acustica

perfectă datorată construcţiei în stilul teatrelor naţionale din Oddessa şi Berlin.

În Municipiul Focşani înregistrează peste 150 de ani, de activitate teatrală. Istoria a demonstrat că pasiunea pentru artă a locuitorilor de pe malurile Milcovului a fost şi a rămas constantă. Ceea ce s-a modificat în timp, a fost calitatea actului artistic, valoarea interpreţilor, precum şi repertoriul care s-a ridicat permanent la standardele cerute de publicul larg şi la exigenţele criticii de specialitate..

2.1.2 DESCRIEREA JUDETULUI VRANCEA

2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice

Situat în partea Sud , Sud - Est a României, cuprins între coordonatele geografice 45°23 ´ si 46°11 ´ latitudine nordica şi 26° 23´ şi 27° 32´ longitudine estică, se învecinează cu judeţul Bacău, la nord, judeţul Buzău, la sud - vest, la est cu judeţele Vaslui şi Galaţi şi judeţul Covasna la vest, judeţul Vrancea (anexa 1) se întinde pe 4857,03 km2 reprezentând 2 % din suprafaţa ţării, ocupând locul 30 pe

ţară ca suprafaţă şi locul 7 ca suprafaţă rurală.Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legatură între marile zone ale Carpaţilor

Orientali şi Meridionali, Câmpia Siretului şi Câmpia Dunării.

Reţeaua de localităţi cuprinde doua municipii, Focşani şi Adjud, oraşele Odobeşti, Panciu, Mărăşeşti şi 67 de comune cu 331 sate. Aceste localităţi sunt distribuite în proporţie de 53% în zona de şes şi 47% în zona de deal şi munte.

Judeţul Vrancea se cifra la începutul anului 2004 la 394551 locuitori, din care 38% locuiau în mediul urban, iar 62% în mediul rural.Structura pe sexe este relativ echilibrată pe ansamblul judeţului, populaţia feminină reprezentând 50,9 la suta din totalul locuitorilor.

17


Prin poziţia sa în teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere şi feroviare care fac legătura între sudul ţării, respectiv capitala şi nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordează la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leagă sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.

ReliefDispus în trepte dinspre vest spre

est , cuprinde Munţii Vrancei (cu depresiunile intramontane Greşu şi Lepşa ) , Dealurile Subcarpatice şi Câmpia Siretului Inferior , mărginită de Podişul Moldovei ( Colinele Tutovei ) la nord -est şi Câmpia Râmnicului la sud – est .

Munţii Vrancei sunt munţi de încreţire , alcătuiţi din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m ( Goru - 1785 , Lăcăuţi – 1777 , Giurgiu – 1720 , Pietrosu – 1672 , Zboina Frumoasă – 1657 ) .

Dealurile Subcarpatice , depresiunile colinare şi dealurile de podiş , cuprind dealurile înalte vestice ( doua şiruri între Valea Putnei şi Valea Şuşitei) depresiuni intradeluroase ( transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei ,Putnei şi Milcovului , precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei ) , dealurile înalte estice ( între cursul superior al pârâului Zăbrăuţi şi Valea Râmnicului, dominate de Măgura Odobeştilor – 966 m ) , glacisul subcarpatic , care face legătura între Dealurile Subcarpatice.

Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Râmnicului , se înclină spre est până la altitudinea de 20 m , la confluenţa Râmnicului Sărat cu Siretul .

Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul judeţului şi se întinde între glacisul subcarpatic şi râul

Siret , cu suprafaţa înclinată de la vest la est şi altitudinea cuprinsă între 20 m şi 125 m .

Câmpia înaltă situată între glacis şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti , Vânători , Milcovul, Tătăranu şi la est de Ciorăşti , are o altitudine de 70 m în nord şi 35 m în sud . Ea are aspectul unei suprafeţe netede , uşor învălurită datorită prezenţei unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale , cu exces de umiditate (bolta Voetin , Lacul Negru , aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.

La nord de Valea Şuşiţei , aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Siretului . iar în apropierea Adjudului , la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotuşului.

Câmpia joasă se întinde pe linia Mărăşeşti , Vînători , Tătăranu şi de la est de Ciorăşti până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35 – 50 m în partea de nord şi 20 – 30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafaţă relativ netedă , înclinată în aceeaşi direcţie de scurgere a Siretului şi este traversată de numeroase albii , meandre şi depresiuni cu exces de umiditate , separate între ele prin grinduri teşite.

18

PLAN LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - JUDETUL VRANCEAPLAN LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - JUDETUL VRANCEA

Geologie

Din punct de vedere geologic , zona judeţului Vrancea aparţine platformei Moesice , alcatuită din doua etaje structurale : unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin şi unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.

Şisturile cristaline , împreună cu o parte din învelişul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide ( porfire ) şi de roci bazice. Fundamentul de şisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul , probabil Precambrian.

Cuvertura sedimentară din Platforma Moesica începe cu Silurianul şi se termină cu Cuaternarul.

Prin lacune cu caracter regional , sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimentare după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar.

Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri , nisipuri şi lentile argiloase , rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie din zona carpatică de curbură.

Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrişuri şi nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 şi 7 m în zona de câmpie. Dupa migrarea albiilor , aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvial - proluvial cu grosimi cuprinse între 2 si 8 m.

Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din România. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă existenţa a doua zone – una în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi variind între 80 si 160 km, legată de curbura arcului carpatic, iar cealaltă în regiunea de câmpie dintre Râmnicul – Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci, unde cutremurele sunt mai puţin adânci. Seismele cu epicentrul în Vrancea au la origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau ale părţii superioare a învelişului. Despre gradul ridicat de seismicitate din aceasta zonă există dovezi documentare încă din secolul al XVII – lea.

Reţea hidrografică

Reţeaua hidrografică a judeţului Vrancea aparţine în totalitate râului Siret (706 km, din care 596 pe pământ românesc) şi afluenţilor săi de pe dreapta din această zonă. El strabate teritoriul judeţului pe o lungime de aproximativ 110 km, având un curs meandrat şi o luncă largă. Afluenţii mai importanţi pe care îi primeşte pe dreapta sunt Trotuşul, Şuşiţa, Putna, Râmnicul – Sărat. Dintre apele judeţului, cea mai importantă este Putna, care izvorăşte din zona centrală a Munţilor Vrancei, străbătând toate formele de relief.

Reţeaua hidrografică a judeţului Vrancea măsoară 1756 Km cursuri de apă codificate cu urmatoarele subbazine hidrografice principale :

Nr.Crt.

Subbazin Suprafaţă- km2 -

1 Siret 1.2302 Trotuş 1303 Putna 2.4804 Râmnicu Sărat 673

TOTAL 4.513

O caracteristica generală a râurilor o constituie marea variaţie a scurgerii în cursul aceluiaşi an, dar şi de la un an la altul. Sunt recunoscute în acest sens lungi perioade secetoase ce alterneaza cu altele deosebit de ploioase, când debitele râurilor ating valori de zeci şi sute de ori mai mari decât cele medii multianuale, provocând inundaţii.

19

PLAN LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - JUDETUL VRANCEAPLAN LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - JUDETUL VRANCEA

Datele hidrologice din teritoriu sunt transmise printr-o reţea ce cuprinde o staţie hidrologică la Focşani şi 16 staţii hidrometrice repartizate pe cursurile de apă din interiorul judeţului Vrancea.

Hidrogeologia

Apele subterane, principala sursă de alimentare cu apă potabilă a localităţilor

judeţului Vrancea şi a municipiilor Galaţi şi Brăila se găsesc din abundenţă în câmpia Siretului. În întreaga regiune a Moldovei de sud, din care face parte şi judeţul Vrancea, se observă o concordanţă între repartiţia apelor freatice şi principalele unităţi morfologice. Astfel, în zona câmpiilor piemontane, apele freatice sunt cantonate în depozitele villafronchiene de la 20-60 m la vest până la 3-5 m la contactul cu câmpia de divagare. Apele freatice din câmpia de divagare apar la adâncimi reduse 0-5 m, iar mineralizarea lor creşte spre câmpia Siretului inferior.

Apele de adâncime se află la adâncimi de la 60 la 300m şi au o mineralizare puternică, cu excepţia depozitelor pliocene şi cuaternale care au ape dulci.

Sensul de scurgere a apelor subterane este de la vest, nord-vest la sud, sud-est spre Siretul inferior.

20


Clima

Dispunerea reliefului în trepte , ce coboară către est , deschide larg spaţiu , în primul rând , influenţelor est – continentale dar în acelaşi timp şi climat nordic şi sudic.

Totodată , Carpaţii de curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer vestice . Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor . La câmpie temperatura medie anuala este mai mare de 9 ° C , la dealurile subcarpatice , inclusiv glacisul subcarpatic , se inregistreaza temperaturi între 6 si 9 ° C , la munte intre 2 şi 6 ° C, iar pe culmile cele mai înalte ale Munţilor Vrancei -1 şi 2 ° C.

Luna cea mai caldă , iulie , are temperaturi medii de 22 ° C şi precipitaţii medii sub 35 mm, iar luna cea mai rece , ianuarie , sub 0 ° C şi 144 mm.

Prima zi cu îngheţ apare în regiunea muntoasă şi a dealurilor înalte în jurul datei de 1 octombrie , în regiunea dealurilor joase în jurul datei de 11 noiembrie, iar la câmpie în jurul datei de 21 octombrie .

Ultima zi de îngheţ , în zona de câmpie este in jurul datei de 11 aprilie , în zona dealurilor în jurul datei de 21 aprilie , iar în zona munţior se înregistrează în jurul datei de 1 mai.

Numărul mediu al zilelor cu brumă , într-un an , este de 75 . Durata anuală de strălucire a soarelui este , în medie , de 2081 ore , mai mare în lunile

mai - septembrie , când media lunară depăşeşte 200 ore şi mai redusă în lunile noiembrie – ianuarie , când durata scade sub 100 ore .

Precipitaţiile atmosferice prezintă variaţii importante de la un loc la altul , atât datorită altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer .

Valorile medii ale precipitaţiilor înregistrate la cele cinci staţii meteorologice ( Soveja , Tulnici , Năruja , Nereju şi vârful Lăcăuţi ) confirmă faptul că ele sunt mai abundente în zona de sud – vest a judeţului : Soveja – 700 mm/an, Tulnici 700 mm/an , Năruja 782 mm / an, Nereju – 852 mm/an şi Vârful Lăcăuţi – 1068 mm/an .

Numărul zilelor cu ninsoare este în regiunea muntoasă cuprins între 40 – 80 zile , în regiunea deluroasă 20 - 40 zile şi sub 20 zile în regiunea de câmpie. Stratul de zăpadă se păstrează între 80 – 120 zile la munte , 60 – 80 zile în zona deluroasă şi 40 – 60 zile în zona de câmpie.

Grosimea stratului de zăpadă variază la staţiile meteorologice , în medie fiind de 120 cm la Tulnici , 150 cm, la Nereju , 235 cm la Lăcăuţi şi circa 50 cm la Soveja.

Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului , şi sunt vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii , mase de aer cald se deplasează dinspre Africa spre nord , determinând o vreme caldă şi cu precipitaţii reduse . Dinspre nord – vest şi nord vânturile aduc o vreme rece şi umedă . Efectul de fohn este prezent în toate anotimpurile , dar cu frecvenţă mai mare iarna . Vitezele medii anuale variază între 2,0 şi 4,0 m/s la Focşani şi între 5,6 şi 10,1 m/s pe culmile muntoase .

În judeţul Vrancea au funcţionat, începând cu anul 1954 , trei staţii meteorologice : Tulnici , Adjud şi Maicăneşti .

Din 1 noiembrie 1976 la Focşani funcţionează Staţia Meteorologică Focşani , ce face parte din reţeaua natională .

2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice

Resursele umane21


Date demografice (1.01.2004)Total locuitori 394551Populaţia Urbană 149786Populaţia Rurală 121814Sex masculin 194082Sex feminin 200469Densitate medie 81,23 loc/km2

Reţeaua de localităţi cuprinde municipiile Focşani şi Adjud, oraşele Mărăşeşti, Panciu, Odobeşti şi 67 de comune (331 sate). Municipiul Focşani face parte din rândul oraşelor mari, cu funcţii economico – sociale complexe şi rol de coordonare şi armonizare a dezvoltării în teritoriu, celelalte localităţi urbane încadrându-se în categoria oraşelor mici. Aşezările rurale au în general funcţii industrial – agrare, agro – silvice, agricole şi turistice sau dominant agricole (viticultura, legumicultura, zootehnice). Ele sunt şi păstrătoarele tezaurului etnofolcloric (zonele Valea Putnei, Valea Zabalei, bazinul superior al Râmnicului, localităţile Câmpuri şi Soveja, Valea Siretului).

Structura etnica. – martie 2002Romani Mag

hiari Romi Germ

ani Ucraineni

Sarbi Turci Tatari

Evrei Rusi - lipoveni

Bulgari

380364 135 6813 41 15 2 36 1 29 16 2

Resursele subsolului

Subsolul Vrancei adaposteşte minerale utile, roci de construcţii, ape minerale etc. Cele mai importante resurse sunt localizate în aria dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de sare, izvoare minerale, iar în cantităţi mai reduse – ţiţei, gaze naturale şi cărbuni.

Resursele solului

Resursa de sol în judeţul Vrancea este tot atât de importantă ca şi resursa de apă . Solurile agricole ocupă 255594 ha , iar cele forestiere 193106 ha .

Fondul forestier al judeţului Vrancea se încadrează predominant în zona centrală a Carpaţilor de Curbură, caracterizată printr-o mare varietate a formelor de relief (6 % câmpie, 54 % deal şi 40 % munte).

Altitudinea variază de la 50 m în Lunca Siretului la 1785 în Vârful Goru.Structura pe specii se prezintă astfel :

răşinoase 34 % (molid 18 %, brad 12 %, pini 4 %)foioase 66 % (fag 37 %,cvercinee 12 %, diverse 17 %)

Deficit de vegetaţie forestieră se înregistrează în zona de sud a judeţului. În anul 2003 s-au împădurit în aceste zone (Băleşti şi Ciorăşti) 20 ha pe terenurile aparţinând altor deţinători. (s-au înfiinţat perdele de protecţie)

Fondul funciar este constituit din urmatoarele tipuri de soluri:-în Câmpia Siretului predominã cernoziomul şi solurile aluvionare care au o fertilitate

ridicatã;-în zona dealurilor înalte solurile podzolice, cu un pronunţat proces de eroziune;-în depresiunile submontane solurile brune tipice;

22


-pe culmile montane mai înalte se gãsesc soluri brune acide podzolice, podzoluri turboase sau humus brut.

Suprafaţa agricolă a judeţului se compune din 148131 ha teren arabil (58%), 27441 ha vie (11%), 3888 ha livadă (1%), restul fiind fâneţe şi paşuni – la 31.12.2003.

Din suprafaţa totală a judeţului, terenurile agricole (arabil, păşuni, fâneţe, vii şi livezi) reprezintă 52,6%, pădurile (moldişuri, făgete şi goruneţe) – 39,4% apele curgătoare şi bălţile – 2.9% restul reprezentând suprafeţe construite, căi ferate şi drumuri.

Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice ţinuturi din Orientul Îndepartat şi până la Oceanul Atlantic şi din nordul Eurasiei pâna la bazinul mediteranean, alcătuind o nesfârşită încântare pentru ochi şi suflet. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege ( floarea de colţ, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc.).

Fauna este tot atât de bogată, oferind mari satisfacţii în privinţa obţinerii trofeelor mult dorite (cocosul de munte, acvila ţipatoare, corbul, cerbul, ursul, mistretul, râsul – la munte, popândăul la şes). În lacurile şi râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boişteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km.

Există în Vrancea 18 rezervaţii naturale din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tişiţei, Cascada Putnei, Râpa Roşie, Lacul Negru, Cheile Nărujei, Căldările Zabalei, Focul Viu de la Andreiaşu, Dălhăuţi, Lunca Siretului. Ele sunt geologice, peisagistice, zoologice, floristice şi forestiere, de o frumuseţe deosebită.

Fondul forestier este alcătuit din păduri de foioase care ocupă circa 73 % din pădurile judeţului, şi 27 % păduri de răşinoase şi se află în proporţie de 90% in proprietate de stat şi 10% în proprietate privată (vezi anexa 3 )

Resursele de apă sunt foarte bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de suprafaţă, râuri, lacuri etc .

Industria

Judeţul Vrancea dispune de o industrie complexă şi diversificată din aproape toate ramurile, în care ponderea o deţine industria textilă şi a confecţiilor 50%, alimentară şi a băuturilor 30%, producţia de mobilier 2%, industria celulozei, hârtiei şi cartonului 3%, industria de maşini şi echipamente 1,4%, industria de aparataj electric 2,6% etc.

Activităţile industriale cu pondere se bazează pe puternica zona viticolă existentă în judeţ, iar pentru industria confecţiilor în special pe tradiţia existentă în acest domeniu.

Numarul total de agenti economici - 14560 din care : 10774 - societati comerciale2636 - persoane fizice1150 - asociatii familiale

Clasificarea agentilor economici :cu impact nesemnificativ –numar - 14349cu impact semnificativ (persoane juridice )

18 agenti economici - categoria A (conform OUG 34/2002)193 agenti economici - categoria B (conform OUG 34/2002 si HG 573/2002)

Transporturi şi telecomunicaţii

Judeţul Vrancea totalizează 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri naţionale, drumuri judeţene 1031 Km şi comunale 543 Km.

Cele mai reprezentative căi rutiere de comunicaţii ale judeţului sunt: 23


E 85 Giurgiu - Bucureşti -Buzău -Focşani - Bacău - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judeţului ) importantă cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leagă sud - estul Europei sau Orientul de nordul şi nord - vestul Europei.DN 11 A Adjud- Oneşti, continuând cu DN 12 A (Oneşti-Comăneşti-Pasul Ghimeş-Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Oneşti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Braşov), artere transcarpatice care leagă cele două provincii istorice Moldova şi Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judeţului);DN 2 Buzău-Focşani-Bacău-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judeţului cu E 85;DN 2 D Focşani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmăreşte Valea Putnei, 96 km pe teritoriul judeţului (limita-vf.Muşat-1503 m), importantă arteră de legatură cu Transilvania, iarna se circulă mai greu, arareori este blocat din cauza condiţiilor meteorologice (înzăpeziri);DN 24, suprapus pe teritoriul judeţului cu E 581 (Tişiţa-Cosmeşti-Tecuci-Bârlad-Albiţa), se desprinde din E 85 la Tişiţa şi face legatura cu punctul de frontiera Albiţa, pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judeţului).

Reţeaua de cale ferată este de 172 km, din care 102 km linii de cale ferată electrificată.

Drumurile publice km Judeţul VranceaDrumuri publice - total 1781din care:Modernizate 341Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 457din total drumuri publice:Drumuri naţionale 252din care:Modernizate 242Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 3Drumuri judeţene şi comunale 1529din care:Modernizate 99Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 454Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu 36.67%

Turism, cultură, sport

Specificitatea şi frumuseţea naturii, obiectivele de cultură materială şi spirituală existente în judeţ se constituie în interesante şi utile obiective turistice, de agrement, odihnă şi tratament. Dintre acestea pot fi amintite: - Soveja, Tulnici, Nereju, Paltin, Năruja, Andreiaşu, Jitia.

Capacitatea de cazare a judeţului este de cca. 2200 locuri.Reţeaua instituţiilor de culturã şi dotărilor sportive cuprinde: un teatru, un ateneu popular, 6

case de culturã, 95 cãmine culturale, 69 cinematografe, 262 biblioteci, 9 muzee, o salã polivalentã, 3 sãli gimnasticã şi atletism, 8 terenuri fotbal cu tribunã, 5 piste atletism cărora li se adaugă şi alte terenuri de sport amenajate şi neomologate existente în comune.

24


Judeţul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastică, reprezentată de „pictura pe lemn”, începând înca din secolul al XIV –lea şi până în secolul al XIX-lea, acesta demonstrând legăturile cu alte ţări şi curente culturale, care ajungeau până în mediul românesc şi care erau exprimate prin icoanele aflate în monumentele de cult.

Arta populară a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistică a întregului popor. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate felurile, necesare în păstorit

( cupe de muls, lucrate cu mare măiestrie, dintr-o singură bucată de lemn, vase din doage de brad, cu ornamente realizate prin pirogravare, putine de bătut untul, coveţi şi „crinte” pentru framântat brânza), bâte ciobaneşti, cu crestături decorative, codirişti de bici, etc.

Din punct de vedere artistic cele mai valoroase rămân tiparele şi păpuşarele pentru caş, cu crestături ornamentale. Păpuşile de caş uscat şi afumat se agaţă uneori de grinda casei, constituind elemente decorative.Acestea sunt de două feluri : tipare rotunde cu care se presează caşul pe o singură faţă; păpuşarele dreptunghiulare, duble, cu care se imprimă modulul cu două feţe al caşului.Astăzi se mai lucrează încă tipare de caş la Nereju şi Negrileşti.

O altă categorie importantă este aceea a uneltelor folosite în industria casnică textilă : războiul de ţesut, meliţa, vârtelniţa, sucala, pieptenii, furca de tors.Prelucrarea fibrelor textile este o îndeletnicire tradiţională, exclusiv feminină, practicată în toate satele. Materialele folosite au fost cânepa, bumbacul şi lâna. Frumoasele ţesături vrâncene pot fi văzute în fiecare casă, decorând chiar şi interioarele moderne.

Folclorul reprezintă, în judeţul Vrancea, domeniul principal de afirmare a creativităţii populare şi acest fapt se poate autentifica prin capodopera creaţiei noastre populare - MIORIŢA, care exprimă însăşi esenţa spiritualităţii poporului nostru. Pentru perpetuarea tradiţiei folclorice şi valorificare superioară a creaţiei populare anual în ultima săptămână a lunii octombrie se desfaşoară la Focşani „Festivalul Folclorului Vrâncean”.

De un interes deosebit se bucură parada măştilor şi a portului popular, care prilejuieşte cunoaşterea celor mai inspirate realizări în arta portului popular de la catrinţa ţesută acum mai bine de un veac până la iile cusute în vremea noastră, dar păstrând nealterate liniile de o pură frumuseţe ale creaţiei tradiţionale.

Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate şi robusteţe, păstrând o notă de eleganţa şi distincţie. Costumul vrâncean are o ornamentaţie discretă şi de efect. Portul popular ilustrează convingător autohtonia, continuitatea şi unitatea cultural – etnografică a poporului nostru.

Agricultura

Suprafaţa agricolă a judeţului se compune din 148131 ha teren arabil (58%), 27441 ha vie (11%), 3888 ha livadă (1%), restul fiind fâneţe şi paşuni.

25


Agricultura în Vrancea are cu adevarat o tradiţie, şi reprezintă sursa principală a economiei judeţului dispusă pe cele 3 forme de relief : munte, deal şi câmpie.

Faima meleagurilor vrâncene este dusă peste hotare de viticultură. Strugurii şi vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobeşti, Coteşti

Cultura viţei de vie a reprezentat pentru regiunea Vrancea o ocupaţie străveche şi de bază a oamenilor, influenţa ei resimţindu-se direct şi indirect în economie, în viaţa socială şi culturală.- 11% din suprafaţa cultivată cu viţa de vie, între 20-25% din producţia de vin a României şi peste 100.000 de persoane care trăiesc din aceasta îndeletnicire.

Suprafaţa viticolă a Vrancei este împarţita în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti.

Comerţ, servicii şi turism

Ţinutul Vrancei, o străveche vatră a etnografiei şi folclorului românesc şi a unor valori culturale remarcabile, este completat de un peisaj natural de un pitoresc aparte, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuseţe mirifică : Cascada Putnei, Rezervaţia Cheile Tişiţei, Păstrăvăria

Lepşa, Schitul Lepşa, Mausoleul de la Soveja, Focul viu de la Andreiaşu, unic în ţară. „Focul Viu” – fost vulcan al Vrancei se înscrie a fiind un punct turistic de mare atracţie. Noaptea „Focul Viu” se poate asemui cu un sfeşnic ce veghează asupra vrâncenilor, deoarece emană gaze ce în permanenţă menţin focul aprins.

Judeţul Vrancea dispune de un potenţial balneo – turistic variat şi atragător pentru ochi şi suflet. Poziţia geografică, precum şi cadrul natural şi cel cultural istoric favorizează diferitele forme de turism: de circulaţie, de sejur, cultural, rural, de vânătoare şi pescuit, agromontan, de week-end.

Vrancea este situată de-a lungul sau la întretăierea unor importante artere rutiere care leagă nordul ţării cu Capitala sau litoralul românesc al Mării Negre, teritoriul sau marcând totodată şi drumul cel mai scurt dintre sudul Transilvaniei spre Delta Dunării şi Litoral.

Cadrul natural, alcătuit din trepte din munţi şi dealuri subcarpatice, câmpie şi luncă, este atractiv sub aspect peisagistic, completat de locurile şi monumentele istorice, regiunea fiind purtătoarea unui străvechi şi valoros tezaur al civilizaţiei şi culturii populare.

Dezvoltarea potenţialului turistic al judeţului Vrancea pe termen mediu şi lung este garantată de promovarea unor proiecte privind reabilitarea şi echiparea edilitară a zonelor turistice, stimularea iniţiativei private în turism, îmbunătăţirea structurii informaţionale privind oportunităţile turistice, conştientizarea populatiei asupra avantajelor şi implicaţiilor agroturismului, protecţia mediului, consultanţa pentru diversificarea turismului de afaceri, asistenţă individuală pentru turismul de vânătoare şi pescuit.

Turismul de sejur, în zonele montane, de podgorie sau şes este favorizat de existenţa a numeroşi factori naturali, care pot determina mai multe forme de petrecere a vacanţelor, de odihnă şi recreere. Aşa este turismul de sejur în staţiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat şi

26


particularităţile microclimatice deosebite (Soveja – unul din locurile cu cel mai ozonat aer din ţară sau Vizantea, cu apele sale minerale), vititurismul - toamna în timpul culesului pentru must, permanent, pentru degustări de vinuri (Panciu, Odobeşti, Coteşti şi împrejurimile lor), turismul rural, ecologic şi cultural în cele peste 60 de pensiuni săteşti omologate, cuprinse în circuitul Eurogites, organizaţie care acoperă întreaga Europă geografică.

Reţele edilitareAlimentare cu apă

Din totalul de 72 unităţi administrative, numai 23 nu au reţele de distribuţie a apei potabile. Majoritatea alimentărilor existente la nivelul comunelor sunt degradate, uzate şi nu acoperă întregul necesar de apă potabilă de la nivelul localităţilor respective. La nivelul anului 2002 dispuneau de alimentare cu apă 125 de localităţi .

Distribuţia de gaze naturale: Este rezolvată doar în 3 localităţi fiind în diferite stadii de execuţie în alte 8 localităţi.

Staţii de epurare a apelor reziduale: Sunt în funcţiune în 9 localităţi.Energia electrică constituie încă o speranţă pentru locuitorii din 12 sate.Căi de comunicaţie:Prin poziţia sa în teritoriu, Vrancea se află de-a lungul celor mai importante artere

rutiere şi feroviare care fac legătura între sudul ţării, respectiv capitală şi nordul Moldovei. Unele dintre ele se racordează la magistralele rutiere sau feroviare europene care leagă sud-estul Europei sau Orientul, de nord –vestul Europei.

Judeţul Vrancea totalizează 1791,852 Km de drumuri publice din care 381,474 Km drumuri naţionale, 1410,379 Km drumuri judeţene şi comunale.

Din totalul drumurilor publice 805,606 Km sunt modernizate şi 501,199 Km au imbracaminti usoare rutiere.

Judeţul este traversat pe circa 80 km, de magistrala 500 (Bucureşti-Poieşti-Focşani-Bacău-Suceava-Vicşani), care se racordează la artera europeană ce leagă Orientul de nordul Europei (199 km de la Bucureşti).

Lungimea totală a liniilor de cale ferată din judeţ este de 169 km, linie normală, din care 102 km linie electrificată şi 98 km cu două căi de circulaţie.

Densitatea liniilor CFR/100 km este, în judeţ, de 34,8%, valoare care situează Vrancea pe locul 29 între judeţe .

Asistenţă medicală:

Asistenţă medicală prespitaliceascăServiciul de ambulanţă avea, la început, un dispecerat central în Focşani şi substaţii la nivelul

spitalelor teritoriale.In prezent, prin înfiinţarea Centrelor de Permanenţă la Dumitreşti, Măicăneşti, Reghiu, Năruja,

Tulnici, deservite de medicii de familie, s-au înfiinţat şi noi substaţii de ambulanţă în alte localităti fără spitale, cum sunt: Dumitreşti, Măicăneşti, Odobeşti, Mărăşeşti, Panciu, Adjud, Năruja, Vidra.

27


Dispensarele medicale în care îşi desfăşurau activitatea unul sau mai mulţi medici, se găseau în majoritatea localităţilor judeţului existând cca. 80 dispensare în cele 64 localităţi (deci, funcţionau şi puncte sanitare cu medic).

În urma reformei sanitare începută în 1998, unitatea de medicină primară devine cabinetul medical de familie. Există aprox. 160 cabinete individuale de medicina de familie si 100 cabinete stomatologice .În anul 2004 s-au înfiinţat Centre Medicale de Familie şi în alte localităţi, reşedinţe în noile comune: Gologanu, Faraoanele, Popeşti, Obrejiţa, Negrileşti, Păuleşti.

În judeţ sunt 103 cabinete stomatologice, din care 74 în mediul urban şi 29 in mediul rural, şi 73 farmacii din care 49 în mediul urban şi 24 în mediul rural.

Asistenţa medicală de specialitate se realizează prin policlinici, ambulatorii de specialitate ale spitalelor şi centre medicale cu personalitate juridică.

În 1991, existau 9 policlinici din care, prin reorganizarea sistemului, au rămas doar 2 în 1994.În prezent, Spitalul Judeţean Focşani are ambulatorii de specialitate bine reprezentate prin mai

multe specialităţi (ORL, oftalmologie, obstetrică-ginecologie, chirurgie, ortopedie, balneofizioterapie, stomatologie, etc.), iar Spitalele Adjud, Panciu şi Vidra au ambulatorii mici cu principalele specialităţi. În Focşani îşi mai desfăşoară activitatea încă 3 centre medicale şi o policlinică cu plată.

În judeţ îşi desfăşoară activitatea 8 laboratoare de analiză medicale, dintre care unele sunt incluse în centrele medicale, iar altele funcţionează ca atare.Asistenţa spitalicească

Activitatea spitalicească este cea mai apăsătoare din punct de vedere financiar fiind mare consumatoare de fonduri, întreţinerea unităţilor spitaliceşti necesitând, de asemenea, fonduri importante. Este motivul pentru care s-a încercat îmbunătăţirea modului de folosire a resurselor prin ajustarea continuă a numărului de paturi de spital pentru a răspunde atât cerinţelor de sănătate, cât şi nevoilor financiare. Astfel, prin restructurarea sistemului, evoluţia numărului de paturi de spital/1000 locuitori a fost:

1990: 6,9 paturi/1000 locuitori;2000: 5,4 paturi/1000 locuitori.Ultima şi cea mai dură restructurare (2003) a dus la reducerea la 3,9 paturi/1000 locuitori

dispărând secţii întregi cum ar fi chirurgia şi obstetrica-ginecologia din spitalele Odobeşti şi Mărăşeşti şi reducerea substanţială a numărului de paturi în majoritatea spitalelor, astfel:

Spitalul Judeţean: de la 1042 paturi în 2002, la 933 paturi în 2003;Spitalul Adjud: de la 200 paturi în 2002, la 190 paturi în 2003;Spitalul Odobeşti: de la 92 paturi în 2002, la 60 paturi în 2003;Spitalul Panciu: de la 87 paturi în 2002, la 77 paturi în 2003;Spitalul Mărăşeşti: de la 64 paturi în 2002, la 60 paturi în 2003.Faţă de situaţia existentă în anul 2003, s-au înfiinţat în spitalele Odobeşti şi Mărăşeşti, câte un

compartiment de naşteri fiziologice(încadrarea cu paturi ramânând, însă, aceeaşi).

Evoluţia indicatorilor de sănătate ai populaţieiIndicatori demografici (%):Nr. crt. Indicatorul 1996 2000 20041 Natalitate 11,2 11,1 10,32 Fertilitate 45,6 45,0 40,93 Mortalitate generală 12,7 11,7 11,84 Sporul natural -1,4 -0,6 -1,55 Mortalitate infantilă 22,0 22,0 16,5 Indicatori de morbiditate (incidenţa %000):

1996 2000 2004Antrax 0 0 0

28


TBC 119,2 94,8 113,4Sifilis 28,0 40,9 38,3Gonoree 19,4 26,3 19,8Dizenterie 19,1 3,3 2,5Febra tifoidă 0 0 0Hepatită virală (total) 63,4 98,9 53,3Hepatita virală tip A 48,9 72,1 38,6Hepatita virală tip B 14,0 8,9 8,1Rubeola 56,8 33,0 33,7Rujeola 1,0 0,3 0,3Scarlatină 6,4 5,6 1,8Tetanos 0 0 0Tuse convulsivă 2,3 0 0Varicelă 129,1 142,4 220,1Salmoneloze 6,6 7,1 7,1TIA 1,3 0,5 10,1BDA 317,9 331,5 371,0Leptospiroza 3,1 3,8 1,0Meningită meningococică 0,2 0,8 1,8Erizipel 5,3 6,4 4,0Angină 107,9 24,4 48,1Meningită virală 10,1 9,4 3,3Rabie 0 0 0Parotidită epidemică 160,7 231,4 125,3Malarie 0 0 0Trichineloză 4,8 0 0Scabie 114,3 69,1 55,4Meningită purulentă 3,1 3,0 1,8Poliomielită 0 0 0Gripa 40,2 63,8 30,2Mononucleoză infecţioasă 0 2,3 1,8Botulism 0 0 0

2.1.2.3 Activităţi industriale şi agricole

Judeţul Vrancea dispune de o industrie complexă şi diversificată din aproape toate ramurile, în care ponderea o deţine industria textilă şi a confecţiilor 50%, alimentară şi a băuturilor 30%, producţia de mobilier 2%, industria celulozei, hârtiei şi cartonului 3%, industria de maşini şi echipamente 1,4%, industria de aparataj electric 2,6% etc.

Activităţile industriale cu pondere se bazează pe puternica zonă viticolă existentă în judeţ, iar pentru industria confecţiilor în special pe tradiţia existentă în acest domeniu.

Situaţia producţiei fizice industriale reprezentative pentru industria judeţului Vrancea în perioada analizată se prezintă astfel:

Nr. crt.

An/ Indicatori U.M. 1990 1992 1996 2000 2002

1 Valoarea mil. lei29


productiei industriale

pret. comp.(1990)

32494,1 5688,4 4740,5 3197,8 8879.4

2 Prod. fiz.industr.-carne (bovina + porcina)

mii tone 8.2 7.1 1.4 0.1

-lapte de consum mii hl 43 54.3 55 28.6 23.7-branzeturi mii tone 1.8 0.6 0.2 0.2-prefabricate beton armat

mii mc 109.2 15.9 12.9 8.7

-cherestea mii mc 19.2 18.6 15 7.7 17.9-tricotaje din lana si din bumbac

mii buc 8752 5375 3626 539 459

-confectii textile mil lei (pret. comp. 1990)

1139.6 3596.8 63.5 2030.8 5406.4

-laminate otel mii tone 216.5 136.5 132.7Mobilier din lemn (preturi compara-bile 1990)

mii lei 377.1 1913.2 24726.6 92410 140698.3

vin pentru consum

mii hl 2417.2 512.8 655.1 337.9 347.8

Evoluţia numărului de întreprinderi din industrie - ancheta Panel1992 1996 2000

Total unităţi din care : 321 503 567Ind. Extractvă 1 3 6Ind. Prelucrătoare

alimentarăconfectii + textilemobilier

315739618

4979317728

55413418726

Energie electrică , termică 5 3 7

Evoluţia numărului de salariaţi din industrie - mii persoane1991 1992 1996 2000 2002 2003

Total unităţi din care : 42,8 36,2 33,87 24,6 24,7 25,3Ind. Extractvă 0,93 0,4 0,39 0,2 0,2 0,1Ind. Prelucrătoare

alimentarăconfectii + textilemobilier

40,24,5

14,043,5

33,914,8410,42,3

31,56,713,41,76

22,62,9512,91,36

22,73,1712,751,38

23,4

Energie electrică , termică 1,6 1,900 1,9 1,8 1,8 1,8Evoluţia numărului de întreprinderi din servicii - ancheta Panel

1992 1996 2000Construcţii 67 88 123Comerţ 1024 3090 2820Hoteluri şi restaurante 141 202 120Transport , depozit 63 121 134

30


Poşta , telecomunicaţii 2 4 14Imobiliare 1 3 146Invăţământ 3 22 10Sănătate 48 69 96Alte activ. colective , sociale şi pers. 19 84 44

Evoluţia numărului de salariaţi din servicii - mii persoane

1991 1992 1996 2000 2002 2003Construcţii 5,25 6 6,69 2,32 2,13 2,2Comerţ 6,8 5,85 11,68 6,11 5,76 5,9Hoteluri şi restaurante 1,3 0,96 2,73 0,48 0,32 0,3Transport , depozit 9,25 7,68 5,89 2,84 2,82 2,8Poşta , telecomunicaţii 1,37 1,29 1,39 1,14 1,03 1Imobiliare 1,95 2,09 1,5 1,35 1,21 1,2Invăţământ 6,84 6,46 6,6 5,82 5,18 5,8Sănătate 4,36 4,28 5,96 5,47 5,11 5,7Alte activ. colective , sociale şi pers.

2,14 1,7 2,72 0,85 1,08 1,1

Evoluţie IMM-uri - ancheta PanelNumăr IMM Cifra de afaceri

-mld. Lei-Personal

1996 Total IMM 4448 1140,3 18416*Industrie 479 218,1 6276*Construcţii 84 50 1570*Comerţ 3086 757,9 6283*Alte servicii 799 67,7 4287

2000 Total IMM 4240 7704,4 23241*Industrie 551 1807,6 9735*Construcţii 121 235,1 1491*Comerţ 2819 4751,3 7636*Alte servicii 749 910,4 4379

Suprafaţa agricolă a judeţului se compune din 148131 ha teren arabil (58%), 27441 ha vie (11%), 3888 ha livadă (1%), restul fiind fâneţe şi paşuni.

Agricultura în Vrancea are cu adevarat o tradiţie, şi reprezintă sursa principală a economiei judeţului dispusă pe cele 3 forme de relief : munte, deal si câmpie.

Cultura viţei de vie a reprezentat pentru regiunea Vrancea o ocupaţie străveche şi de baza a oamenilor, influenţa ei resimţindu-se direct şi indirect în economie, în viaţa socială şi culturală.- 11% din suprafaţa cultivată cu viţa de vie, între 20-25% din producţia de vin a României .

Suprafaţa viticolă a Vrancei este împarţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti.

Podgoria Panciu , cu o suprafaţă de peste 8100 ha a fost şi rămâne o permanentă atracţie pentru cei doritori să cunoască bogăţiile , frumuseţile şi vestigiile acestor locuri. În trecut renumele podgoriei îl făceau vinurile obţinute din soiuri tradiţionale ca Plăvaie, Galbena, Babeasca neagră, Feteasca albă şi Feteasca neagră. Ulterior au cucerit teren şi altele ca : Feteasca

31


regală , Riesling italian, Sauvignon, Pinot noir, Cabernet Sauvignon care au permis obţinerea unor vinuri cu denumire de origine şi apariţia vinurilor spumante care au ridicat faima podgoriei.

Podgoria Odobeşti , cu o suprafaţă de aproximativ 7000 ha este cea mai veche podgorie din ţara noastră fiind considerată ca o podgorie dacică. Profilată pe producerea de vinuri şi în mod deosebit a celor albe , în podgoria Odobeşti se cultiva o mare varietate de soiuri. Dintre cele de origine locală existente înca în cultură se menţionează Galbena de Odobeşti, iar pe suprafeţe mai restrânse soiurile Plăvaie şi Mustoasa . Dintre soiurile românesti mai sunt întâlnite Feteasca albă, Feteasca regală şi Şarba, iar din cele străine se cultivă pe suprafeţe relativ mari Aligote, Riesling italian şi Muscat Ottonel. Grupa soiurilor de struguri negri este reprezentată de Babeasca neagră şi Pinot noir. Podgoria prezintă condiţii favorabile şi pentru producerea strugurilor de masă din al căror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele Chasselas şi Coarna însoţite de Muscat Hamburg şi Cinsaut .

Podgoria Coteşti constituie o continuare a plantaţiilor viticole din podgoria Odobeşti, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate şi cuprinde centrele viticole Coteşti , Tâmboieşti , Cârligele şi Vârteşcoiu. În toate aceste centre viticole există areale de producere a vinurilor albe şi roşii de consum curent din soiurile : Feteasca regală, Aligote, Babeasca neagră. Vinurile de calitate superioara se obţin din soiurile : Feteasca albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagră şi Merlot.

Deşi ponderea în Vrancea a deţinut-o şi o deţine viticultura, situând-o astfel, pe primul loc în ţară, agricultura nu se reduce numai la atât.

Păşunile şi fâneţele oferă posibilitatea creşterii animalelor, ocupaţie tradiţională românească. Atât silvicultura cât şi exploatările agricole şi, îndeosebi, agricultura, reprezintă sursa principală pentru ramurile industriale cu pondere în economia judeţului respectiv industrializarea lemnului şi industria alimentară..

Culturile agricole ocupă o parte semnificativă a suprafeţei judeţului remarcându-se lanuri întinse de porumb, grâu, orz, ovăz, sfecla de zahăr şi floarea soarelui.

Evoluţia utilizării solului de către agricultură

Categoria de Suprafaţa (ha) %Folosinţă 2002 2003 2004

Arabil 147331 148004 148131 58Păşuni 42141 43108 43127 17

Fâneţe şi păşuni naturale

32945 33009 33007 13

Vii 27686 27567 27441 11Livezi 4043 3913 3888 1

Total agricol 254146 255601 255594 100

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate -ha-Nr. crt. Specificare 2003 2004

I Arabil total 147878 148131

1 - Cereale total 104435 10706832


-Grau+ Secara 32418 26216

-Porumb consum 69120 77738

-Orz de toamna 1703 915

-Orzoaica de bere total 1194 2199

2 -Plante tehnice total 16097 11747

-Floarea soarelui consum 9570 11243

-Soia 1300 452

-Sfecla de zahar 1500 25

-Rapita pentru ulei 3427 27

-Canepa pentru fibra 300 -

3 - Fasole ogor propriu 187 186

4 - Tutun 310 17

5 - Cartofi total 2100 2058

6 -Legume camp total 5280 5584

7 - Plante de nutret total 18184 17551

8 - Alte culturi 1285 782

9. -Ramas neinsamantat 1459

Suprafaţa agricolă cultivată in profil de exploatare, cu principalele culturihectare

1990 1995 2000 2001 2002 2004Suprafaţa cultivată - total 144981 146405 143312 145482 146573 146672

Cereale pentru boabe 99249 114535 107555 114015 112603 108747Grâu şi secară 44937 31676 26148 38583 39017 26216Orz şi orzoaică 8256 3194 4292 5189 4455 3114Porumb 45273 78569 75890 68935 67764 77738Plante uleioase 5728 9262 11100 8987 10577 11270Floarea soarelui 5453 8877 10269 8526 8654 11243Sfeclă de zahăr 1974 1395 836 497 392 25Cartofi 2410 1859 2048 1983 2106 2058Legume 3429 4455 5609 5459 5569 5584

Cresterea animalelor :33


-Numar de operatori - 21-Tipuri de forme - 12 ferme bovine

- 2 ferme pasari - 7 ferme porcine

-Productia realizata (numar capete )

Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări)An/

Indicatori U.M. 1990 1992 1996 2000 2002 2003 2004-bovine mii capete 106,1 62,6 67,6 56,8 57,087 59,221 63.14-porcine mii capete 113,7 131,7 91,0 48,9 50,331 58,527 96.87-ovine si caprine

mii capete 281,1 262,5 218,3 169,4 164,75 171,3 125.72

-pasari mii capete 1716 1853,7 1880,0 1379 1767,6 1794,3 1913.6Cabaline 21.9 23,113 23,063 23.8

EFECTIVELE DE ANIMALE, la principalele speciicapete

Existent la data:

30.IV.2004 31.V.2004 30.VI.2004 3I.VII.2004 3I.VIII.2004 30.IX.2004Bovine - total judeţ 63351 63835 65404 66872 66729 65939din care în: gospodăriile populaţiei 61849 62404 64070 655553 65438 64651

Porcine - total judeţ 71402 76765 84082 88554 90609 91066din care în: gospodăriile populaţiei 68199 73715 81108 85734 87680 87601

Ovine şi caprine- total judeţ 214049 200043 195176 192615 190526 189084

din care în: gospodăriile populaţiei 213535 199548 194689 192129 190044 188629

Sursa de date: Datele privind efectivele de animale din gospodăriile populaţiei sunt furnizate, în cursul anului, de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pe baza rapoartelor tehnico-operative întocmite de Camerele Agricole Comunale, iar pentru agenţii economici cu activitate agricolă sunt obţinute de INS prin cercetări statistice exhaustive. Datele lunare la nivel de judeţ nu includ efectivele de animale din gospodăriile anexe ale unităţilor cu activitate neagricolă. Producţia agricolă animală în anul 2003

Judeţul Vrancea Total

din care: proprietate majoritară privată

34


Carne – total (tone greutate vie) 28400 28300Carne de bovine (tone greutate vie) 7791 7783Carne de porcine (tone greutate vie) 8200 8100Carne de ovine şi caprine (tone greutate vie) 2866 2866Carne de pasăre (tone greutate vie) 9494 9476Lapte – total (mii hl) 1177,2 1176,6Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl) 1095,5 1094,9Lână –total (tone) 368,0 367,9Ouă – total (milioane bucăţi) 153,7 153,7Miere (tone) 295,1 293,6

Acestui potenţial animalier i se adaugă o bogată faună cu specii de interes cinegetic.Fondul forestier este alcătuit din păduri de foioase care ocupă circa 73 % din pădurile

judeţului, şi 27 % păduri de răşinoase şi se afla în proporţie de 90% în proprietate de stat şi 10% în proprietate privată (vezi anexa 3 )

Resursele de apă sunt foarte bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de suprafaţă, râuri, lacuri etc .

2.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VRANCEA

2.2.1. STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI

Starea generală de calitate a atmosferei este determinată, în general, de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt: urbanismul, industrializarea, motorizarea, chimizarea, densitatea demografică.

Schimbări climatice. Protocolul de la KyotoPrincipalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto

sunt: - industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie,

trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;

- industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta;

- transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse; - constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie

regenerabila; - echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;

padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse. In anul 2000 a continuat implementarea masurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, care

are doua obiective de baza:- respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; in cazul

Romaniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012;

- adoptarea unui set de mecanisme de piata, inclusiv pentru permise de comercializare transferabile si aplicarea comuna a prevederilor, in cooperare cu alte tari.

Începând cu anul 2000, în conformitate cu ordinal MAPPM nr.524/2000, s-a început în cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului Vrancea inventarierea surselor de poluare care generează gaze cu

35


efect de seră, analizarea acestor surse, şi luarea de măsuri pentru limitarea emisiilor. S-au calculat emisiile corespunzătoare şi s-au elaborate inventarele de emisii ale poluanţilor atmosferici .

Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră

Invelisul gazos al planetei noastre este implicat intr-un fenomen major asa numitul “efect de sera “si potential de incalzire globala , potential ce mentine in permanenta temperaturi convenabile dezvoltarii vietii pe Pamant , periclitat insa de o serie de substante nocive .Asfel in acest invelis situat in troposfera , bogat in vapori de apa , se gasesc o serie de gaze provenite de pe Pamant in principal dioxid de carbon (CO2) , metan (CH4) , dioxid de azot (NO2) , ozon, freoni (clorofluorcarboni CFC)etc numite “gaze de sera”.

Contributia acestora la efectul de sera este diferita :CO2 este raspunzator de aproximativ 30% din acest efect CH4 , NOx, O3 si CFC au o contributie mai mica, variatiile concentratiilor acestor gaze putand determina cresterea efectului de sera.Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de sera se realizeaza pe baza metodelor de estimare prevazute in « Atmospheric Emission Inventory Guidebook 2000 »-ghid Corinair si in baza Ordinului MAPPM nr. 524/2000. Comparativ cu anii 2001 , 2002 nu se inregistreaza variatii semnificative .

Protecţia stratului de ozon

Ozonul se găseşte distribuit la suprafaţa Terrei până la înălţimi de cca. 20-55km şi constituie aproximativ 90% din ozonul atmosferic. Prezenţa ozonului în atmosfera înaltǎ este beneficǎ pentru viaţa pe pământ, funcţionând ca un ecran protector pentru razele UV, care sunt extrem de agresive, producând arsuri, cancer al pielii, cataractǎ, slăbirea sistemului imunologic.

Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substanţe de natură antropică, cum sunt hidrocarburile fluoro-clorurate şi/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substanţe având numeroase utilizări în industrie sau agricultura. Degradarea statului de ozon este efectul unor reacţii chimice între aceste substanţe şi ozon, care au loc la mari altitudini şi temperaturi scăzute. S-a estimat cǎ o scădere a concentraţiei de ozon cu 1% determinǎ o creştere a fluxului de radiaţii UV cu 20%, ceea ce provoacă o creştere de 6 ori a frecvenţei cancerului de piele.

Cauzele diminuării concentraţiei de ozon rezidă din creşterea concentraţiei de NOx şi CH4 în atmosferǎ precum şi prezenţa cloroflorocarbonaţilor (CFC, freoni). Datoritǎ densităţii foarte mici, aceşti poluanţi se ridicǎ cu repeziciune în straturile cele mai înalte ale atmosferei, unde, sub efectul radiaţiilor UV se descompun cu formare de radicali liberi, care distrug ozonul, reacţia continuând prin formarea altor radicali. S-a ajuns la concluzia cǎ un atom de clor face sǎ dispară 100 000 moli O3.

Efectele ireversibile ale acestui fenomen atât asupra ecosistemelor terestre şi acvatice, cât şi asupra sistemului climatic au condus la necesitatea unui efort concentrat la nivel global, şi ca urmare, a fost instituit regimul internaţional al ozonului la care fac parte 176 de ţări.

A.P.M. Vrancea in decursul anului 2004 a intensificat actiunile pentru protejarea stratului de ozon prin atentionarea agentilor economici cu activitate de service utilaje frigorifice , de achizitionare a instalatiilor de recuperare a freonilor si reciclare prin agenti economici specializati .In acest sens in anul 2004 cantitatea de freon recuperat este de 28 Kg( din care 24 reciclat ) fata de 21.7 Kg in 2003 .

De asemenea au fost inventariati agentii economici ce utilizeaza solventi organici si informati asupra obligatiilor de conformare la H.G. nr. 699/2003 .

36


Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant

Emisiile de substante acidifiante din atmosfera sunt rezultatul arderilor de combustibili. Acestea persista in aer citeva zile , si astfel pot fi transportati la sute de kilometri , unde devin prin conversie chimica acizi (sulfuric sau nitric).

La nivelul judetului Vrancea in urma monitorizarii agentilor economici raspunzatori de emisii de substante acidifiante si in urma calculelor realizate conform metodologiei de AP-42 sau CORINAIR nu se inregistreaza variatii semnificative fata de anii anteriori.

Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Proprietatea metalelor grele de a se acumula in organismele vegetale si animale , inclusiv in cel uman , ca si patologia pe care o determina justifica interesul care se acorda acestor poluanti.

Metalele grele – se intilnesc in mediul ambiant in mod natural sau supraadaugat din surse artificiale care deriva in principal din urmatoarele activitati:termocentralele si alte instalatii de ardere a combustibililor solizi si lichizi,circulatia rutiera prin gazele de esapament , benzina prin evaporare si ca urmare a manipularii .

Valorile rezultate din calculul emisiilor la nivel de agenţie sunt prezentate în tabelul alăturat :

Emisii totale pe anul 2004 (Kg/an)PbCdHg

15.222.807203.03

Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Desi unele din aceste substante chimice sunt foarte apreciate pentru utilitatea lor in cercetare , in procesele de fabricatie , pentru protectia mediului , totusi acestea pot fi transportate de vint si apa la distante mari , degradind mediul pe suprafete intinse si departate de sursa.

Poluantii organici persistenti (POP) sunt substante organice cu grad ridicat de toxicitate si de persistenta reprezentati prin doua subgrupe incluzind atit hidrocarburile policiclice cit si hidrocarburile halogenate.

Aceste substante toxice organice provin de la o varietate de surse cum ar fi : substantele chimice folosite in agricultura – hidrocarburi halogenate , hidrocarburi clorurate- si care poarta denumirea generica de pesticide,substantele chimice utilizate in industrie-prelucrarea materialelor plastice, benzinarii, vopsitorii, fabricarea celulozei si hirtiei, incineratoarele de deseuri,statii de mixturi asfaltice.

Deoarece nu există echipamente pentru controlul POPs şi nici metode de analiză pe plan naţional, emisiile au fost evaluate pe baza calculelor de estimare prevăzute de ghidul CORINAIR.

Emisii totale pe anul 2004 (tone/an)PAHDIOXINEPCB

0.000960.4645*10-12

0.0056*10-3

Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimic Emisii ale compusilor organici volatili

37


Principalele surse de poluare cu compusi organici volatili sunt circulatia rutiera prin gazele de esapament , benzina prin evaporare ca urmare a manipularii , statiile de mixturi-asfaltice, vopsitorii etc.

Conform metodologiei de calcul AP-42 sau CORINAIR a rezultat o cantitate de 4534 t/an de COV.

Calitatea aerului

2.2.1.1 Poluarea de impact

La nivelul Agenţiei de Protecţie a Mediului Vrancea, reţeaua de control a poluării de impact constă în monitorizarea permanentă a următoarelor categorii de poluanţi :

poluanţi gazoşi; NO2, NH3, SO2,H2S pulberi în suspensie pulberi sedimentabilepoluanţi din precipitaţii

Reteaua de monitorizare a poluantilor gazosi in judetul Vrancea este constituita din 8 puncte de prelevare , 5 puncte in orasul Focsani , 1 punct in orasul Adjud , 1 punct in orasul Marasesti si 1 punct in Maicanesti.De mentionat este ca punctele de monitorizare nu sunt dotate cu echipamente adecvate care sa corespunda criteriior de calitate impuse de Uniunea Europeana .

Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabilePrincipalele surse de poluare cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile sunt agentii

economici care detin instalatii de ardere , circulatia rutiera , etc.La nivelul judetului , in urma calculelor estimative prin procedura CORINAIR sau AP-42 a

rezultat o cantitate de emisie de pulberi de 1009 t/an .Reteaua de supraveghere a poluarii cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile in judetul

Vrancea este constituita din 7 puncte de prelevare , 4 puncte in orasul Focsani , 1 punct in orasul Adjud , 1 punct in orasul Marasesti si 1 punct in Maicanesti.

Reprezentarea grafica a evolutiei calitatii aerului in perioada 1995 - 2004 este prezentata in anexa 2 .

Precipitaţii atmosferice

Precipitaţiile analizate au fost colectate zilnic în colectoare deschise, în trei puncte de monitorizare. Media anuală a fost de 626.0 mm/an , cu o maximă de115..2 l/mp înregistrată în luna iulie 2004. Valorile medii anuale pe indicatori şi puncte de prelevare sunt prezentate în tabelul următor

Punct de prelevare Cant. pH Conduc

tivitate NO-3 NO-

2 Ca2+ Mg2+ SO2-4 Fe2+ Cl-

Statia meteo Focsani 26.95 6.977 262.18 1.080 0.35 14.2 10.23 5.51 0.46 7.47

Statia meteo Adjud 25.12 7.0 160.72 1.15 0.43 13.4 8.88 5.87 0.47 7.37

Statia meteo Tulnici 21.08 7.0 106.25 0.86 0.10 11.1 8.83 5.93 0.45 7.2

38


Post hidro Nereju 18.57 7.01 103.45 0.84 0.17 11.7 9.68 6.28 0.46 7.25

Statia meteo Maicanesti 93.11 7.11 181.6 1.63 0.62 14.7 10.01 6.67 0.63 7.48

Din punct de vedere calitativ s-au constatat următoarele:Valorile medii ale pH-ului indicǎ lipsa ploilor acide în municipiul Focsani (valorile înregistrate la

acest indicator sunt, în general, superioare valorii de 5,6, valoare consideratǎ normalǎ pentru precipitaţiile din zonele „neafectate” de poluare).

Conductivitatea, care dă informaţii asupra conţinutului total de săruri, se caracterizează prin conţinut ionic total ,, mare’’, în toate punctele de monitorizare.

2.2.2.STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANEDescrierea scurtă a principalelor cursuri de apă :

Principalele cursuri de apă din judeţ sunt:- r.Siret – cu o lungime de 116 km delimitează judeţul Vrancea de judeţul Galaţi,fiind

principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale judeţului.- r.Trotuş- afluent de dreapta a râului Siret,cu o lungime de 14 km şi suprafaţa bazinului de

130 km2,pe judeţul Vrancea.- pr.Şuşiţa – cu o lungime de 75 km,pârâu care are un regim nepermanent şi pe care,în

perioadele secetoase,întâlnim fenomenul de sec pe anumite sectoare.- r.Putna – ce izvorăşte din munţii Vrancei,cu o lungime de 153 km,o suprafaţă de 2.480 km2 şi

care este cel mai important curs de apă din judeţ.- pr.Milcov – cu o lungime de 79 km,care în partea superioară a bazinului prezintă o

mineralizare naturală.- pr.Râmna,cu o lungime de 66 km,pârâu care în perioadele secetoase nu are debit.- r.Rm.Sărat,ce traversează atât judeţul Vrancea pe o lungime de 86 km cât şi judeţul Buzău pe

o lungime de 51 km şi care prezintă un grad mare de mineralizare naturală.

Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile- resursele de apă de suprafaţă potenţiale 4.762 mil.mc

din care tehnic utilizabile 2.128,8 mil mc.- resurse de apă subterane potenţiale 385,2 mil mc

din care tehnic utilizabile 135,9 mil mc.Prelevări de apă pe surse în anul 2004 :a).apă de suprafaţă : 6.173 mii mc,din care :- populaţie 26,0 mii mc- activităţi industriale 1.800,8 mii mc- irigaţii 4.046,2 mii mc- piscicultură 300,0 mii mcb).apă din subteran : 14.420,7 mii mc,din care :- populaţie 9.583,4 mii mc- activ.industriale 4.591,5 mii mc- irigaţii 68,5 mii mc- zootehnie 177,3 mii mc

Nivelul folosinţei resursei de apă de suprafaţă 0,28 %

39


Nivelul folosinţei resursei de apă subterană 10,6 %.d).Nivelul piezometric al pânzei freatice în bazinul hidrografic

Nivelul piezometric al pânzei freatice este urmărit prin forajele de aliniament şi interfluviu,fiind înregistrate următoarele valori medii în anul 2004: Mirceşti F1 = 374 cm,Mândreşti F1 = 1222 cm,Adjudu Vechi F8 = 431 cm,Vulturu F1 = 598 cm,Măicăneşti F6 = 545 cm,Boţârlău F3 = 514 cm şi Cosmeşti F7 = 785 cm.

Starea apelor de suprafaţă

2.2.2.1. Starea râurilor interioare Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul judeţului Vrancea se bazează pe prelucrarea datelor primare de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea pe diferite secţiuni de control.

Indicatorii de calitate analizaţi: indicatori nutrienti – amoniac, azotaţi, azotiţi; indicatori de mineralizare: fier, cupru, zinc, etc. si indicatori care caracterizeaza regimul de oxigen, respectiv substanţe organice dizolvate, exprimate prin oxidabilitatea cu permanganat de potasiu şi bicromat.

La nivelul judeţului se monitorizeaza următoarele cursuri de apă: raul Siret , raul Putna , raul Ramnicu-Sarat , raul Milcov , raul Ramna , raul Trotus .

Monitorizarea acestor cursuri s-a efectuat, ca şi în anii precedenţi în secţiuni caracteristice de ordinul I , care sunt stabilite pe tronsoane ale râurilor, în puncte de interes naţional, pe baza unor criterii ce au în vedere următoarele elemente: confluenţa cu alte cursuri de apă, existenta unor sisteme centralizate de alimentare cu apă, prezenţa unor factori cu impact negativ asupra cursurilor de apă, secţiuni de ordinul II , care sunt stabilite în puncte de interes local (regional): programe de urbanizare, zone de reconstrucţie ecologică, folosinţe importante .Evoluţia principalilor indicatori de calitate fizico-chimici ai râurilor din judeţ este prezentată în urma centralizării şi interpretării datelor analitice furnizate de laboratoarele de profil ale Sistemului de Gospodărire a Apelor Vrancea. La interpretarea datelor analitice s-au avut în vedere, în primul rând, limitele admise pe grupe de poluanţi şi cantităţile acestora, pe unitate de timp (debitele poluanţilor). Totodată, la aprecierea evoluţiei calităţii cursurilor de apă s-au luat în calcul şi alţi parametri, respectiv: temperatura apei şi aerului, debitele râurilor în secţiunile caracteristice, regimul pluviometric, caracteristicile hidrologice şi geologice ale zonei, şa.

Calitatea raurilor - 2004

Curs de apǎ Secţiunea de control

Normativ de referinţǎ

O.M.1146/2002

Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV

R.Siret Adjudu-vechi III III III IIICosmeşti III III III IIILungoci III III III IIIŞendreni III III III III

R.Trotuş Adjud IV IV IV IVR. Putna Tulnici III III III III

Podu Zanfirei IV IV IV IVBoţârlău IV IV IV IV

40


R.Rm.Sărat Tulburea V V V VNicoleşti V V V VMăicăneşti V V V V

R. Milcov Reghiu V V V VGoleşti IV IV IV IVRăstoaca V V V V

R. Râmna Jiliştea III III III III

2.2.2.2. Starea lacurilor Singurul lac monitorizat din punct de vedere calitativ este lacul Călimăneşti.Conform Odinului

1146/2002 acumularea Călimăneşti se încadrează în clasa a III-a de calitate,după grupa ,,RO”, ,,ioni generali, salinitate”.După grupa micropoluanţi(anorganici şi organici) se încadrează în clasa a IV-a de calitate.După indicatorii procesului de eutrofizare Ntot.mineral,lacul Călimăneşti se încadrează în clasa hipertrof,iar după Ptot.în clasa eutrof. Dat în exploatare în anul 1995 ,în scopul producerii de energie electrică şi al creerii unui stoc de apă pentru irigaţii prin intermediul derivaţiei Canalului Magistral Siret –Bărăgan ,în etapa actuală această acumulare este utilizată în prezent numai în scop energetic .

2.2.2.3. Starea apelor subterane Monitorizarea calităţii apelor subterane se realizează prin reţeaua forajelor de observaţie (26

foraje) analizele fizico-chimice efectuîndu-se semestrial ,foraje de exploatare-captări (9 captări ape subterane) şi foraje de supraveghere (2 foraje)de pe lîngă platformele industriale . Ca urmare a caracterului stagnant al apei din cele 26 foraje de observaţie din care 18 foraje în judeţul Vrancea se observă pe parcursul anului 2003 o depăşire constantă a valorilor CCOMn ,NH4

+,NO2-şi depăşiri nepermanente la indicatorii rezidiu fix,NO3

- ,Fe2+,Mg2+,SO2-4,Mn2+,Po3-

4,faţa de limitele prevăzute în STAS 1342/1991. Pentru cele 9 captări de ape subterane (foraje de exploatare) urmărite de Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea nu sînt depăşiri la indicatorii de calitate faţă de STAS 1342/1991.Monitorizarea calităţii apei potabile din subteran la consumatori, se face de către agenţii economici ce distribuie apa pentru populaţie şi de către D.S.P. Vrancea .

Concentraţia de nitraţi în ape subterane Monitorizarea calităţii apelor subterane se realizează de S.G.A Vrancea prin reţeaua forajelor de observaţie (26 foraje) analizele fizico-chimice efectuîndu-se semestrial, foraje de exploatare-captări (1o captări ape subterane) şi foraje de supraveghere (4 foraje) de pe lîngă platforme industriale. Forajele de observaţie din reţeaua I.N.M.H. sunt amplasate în zone adiacente principalelor râuri cu scopul de a urmări variaţia nivelului şi calitatea apei din freatic. La forajele urmărite pe teritoriul judeţului Vrancea nu se constată depăşirea concentraţiei maxim admise la nitraţi.

Considerăm necesar a se preciza adâncimea forajelor cercetate având în vedere prezenţa NO3 în concentraţii mari în apa de fântână în multe zone din judeţ şi chiar în unele surse ce alimentează instalaţii centrale (Milcovul, Tichiriş, Coroteni)

Concentraţia pesticidelor în apele subterane Nu se efectuează determinări de pesticide. Menţionăm, însă, că în perioada 1999-2001

Institutul de Sănătate Publică Iaşi, în colaborare cu D.S.P. teritoriale, a derulat proiectul "Cercetarea calităţii apei potabile distribuită în mediul rural prin sisteme publice de aprovizionare cu apă în teritoriul Moldovei. Identificarea unor factori de risc pentru sănătatea populaţiei". Referitor la calitatea

41


apei în localităţi rurale din jud. Vrancea, s-a evidenţiat prezenţa în apă şi în solul din jurul captărilor, a pesticidelor organoclorurate HCH şi DDT în apa recoltată din localităţile Andreiaşu de Jos, Năruja şi Tătăranu , in concentratii sub concentratia maxima admisibila pentru apa potabila.

Determinările de pesticide efectuate în anul 2004 de laboratorul "Cercetare şi Supraveghere-Chimia şi Microbiologia apei" din Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în probe de apă recoltate din reţeaua mun. Focşani au relevat depăşirea CMA pentru pesticide organoclorurate.

Cunoaşterea conţinutului de pesticide în apa distribuită populaţiei de către sistemele de alimentare cu apă din jud. Vrancea va fi posibilă prin realizarea monitorizării de audit a calităţii apei, program ce va fi realizat de D.S.P. rancea în colaborare cu Institutul de S1nătate Publică Iaşi începând cu anul 2006.

2.2.2.4. Alimentare cu apă potabilă a populaţieiLocalităţile judeţului Vrancea pot fi grupate în 3 categorii :alimentate din surse de apă de suprafaţă (Soveja);alimentate din surse subterane de mica adâncime;foraje de medie adîncime (30- 40 m);alimentate din surse de mare adâncime, foraje de peste 50 – 60 m, majoritatea localităţilor.

Fiecare din aceste surse are avantajele şi dezavantajele ei vizând calitatea apei, sistemul de tratare înainte de a fi livrată la consumator, costul apei livrate şi o întreagă altă serie de factori între care nu este de minimalizat constanţa debitelor furnizate indiferent de anotimp.

Consumul de apă pentru populaţie este de 80 litri/om/zi pentru 80% din populatie si 50 litri/om/zi pentru restul de 20%, iar pentru este de 13 litri/zi pentru porcine, 10 litri/zi pentru ovine si 90 litri/zi pentru taurine.

Evoluţia alimentărilor cu apăDacă municipiul Focşani a fost alimentat centralizat încă de pe la anul 1880, celelalte oraşe şi-

au construit alimentări cu apă între anii 1910 – 1925, câteva localităţi rurale după anul 1930, iar majoritatea localităţilor rurale şi-au realizat aceste alimentări cu apă după anii 1960 – 1968.

Sistemele instalate au suferit în timp îmbunătăţiri, dar şi, mai ales, degradări mari. În general, din anul 1990 până în anul 1993 s-a produs degradarea progresivă a sistemelor de alimentare cu apă graţie slabei implicări a conducerii localităţilor, a creşterii costurilor şi îmbãtrînirea instalaţiilor.

Începând din anul 1993 în mai toate localităţile rurale s-a început promovarea investiţiilor de alimentare cu apã, asigurarea apei reprezentând principala preocupare a comunităţilor, a administraţiei acestora precum şi a programelor de dezvoltare ale judeţului.

Cu toate că în perioada 1996 – 2000, s-au pus bazele şi a început finanţarea programelor guvernamentale de alimentare cu apã a satelor, judeţului nostru i-au fost repartizate sume ce nu au asigurat nici pe departe necesarul.

În anul 2001, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a asigurat judeţului nostru 21,3 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere de 1,9 ori faţă de anul 2000 (11,818 miliarde lei) şi de 4,5 ori faţă de anul 1999 (4,818 miliarde lei). Suma de care s-a dispus a fost pusã ritmic la dispoziţia consiliilor locale efectiv în cuantumul solicitat.

Cei doi factori, valoarea mare acordată (cu mult peste inflaţie) şi ritmicitatea alimentării conturilor au asigurat condiţiile de bază ale unei finanţări normale şi, ca atare şi obţinerea unor rezultate remarcabile.

Anul 2001 a fost anul în care, pentru prima dată, s-au alocat fonduri numai pentru acele comune care au avut documentaţiile tehnice întocmite şi avizate.

42


Această măsură stabilită de altfel şi în programul de dezvoltare economico-socială a judeţului, a condus primarii şi consiliile locale la pregătirea din vreme a investiţiilor şi obţinerea avizelor şi acordurilor necesare.

La aceastã dată mai sunt comune care nu au studii de prefezabilitate şi proiecte tehnice întocmite (Poiana Cristei, Bogheşti, Tâmboieşti, Pufeşti, Garoafa, Chiojdeni). De fapt, sunt acele comune unde rezolvarea alimentãrii cu apã este foarte greu de realizat (distanţe mari, sate răspândite, lipsa sursei ) şi sunt necesare fonduri foarte mari.

Programul judeţului in domeniu este structurat pe următoarele segmente distincte:

- finalizarea lucrărilor începute în anii anteriori atât pentru localităţile rurale, cât si pentru cele urbane

In această categorie, prioritară este finalizarea lucrărilor în municipiul Focşani, oraşele Odobeşti şi Panciu şi localitţăile rurale prevăzute în secţiunea <Imbunătăţirea vieţii la sate>

- continuarea lucrărilor începute şi a lucrărilor noi în toate localităţile judeţului;

extinderea reţelelor de distribuţie în toate localităţile rurale şi urbane.

Se preconizează că prin măsurile impuse prin programele sectoriale se vor realiza condiţii ca mai bine de 80% din populaţia judeţului sa aibă la dispoziţie apă potabilă distribuită în regim centralizat. Apreciind că programul de alimentare cu apă este foarte complex, consiliul judeţean va promova programe independente pentru fiecare localitate, programe care să fie detaliate la nivelul categoriilor de lucrări şi graficelor de punere în funcţiune. Fiecare din programele locale vor avea la bază principiile enumerate mai sus privind finalizarea lucrărilor începute şi după aceea atacarea de lucrări noi. Din punct de vedere tehnic se vor respecta principiile insularizării consumatorilor pe surse şi comunităţi locale, contorizarea generală şi la nivelul consumatorului individual, utilizarea în proporţie de 80% de conducte din polietilenă de înaltă densitate, utilizarea cât mai puţin posibil a energiei electrice. Un punct aparte al programului judeţean îl reprezintă rezolvarea problemelor tehnico-economice pentru comunele care nu dispun de surse subterane sau de suprafaţă (Chiojdeni, Poiana Cristei).Sursele financiare necesare pentru finalizarea acestui program se vor constitui din transferul de la bugetul statului, bugetele locale, programe de finanţare externă ale Uniunii Europene, Băncii Mondiale, Fondului Român de Dezvoltare, programe de finanţare ale A.N.D.R.

Complexitatea programului de alimentare cu apă va necesita periodic ajustări şi puneri de acord cu sursele de finantare, atât la nivelul Judeţului, cât şi la nivelul fiecărei localităţi.

Situaţia în cifre absolute a alimentării cu apă a localităţilor rurale din judeţul Vrancea.Dintr-un total de 72 de localităţi :

44 localităţi au reţele de alimentare cu apă23 localităţi nu dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat (printre care: Valea

Sării, Poiana Cristei, Gura Caliţei, Chiojdeni, Dumitreşti, Vintileasca, Slobozia Bradului, Tâmboieşti, Popeşti, Urecheşti)

18 localitãţi au instalaţii cu durata de serviciu expirată şi care necesită reparaţii capitale (ex. Ciorăşti, Tătăranu, Câmpeneanca, Vârteşcoiu )

Preocuparea Consiliului Judetean şi a Consiliilor Locale se reflectă în faptul că 32 de localităţi îşi propun să înfiinţeze noi distribuţii de alimentare cu apă făcând primii paşi în generarea acestei investiţii.

În prezent se derulează lucrări de alimentare cu apă în 9 localităţi prin programul SOLEL BONEH-HG 687/1997 si prin programul SAPARD in 3 localitati.

43


2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere si industrialeAgenţii economici cu activitate industrială din judeţul Vrancea deversează apele uzate în

reţelele de canalizare orăşeneşti sau în receptorii naturali.Dintre agenţii economici de tip industrial ce evacuează ape uzate epurate în receptori

naturali,cel mai important este SC Vrancart SA Adjud – r.Siret.Alţi agenţi economici ce evacuează ape uzate industriale : SC Vedagro SA Focşani,SC Merra SA Focşani,SC Agroind SA Focşani – ferma Doaga,au avut depăşiri la indicatorii de calitate,apele uzate fiind insuficient epurate.Apele uzate epurate evacuate de la unităţile de gospodărire comunală depăşesc,în general,limitele la indicatorii de calitate din NTPA 001/2002.

- Identificarea surselor de poluare :În anul 2004 au fost supravegheaţi 17 agenţi economici ce evacuează ape uzate în receptori

naturali,după cum urmează :

Nr.crt.

Activitate în economie Total evac.(mil. mc)

Volume ce se evacueazăinsuficient suficient

1. Zootehnie (1 ag.ec.) 0,085 0,085 -2. Ind. alimentară (6 ag.ec.) 0,109 0,109 -3. Ind. celulozei (1 ag.ec.) 1,255 - 1,2554. Transporturi (1 ag.ec.) 0,095 - 0,0955. Gosp.com. (8 ag.ec.) 14,926 2,486 12,44

TOTAL : 16,47 2,68 13,79

- Gradul de epurare şi instalaţii de epurare:Din volumul total evacuat 83,7 % este suficient epurat,iar 16,3 % din volum este insuficient epurat.Situaţia surselor de poluare este prezentată în machetele anexate.

- Măsuri necesare pentru reducere : În vederea micşorării şi eliminării deteriorării stării de calitate a apei s-au întocmit programe de etapizare de către toate unităţile de gospodărire comunală din judeţ,urmărindu-se realizarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare.Unii dintre beneficiarii noştrii au înţeles importanţa faptului de a avea ape cât mai curate,pentru aceasta investind în eficientizarea staţiilor de epurare proprii :ex.SC Vrancart SA Adjud,Peniten-ciar Mândreşti,SC Merra SA Focşani.În cursul anului 2004,prin finanţări externe (program SAPARD) s-au realizat staţii noi de epurare în comunele Vidra,Gugeşti şi Tulnici.La polul opus se situează unităţile de gospodărire comunală din Panciu,Odobeşti,Mărăşeşti şi Adjud,care,din lipsa fondurilor,nu au realizat investiţii sau au investit foarte puţin în staţiile de epurare.Motivul invocat de toţi administratorii staţiilor de epurare a fost acela că fondurile ar trebui alocate de proprietari,adică Consiliile Locale.

2.2.3. STAREA SOLULUI

Parte integrantă din mediu, solul contribuie prin activitatea naturală şi antropică desfăşurată la nivelul lui, la menţinerea stării de sănătate a tuturor organismelor vii şi a relaţiilor stabilite de acestea cu mediul.

Partea superioară a scoarţei terestre, ca urmare a dezagregării, alterării, bioacumulării şi a reţinerii sau migrării produşilor rezultaţi în urma proceselor fizice, chimice şi biologice, constitue solul. Solul este considerat un organism viu, cu o anumită stare de sănătate (calitate) care se menţine sau se modifică pozitiv sau negativ, în funcţie de factorii care-l influenţează.

44


Acţiunea conjugată a factorilor pedologici (relieful, clima, roca, apele freatice şi stagnante, organismele, timpul şi, nu în ultimul rând, omul) acondus la formarea actualului covor de soluri.

Tipurile de sol de pe raza jud. Vrancea:Denumirea Aria de răspândire Suprafaţa (ha) %Preluvisoluri deal, munte 70.000 27,38Luvosoluri deal, munte 15.000 5,87Vertosoluri câmpie, deal, munte 5.000 1,96Pelosoluri câmpie, deal, munte 5.000 1,96Cernoziomuri câmpie 55.000 21,52Faeziomuri câmpie 30.000 11,74Aluviosoluri câmpie, deal 35.000 13,69Litosoluri câmpie, deal, munte 7.000 2,74Regosoluri deal, munte 12.000 4,69Rendzine deal, munte 4.000 1,56Gleisoluri câmpie, deal, munte 1.600 0,63Stagnosoluri câmpie, deal, munte 3.000 1,17Podzoluri munte 4.000 1,56Alte tipuri câmpie, deal, munte 9.000 3,53

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Judetul Vrancea dispune de un fond funciar pe urmatoarele categorii de folosinta :

-hectare-Specificare Total judeţArabil 148131Păşuni 43127Fâneţe 33007Vii 27441Livezi 3888TOTAL AGRICOL 255594Păduri 193106Ape 13892Drumuri şi C.F. 8652Curţi-construcţii 10040Teren neproductiv 4419TOTAL NEAGRICOL 230109TOTAL JUDEŢ 485703

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Nr. crt. Specificare 2003 2004

I Arabil total 147878 148131

1 - Cereale total 104435 107068

-Grau+ Secara 32418 26216

45


-Porumb consum 69120 77738

-Orz de toamna 1703 915

-Orzoaica de bere total 1194 2199

2 -Plante tehnice total 16097 11747

-Floarea soarelui consum 9570 11243

-Soia 1300 452

-Sfecla de zahar 1500 25

-Rapita pentru ulei 3427 27

-Canepa pentru fibra 300 -

3 - Fasole ogor propriu 187 186

4 - Tutun 310 17

5 - Cartofi total 2100 2058

6 -Legume camp total 5280 5584

7 - Plante de nutret total 18184 17551

8 - Alte culturi 1285 782

9. -Ramas neinsamantat 1459

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Pretabilitatea Agricol

Clasa Semnificaţia Total din care:Arabil Păşuni şi fâneţe Vii şi livezi

ha % ha % ha % ha %I Foarte bună 624 1 624 1 - - - -II Bună 43084 16 28837 19 812 1 13435 43III Mijlocie 144890 57 97573 66 32737 43 14580 46IV Slabă 62737 24 18137 12 42381 56 2219 7V Foarte slabă 4259 2 2960 2 - - 1299 4TOTAL 255594 100 148131 100 75930 100 31533 100

Principalele restricţii ale calităţii solurilorSintetizarea datelor la ansamblul judeţului evidenţiază prezenţa unei game largi de limitări ce

afectează capacitatea productivă a terenurilor agricole şi care se referă la:

Situaţia sintetică a principalelor procese şi fenomenece conduc la degradarea solurilor-terenurilor agricole

46


Nr. crt. Procesul sau fenomenul pedologic Suprafaţa afectată (ha) % din total1 Gleizarea 2.000 0,782 Pseudogleizarea 15.000 5,863 Sărăturarea 3.500 1,374 Reacţia solului alcalină 44.000 17,21

acidă 70.000 27,385 Alunecări de teren stabilizate 30.000 11,74

semistabilizate 25.000 2,78active 8.500 3,32

6 Eroziunea de suprafaţă 50.000 19,567 Eroziunea de adâncime 35.000 13,698 Rezerva de humus 60.000 23,479 Drenajul solurilor 50.000 19,5610 Tasarea solurilor 65.000 25,4311 Inundabilitatea 3.500 1,3712 Poluarea 3.000 1,1713 Volum edafic util 24.000 9,3914 Exces umiditate 50.000 19,5615 Deficit umiditate 70.000 27,38Suprafaţa agricolă totală 255.600 100

La o analiză mai atentă, se constată, pe lângă procesele şi fenomenele de degradare a solurilor

amintite şi tendinţa de diminuare a suprafeţelor agricole prin scoaterea din circuitul agricol şi folosirea lor în alte scopuri, tăierea masivă a pădurilor, precum şi exploatarea empirică a terenurilor, activităţi ce duc la o degradare continuă şi posibil ireversibilă a solurilor.

Evidenţiem fenomenul de eroziune şi alunecări de teren care în Vrancea au o pondere alarmantă, precum şi vegetaţia slab dezvoltată sau, pe alocuri, inexistentă pe unii versanţi.

Fenomenul de eroziune de suprafaţă şi adâncime este diferit în cele trei zone distincte ale judeţului, cea mai mare intensitate înregistrându-se în zona de munte.

Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

IngrăşăminteTip ingrasamant Suprafata

fertilizata-ha-

Cantitate-t/an-

% din suprafata arabila

Organice 11412 179709 8Amendamente - - -Chimice total : 44017 4297 30-azotoase 42131 3181 28-fosfatice 21830 1071 15-potasice 1290 45 1

Utilizarea produselor fitosanitare :

Cultura Denumire Tipul de tratament U.M Volum Tones.a.

Fungicid T. S MTS-4 To 4890 3.268Petkus

47


Griu Insectofungicid T. S ------« ------- To 1119 2.52Insecticid vegetal Avio. Ha 11647 0.116Fungicid vegetal Avio. Ha 10849 3.116Erbicide Terestru Ha 20742 9.00Fungicid T. S MTS-4 To 122 0.014

Petkus orz Insectofungicid T. S ------« ------- To 67 0.163

Insecticid vegetal Terestru Ha 178 0.042Erbicide Terestru Ha 752 0.316Insecticid T. S MTS-4 To 292 2.721

PetkusPorumb Fungicid T. S ------« ------- To 8 0.012

Erbicide Terestru Ha 9422 8.334Insecticid vegetal Terestru Ha 700 0.056

MTS-4 To 186 1.140Floarea soarelui Fungicid T. S Petkus

Insecticid T. S ------« ------- To 60 0.540Erbicide Terestru Ha 8472 13.73

Soia Erbicide Terestru Ha 117 0.183Erbicide Terestru Ha 80 0.070

Sfecla de zahar Insecticide vegetale Terestru Ha 160 0.0178

Fungicide vegetale Terestru Ha 50 0.200Varza Insecticide vegetale Terestru Ha 215 0.016Trifoliene Insecticide vegetale Terestru Ha 599 0.154

Erbicide Terestru Ha 738 0.077Fasole Erbicide Terestru Ha 89 0.039

Fungicide vegetale Terestru Ha 111 0.114Fungicide vegetale Terestru Ha 2183 3593

Cartofi de toamnaInsecticide vegetale Terestru Ha 2603 0.071

Fungicide vegetale Terestru Ha 2855 3243Legume Insecticide vegetale Terestru Ha 1201 0.537

Fungicide vegetale Terestru Ha 5357 9.381Pomi fructiferi Insecticide vegetale Terestru Ha 2957 6.232

Fungicide vegetale Terestru Ha 83105 243.3Vita de vie Erbicide Terestru Ha 240 0.346

Acaricide vegetale Terestru Ha 2451 0.666

Cantitatile agentilor de tratare folosite pentru ameliorare apicola sau de alta natura.-irigatii :extindere,debite de apa consumate , efecte ,suprafete irigate in anul 2004,

evolutie 2001,2002,2003,2004.

Specificare U/M Cantitate :2001 2002 2003 2004

Suprafata pregatita ha 8367 9508 10900 12055Suprafata irigata ha 4799 14210 10365 2448

48


Volume de apa livrata miimc

3823 12015 5453 1666

Evolutia utilizarii solului de catre agricultura

Categoria de Suprafata (ha)folosinta 2002 2003 2004Arabil 147331 148004 148131Fanete si pasuni naturale

75086 76117 75930

Vii + Livezi 31729 31480 31533Total agricol 254146 255601 255594

Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări) Categorii de Efective (nr.capete)animale 2002 2003 2004Bovine total : 57087 59221 63140Ovine +caprine 164752 171327 96870Porcine 50331 58527 125720Pasari total : 1767644 1794300 1913600Cabaline 23113 23063 23800

Reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării

Judeţul Vrancea este situat în regiunea zonelor semiaride caracterizate prin limite de precipitaţii reduse , care nu furnizează cantităţi de apă suficiente pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor .Se considera că pentru a contracara efectele negative ale secetei asupra producţiilor obţinute este vitală reconsiderarea aportului irigaţiilor şi în consecintă se impun măsuri pentru :- adaptarea unor lucrări de irigaţii, desecări, combatere a eroziunii solului în noile condiţii de proprietate şi la principiile economiei de piaţă;- modernizarea echipamentelor de irigaţii- valorificarea raţională a apei şi a energiei, vizând creşterea randamentului amenajărilor , sporirea producţiilor agricole şi protecţia mediului.

Impactul sectorului agricol asupra mediului

Eroziunea solului constituie o problema grava pe plan mondial . La nivelul judetului Vrancea eroziunea solului prin apa se manifesta pe o suprafata de 2170 ha , 12600 ha ca eroziune de adancime , 52315 ca eroziune de suprafata .Prin eroziunea solului se pierd pe langa cantitatile mari de sol si humus , azot , fosfor , potasiu , precum si alte elemente nutritive ( calciu , magneziu , zinc , molibden , etc )

Saraturarea , respectiv salinizarea si solonetizarea au ca efect de asemenea degradarea rapida a solului . La nivelul judetului Vrancea suprafetele de sol datorate saraturarii se cifreaza la 24330 ha.

Un impact similar asupra solurilor il are poluarea datorata folosirii pesticidelor , a dejectiilor provenite de la porci si pasari , namoluri din statiile de epurare , reziduuri menajere si industriale . In judetul Vrancea suprafata de sol degradata datorita poluarii este de 6 ha.

2.2.4. STAREA PĂDURILOR

49


Funcţia economică a pădurilor Judetul Vrancea are o suprafata de padure de cca. 193106 ha .Din aceste suprafete se recolteaza anual masa lemnoasa atit pentru prelucrari industriale cit si

pentru necesitatile populatiei atit din jud.Vrancea cit si a unor judete limitrofe. Valoarea totala a masei lemnoase valorificata in anul 2003 a fost de 162897698000 lei. De asemenea din fondul forestier s-au recoltat cantitati importante de fructe de padure,plante medicinale ,vinat etc.

In zonele preponderent turistice (Valea Putnei si Susitei) padurile joaca si un rol de agrement.

Fondul forestier

Esenţa Forma de proprietate Suprafaţă(ha)

1 2

Răşinoase

Proprietate de stat(Unit. Adm. Teritoriale) 183Proprietate privată 37266În afara fondului forestier 147Total 37596

Foioase


Total


Funcţia economică a pădurii

Suprafeţe ( ha )asigurare genofond

exclusiv de protecţie

de producţie şi protecţie

exclusiv de producţie

Vegetatie in afara fondului forestier

TOTAL

94189 83578 10611 - 1002 95191

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic- date pe 2003 si 2004

Nr. crt Locul de recoltare Răşinoase Fag Stejar

Alte specii tari

Alte specii moi

Total

1. Păduri proprietate publică a statului - - - - - -

2. Păduri proprietate publică a unităţilor - 1.7 0.4 0.2 0.1 2.4

50


3. Păduri proprietate privată 106.1 131.6 8.4 3.4 1.1 250.64. Vegetaţie forestieră din afara FFN 2.1 2.8 - - 0.2 5.1TOTAL 108.2 136.1 8.8 3.6 2.4

Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Forma de relief principală Suprafaţa (ha) % din suprafaţa împădurită a judeţului

CÂmpie 5246 6%Deal 47214 54%Munte 34974 40%

.Starea de sănătate a pădurilor- date pe 2003

Categorii Suprafeţe (ha) Estimare pagube(mil lei)

1 2 3 4 5

Supr

afeţ

e af

ecta

te d

e d

iver

se c

auze

Incendiirăşinoase 0foioase 0

Inundaţiirăşinoase 0foioase 0

Secetărăşinoase 2foioase 126

Poluare

răşinoaseincipientă 0medie 0avansată 0

foioaseincipientă 0medie 0avansată 0

Braconajrăşinoase 0foioase 0

Alte cauzerăşinoase 0foioase 0

Totalrăşinoase 2foioase 126

Suprafeţe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziţilor vegetali (ha) 1237

Suprafeţe regenerate(ha) 50Suprafeţe împădurite şi reîmpădurite(ha) 52

şi 2004

51


Categorii Suprafeţe (ha) Estimare pagube(mil lei)

1 2 3 4 5

Supr

afeţ

e af

ecta

te d

e d

iver

se c

auze

Incendiirăşinoase 0,4foioase 0

Inundaţiirăşinoase 0foioase 0

Secetărăşinoase 52,7 674foioase 0

Poluare

răşinoaseincipientă 0medie 0avansată 0

foioaseincipientă 0medie 0avansată 0

Braconajrăşinoase 0foioase 0

Alte cauzerăşinoase 0foioase 0

Totalrăşinoase 0foioase

Suprafeţe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziţilor vegetali (ha) 792

Suprafeţe regenerate(ha) 102Suprafeţe împădurite şi reîmpădurite(ha) 52

Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieturi-date pe 2003 si 2004

proprietate publică a statului

Fond forestier pus la dispoziţieprimării persoane

fiziceobşti alţii

sustrageri ilegale (mc)

- 1274 30532 63382 1002

Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Nu au fost terenuri scoase definitiv din fondul forestier, in anii 2003-2004

Suprafeţe scoase din fondul forestier proprietate a statului în vederea retrocedării (ha)-date pe 2003 şi pe 2004

52


Destinatar Solicitat Validat Pus la dispoziţie Pus în posesie

1 3 4 5 6

Persoane fizice 16759 16759 16759 15210

Cultură - învătământ 1042 1042 1042 1042

Comune, Oraşe 1387 1387 1387 1359

Obsti 62123 62123 62123 61970

TOTAL 81311 81311 81311 79581

Masa lemnoasă planificată tăierii în anul 2005 (mii mc)

Nr. crt. Direcţia silvică Agenţi economici Nevoi locale

1 Focsani 190 67

Suprafeţe planificate împădurire 2005 81,0 ha.

Suprafeţe de teren impadurite si reimpadurite In anul 2004 a fost impadurita si reimpadurita o suprafata de 52 ha.

Suprafeţe de pădure regenerate în anul 2004 In anul 2004 s-a regenerat o suprafata de 102 ha.

Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Prin toate lucrarile silvice efectuate precum si prin faptul ca silvicultura se preocupa permanent pentru paza padurii, impactul acesteia este unul pozitiv.

2.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE

Asezat la Curbura Carpatilor Orientali, judetul Vrancea se caracterizeaza printr-o mare varietate a cadrului natural, prezentând un relief in trepte , sub forma unui amfiteatru cu deschidere catre est. Relieful judetului Vrancea a constituit un factor de favorabilitate a mediului, pentru desfasurarea acvitatilor antropice ( vai foarte accesibile, existenta unur terenuri apte pentru agricultura, climat blând, resurse naturale bogate, etc ), astfel incât antropizarea accentuata a intregului teritoriu al judetului a dus la denaturarea tuturor habitatelor, micile exceptii fiind localizate in spatiul montan, unde cea mai mare parte a acestor habitate au fost declarate arii protejate.

53


Habitatele naturale

Habitate acvatice

Vai si ape curgatoare din zona montana. O mare parte a acestor tipuri de habitate , sunt mentionate in Anexa nr. 1 din Directiva 92/43/CEE, fiind specifice sectoarelor superioare a râurilor si caracterizate prin: - puternica fragmentare a terenurilor, cu mare energie de relief, formând vai adânci, pâna la sisteme de chei; - debite variabile sezonier, in functie de regimul precipitatiilor, cu tendinte de scadere in anul 2000; - turbiditate foarte redusa, datorita substratului litologic si a gradului mare de acoperire cu vegetatie a bazinelor hidrografice ( exceptie face Pârâul Zabala in sectorul aval de alunecarea din punctul Raoaza, unde stratele de marna alunecate au format un baraj natural pe albia minora si, fiind foarte usor solubile, sunt in permanenta levigate si transportate in aval ); - conform indicilor de naturalitate a mediului, calculati pentru sectorul montan, se constata ca aceste habitate se incadreaza in categoria terenurilor cu echilibru ecologic foarte slab afectat, spre deosebire de evolutia negativa inregistrata in aval; Lacuri din zona montana. Lacul Negru, in suprafata de cca. un hectar, este situat la altitudinea de 1250 m, pe versantul sudic al Dealului Negru din bazinul superior al Izvoarelor Narujei;S-a format in urma unei alunecari uscate pe fata de strat, fiind individualizat prin prezenta unei turbarii active si flotante la suprafata lacului, constituind un habitat unic in Vrancea, corespunzator tipului nr. 7110 din Anexa 1 a Directivei 93/43/CEE, din 21 Mai 1992 ( Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de conservare ).Acest habitat a fost declarat arie protejata.

Vai si ape curgatoare din zona colinara si de ses Se caracterizeaza prin debite crescute, turbiditate marita si un chimism al apelor determinat de natura rocilor din bazinul hidrografic; Compozitia chimica, evidentiaza preponderenta ionilor de Cl si Na pe R. Milcov si Putna si a celor de HCO3 si Na pe R. Râmna, demonstrând particularitatile de acumulare a sarurilor si neomogenitatea geochimica din bazinul de receptie al Putnei. Calciul nu depaseste nici la valorile maxime, limitele pentru categoria a III a de calitate, cele mai mari valori fiind intâlnite pe R. Milcov. Magneziul variaza intr-un ecart redus, in timp se sulfatul se gaseste in concentratii mari ( 5-870 mg/l ), fiind pus pe seama concentratiilor gipsifere existente in bazinul mijlociu al Putnei. In cea mai mare parte, acest tip de habitat este puternic antropizat, calitatea factorilor de mediu fiind degradata datorita activitatii umane. Ca urmare a secetei din anul 2001, debitele râurilor au scazut considerabil, multe dintre biocenozele specifice acestui tip de habitat fiind afectate. Habitate cu un grad mai mare de naturalitate exista in Lunca Siretului, unele suprafete reprezentative fiind puse sub regim de ocrotire, fiind declarate arii protejate.

Lacuri din zona colinara si de ses. Aceste tipuri de habitate ocupa suprafete restrânse , singurul lac important existent in zona colinara fiind localizat lânga Comuna Vintileasca. ~n acest lac, cu toate ca chimismul apei permite dezvoltarea unei biocenoze caracteristice, temperatura scazuta a apei constituie un factor restrictiv in dezvotarea unui ecosistem echilibrat.

54


Lacurile din zona de ses sunt in cea mai mare parte de origine antropica ( lacuri de baraj- acumularea Calimanesti, iazuri- Calieni, helestee- Mândresti, balti formate in urma exploatarii de agregate minerale- Doaga, Suraia, etc. ), si sunt in cea mai mare parte afectate de seceta si de procese de eutrofizare.

Habitate terestre

Habitate terestre din zona montanaOcupa aproximativ 1/3 din suprafata judetului, si sunt habitatele cu cel mai mare grad de naturalitate, datorita faptului ca relieful constituie un factor restrictiv pentru desfasurarea majoritatii activitatilor antropice.Formate pe un teritoriu de o mare varietate litologica si structurala, apartinând zonei flisului, habitatele montane sunt rezultatul interactiunii, in timp, a factorilor interni si externi de modelare a scoartei terestre, fiind caracterizate prin: mari diferente altitudinale si, respectiv, energie de relief; o puternica fragmentare a reliefului, declivitate variabila pâna la foarte accentuata, expoxitii de versant diferite, astfel incât apar microclimate foarte variate, consecinta de ansamblu fiind mozaicarea conditiilor stationale pedogenetice si a diversitatii biologice ( etaje de vegetatie, asociatii floristice si faunistice).In aceste conditii , impuse de cadrul natural, echilibrul ecologic este foarte fragil, putând fi afectat in primul rând de activitati antropice , ca, de exemplu : - defrisarea ariei protejate” Padurea Izvoarele Narujei ”, in suprafata de 78 ha, in anii 1970-1980, pentru constituirea unei pasuni a dus la degradarea terenului prin eroziuni de suprafata,- taierile ” in ras ” a arboretelor forestiere de pe Muntele Pietrosul, in aceeasi perioada si in acelasi scop;- pasunatul si circulatia oilor pe curbe de nivel, pe pante de peste 45 de grade pe versantul sudic al Muntelui Coza, a condus la amorsarea eroziunilor de suprafata si profunzime (” badlanduri ”); idem ,zona Golul Roibului .

Tipuri de habitate protejate situate in zona montana a judetului Vrancea

Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanicaComunităţi de tufărişuri joase pioniere ce invadează formaţiunile deschise de pajişti higrofile. Aceste comunităţi sunt instalate în special pe nisipurile fine ce se formează în luncile din bazinete depresionare. Comunităţile depind de regimul hidrologic sezonier, cu vârf de primăvară. Speciile caracteristice sunt Myricaria germanica(catina mica) şi Salix sp. (Salix elaeagnos în special). Acest tip de habitat este foarte fragil, fiind dependent în totalitate de regimul hidrologic. În cazul instalarii unui regim hidrologic controlat, habitatul va dispare. Este habitat preferat de Lutra lutra(vidra), care îşi construieşte aici locul de iernat şi vizuina pentru creşterea puilor. De asemenea Lutra lutra foloseşte acest habitat ca refugiu, pentru a se apăra de prădători.

Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbaceeAcest tip de habitat este dat de formaţiunile vegetale deschise pioniere formate din plante ierbacee sau subfrutescente. Cele mai multe specii sunt de tip alpin, aceste specii colonizând bancurile nisipoase din lungul pârâurilor repezi ce străbat altitudini de peste 900 m. Regimul hidrologic este cu un maxim de primăvară şi minim de iarnă. Acest habitat are două subtipuri: formaţiuni vegetale deschise cu Epilobium şi formaţiuni vegetale deschise sau închise cu Epilobium şi Calamagrostis). Dintre speciile carcateristice aminitim: Astragalus sp., Dryas octopetala, Epilobium, Gyphophila repens, Rumex sp., Saxifraga aizoides, Saxifraga bryoides, Saxifraxa caerulea, Calamagrostis sp., Fumana procumbens, Hieracium pilloseloides, Myricaria germanica etc.

55


Pajişti boreale şi alpine pe substrat siliciosFormaţiuni vegetale boreo-alpine de altitudini de peste 900 m, cu Juncus trifidus, Nardus stricta şi Carex nigra, muşchi şi licheni.

Fâneţe montane;Fâneţe montane bogate în specii mezofile, situate la altitudini mai mari de 600 m, dominate de Trisetum flavescens cu Silene dioca, Silene vulgaris, Anthoxanthum odoratum, Geranium sp., Pimpinella major, Thlaspi sp., Phytheuma orbiculare, Alchemilla sp., Cirsium sp., Festuca sp.

Fâneţe împădurite;Un complex de vegetaţie alcătuit din mici suprafeţe ocupate de specii de foioase şi tufărişuri întrerupte de poieni. Apar specii precum: Fraxinus excelsior(frasin), Betula pendula(mesteacan), Tilia cordata(tei), Ulmus glabra(ulm), Alnus incana(arin). Este bine dezvoltată flora epifitică. În poieni apar specii rare, vulnerabile, precum orhideele, papucul doamnei, bulbucul de munte, genţiana. Poienile necosite sunt invadate rapid de tufărişuri. În acest habitat nu sunt incluse arealele părăsite şi invadate de tufărişuri. Este un habitat preferat de ungulate, care găsesc aici locuri de hrănire şi refugiu.

Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae);Comunităţi de plante formate pe roci silicioase, de la baza muntelui până la cele mai mari altitudini. Formaţiunile suport sunt grohotişuri de diferite granulometrii, cu suprafeţe diferite. Printre plantele întâlnite amintim: Androsacae alpina, Achilea nivalis, Geum reptans, Saxifraga bryoides, Doronicum stiriacum, Doronicum gradiflorum, Luzula sp.

Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion Comunităţi pioniere din alianţa Sedo-Scleranthion ce colonizează suprafeţele cu strat superficial de sol de pe rocile silicioase. Această comunitate de vegetaţie deschisă este dominată de muşchi, licheni şi specii din Crassulacea. Printre plantele întâlnite amintim: Sempervivum montanum, Sedum annuum, Silene rupestris, Veronica sp., Allium montanum, Sedum acre, Sedum reflexum, Scleranthum perennis, Rumex acetosella(macris).

Păduri tip Luzulo-FagetumFăgete montane cu largă răspândire în aria protejată Tişiţa, cuprinzând subetajele făgetelor propriu-zise (păduri monospecifice de Fagus sylvatica-fag), subetajul pădurilor de fag cu brad şi suetajul pădurilor de fag cu molid şi brad. Toate aceste tipuri sunt dezvoltate pe soluri acide, pe parterul pădurii întâlnindu-se specii ca: Luzula luzuloides, Polytrichum formosum, Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus(afin), Pteridium aquilinum.

Păduri tip Asperulo-FagetumFăgete montane pure, în amestec cu brad sau cu molid şi brad de pe soluri neutre sau aproape netre cu mull. Pe parterul pădurii speciile întâlnite sunt în special Anemone nemorosa, Galium odoratum, Melica uniflora şi Dentaria sp.

Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montanePăduri acidofile dominate de Picea abies(brad), aparţinând alianţei Vaccinio-Piceetea, cu Vaccinium pe parterul pădurii. Aceste păduri pot avea o densitate mare de arbori, dar cel mai adesea arborii sunt foarte rari, lăsând loc tufărişurilor monate din genul Vaccinium

Habitate terestre din zona colinara

56


Acest tip de habitat ocupa cca. 1/3 din suprafata totala a judetului si sunt habitate puternic antropizate si artificializate, cu o diversitate biologica mai redusa ( exceptie facând terenurile acoperite cu vegetatie forestiera ) Amplasate pe un substrat litologic friabil, aceste habitate sunt puternic afectate de procese actuale de degradare : eroziune de suprafata si adâncime, alunecari de teren. Pe lânga factorii naturali, alte cauze ale degradarii terenurilor sunt de origine antropica: modul de utilizare si gospodarire a terenurilor ( despaduriri, araturi perpendiculare pe curba de nivel, lipsa de amenajare corespunzatoare a bazinelor torentiale si a malurilor râurilor ). Habitatele acoperite cu vegetatie forestiera din aceasta zona, prezinta diferite grade de naturalitate, fiind intâlnite ecosisteme in biostazie ( grad de acoperire cu vegetatie forestiera aproape de 100% ), dar si in evolutie regresiva ( pasuni, pajisti, fânete, paduri defrisate ).Habitate terestre din zona de câmpie Ecosistemele caracteristice habitatelor din zona de câmpie se afla in stare de parastazie, structura elementelor constitutive precum si relatiile dintre acestea fiind artificializate prin efectul activitatilor antropice, constând in defrisarea ,in trecut, a majoritatii padurilor de sleau si destelenirea vegetatiei de stepa, in vederea practicarii agriculturii intensive, dezvoltarii localitatilor, a industriilor si cailor de comunicatie.

Habitate terestre din zona de câmpie

Ecosistemele caracteristice habitatelor din zona de câmpie se afla in stare de parastazie, structura elementelor constitutive precum si relatiile dintre acestea fiind artificializate prin efectul activitatilor antropice, constând in defrisarea ,in trecut, a majoritatii padurilor de sleau si destelenirea vegetatiei de stepa, in vederea practicarii agriculturii intensive, dezvoltarii localitatilor, a industriilor si cailor de comunicatie. Habitate care si-au pastrat un grad mai mare de naturalitate, sunt terenurile saraturoase ( improprii agriculturii ) si cele acoperite de paduri.

Tipurile de habitate din Directiva Habitate se regasesc in Anexa 3.

Flora şi fauna sălbatică FLORA spontana a judetului vrancea cuprinde 1375 de specii si 99 subspecii de plante superioare, apartinând la 109 familii si 515 genuri, dintre care 34 sunt ferigi, 9 gimnosperme si 1332 angiosperme. Din punct de vedere geobotanic, cea mai mare parte a judetului apartine Regiunii Euro-Siberiene cu : Provincia Europeana Est-Carpatica si Circumscriptia Flisului Moldo-Transilvan in zona montana si Provincia Balcano-Moesica si Circumscriptia Moldova de Sud in zona colinara. Zona de câmpie apartine Regiunii Irano-Turaniana cu Provincia Ponto-Sarmatica si Circumscriptia de câmpie Baragan-Siretul Inferior.

Din punct de vedere floristic, au fost determinate peste 150 de asociatii vegetale, iar in zona montana si colinara se remarca prezenta a numeroase specii endemice dintre care mentionam : Aconitum moldavicum, Campanula carpatica(clopotei), Cardamine glanduligera, Chrysanthemum rotundifolium, Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, D. tenuifolius, Hepatica transsilvanica(crucea voinicului), Poa nemoralis ssp. rehmanni, Ranunculus carpaticus(piciorul cocosului), Sesleria heufferiana, Symphytum cordatum(cimbrisorul), Thymus comosus, precum si specii monumente ale naturii: Taxus bacata(tisa), Leontopodium alpinum(floarea de colt), Cyprypendium calceolus(papucul doamnei), Trollius europaeus(bulbuc de munte), iar in zona de câmpie - Fritillaria meleagris(lalea pestrita)

57


Specie declarata Monument al Naturii - In Cheile Tisitei se afla la cea mai joasa altitudine din tara. In trecut exista pe intregul sector al Cheilor Tisitei, dar astazi poate fi intalnita doar pe versantii estici in sectorul median al paraului Tisita.

Leontopodium alpinum – specie Monument al Naturii

Specie ocrotita, mentionata in Anexele 3 si 4 la Legea 462/2001 a carei existenta presupune declararea unor arii speciale de conservare. Este intalnita pe soluri umede pe terasa paraului Tisita , langa cantonul silvic Gura Tisitei.

Cypripedium calceolus – determinata in anul 1998 la Gura Tisitei

Roua Cerului (Drosera rotundifolia L.) pe turbăria Lacului Negru.

58


Cel mai ridicat grad de naturalitate este asigurat in arboretele forestiere, pluriene, de tip natural-fundamental din zona montana si colinara unde daunele produse de factorii meteo-climatici si biologici sunt nesemnificative ( rupturi si doborâturi de vânt si zapada, seceta, boli si daunatori ), spre deosebire de arboretele artificiale echiene si scoase in afara habitatelor naturale ca, de exemplu pinul cultivat la câmpie. In zona montana si colinara, efectele aridizarii climatului s-au resimtit in special la nivelul pasunilor si fânetelor, precum si la productia fructelor de padure : afin, merisoare, zmeura si ciuperci . In lunca Siretului, in aval de acumularea hidroenergetica Calimanesti se manifesta fenomene de uscare la arboretele forestiere din zavoaie datorita coborârii nivelului pânzei freatice. In zona de câmpie terenurile saraturate sunt caracterizate printr-o flora specifica : iarba grasa ( Salicornia herbacea si Sueda maritima ).

FAUNA SALBATICA de vertebrate este specifica habitatelor zonei transpalearctice dintre care : 40 specii de mamifere, 220 de specii de pasari sedentare, de pasaj, oaspeti de iarna sI de vara ( dintre care 53 sunt clocitoare ), 9 specii de reptile, 12 specii de batracieni, 32 specii de pesti cu urmatoarele mentiuni : efectivele faunei de mamifere se mentin in limite constante, cu tendinte de crestere constatata la speciile de interes cinegetic .

Rupicapra rupicapra-capra neagra Specie reintrodusa intr-un areal istoric, dar care in prezent populeaza intregul bazin hidrografic al paraului Tisita. Datorita conditiilor trofice numarul exemplarelor depaseste cifra de 250, evolutia efectivului putand fi insa influentata de activitati antropice.

Vipera berus-vipera

Specie protejată, vipera neagră a fost găsită în anul 2003 în arealul Cheile Ţişiţei, în jurul punctului Gura Tişiţei. Determinarea acestei specii este deosebit de importantă deoarece, în zona Culmea Porcului fiind înregistrate mai multe exemplare, mature şi bine dezvoltate, sugerând un areal important al acestei specii. Din Culmea Porcului migrează spre Tişiţa, pe această rută fiind deosebit de sensibilă la impactul antropic.

Foto 74 Ursus arctos L. . (urs) Foto 75. Felix silvestis Schreb.(pisica salbatica)

59


Foto 76. Lynx lynx L.(ras) Foto 77. Ursus arctos L.

Foto 75, 76 şi 77 - exemplare capturate şi radiomarcate în cadrul proiectului „Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea” – LIFE 02/NAT/RO/8576, finanţat de Comisia

Europeană.

Pericallia matronulaSpecie deosebit de rara, putin semnalata in alte zone ale tarii, poate fi observata mai ales in

luna iulie in partea estica a masivului Ciuta.

Pericallia matronula

La pasari se inregistreaza disparitia marilor rapitoare de zi : Gyps fulvus(vultur sur), Aegypius monachus(vultur negru) si Aquilla crysaetosacvila de munte), ca urmare a combaterii lupilor cu momeli otravite in anii ^50-^60 si reducerea efectivelor la pasarile insectivore din habitatele de

60


câmpie, puternic antropizate ca urmare a mecanizarii si chimizarii agriculturii si reducerii arboretelor forestiere; in aceasta zona a disparut, cu ani in urma, specia monument al naturii, dropia ( Otis tarda ). Fauna piscicola este repartizata zonal :- pe cursul superior al râurilor care izvorasc din M-tii. Vrancei ( zona pastravului ) unde, amonte de ultimile localitati impactul antropic este minim si, in crestere spre aval ca urmare a gospodaririi necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale depozitate in albia râurilor, dintre care, un loc important il ocupa rumegusul rezultat de la debitarea masei lemnoase;- pe cursul mijlociu al râurilor ( zona mrenei vinete ) predomina impactul negativ al deseurilor menajere.- in sectorul inferior ( zona scobarului ) se manifesta poluarea cu reziduuri provenite din sectorul zootehnic si industrial. Lista speciilor de flora si fauna protejate se regasesc in Anexa 4.

Ariile protejate recunoscute prin Legea nr. 5/2000 au suprafaţă extrem de redusă (1795 ha). Chiar dacă unele sunt situate în zone cu densitate mare de carnivore mari (Tişiţa în FV Condratu, Căldările Zăbalei în FV Căldări, Cascada Mişina şi Cheile Nărujei II - Pădurea Verdele în FV Pietrosu), acestea nu pot asigura un minimum de protecţie pentru speciile de carnivore mari, datorită dimensiunilor reduse şi fragmentării . Atât timp cât habitatele caracteristice fiecărei specii nu vor fi supuse unui regim strict de protecţie, nu se poate pune problema conservării speciilor de carnivore mari. O alta componenta a diversitatii animale o constituie fauna de nevertebrate, in general mai putin cunoscuta, datorita unei cercetari insuficiente si sporadice, desi aceasta fauna, prezinta un deosebit interes din punct de vedere economic, datorita numeroaselor specii care aduc pagube in diferite sectoare de activitate ( in special in agricultura si silvicultura ), cât si, concomitent, a speciilor cu rol economic foarte important, atât in habitatele naturale , cât si in agrosisteme si fond forestier ( asa zise ” insecte utile ”-specii parazite , parazitoide si rapitoare ) care regleaza efectivele de daunatori sub pragul economic de daunare ( sub care aplicarea costisitoarelor combateri chimice a daunatorilor nu mai este justificata economiceste).

GRUP SISTEMATIC NR.specii

GRUP SISTEMATIC NR. specii

Diverse nevertebrate acvatice 43 Heteroptera 340Gastropoda 47 Planipennia 49

Araneida 74 Necoptera 9Opilionida 28 Trichoptera 19

Pseudoscorpionida 5 Hymenoptera 92Acari 4 Diptera 131

Myriapoda 18 Lepidoptera 686Collembola 22 Coleoptera 97

Insecte acvatice 25 TOTAL NR. SPECII 1689

Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,inclusiv ca resurse genetice

Valorificarea economica a unor componente a diversitatii biologice s-a bazat pe eliberarea autorizatiilor de mediu in conformitate cu prevederile O.M. nr. 647/2001 si Avizelor Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, dintre care: 37 Autorizatii de mediu pentru recoltare/ comercializare fructe de padure, ciuperci, rachita, pomi de iarna si cetina de brad, fauna de interes cinegetic etc.

61


In judetul Vrancea se recolteaza in special plante medicinale si fructe de padure(in special catina, paducel si macese), activitatile de recoltare a ciupercilor comestibile avand o amploare redusa. Deasemenea, o intensitate redusa o prezinta si activitatile de recoltare a melcilor comestibili. Activitatile de vanatoare se desfasoara cf. cotelor de recolta aprobate prin acte normative in vigoare.

2.2.6. STAREA ARIILOR PROTEJATE

Activitatea de teren desfasurata in scopul atingerii obiectivelor enumerate s-a bazat in mare parte pe efectuarea a numeroase controale in ariile protejate si pe efectuarea unor deplasari in areale cu habitate naturale.Ca urmare a controalelor efectuate in ariile protejate au fost reliefate urmatoarele aspecte :

Suprafata actuala a ariilor protejate din judetul Vrancea a fost diminuata(cf. Legii nr. 5/2000) pana la limita aplicarii unor masuri viabile de conservare a biodiversitatii si a cadrului natural;

Cercetarile efectuate pana in 2003 si ulterior evidentiaza faptul ca arealul Carpatilor de Curbura conserva inca numeroase habitate naturale si o flora si fauna salbatica de interes comunitar care necesita masuri urgente de punere sub regim de ocrotire;

Aplicarea Legii nr. 1/2000 a dus la aparitia unor conflicte socio-economice cu impact semnificativ asupra unor arii protejate ( majoritatea ariilor protejate sunt limitrofe unor terenuri proprietate particulara, lipsa unui personal de paza putand duce la aparitia unor tentative de frauda in perimetrele ocrotite);

In contextul scaderii nivelului de trai al populatiei autohtone sunt tot mai greu de aplicat masuri de gestionare durabila a resurselor naturale, fara identificarea unor alternative care sa suplineasca activitatea de baza ( economia forestiera ) ;

Modul de implicare in administratia ariilor protejate a cadrelor silvice este deosebit de superficial, cunostintele acestora in domeniu fiind lacunare si/sau insuficiente pentru aplicarea unor planuri de managenent corecte. In plus se configureaza tot mai accentuat conflictul aparut intre interesele economice ale silvicultorilor si interesul pentru conservarea biodiversitatii ( a se vedea modul de gestionare a faunei de interes cinegetic si modul de aplicare a regimului silvic ) ;

Seceta prelungita a reliefat faptul ca actiunile de reimpadurire cu specii de arbori aflate in afara arealului natural nu duce decat la o ameliorare temporara a factorilor de mediu, in prezent aceasta artificializare a vegetatiei forestiere fiind materializata prin fenomene de uscare in masa. ( Ex. Zavoaiele din Lunca Siretului s-au uscat ca urmare a plantarii unor specii de plop occidental );

Pentru buna administrare a ariilor protejate si a unor habitate naturale de interes conservativ din judetul Vrancea s-au realizat urmatoarele :

identificarea limitelor si a punctelor reper pentru realizarea cadastrului ariilor protejate;realizarea unor panouri de semnalare a ariilor protejate ( Focul Viu, Dalhauti, Cascada Putnei,

Reghiu-Scruntaru, Pr. Bozu, Cheile Tisitei, Lacul Negru realizarea de masuratori topometrice asupra unor cascade in vederea intocmirii documentatiilor

stiintifice;au fost obtinute avizele favorabile ale CMN – Academia Romana pentru suprafata de 22 Ha de

faneata in Poiana Muntioru si pentru extinderea ariei protejate Tisita de la suprafata de 307 ha la 2 700 ha;

s-au realizat studii populationiste asupra unor specii de plante : Lalea pestrita ( padurea Ursesti ), Tisa ( Padurea Cenaru ), Sangele voinicului ( Poiana Muntioru ), Bulboci de munte ( Poiana Muntioru ), Crucea voinicului ( Tisita ) ;

s-au realizat numeroase observatii asupra avifaunei in vederea identificarii unor zone cu aglomerari mari in timpul pasajului de primavara;

s-au implementat masuri pentru asigurarea salubrizarii in zone cu trafic turistic ridicat;62


s-au realizat materiale pentru popularizarea ariilor protejate si pentru constientizarea opiniei publice in ceea ce priveste comportamentul de vizitare a ariilor protejate;

in colaborare cu Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Focul Viu s-a implementat proiectul: Masuri de reconstructie ecologica a ariei protejate Lacul Negru, actiune care a presupus realizarea unei infrastructuri de vizitare si informare a turistilor, precum si derularea unei campanii de constientizare a importantei acestei arii protejate.

In vederea conservarii habitatelor de interes comunitar din aria protejata Lacul Negru, s-a depus la Academia Romana documentatia necesara extinderii suprafetei la 84,4 Ha.

Foto 87. Podeţul de vizitare şi panoul indicator al Lacului Negru

Foto 88. Vedere asupra podeţului de vizitare a turbăriei Lacului Negru

Lista ariilor naturale protejate din judetul Vrancea se regasesc in Anexa 5.

Proiecte internaţionale

CONSERVAREA IN SITU A CARNIVORELOR MARI DIN JUDETUL VRANCEA Finantare Comisia Europeana – Directoratul General pentru Mediu

63


Agentia de Protecţie a Mediului Vrancea implementeaza în perioada 1 septembrie 2002 – 30 noiembrie 2005 proiectul „Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea” LIFE02NAT/RO/8576, finanţat de Comisia Europeană, Directoratul General Mediu prin programul LIFE III – LIFE Nature. Proiectul are drept scop conservarea, administrarea şi refacerea populaţiei viabile de carnivore mari aparţinând speciilor Ursus arctos, Lynx lynx şi Canis lupus ca parte a ecosistemelor judeţului Vrancea şi în coexistenţă cu populaţia locală. Pentru atingerea acestui scop sunt implementate acţiuni cum ar fi: analiza şi identificarea habitatelor prioritare ale carnivorelor mari care nu sunt încă protejate; crearea unui Centru de Monitorizare a Carnivorelor Mari; monitorizarea prin telemetrie a carnivorelor mari; stoparea declinului speciilor de carnivore mari; îmbunătăţirea şanselor de refacere a populaţiilor de carnivore mari prin derularea unei campanii educaţionale; dezvoltarea unei scheme locale de management pentru carnivorele mari etc.Rezultatele scontate sunt: controlul mortalităţii carnivorelor mari datorită conflictelor cu localnicii; o reţea ecologică de protecţie a acestora; îmbunătăţirea sistemului de pază prin activităţi de avertizare şi cursuri de reciclare; un plan local de management a carnivorelor mari; o schemă de compensare a pagubelor produse de carnivorele mari; îmbunătăţirea sistemului de protecţie a stânelor din zonele populate de carnivore mari prin crearea unei zone demonstrative la Bârseşti; implementarea campaniei de creştere a conştientizării în ceea ce priveşte vulnerabilitatea carnivorelor mari.Partenerii Agentiei de Protecţie a Mediului Vrancea în acest proiect sunt: Universitatea din Bucureşti – Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact, Direcţia Silvică Vrancea, Consiliul Judeţean Vrancea, Prefectura Vrancea, Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie Romania, Primăria comunei Bârseşti şi Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Focul Viu” Focşani.

Implementarea proiectului, a început în luna septembrie 2002 iar termenul de finalizare este noiembrie 2005, din totalul de 20 de acţiuni principale până la date de 01.03.2004 s-au implementat 7 acţiuni, restul acţiunilor fiind cu perioadă de implementare până la finalizarea proiectului.

MASURI DE MANAGEMENT SI RECONSTRUCTIE ECOLOGICA A ARIEI PROTEJATE LACUL NEGRU ( Finantare Fundatia pentru Parteneriat Comunitar Miercurea Ciuc)

Obiectivul general

Obiectivul general al proiectului consta in realizarea unui sistem de amenajari si dotari, precum si a unui program de actiuni, in scopul protejarii ariei protejate Lacul Negru, a protejarii patrimoniului bio-genetic in general.

Obiective specifice

In acest proiect se propune realizarea unor investitii minimale, ce vor contribui la realizarea obiectivelor eco-protective majore:

Stoparea degradatii turbariei active prin amenajarea traseelor de vizitare si extinderea suprafetei ariei protejate la intregul areal cuprins in limitele bazinului hidrografic al Paraului Lacului Negru ( cf. Legii nr. 462/2001 );Asigurarea calitatii apei Lacului Negru prin protectia arboretelor din bazinul hidrografic al Paraului Lacului Negru;Ameliorarea semnificativa a respectarii regimului juridic in vigoare pentru ariile protejate , prin implicarea autoritatilor locale de pe raza comunei Nistoresti si a Ocolului Silvic Naruja;

64


Constientizarea publicului larg asupra valorii patrimoniului natural si a posibilitatilor de exploatare durabila din perimetrul ariei protejate;Antrenarea reprezentantilor comunitatilor locale ( invatamant, administratie, agenti economici ) in activitati eco-protective;Realizarea unor venituri suplimentare pentru administratorul ariei protejate in urma aplicarii taxelor de vizitare, in scopul finantarii pe viitor a activitatilor de management;Aprofundarea cunostintelor stiintifice referitoare la patrimonial natural local – inventarierea speciilor, stabilirea conexiunilor ecologice, determinarea factorilor favorizanti sau perturbatori etc.

Coordonarea proiectului :Proiectul va fi coordonat de o echipa de specialiate din cadrul ADD Focul Viu, alaturi de care vor participa in calitate de parteneri specialisti din cadrul A.P.M Vrancea ( Compartimentul Protectia Naturii Arii Protejate), Universitatii Bucuresti ( CCMESI ), O.S.Naruja.

MASURI DE CONSERVARE SI MANAGEMENT A ARIEI PROTEJATE LUNCA SIRETULUI – SIT DE INTERES COMUNITAR DIN JUDETUL VRANCEA( Finantare Ambasada Olandei la Bucuresti – Program Matra KNIP )

Coordonarea proiectului : Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice in parteneriat cu APM Vrancea si Directia Silvica FocsaniScopul Proiectului: Managementul ariei protejate Lunca Siretului concomitent cu implementarea unor actiuni de protectie a speciilor de pasari si a habitatelor naturale.

Obiectivele Proiectului:O.1.-Inventarierea speciilor de pasari sedentare si migratoare in vederea aplicarii unor masuri concrete de protectie;O.2.-Conservarea zonei umede Cotul Zatonului prin extinderea suprafetei ariei protejate ; O.3.-Realizarea unui parteneriat durabil intre autoritatile locale administratia ariei protejate si comunitatea locala ; O.4.-Derularea unei campanii de constientizare a valorilor patrimoniului natural si a importantei avifaunistice a ariei protejate si zonelor umede invecinate ;O.5.-Realizarea planului de management al ariei protejate Lunca Siretului

CENTRU COMUNITAR PENTRU SALVAREA SI INGRIJIREA ANIMALELOR SALBATICE

Coordonarea proiectului : Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice in parteneriat cu APM Vrancea , Consiliul Judetean Vrancea, Muzeul de Stiintele Naturii Vrancea si Directia Silvica Focsani

Proiectul este derulat in cadrul programului KNIP, si are ca scop conservarea faunei salbatice din judetul Vrancea prin masuri de salvare si ingrijire a animalelor si pasarilor salbatice bolnave sau ranite.

Obiectivele proiectului sunt:crearea unui Centru de Salvare si Ingrijire a faunei salbatice in cadrul punctului zoologic din Crangul Petresti;existenta unui serviciu permanent de ingrijire a animalelor si pasarilor ranite sau bolnave.

65


2.2.7. STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM) face parte din

sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romaniei, din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor Apelor si Mediului (MAPAM). Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizeaza în baza Legii protecţiei mediului 137/1995, republicata in 2000, şi a Ordinului nr. 338/2002 al Ministrului Apelor şi Protecţiei mediului.

Infiintata in anul 1962, RNSRM constitue o componenta specializata a sistemului national de radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor MAPAM privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.

La nivelul anului 2004, RNSRM a cuprins un numar de 37 de statii din cadrul Agentiilor de protectia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologica fiind asigurata de laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM,Bucureşti.Staţia de Radioactivitatea Mediului Focsani şi-a început activitatea în mai 1988, efectuand în prezent măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite in aer.Staţia de Radioactivitatea Mediului Focsani deruleaza un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

Programul standard de supraveghere a radioactivitatii mediului

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Vrancea rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol şi vegetaţie.

S-a efectuat un număr de 8381 analize beta globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma externă.

În cursul anului 2004 activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.

Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice teritoriului judeţului (valoarea medie anuala fiind de15.7 Bq/m3 pentru Rn si 0.5 Bq/m3

pentru Tn).Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale limitelor de avertizare, variind intre 0.064 – 0.131 µGy/h.

Nivelul mediu anual al radioactivitatii factorilor de mediu, masurati in cursul anului 2004, este in continua scadere fata de nivelul din perioada accidentului de la Cernobil. La nivelul anului 2004, se observa continua diminuare a amplitudinii maximului anual a contaminarii radioactive, principala sursa de contaminare artificiala a judetului fiind reprezentata de procesele de resuspensie de pe sol, importanta fiind contaminarea initiala (din timpul accidentului de la Cernobil) a judetului.Programe speciale de supraveghere

66


În cursul anului 2003 Staţia de Radioactivitatea Mediului Focsani a executat prelevări şi măsurători de probe în afara Programului Standard pentru urmărirea radioactivităţii beta globale a râului Siret – Post Cosmesti .

Recoltările s-au efectuat lunar de pe raul Siret din punctul Cosmesti dupa confluenta cu raul Trotus. S-a recoltat un volum 0.001 m3 apa de suprafata supus prelucrarii si masurarii.

2.2.8. STAREA AŞEZĂRILOR UMANE

Aşezările umane

Extinderea mediului urban

In vederea extinderii mediului urban s-a procedat in principal la modificarea PUG-urilor pentru atragerea anumitor suprafete in intavilanul localitatilor in scopul extinderii perimetrului construibil.Astfel in anul 2003 la nivelul orasului Odobesti suprafata de teren atrasa in intravilan a fost de 12.09 ha ,in orasul Marasesti s-a atras in intravilan o suprafata de 99.9 ha , in orasul Panciu suprafata terenurilor atrase in intravilan este de 100.7 ha.

Procesul de urbanizare

Politica in domeniul locuirii are ca principal element cresterea gradului de satisfacere a nevoii de locuinte . La nivelul orasului Focsani s-a finalizat realizarea a 243 locuinte ANL , fiind in acelasi timp atacate lucrarile pentru inca 580 de apartamente .S-a inceput in parteneriat cu o firma olandeza MG construirea unui bloc de 12 locuinte sociale . In celelalte orase ale judetului respectiv Adjud , Panciu , Odobesti , Marasesti sunt in curs de finalizare locuinte ANL pentru tineret . Fondul de locuinţe

JudeţAnii

TotalLocuinţe (număr)

Camere de locuit(număr)

Suprafaţă locuibilă(mii m²)

Vrancea1990 139815 337998 4278.41995 137500 369217 4749.02000 141011 384137 5000.92001 145395 412110 5695.72002 146063 414319 5736.7

2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi zgomotul urbanIn ultimele decenii, calitatea mediului urban a suferit o serie de schimbări. Calitatea aerului,

intensitatea zgomotului şi traficul tot mai dens sunt o problemă majoră în oraşele europene. Spaţiile deschise şi zonele verzi sunt în permanenţă ameninţate de nevoia tot mai mare de spaţiu, care deja este limitat. Oraşul este un mare consumator de resurse şi un mare producător de emisii poluante şi deşeuri, fiind în aceste condiţii o continuă ameninţare şi presiune pentru mediul local şi global.Populaţia Judeţului Vrancea trăieşte în proporţie de 37.98 % în mediul urban.

Conform analizelor prelevate rezulta o stare generala ce se incadreaza in limitele STAS 12574/87 pentru poluantii gazosi SO2, NO2, NH3,H2S ,pulberi sedimentabile .

67


Poluantul pulberi in suspensie PM10 monitorizat in punctul A.P.M. Focsani nu prezinta depasiri a concentratiei medii anuale (53 µg/m3) fata de valoarea limita anuala de 60 µg/m3 impusa de O.M. 592/2002 .

ZgomotulFoarte supǎrǎtoare ,pentru omul civilizaţiei tehnice, este poluarea fonicǎ care are efecte dintre

cele mai variate asupra sǎnǎtǎţii umane: stimuleazǎ stresul, creşte tensiunea arterialǎ, provoacǎ mici disfuncţii psihiatrice şi tulburǎri ale somnului, scade abilitatea şi eficienţa muncii, scade abilitatea de comunicare, contribuie la creşterea numǎrului de persoane cu afecţiuni auditive şi deranjamente cauzate de vibraţii.

Poluarea sonora a fost monitorizată de catre DSP Vrancea numai în municipiul Focşani dar în ultimii ani, nu au mai fost organizate etape de măsurare a nivelului de zgomot exterior. La măsurătorile efectuate până în anul 2002, s-au înregistrat frecvente depăşiri ale limitelor maxime admise de zgomot, valorile obţinute fiind caracteristice zonelor zgomotoase şi foarte zgomotoase. In condiţiile în care în mun. Focşani nu există importante surse fixe de zgomot, creşterea nivelului de poluare fonică poate fi pusă pe seama intensificării traficului auto care generează o poluare fonică difuză, mai intensă în zonele centrale şi cele limitrofe unor obiective de interes public (gară, autogară, pieţe agro-alimentare) sau de producţie, precum şi în zonele de trafic al autovehiculelor de mare tonaj şi cele de intrare-ieşire în/din localitate.

2.2.8.2.. Situatia zonelor verzi si a zonelor de recreereIn orasul Focsani totalul spatiilor verzi existente este de 750.000 mp. Municipiul Focsani beneficiaza de zone peisagistice ce pot indeplini functia de agrement , la

distante de 1-2 Km. Acestea sunt : zona Golesti-pod Milcov ; zona Balti Mandresti ; plaja Putna; padurea Cringul Petresti , rezultand un total de 155 ha.

In orasul Panciu suprafata totala de spatii verzi este de 11 ha , din care:- parcuri : 3,2 ha- stadion : 1,5 ha- spatii florale amenajate : 1,8 ha- spatii florale-aliniamente : 2,1 ha- spatii verzi in cvartale de locuit : 2,4 ha

In orasul Odobesti suprafata totala de spatii verzi este de 10.5 ha In orasul Marasesti suprafata totala de spatii verzi este de 3 ha In orasul Adjud suprafata totala de spatii verzi este de 41.5 ha

In orasul Panciu suprafata totala de spatii verzi este de 11 ha

Situatia Monumentelor naturii Pe teritoriul judetului Vrancea sunt urmatoarele monumente ale naturii :arbori ocrotiti:

Municipiul Focsani :Stejar ( Quercus robur L. ) - (str. Magura nr. 38) -vârsta estimata: 450 de aniStejar ( Quercus robur L. ) - str. Tineretii nr. 10 - vârsta estimata: 500 de aniStejar ( Quercus robur L. ) - str. Timis nr. 13 - vârsta estimata: 450 de aniStejar ( Quercus robur L. ) - str. lânga Primaria veche - vârsta estimata: 500 de aniStejar ( Quercus robur L. ) - str. Al. Golescu nr. 14 - vârsta estimata: 450 de aniStejar ( Quercus peduculiflora K. Koch. ) - str. Bucegi 2 ex. - vârsta estimata: 450 de ani

68


Platan ( Platanus acerifolia (Ait.)Willd ) - Fundatura Cuza Voda - vârsta estimata: 300 de aniUlm ( Ulmus minor Mill ) - str. Simion Barnutiu nr. 1 - vârsta estimata: 250 de aniTei ( Tilia cordata Mill ) - str. Cuza Voda nr. 6 - vârsta estimata: 150 de ani

Orasul Panciu:Stejar ( Quercus robur L. ) - str. Sovejei ( lânga statuia Eroului Necunoscut )Gorun ( Quercus petraea ( Matt. ) Liebl. ) - str. MunciiPlatan ( Platanus acerifolia ( Ait. ) Willd ) - str. Sovejei ( lânga Posta )- Orasul Odobesti:Tisa ( Taxus baccata L. ) - 2 ex. in parc- Comuna SovejaLarice ( Larix decidua Mill )- 3 ex. lânga Mausoleu- Comuna Cârligele:Stejar ( Quercus robur L. ) - 5 ex. in curtea {colii Generale- Magura OdobestiLarice ( Larix decidua Mill )- 2 ex. In ariile protejate exista numerosi arbori seculari si specii Monumente ale Naturii dintre care se remarca arboretul de tisa din Padurea Cenaru (741 exemplare , fiind pe locul al IV-lea pe tara ). Pentru ocrotirea arborilor monument al naturii, s-a inceput confectionarea si instalarea unor panouri de semnalare a acestora.

Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în zonele locuite

Deoarece nu există un indicator operaţional precis şi complet satisfacator capabil să exprime starea de sănătate şi efectele produse de factorii patogeni din mediul ambiant, pentru aprecierea generală a stării de sănătate a populaţiei se utilizează o serie de indicatori de sănătate dintre care mai frecvent folosiţi, atât pentru individ cât şi pentru colectivitate, sunt: indicatorul de supravieţuire, indicatorii de morbiditate, indicatorii de dezvoltare fizică şi psihică şi indicatorii de mortalitate.

Pe baza acestor indicatori, evoluţia stării de sănătate a populaţiei a avut următoarele tendinţe:Rata natalităţii a înregistrat o uşoară creştere comparativ cu media pe ţară;Mortalitatea generală se menţine la o cifră ridicată datorită îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii

numărului deceselor generale. Cauzele menţinerii mortalităţii generale crescute se raportează la condiţiile precare economice, cultural-sanitare, de muncă, alimentaţie neraţională, precum şi la adoptarea unor obiceiuri dăunătoare cum sunt: alcolismul, fumatul, consumul de droguri,etc.;

Morbiditatea generală se situează, în general, în jurul mediei pe ţară. Primele 5 cauze de îmbolnavire sunt: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului genito-urinar, boli infecţioase şi parazitare, bolile aparatului circulator.

Dezvoltarea fizică este apreciată prin examene de bilanţ la populaţia şcolară, rezultatele din ultimii ani relevând scăderea procentului de copii cu dezvoltare fizică armonică în anul şcolar 2002-2003 cu aprox. 9% faţă de perioada 1999-2000 şi cu aprox. 10% faţă de 2000-2001. Pe medii de reşedinţă, dezvoltarea copiilor cu dezvoltarea dizarmonică este mai mare in mediul urban, dezvoltarea dizarmonică prin minus de greutate depăşeşte, procentual, dezvoltarea dizarmonică prin plus de greutate.

Evoluţia îmbolnăvirilor în relaţie cu mediul ► Urmărirea permanentă a morbidităţii prin boli a căror producere este influenţată şi de

poluarea aerului atmosferic, nu a evidenţiat o relaţie de cauzalitate semnificativă între numărul cazurilor şi gradul de poluare atmosferică. In absenţa unei poluări specifice a aerului atmosferic, patologia respiratorie este dominată de afecţiuni infecţioase acute respiratorii (dintre care cele mai

69


frecvente sunt faringitele şi amigdalitele acute, pneumonia, bronşita acută) a căror producere este condiţionată, ca şi în cazul afecţiunilor respiratorii cronice (astm, bronşită cronică, emfizem) de acţiunea altor factori determinanţi sau favorizanţi prezenţi în mediul profesional, în locuinţă, fumat.

► Nu au evoluat epidemii hidrice iar bolile digestive infecţioase cu posibilă transmitere hidrică (boli diareice acute, hepatita virală A, dizenteria) nu au avut o incidenţă mai mare comparativ cu anii trecuţi. Cazurile au provenit din focare familiale, apa putând fi o cale de transmitere a agenţilor patogeni având în vedere faptul că în multe cazuri, calitatea apei, în special de fântână, a fost necorespunzatoare bacteriologic.

Totodată, subliniem importanţa implicării indirecte a apei în patologia infecţioasa digestivă, prin neasigurarea continuităţii în distribuţia apei şi neasigurarea în instituţii şi unităţi de interes public a rezervelor de apă necesare pentru întreţinerea permanentă a salubrităţii spaţiilor şi pentru igiena individuală. Nu este de neglijat nici rolul vectorilor (insecte, rozătoare) a căror înmultire este favorizată de starea nesatisfăcătoare a salubrităţii.

► Intoxicaţiile acute cu nitraţi sunt puse cert în legătură cu calitatea apei de băut. De mulţi ani s-a constatat poluarea cu nitraţi a apei freatice sau de mică adâncime, în multe zone rurale în care alimentarea cu apă se face exclusiv sau preponderent din fântâni. In ultimii 5 ani s-au înregistrat 25 cazuri, din analiza zonelor din care provin cazurile, se detaşează zona Sihlea cu 7 din cele 25 de cazuri, urmată de Milcovul şi Gugeşti cu câte 2 cazuri. iar in celelalte zone: Molcovul, Gugeşti, Popeşti, Păuneşti, Vânători, Ciorăşti inregistrandu-se 1-2 cazuri.

► Toxiinfecţii alimentare: În anul 2000: un focar familial cu 2 cazuri (Focşani); 2001 şi 2002 fără episoade TIA; în 2003, un episod TIA cu 40 cazuri (din 76 consumatori), într-o colectivitate temporară de muncă (fermă viticolă Odobeşti), cu spaţii de alimentaţie colectivă neautorizate sanitar.

► Bolile profesionale: Incepând cu anul 1990, cel mai mare număr de cazuri de boli profesionale (12 cazuri/an) s-a înregistrat în anii 1994, 1995 şi 1996. Din anul 2000 şi până în august 2003 s-au înregistrat 27 cazuri (5 cazuri/2000, 8 cazuri/2001, 7 cazuri/2002, 5 cazuri/ 2003 2 cazuri/2004). Patologia profesională este dominată de astmul bronşic, iar agenţii patogeni incriminaţi cel mai frecvent sunt: pulberile de făină şi textile, lacuri, diluanţi, coloranţi.

► Boli parazitare: Evoluţia pediculozei este urmărită în unităţi cu risc epidemiogen: şcoli, grădiniţe, spitale, centre de plasament. Analiza gradului de infestare cu păduchi a relevat mentinerea la un nivel controlabil a infestarilor ,dar s-a constatat existenţa unor zone cu grad ridicat de infestare: Mărăşeşti, Homocea, Pufeşti, Slobozia Bradului,zone in care exista numeroase familii cu probleme sociale. Dificultatile legate de lichidarea fenomenului in aceste comunitati sunt datorate atat igienei precare, cat si refuzului de a accepta tratamentul.

Scabia a înregistrat un număr mult mai mare de cazuri dintre care, cele mai multe s-au înregistrat în mediul rural.

Trebuie subliniat faptul că prin aplicarea metodologiilor actuale de tratament, care au la bază combaterea infestării cu diminuarea riscurilor de toxicitate pentru om, în ultimii ani nu s-a mai înregistrat nici un caz de intoxicaţie acută cu pesticidele utilizate pentru tratarea cazurilor de pediculoză şi scabie.

► Un alt element important care condiţionează calitatea vieţii, îl reprezintă deşeurile menajere şi infestarea cu vectori (insecte, rozătoare). Pentru populaţie, impactul negativ determinat de modul de colectare şi îndepărtare a deşeurilor constă în disconfort vizual şi olfactiv, riscuri pentru sănătate generate de prezenţa agenţilor patogeni în deşeuri şi condiţiilor care favorizează transmiterea lor la om (vectorii), poluarea chimică şi biologică a mediului.

Nivelul infestării cu vectori a localităţilor este urmărit permanent fiind o acţiune inclusă în programul comunitar de sănătate în relaţie cu mediul. Vectori de interes general sunt ţânţarii şi rozătoarele, aceste vieţuitoare găsind condiţii prielnice de supravieţuire şi înmulţire în subsolurile inundate/insalubre ale blocurilor de locuinţe, la punctele neamenajate de colectare a deşeurilor menajere. In mediul rural, proliferarea rozătoarelor este favorizată şi de depozitarea produselor agricole în locuri neasigurate împotriva rozătoarelor.

70


Infestarea cu rozatoare este deosebit de puternica dar, in pofida acestui fapt,administratiile locale nu raspund obligatiilor ce le revin in organizarea lucrarilor de combatere.

Puternica infestare cu tânţari, mai ales în localităţile urbane, existenţa unui caz confirmat din judeţul nostru (în anul 2000), precum şi prezenţa de cazuri confirmate în judeţele limitrofe, plasează judeţul Vrancea în zonele cu risc crescut de producere a unei epidemii de meningoencefalită cu virusul West Nile. Acest fapt, obligă autorităţile locale, asociaţiile de proprietari/locatari, agenţii economici să ia măsuri adecvate de combatere a tânţarilor.

Rozătoarele sunt transmiţători ai agentului patogen al leptospirozei, boală infecţioasă care, în intervalul 2000-sept. 2005, a afectat 56 persoane:

Leptospiroza: nr. cazuri total judeţ urban Rural2000 16 11 52001 7 3 42002 6 - 62003 9 3 62004 4 4 02005 (ian-sept)

7 2 5

Urmărind, însă, evoluţia îmbolnăvirilor de leptospiroză în intervalul 1986-2000 , se constată creşterea numărului de cazuri începând cu anul 1997. Acest lucru poate fi datorat proliferării rozătoarelor ca urmare a neefectuării sau efectuării sporadice şi izolate a lucrărilor de deratizare în localităţi. Este încă un argument în susţinerea rolului important pe care îl au administraţiile locale în promovarea sănătăţii comunitare, prin organizarea şi susţinerea acţiunilor de deratizare în localităţi.

Se supraveghează, de asemenea şi alţi vectori cu importanţă pentru sănătatea populaţiaei: gândacii de bucătărie, furnica faraon, ploşniţe, purici, etc. Constatările referitoare la aceste insecte arată un grad ridicat de infestare cu gândaci de bucătărie atât în blocuri de locuinţe, cât şi în unele instituţii. Furnica faraon, depistată în mun. Focşani în anul 1999, în câteva blocuri de pe str. Longinescu, a fost identificată în următorii ani şi în alte zone ale oraşului: Bd. Unirii, Bd. Independenţei, Str. Târnăvitu, Str. Leopoldina Bălănuţă , procesul de lichidare a faraonului continuand.

Neefectuarea corectă a lucrărilor de combatere, neântreţinerea salubrităţii în clădiri şi la punctele de colectare a reziduurilor favorizează nu numai menţinerea focarelor, ci şi extinderea lor.

Infestarea cu ploşniţe şi purici a fost reclamată în cazul unor focare izolate, care au fost lichidate prin măsuri imediate de combatere. ► Presiuni exercitate de către poluarea sonoră:

Rezultatele măsurătorilor de zgomot exterior efectuate în ultimii ani în mun. Focşani au relevat valori care caracterizează zonele zgomotoase şi foarte zgomotoase. Dintre sursele de zgomot, ponderea cea mai mare o reprezintă traficul auto (50%) şi parcările auto (37,5%).

Condiţii de habitat:Pentru aprecierea condiţiilor de locuit, în anul 2001 a fost realizat un studiu pe baza unui

chestionar comletat pe un eşantion de 13 gospodării din mun. Focşani, cu un total de 34 persoane. Mărimea eşantionului a fost stabilită de Institutul de Sănătate Publica Bucureşti în funcţie de numărul populaţiei municipiului din anul respectiv. Rezultatele, prezentate în raportul stării de sănătate a populaţiei/2001, au relevat:- nemulţumirile legate de condiţiile de încălzire reprezintă principala cauză de disconfort generat de locuinţă atât prin insuficienţă (53,8%), cât şi (mai ales) prin cost (84,6%);

71


- disconfortul legat de modul de colecatre şi evacuare a reziduurilor solide este resimţit în proporţie de 69,23%, în timp ce nemulţumirile generate de uzura instalaţiilor interioare de colectare a apelor reziduale menajere ajung la 53,84%;- este receptată negativ în proporţii egale prezenţa insectelor şi a mirosurilor neplăcute (38,46%); - 76,92% dintre persoanele chestionate reclamă deranjul produs de zgomot. Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de: trafic auto (69,23%), parcări auto (46,15%), vecini (30,76%), activităţi comerciale şi aprovizionarea magazinelor (în proporţii egale: 20,07%), urmate de transportul public, instalaţii sanitare, lift (cu câte 15,38%), traficul feroviar şi activităţile de construcţie şi demolări (cu câte 7,69)%. - tulburările de somn datorate zgomotului sunt acuzate de 69,23% din persoanele chestionate, primele trei surse de zgomot incriminate fiind traficul auto (69,23%), parcările auto (30,76%) şi vecinii (30,76%). - simptomatologia şi patologia posibil asociate cu condiţiile de locuit, prezente în ultimile 12 luni, sunt dominate de oboseală (52,94%), dureri articulare (47,05%), tulburări de somn (35,29%), dureri de cap (32,35%). Cu nivele de 20,58% pe următorul loc se situează ulcerul gastric şi simptomele de tuse, strănut, nas înfundat, urmate de iritaţii ale ochilor şi afecţiuni respiratorii acute (17,64%), tulburări nevrotice (11,76%), alergii cutanate, hipertensiunea arterială, tăieri accidentale (8,82%). Cu procente mai mici, sunt menţionate şi alte afecţiuni: boli diareice acute, hepatita virală A, arsuri, căderi accidentale, cardiopatia ischemică. In ceea ce priveşte poluarea atmosferică, datele de care dispune D.S.P. Vrancea nu relevă o poluare semnificativă, iar din sintezele realizate de Institutul de Sănătate Publică Iaşi reiese că morbiditatea înregistrată în jud. Vrancea prin unele afecţiuni a căror producere poate fi influenţată de poluarea aerului se situează la nivele mai reduse decât în celelate judeţe ale Moldovei.

Din "Raportul stării de s1nătate a comunităţii"/2003, întocmit de D.S.P. Vrancea, au reieşit următoarele aspecte:

Situarea geografică a judeţului influenţează climatul şi, implicit, morbiditatea în rândul locuitorilor lui.

Evoluţia socială şi economică, dezvoltarea industriei textile şi alimentare în care majoritatea salariaţilor o constituie femeile, activitatea preponderent agrară şi viticolă crează amprente specifice asupra stării de sănătate a unor categorii de populaţie, modificând comportamente familiale şi obiceiuri alimentare.

Se remarcă, astfel, continua scădere a natalităţii explicabilă atât prin îmbătrânirea populaţiei, cât şi prin emigrarea tinerilor şi ocuparea femeilor în activitatea economică.

Un punct câştigat pentru judeţul nostru este căderea mortalităţii infantile, în reducerea căreia politica socială şi implicit sanitară a avut un rol important, dar frecvenţa mare a deceselor prin boli respiratorii evitabile prin îngrijire şi educaţie pentru sănătate ne arată că se mai pot face multe în aceste domenii.

Mortalitatea generală este dominată de afecţiuni ale aparatului circulator, iar morbiditatea de bolile aparatului respirator, ambele afecţiuni influenţate atât de condiţiile de mediu, cât şi de comportamentul alimentar şi calitatea nutritivă a alimentelor.

Şi în anul 2003 s-a menţinut tendinţa de creştere a procentului de probe de apă necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, mai ales în instalaţiile rurale datorită atât întreţinerii necorespunztoare a instalaţiilor, cât şi distribuţiei intermitente şi neefectuârii ritmice a dezinfecţiei apei.

Seceta manifestată în ultimii ani a afectat debitul unor surse de apă generând dificultăţi de aprovizionare ale unor zone.

Exceptând intoxicaţiile acute cu nitraţi în producerea cărora implicarea apei este certă, pentru creşterea morbidităţii prin unele boli contagioase precum bolile diareice şi hepatita virală, implicarea apei nu afost dovedită ca sursă sau cale de transmitere ci mai mult ca factor favorizant prin absenţă sau intermitenţă.

72


Calitatea aerului, în absenţa unei industrii generatoare de poluare, poate fi influenţată semnificativ de traficul rutier dar legătura dintre poluarea aerului şi morbiditatea relativ crescută în special prin afecţiuni ale căilor respiratorii superioare nu poate fi demonstrată statistic.

Colectarea şi depozitarea deficitară a deşeurilor menajere şi lipsa/funcţionarea nesatisfăcătoare a sistemelor de colectare a deşeurilor lichide (în special îm rural) sunt un factor de risc pentru sănătate, rezolvarea acestor probleme ţinând de programele de reabilitare locale.

Deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală sunt relativ bine gestionate dar având în vedere perspectiva eliminării până în 2008 a instalaţiilor de incinerare existente la nivelul spitalelor, este posibilă apariţia unor disfuncţionalităţi în managementul acestor deşeuri după închiderea instalaţiilor de incinerare.

Continuă să se facă necorespunzător, atât ca ritmicitate cât şi calitate, lucrările de dezinsecţie şi deratizare a localităţilor, cu mare risc pentru sănătatea şi confortul locuitorilor.

In privinţa igienei alimentelor, unităţile de producţie, depozitare şi desfacere monitorizate au asigurat funcţionarea în condiţii optime iar produsele alimentare analizate au fost corespunzătoare calitativ.

Creşterea an de an a incidenţei bolilor de nutriţie denotă dezechilibre nutriţionale datorită comportamentului alimentar al populaţiei şi fondului genetic existent.

Nerespectarea normelor igienico-sanitare în unităţile de alimentaţie colectivă, constatate frecvent în colectivităţile sezoniere, pot genera toxiinfecţii alimentare situaţie înregistrată şi la nivelul judeţului nostru.

Supravegherea colectivităţilor de copii şi tineri evidenţiază an de an un procent de aproximativ 20% de copii disarmonic dezvoltaţi, precum şi un număr crescut de afecţiuni ale aparatului locomotor.

Alimentaţia necorespunzătoare şi condiţiile igienico-sanitare din şcoli sunt factori identificaţi ca responsabili de aceste deficienţe.

2.2.8.3. Situaţia deşeurilor menajere

Deşeuri municipale şi asimilabile

Valorificarea deşeurilor municipale

Valorificarea deşeurilor municipale se realizează în proporţie de 2-3% prin colectarea selectivă neorganizată a unor cantităţi de deşeuri reciclabile. În perioada 2000-2004, cantităţile colectate şi valorificate anual au înregistrat o creştere progresivă de la 750 tone la 1870 tone , menţinându-se o creştere de 5% în 2004 faţă de anul precedent.Se remarcă deasemenea , o reducere anuală a cantităţilor de deşeuri municipale prin extinderea sistemelor locale de colectare a materialelor reciclabile şi în mod special a deşeurilor de ambalaje. Intensificarea acţiunilor de salubrizare a determinat în general creşterea volumului de deşeuri din servicii municipale.

Evoluţia fluctuantă a cantităţilor de nămol de la epurarea apelor uzate este legată de dezvoltarea reţelei de canalizare şi de evoluţia activităţilor industriale racordate la reţeaua de canalizare urbană.

Creşterea gradului de valorificare / reutilizare a deşeurilor de construcţii şi demolări, mai ales ca material de umplutură la nivel local , precum şi reducerea volumului de demolări a determinat scăderea semnificativă a cantităţilor generate în anul 2004.

Tipuri principale de deşeuri

Cod deşeu

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

73


1 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care :

2015 01

127758 108471 105874 105531 103737

1.1. Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 74358 57975 57429 57168 56305

1.2. Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20 03 01 23087 22661 20553 20462 20153

1.3.

Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care :

20 0115 01

752 1180 1525 1781 1869

- hârtie şi carton 20 01 0115 01 01

35 106 214 487 516

- sticlă 20 01 0215 01 07

- 2 4 3 5

- plastic 20 01 3915 01 02

7 9 15 18 27

- metale 20 01 4015 01 04

634 981 1184 1158 1188

- lemn 20 01 3815 01 03

5 21 40 49 63

- biodegradabile 20 01 08 67 55 61 56 58- altele 20 01

15 014 6 7 10 12

1.4. Deşeuri voluminoase 20 03 07 - - - - -1.5. Deşeuri din parcuri şi

grădini20 02 3114 2862 3176 3162 3115

1.6. Deşeuri din pieţe 20 03 02 2375 2060 2108 2097 20661.7. Deşeuri stradale 20 03 03 5159 5868 5957 5881 57921.8. Deşeuri generate şi

necolectate*20 0115 01

18913 15865 15126 14980 14437

2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din care :

19 08 05 824 835 703 659 637

2.1. Cantitate valorificată(s.u.)**

19 08 05 - - - - -

2.2. Cantitate depozitată(s.u.)**

19 08 05 824 835 703 659 637

3 Deşeuri din contrucţii şi demolări, din care :

17 1973 2569 3303 2174 1428

3.1. Deşeuri inerte 198 179 242 205 1513.2. Deşeuri în amestec 1775 2390 3061 1969 1277

TOTAL deşeuri 130555 111875 109880 108364 10580274


generate

Tratarea deşeurilor municipale

Acestea sunt compactate zilnic în platformele de deşeuri de la oraşe. Compactarea deşeurilor în platformele de deşeuri rurale , în general , se realizează natural.

Incinerarea deşeurilor municipale

În judeţ nu există incineratoare pentru deşeuri municipale.

2.2.8.4. Situatia deseurilor industriale

Deşeuri de producţie

Deşeuri periculoase

Producţia de deşeuri periculoase în judeţul Vrancea este nesemnificativă , punându-se accentul în gestionarea acestora pe asigurarea depozitării în magazii sau rezervoare , în condiţii de siguranţă.

Principalele categorii de deşeuri periculoase produse ( existente ) în judeţul Vrancea sunt:

- şlamuri galvanice , de la S.C. ROMSEH TOOLS S.A. Focşani sunt stocate în magazia amenajată la depozitul de deşeuri urbane Goleşti , iar cele de la INSTA ELECTRIC S.A. Focşani sunt valorificate la UVCP S.A. Turnu Măgurele.- baterii de condensatori cu PCB degradaţi , aflate la 29 de unităţi din judeţ.- deşeuri de pesticide , aceste deşeuri fiind depozitate în cea mai mare parte la depozitele Adjud şi Focşani a Serviciului Public de Protecţie a Plantelor Vrancea , diferenţa fiind stocată în magaziile unităţilor agricole ( Staţiunea de Dezvoltare şi Cercetare Pomicolă Focşani , Agroind Suraia , Agrovitis Tâmboieşti , Horticola Focşani). Cantitatea s-a redus în 2004 prin valorificarea unor deşeuri de pesticide ca urmare a efectuării unor analize sub controlul Gărzii de Mediu Vrancea.- uleiuri uzate- deşeuri spitaliceşti

Situaţia acestor categorii de deşeuri este prezentată în tabelul urmator:

Nr. Tip Cantitate produsă / stoc ( tone )crt. Deşeu anul 20041 Deşeu pesticide 39,642 - stoc2 Şlamuri galvanice 6,9 - produsă3 Condensatori cu PCB degradaţi 58,856 - stoc4 Uleiuri uzate 42,8 - produsă5 Deşeuri spitaliceşti 171,88 - produsă

Deşeuri nepericuloase

Principalele tipuri de deşeuri industriale nepericuloase produse în jud. Vrancea sunt:

- deşeuri de lemn ( rumeguş , deş. scoarţă şi capete ) provenite de la cca. 550 unităţi de prelucrare primară şi secundară a lemnului , având o pondere de 85% din cantitatea totală de

75


deşeuri industriale , se valorifică în principal termoenergetic sau ca îngrăşamânt natural pe fondul forestier exploatat;

- deşeuri de tunder, şpan provenite în principal de la S.C. LAMINATE S.A. Focşani valorificate la S.C. FERAL Tulcea;

- deşeuri textile : INCOM VRANCO S.A. Focşani , ROŞCA CONF S.R.L. Focşani, PANDORA CONF S.R.L. Focşani , VESTIRO S.A. Focşani , SORSTE S.A. Focşani etc. valorificate prin dărăcire sau reciclate pentru obţinere de alte ţesaturi;

- deşeuri tehnologice de mase plastice provenite de la toate unităţile de prelucrare sunt granulate la UNIPLAST R S.R.L. Focşani , BALCANIC PROD S.R.L. Focşani , DIPLAST S.R.L. Focşani şi sunt valorificate prin reintroducere în procesul de producţie. Unităţile de prelucrare mase plastice menţionate reciclează deşeurile de ambalaje din PE inerte ( curate ) colectate în mare parte de la unităţi de confecţii.

- deşeurile de hârtii-cartoane din ambalaje şi din producţia de ambalaje sunt reciclate la S.C. VRANCART S.A. Adjud .

AnulCantitate generată(tone)

Cantitate recuperată(tone)

Cantitate depozitată(tone)

2000 90104,4 67398,1 22706,22001 92555,5 70619,8 21935,62002 103595,3 80804,3 22791,02003 94822,2 75383,6 19438,62004 106396,7 87997,6 18399,1

Situaţia deşeurilor reciclabile colectate şi valorificate în anul 2004 este prezentată mai jos.

Tip deşeuCantitate colectată( tone )

Cantitate valorificată( tone )

Hârtie şi carton – TOTALdin care judeţ:

49828,182941,0

50256,072851,27

PET 83,507 74,445Deşeuri de ambalaje 1354,826 1171,771Anvelope uzate 236,19 234,19Ulei uzat 42,802 39,956Acumulatori 4530,87 4569,9Deşeuri lemnoase 100874 83597

Deşeuri generate din activităţi medicale

Deşeuri medicale periculoase

În anul 2004 a fost produsă o cantitate de 171,88 tone deseuri spitalicesti.Unităţile spitaliceşti , generatoare de deşeuri medicale periculoase nu deţin instalaţii de

eliminare care să corespundă prevederilor H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 219 / 2002 privind normele tehnice de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale:

76


Deşeurile medicale sunt incinerate în 7 crematorii , din care:(2) Spitalul Judeţean Focşani şi Spitalul Municipal Adjud – deţin instalaţii de incinerare cu o singură cameră de ardere , gratar static , cameră pentru cenuşă , fără controlul temperaturii şi fără echipamente de filtrare/reţinere noxe. Prin Programe de conformare întocmite la emiterea A.M. au fost stabilite măsuri de dotare şi echipare minime pentru a putea funcţiona până la închidere .(5) Spitalele Panciu , Odobeşti , Mărăşeşti , Vidra , Dumbrăveni elimină deşeurile medicale prin ardere în instalaţii artizanale , care nu îndeplinesc condiţiile de mediu dar care asigură o distrugere locală , minimă;

Calendarul închiderii crematoriilor spitaliceşti din judeţul Vrancea este prezentat mai jos.

Nr. Amplasament An închiderecrt. 2005 2006 2007 20081 Spital comunal Dumbrăveni ●2 Spital orăşenesc Odobeşti ●3 Spital oraşenesc Mărăşeşti ●4 Spital orăşenesc Panciu ●5 Spital comunal Vidra ●6 Spital municipal Adjud ●7 Spital judeţean Focşani ●

Nămoluri

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate

Principalii generatori de nămoluri sunt S.C. VRANCART S.A. Adjud şi unităţile de gospodărie comunală : C.U.P. RA Focşani , URBIS S.A. Adjud , ILGO S.A. Mărăşeşti , IGO S.A. Odobeşti şi S.C.G.C.L. Panciu – ca urmare a epurarii apelor uzate orăşeneşti.

Nu au fost eliberate permise de valorificare a nămolurilor în agricultură deoarece nu au fost efectuate deocamdata analize de calitate a nămolului şi nici cotarea terenurilor agricole care ar putea utiliza aceste nămoluri.

Cantitatea de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti in anul 2004 a fost de 637 tone materie uscată.

Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti se deshidrateaza pe paturi de uscare de unde se elimină la platformele de deşeuri orăşeneşti. Nămolurile din apele uzate ale municipiului Focşani sunt depozitate în halda de nămoluri , care deasemenea nu sunt valorificate ca îngrăşamânt agricol.

Nămoluri reziduale generate în industrie

Principalele tipuri de nămoluri industriale produse în judeţul Vrancea sunt:

- nămoluri cu fibră şi hârtie provenite de la S.C. VRANCART S.A. Adjud , în anul 2004 s-a înregistrat o cantitate de 3633 t faţă de 3690 t în anul 2003. Aceste nămoluri sunt eliminate în cele două depozite industriale ale acestei unităţi. Reducerea perioadei de tranziţie pentru depozitele S.C. VRANCART S.A. Adjud cu închidere în 2006 constituie o problemă , dat fiind faptul că până la acest termen nu există alte posibilităţi de depozitare în judeţ.- nămoluri cu conţinut de materiale ceramice provenite de la S.C. VEF S.A. Focşani , în anul 2004 s-au produs 221,5 tone , faţă de 355 tone produse în 2003.

77


- nămoluri provenite de la procesarea fructelor , provenite în special de la S.C. MERRA S.A. Focşani , în 2004 s-a înregistrat 8 tone , faţă de 15 tone în 2003.

Depozite de deşeuri

Depozite de deşeuri municipale

În judeţ există 5 depozite de deşeuri menajere urbane şi cca. 200 în mediul rural.Aceste depozite sunt neconforme cu legislaţia specifică , programul de închidere a acestora

este prezentat mai jos.

Nr.crt. Nume depozit Starea

depozitului

Capacitate liberă actuală (mc)

An estimat închidere

1 Depozit oraşenesc Golesti-Focşani Neconformă 200000 2009

2Depozit mixt deş. menaj. şi ind. Haret – Mărăşeşti

Neconformă ( invesiţie nefinalizată) 45000

2017

3 Depozit orăşenesc Odobeşti Neconformă 43000 20094 Depozit orăşenesc Panciu Neconformă 62000 20175 Depozit orăşenesc Adjud Neconformă 144000 2017

Depozite de deşeuri industriale

Nume depozit Suprafaţa ocupată( ha )

An estimat de închidere

Gestionarea deşeurilor după anul de închidere a depozitului

Depozit rezidii solide VRANCART S.A. Adjud

1,354 2009 Minimizare rezidii solide sortare maculatură şi eliminare prin coincinerare LAFARGE ROMCIM

Halda nămol VRANCART S.A. Adjud

32,435 2009 Minimizare prin deshidratare nămoluri.Nămolurile deshidratate se vor elimina la depozitul zonal

.Depozite de deşeuri periculoase

In judeţ nu există depozite de deşeuri periculoase.

Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi municipale asupra mediului

Exceptând depozitul Haret pentru oraşul Mărăşeşti (acest depozit este realizat în proporţie de 25-30% , investiţia fiind sistată din lipsa resurselor financiare ) , celelalte depozite urbane sunt neconforme directivelor europene. Amplasamentul depozitelor pentru Focşani , Odobeşti şi Panciu afectează direct cursurile de apă . Acestea , împreună cu cel de la Adjud creeaza impact negativ asupra apelor subterane , aerului şi solului.

Initiaţive adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului78


Urmare iniţiativei Consiliului Judeţean Vrancea pentru realizarea unui Sistem integrat de management al deşeurilor la nivel judeţean , Autoritatea de Implementare a Fondurilor Structurale de Coeziune Economică şi Socială pentru Proiectele în Infrastructura de Mediu a confirmat că pregătirea acestui proiect se poate realiza în cadrul asistenţei tehnice pentru elaborarea a 15 proiecte de mediu , în vederea finanţării prin Fondul de Coeziune. Selectarea consultantului este în curs , acesta urmând a fi cunoscut după finalizarea licitaţiei.

Pâna la finalizarea investiţiei , în conformitate cu perioadele de tranziţie aprobate, sunt în curs de realizare programe de conformare ce au în vedere realizarea propunerilor de măsuri făcute prin bilanţurile de mediu pentru depozitele Adjud şi Focşani-Goleşti.

Depozitul Mărăşeşti – Haret proiectat şi pentru deşeurile industriale de la Chimica Mărăşeşti care şi-a încetat activitatea , este impermeabilizat şi prevăzut cu sistem de colectare levigabil însă este o investiţie nefinalizată din lipsă de fonduri. Are capacitate disponibilă pentru depozitare ecologică a deşeurilor menajere şi posibilitatea extinderii ca depozit zonal conform cerinţelor europene.

Tendinţe privind generarea deşeurilor

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prin intensificarea colectării selective a deşeurilor reciclabile şi realizarea sistemului integrat de management al deşeurilor la nivel judeţean în condiţiile îmbunătăţirii calităţii vieţii , generarea deşeurilor municipale prezintă o tendinţă regresivă. Se estimează realizarea obiectivelor la nivelul cerinţelor europene.

Îmbunatăţirea calităţii managementului deşeurilor

La nivelul judeţului Vrancea , pe linia recicl[rii deşeurilor s-au făcut progrese în ce priveşte colectarea selectivă a ambalajelor de mase plastice inclusiv PET , a deşeurilor de hârtie , valorificarea anvelopelor uzate şi a rumeguşului:

1. Există cinci societăţi private : S.C. ECOSISTEM S.R.L. Vînatori , S.C. ELECTRIC S.R.L. Focşani , BALCANIC PROD S.R.L. Focşani , UNIPLAST R S.R.L. Focşani , IZA S.R.L. Vidra - care colectează şi prelucreaza deşeurile din mase plastice ( aceste unităţi au realizat contracte cu primării şi agenţi economici pentru preluarea deşeurilor prin amplasarea unor containere speciale ).

2. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor de hârtii-cartoane a S.C. VRANCART S.A. Ajud , prin noi puncte de colectare în ţară ( Bucureşti , Iaşi ) şi la Focşani. De menţionat faptul că această unitate utilizeaza în procesul de fabricaţie numai deşeuri din ţară , volumul importului de maculatură în anul 2004 fiind zero ( în anul 2003 au fost importate 1810 tone maculatură ).

Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de hârtii-cartoane din judeţ prin unităţi tip REMAT: S.C. ATLAS S.R.L. Focşani , S.C. VRANCEANU ECOSERVICES S.R.L. Focşani

3. S.C. LANPROD S.R.L. Jariştea a extins sistemul de colectare a anvelopelor uzate în Bucureşti şi Constanţa . Deasemenea , a fost înfiinţată o nouă societate de prelucrare a anvelopelor uzate – S.C. LUCOR S.R.L. Jariştea . Aceste societăţi recuperează chinga din deşeuri de cauciuc cu cord textil pentru industria de mobilă şi materie primă secundară pentru industria cauciucului.

Substanţe şi preparate chimice periculoaseSubstanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Situaţia consumului, recuperării şi reciclării ODS-urilor (agenţi frigorifici, spume, aerosoli, solvenţi utilizaţi la degresări, agenţi de fumigare etc)

79


În judeţul Vrancea , singurele substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal care se utilizează sunt freonii ( în activitatea de service aparate frigorifice ). În anul 2004 , cantitatea de freoni utilizată a fost de 1795,2 Kg – R12 si 1287,5 Kg – R22. Cantitatea de freon recuperat a fost de 28 Kg ( din care 24 Kg reciclat ) faţă de 21,7 Kg in 2003.

Se remarcă o scădere a consumului a astfel de substanţe faţă de anii precedenţi şi se datorează în principal încetării duratei de viaţă a aparatelor frigorifice cu an de fabricaţie mai vechi de 1995 ( care utilizau freoni R12 şi R22 ) şi achiziţionării de aparate noi , ce funcţionează cu agenţi de răcire ecologici.

Situaţia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific

Există 5 agenţi economici care deţin echipamente de recuperare a agenţilor frigorifici ( FRIGOTEHNICA S.R.L. Gugeşti , COOPERATIVA PRESTAREA , ARTIC S.A. Focşani , HELIOS COM S.R.L. Focşani şi PROTOTAL SERVICE S.R.L. Focşani ). Cantitatea de agent frigorific recuperat este relativ mică ( în comparaţie cu cantitatea utilizată ) şi de datorează faptului că cele mai multe defecţiuni a aparatelor frigorifice apar datorită fisurării conductelor şi prin urmare cea mai mare parte a freonului s-a evaporat .

Situaţia utilizării importului şi exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec în care se depăşeşte 1% (masă)

În judeţul Vrancea nu există societăţi importatoare de ODS-uri.În conformitate cu Legea 159/2000 pentru aprobarea O.G. nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon ,în anul 2004 au avut loc 6 acţiuni de control vamal , pentru a preveni introducerea în ţară ( prin vama Focşani) a echipamentelor ce conţin astfel de substanţe.

2.2.9. POLUĂRI ACCIDENTALE

Poluări accidentale cu impact major asupra mediului In luna august pe teritoriul judetului Vrancea au avut loc 2 evenimente fara un impact

semnificativ asupra mediului .In data de 15.08.2004, orele 04.20, pe calea ferata Bucuresti-Suceava, la circa 500 m de gara

Gugesti, in directia Bucuresti, al 7-lea vagon de la urma trenului de marfa nr.91552, care transporta benzina de la Darmanesti pentru Constanta, a deraiat.

In urma evenimentului dintre ultimele 6 vagoane cisterna 3 s-au rasturnat iar 3 au ramas pe calea ferata. S-a declansat un incendiu, iar in jurul orelor 07.04 unul dintre vagoanele ramase pe linie a explodat, flacara propagandu-se in plan vertical.

Incidentul a avut loc pe terasamentul caii ferate, in vecinatate neexistand terenuri agricole. Arderea benzinei fiind instantanee si completa nu s-au constatat scurgeri care sa afecteze solul si panza freatica.

Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea si Comisariatul de Mediu Vrancea s-au deplasat la faţa locului monitorizand urmarile accidentului pana la indepartarea tuturor resturilor ramase in urma incendiului , prelevandu-se si probe de aer si sol din zona afectata.

În urma analizării probelor consecutive de poluanti gazosi (SO2,NO2,NH3), recoltate de A.P.M. Vrancea la Gugesti , adiacent liniei ferate unde s-a produs accidentul din data de 15.08.2004, s-a

80


constatat scaderea în timp a concentratiei poluantilor gazosi , valorile inregistrate situându-se sub CMA.

În data de 16.08.2004 s-au efectuat prelevări şi determinări de către laboratorul Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Bucureşti , lângă gara Gugeşti . Determinările de Compuşi organici volatili (COV) s-au efectuat cu aparatul portabil GAZ CROMATOGRAF tip VARIAN STAR . Măsurătorile au fost punctiforme , la nivelul solului , la circa 36 de ore de la accident . În conformitate cu STAS 12574-84 nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile a benzenului .

În data de 17.08.2004 , urmare a gestionarii necorespunzatoare si nerespectarii regimului substantelor toxice si periculoase , s-a produs un incendiu, soldat cu 2 morti si 2 raniti. Incendiul s-a produs la punctul de lucru din st. T.Vladimirescu nr.9 - Odobeşti al societăţii S.C. VIODIB COM S.R.L Focşani, unde se desfasura activitatea de imbuteliere diluanti.

La faţa locului s-a deplasat , în cel mai scurt timp , o echipa constituita din reprezentanti ai Agentiei de Protectia Mediului Vrancea si ai Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Vrancea.

SC VIODIB COM SRL detinea Autorizatia de Mediu nr. 880/05.08.2003 cu valabilitate 05.08.2008 pentru producere chit si imbuteliere diluant si Autorizatia de Mediu nr.893/08.08.2003 , cu valabilitate 08.08.2008 pentru confectionat ambalaje tip PET, cu punct de lucru in str.Stadionului nr. 2 Odobesti.

In urma controlului comun efectuat de Garda Nationala de Mediu –Comisariatul Judetean Vrancea , I.P.J. Vrancea si organele P.S.I. Vrancea in data de 23.06.2004 s-a dispus cu ORDIN nr. 25 din 23.06.2004 , incetarea temporara a activitatii de imbuteliere diluant pentru nerespectarea conditiilor impuse in Autorizatia de Mediu nr. 880/2003 , anexa 2 punct 3.

In data de 28.06.2004 s-a verificat modul de conformare al administratorului societatii fata de prevederile ordinului respectiv, constatindu-se realizarea masurilor impuse la amplasamentul din st. Stadionului nr. 2

In luna iulie anul curent, SC VIODIB COM SRL a incheiat contract de inchiriere cu SC EURO EXPEDITII SRL Focsani pentru un spatiu de 49,5 mp in st. Tudor Vladimirescu nr. 9 ,incepind cu 01.08.2004 transferind aici activitatea de imbuteliere diluant.

Administratorul nu a declarat la O.R.C. Vrancea noul punct de lucru, nu a solicitat Autorizatie de Mediu pentru noul amplasament si nu a informat organele de mediu de ultimile schimbari survenite.

În urma analizării probelor de poluanti gazosi (SO2,NO2, CO , O3 , pulberi PM10), recoltate de Autolaboratorul A.P.M. Constanta , în data de 17.08.2004 , la punctul de lucru din st. T.Vladimirescu nr.9 - Odobeşti al societăţii S.C. VIODIB COM S.R.L Focşani s-a constatat ca valorile concentratiilor poluantilor gazosi se incadreaza sub valorile limita prevazute in normativele în vigoare (OM 592/2002, STAS 12574-84) .

Dupa aspectul fizic al solului nu s-au constatat urme de poluant.Reziduurile rezultate (apa+diluant) au fost recuperate in doua butoaie ce se gasesc in limita de interdictie stabilita de organele de ancheta , urmand ca dupa acceptul lor sa fie neutralizate la unitati specializate pentru eliminarea substantelor periculoase .

Pentru functionarea fara Autorizatie de Mediu pe noul amplasament si gestionarea necorespunzatoare a substantelor toxice si periculoase prin incalcarea prevederilor art. 80 lit. a si art. 21 lit. d , Comisariatul Judetean al G.N.M. a sanctionat contraventional SC VIODIB COM SRL conform prevederilor Legii Protectiei Mediului nr. 137/1995 si Legii nr. 294/2003 cu amenda in valoare de 50 milioane lei.

În vederea informării cât mai corecte s-a organizat conferinţă de presă la care , alături de reprezentanţii mass-media locală , au fost invitaţi şi au participat reprezentanţi ai posturilor TV PRIMA , PRO TV , ANTENA 1 , NAŢIONAL TV . De asemenea au fost publicate comunicate de

81


presă conţinând rezultatele analizelor efectuate , impactul evenimentelor asupra mediului înconjurător iar , APM Vrancea a lansat un apel către întreaga comunitate vrânceană de a se implica responsabil în protejarea mediului înconjurător .

2.2.10. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORĂREA CALITATII MEDIULUI DE PE TERITORIUL JUDETULUI VRANCEA

Zona critică sau zona fierbinte este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu consecinţe asupra sănătăţii oamenilor, economiei şi capitalului natural al ţării

2.2.10.1. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane În judeţul Vrancea obiective cu posibil risc de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane sunt staţiile de epurare ce deversează ape uzate în receptorii naturali .Pentru urmărirea calităţii acestor ape toate staţiile de epurare sunt monitorizate de S.G.A. Vrancea . În vederea micşorării şi eliminării deteriorării stării de calitate a apei s-au întocmit programe de etapizare pentru toate unităţile de gospodărire comunală din oraşele judeţului Vrancea şi pentruprimăria Vidra ,urmărind a se întocmi acest program de etapizare şi pentru primăria Cîmpeneanca,vizand realizarea lucrărilor necesare în cadrul staţiilor de epurare . La unii agenţi economici industriali s-au realizat lucrări de modernizare şi extindere staţii de epurare S.C.Merra S.A.Focşani , S.C. Agroind S.A.Doaga , la S.C. Vinstar S.A.Focşani –combinat vinificaţie Coteşti urmînd a se realiza documentaţia tehnică pentru o nouă staţie de epurare.

Zone critice din punct de vedere al alimentării cu apă potabilă

Sub aspect cantitativConsiderăm vulnerabile, datorită funcţionării intermitente a sistemelor centrale de apă sau

lipsei unui astfel de sistem, precum şi a numărului mic de fântâni, următoarele zone: Popeşti, Bordeşti, Sl. Bradului, Pufeşti, Rugineşti, Tănăsoaia, Nereju, Paltin, Nistoreşti, Vrâncioaia, Broşteni, Jariştea, Mera, Câmpineanca, Valea Sării (fântânile din această localitate au fost puternic influenţate de seceta înregistrată anii trecuţi), Vintileasca.

Sub aspect calitativ:- datorită concentraţiei crescute de nitraţi din apa de fântână: zonele Sihlea, Sl. Bradului,

Milcovul, Tâmboieşti, Dumbrăveni, Goleşti, Broşteni, Cârligele, Dumitreşti, Nistoreşti, Năruja, Paltin, Străoane

- cu conţinut crescut de nitraţi în apa de fântână, dar insuficiente investigaţii de laborator: Bogheşti, Câmpuri, Homocea, Păuneşti, Rugineşti, Valea Sării, Urecheşti, Popeşti.

2.2.10.2. Zone critice din punct de vedere al degradarii /poluarii soluluiLa nivelul judeţului Vrancea , în zona de câmpie , sunt evidente fenomenele de eroziune de

suprafaţă ca o consecinţă si a reducerii sau neînfiinţării de suprafeţe cu vegetaţie forestieră (perdele de protecţie , tăieri de vegetaţie forestieră în zonele de luncă ale râurilor , a aliniamentelor de arbori şi arbuşti , etc.) .

De asemenea , în zonele de deal şi munte , fenomenele de alunecare pun în pericol construcţiile individuale , drumurile , etc. , în zonele respective .

Suprafata agricola cartata (studiata de O.C.A.O.T.A.) este de 261000 ha din care suprafata afectata de eroziune : 78600 ha ( cca.30%) ; putenic si excesiv degradata : 37000 ha (46%) .Terenuri afectate de eroziune :

82


Eroziune de suprafaţăFoarte puternic afectate

Tulnici 1802 haVrâncioaia 1380 haGura Caliţei 1349 haPoiana Cristei 888 haSoveja 767 haNereju 750 haNaruja 624 haVidra 493 haBirsesti 370 haVizantea-Livezi 350 haValea Sarii 292 haCimpuri 200 ha

Puternic erodateTulnici 1714 haVrincioaia 1380 haPaltin 769 haPoiana Cristei 608 haVidra 600 haCimpuri 400 haNistoresti 350 haGura Calitei 225 haRacoasa 229 haSoveja 212 ha

Eroziune de adancime :Ogase adanci si ravene

Soveja 981 haGura Calitei 832 haPoiana Cristei 659 haVidra 562 haVrincioaia 430 haStraoane 389 haNistoresti 380 haValea Sarii 200 ha

Alunecari de teren :Alunecari in valuri active

Barsesti 1870 haGura Calitei 940 haVidra 800 haSoveja 400 haStraoane 370 haTulnici 364 haVrancioaia 300 haCimpuri 300 haNistoresti 250 haUrechesti 222 haPaltin 173 ha

Terenuri cu aciditateModerata

83


Vidra 2027 haSoveja 1506 haVizantea-Livezi 1400 haRacoasa 1310 haValea Sarii 1231 haBolotesti 1025 haNistoresti 950 haDumbraveni 899 haCimpuri 800 haVrancioaia 750 haTulnici 223 haJaristea 213 haPaltin 196 ha

Terenuri saturate:Moderat saturate

Garoafa 675 haVinatori 489 haNanesti 461 haVulturu 245 haTifesti 222 haSuraia 87 haDumbraveni 87 haBordesti 66 ha

La aceste suprafete se adauga (majorandu-se anual) cele afectate prin fenomene hidro-meteorologice accentuate datorita lipsei sau insuficientei functionale a lucrarilor de amenajare a cursurilor de apa (Siret, Ramna, Milcov, Putna, Domosita etc) si in special acelor de amenajare a torentilor si versantilor (probleme majore pe segmentul subcarpatic : Vartescoiu-Carligele-Cotesti-Gura Calitei).

84


85


3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL VRANCEA

3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Evaluarea problemelor de mediu reprezintă un profil al condiţiilor de mediu existente intr-o arie geografica bine definita (oraş, zona, judeţ, regiune). Acest profil reprezintă la, rândul sau, o imagine cat mai clara a stării actuale a factorilor de mediu: apa, aer, sol.

Informaţiile utilizate în identificarea şi evaluarea problemelor

Informaţiile utilizate în evaluarea şi identificarea problemelor au fost :Utilizarea unor chestionare standardizate – acest instrument a fost aplicat pentru administraţia

publică locală şi instituţiile publice în scopul eficientizării procesului de evaluare şi sinteză a datelor transmise

Utilizarea studiilor, rapoartelor si analizelor de specialitate – acest instrument a fost utilizat în special pentru instituţiile publice descentralizate cu atribuţii în controlul şi managementul factorilor de mediu

Utilizarea strategiilor şi planurilor de măsuri ale agenţilor economici – acest instrument s-a utilizat în special pentru integrarea datelor şi informaţiilor agenţilor economici cu privire la impactul asupra mediului înconjurător precum şi planurile de conformare şi master - planurile agenţilor economici

Utilizarea strategiilor, programelor şi planurilor locale sau naţionale de acţiune – acest instrument a fost utilizat în special în corelarea şi integrarea PLAM în strategiile existente

Legislaţia naţională şi locală în vigoare – acest instrument a fost aplicat în special pentru identificarea limitelor şi condiţionărilor de mediu ca suport în stabilirea unor sisteme de evaluare pentru diferitele probleme / aspecte de mediu

Cunoştinţe individuale – acest instrument a fost utilizat în special în cadrul întâlnirilor de grup, experienţa şi informaţiile individuale constituind un element deosebit de important în evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu

B. Utilizarea sistemelor de evaluare şi ierarhizare a problemelor

Există trei moduri de bază pentru abordarea proceselor de luare a deciziilor pentru ierarhizarea problemelor de mediu: matrice multicriteriala de evaluare a problemelor de mediu, metoda consensului negociat şi metoda votării, scopul fiind stabilirea priorităţilor de mediu atât din punct de vedere al obiectivităţii cât şi din punct de vedere al diminuării lipsei de informaţii şi indicatori pentru domenii de mediu cu incertitudini de monitorizare.

Pentru ierarhizarea problemelor de mediu în procesul de elaborare a PLAM Vrancea au fost utilizate primele două metode, respectiv aplicarea matricei multicriteriale de evaluare şi consensul negociat.

In prima fază a evaluării problemelor de mediu a fost utilizată metoda matricei de evaluare, prin care s-a identificat o sumă de punctaje de evaluare acordate pe baza unor indicatori caracteristici pentru toate problemele de mediu identificate.

In etapa următoare s-a aplicat metoda consensului negociat . Acest consens negociat a fost utilizat în cadrul întâlnirilor Grupului de Lucru .

86


Matricea de evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu

Fiecare matrice de evaluare a problemelor de mediu are drept scop gestionarea complexităţii analizelor prin împărţirea unei probleme de mediu în mai multe părţi. Fiecare parte este apoi evaluată şi recombinată matematic pentru a se obţine un rezultat final.

Metoda utilizata se bazează pe sistemul “scorurilor ponderate” şi a implicat parcurgerea a cinci etape:

Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscului. Acordarea unui punctaj fiecărei probleme pentru fiecare criteriu.Distribuirea ponderilor pe fiecare criteriu.Înmulţirea scorurilor criteriilor cu ponderile şi însumarea rezultatelor pentru a obţine un scor total.Ordonarea problemelor în funcţie de scorurile totale.

Ierarhizarea problemelor de mediu identificate

Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat în conformitate cu Metodologia de Evaluare şi Implementare a PLAPM, utilizând metoda analizei multicriteriale a problemelor identificate prin solicitarea opiniilor membrilor comunitatilor (chestionare) si a specialistilor :metoda expert si metoda participativa:

Descriem mai jos Metodologia de evaluare:

Criterii pentru ierarhizare :

-Criteriul 1 -In ce măsură problema afectează sănătatea umană? - pondere = 4A - Fundamentare - Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil. Sănătatea publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.

-Criteriul 2 -In ce măsură problema afectează mediul ? - pondere = 5B - Fundamentare - Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

-Criteriul 3 -In ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale? -pondere = 3C - Fundamentare - Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în perspectivă. Deoarece Romania se afla in plin proces de aderare la UE, este important de luat in considerare indeplinirea cerintelor din Cap.22 Mediu , a Directivelor Comunitatii Europene aproximate in legislatia romaneasca sau in curs de aproximare ( Directivele cadru pentru: Apa, Deseuri, Controlul integrat al poluarii Industriale, Seveso II; Ambalaje etc) Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi una cantitativa , anume:

Calitativă Cantitativa Redus 1

Considerabil 2Semnificativ 3

Mare 4Extrem 5

87


Prioritizarea Problemele de mediu identificate

Stabilirea prioritatilor de mediu faciliteaza, pe de o parte focalizarea resurselor financiare si umane limitate ale administratiei locale asupra celor mai serioase probleme de mediu din judet, iar pe de alta parte obtinerea celor mai substantiale imbunatatiri ale sanatatii publice si a mediului.

S-au utilizat criterii suplimentare pentru Prioritizare si anume:

-Criteriul 4 - Costurile asociate solutionarii problemei - pondere = 2

-Criteriul 5 – In ce masura abordarea problemei aduce beneficii sanatatii publicului / mediului - pondere = 2

Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi una cantitativa , anume:

COSTURI BENEFICII

Calitativă Cantitativa Calitativă Cantitativa Redus 5 = < 10 000 euro Redus 1Considerabil 4 = 10 000 - 100 000 euro Considerabil 2Semnificativ 3 = 100 000 - 250 000 euro Semnificativ 3Mare 2 = 250 000 - 500 000 euro Mare 4Extrem 1 = > 500 000 euro Extrem 5

Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii;

Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativa a criteriului si pondere ;

Modelul matricei utilizate pentru evaluarea individuală a fiecărei probleme de mediu este următoarea:

PROBLEMA - ... ... ... Criteriu A Criteriu B Criteriu C Criteriu D Criteriu E

În ce măsură problema afectează

sănătatea umană

În ce măsură problema afectează mediul

În ce măsură problema generează

neconformarea cu cerinţele legale

Costurile asociate solutionarii problemei

In ce masura abordarea problemei

aduce beneficii sanatatii publicului /

mediuluiRedus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 5 Redus 1Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 4 Considerabil 2Semnificativ 3 Semnificativ 3 Semnificativ 3 Semnificativ 3 Semnificativ 3Mare 4 Mare 4 Mare 4 Mare 2 Mare 4Extrem 5 Extrem 5 Extrem 5 Extrem 1 Extrem 5

Scorul pe criterii4 x ... 5 x ... 3 x ... 2 x ... 2 x ...

Total Scor pe problemă Total (I) =

88


B. Metoda consensului negociat

Obiectivul acestui mod de abordare este obţinerea acordului de grup asupra unei evaluări realizate. Pentru aceasta s-au folosit discuţii deschise în cadrul cărora grupul implicat a analizat şi argumentat datele, valorile şi incertitudinile.

Această metodă a fost utilizată în special în cadrul Grupului de Lucru a PLAM, paşii parcurşi fiind:

Revizuirea datelor – s-au prezentat şi discutat analizele asupra fiecărei probleme, luând în considerare estimările de risc, metodele analitice şi ipotezele.

Formularea propunerilor de ordonare pentru fiecare problemă – s-au realizat propuneri privind încadrarea fiecărei probleme într-o anumită categorie de risc.

Discutarea şi dezbaterea obiecţiilor nerezolvate şi a problemelor de ordonare restante - pentru fiecare problemă incertă din punct de vedere a evaluării s-au analizat dezacordurilor, clarificându-se poziţiile, explicându-se criteriile şi luând în considerare informaţiile privind rezultatele actuale ale monitorizării.

Revizuirea rezultatelor – finalizarea propunerilor de grup şi reordonarea problemelor în funcţie de punctajele obţinute.

3.2. EVALUAREA SI ERARHIZAREA PROBLEMELOR / ASPECTELOR DE MEDIU IN JUDETUL VRANCEA

Prin aplicarea metodologiei de evaluare şi ierarhizare si avand la baza sursele de date mentionate la inceputul acestui capitol , pentru Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Vrancea s-a obţinut următoarea listă a problemelor / aspectelor de mediu:

Denumirea problemei Cod identificare

SCOR IERARHIZ

ARE

SCOR PRIORITI

ZARECALITATEA NECORESPUNZĂTOARE ŞI CANTITATEA INSUFICIENTĂ A APEI POTABILE

PM 01 31.4 39.8

Calitatea necorespunzătoare a apei utilizate în scop potabil în anumite zone

PM 01-01 39 49

Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat

PM 01-02 25 33

Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile cu importante pierderi de apă.

PM 01-03 33 39

Deficienţe privind managementul apei potabile (debit disponibil, sursă, calitate, consumator)

PM 01-04 29 37

Necesitatea dezvoltării sistemului de monitoring corespunzător al calităţii apei potabile

PM 01-05 31 41

POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA PM 02 32 38.66667Preepurarea/epurarea inexistenta/necorespunzătoare a apelor uzate provenite din activităţi industriale, zootehnice si agricole

PM 02-01 32 40

Inexistenţa sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere în localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă

PM 02-02 32 38

Deficienţe în sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate in PM 02-03 32 38

89


localitatile urbane/rurale in care exista

POLUAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE PM 03 31.875 40.125Poluarea apelor subterane şi solului cu substante utilizate in agricultura (ingrasaminte chimice , pesticide , etc.)

PM 03 -01 44 54

Tăierea necontrolată a pădurilor şi necorelarea volumului masei lemnoase supuse exploatării cu ritmul de regenerare şi creştere a acestora ceea ce a favorizat fenomenul de alunecare a versanţilor şi de distrugere a solului. Suprafete intinse afectate , in diferite grade , de alunecari de teren .

PM 03 -02 35 43

Suprafete intinse afectate de eroziune , in diferite grade .Eroziunea accentuata a solului data si de lipsa perdelelor forestiere de protecţie (zonelor impadurite)

PM 03 -03 34 42

Neaplicarea amendamentelor corespunzătoare pe terenurile acide şi sărăturate.Suprafete intinse de terenuri acide si/sau saraturate .

PM 03 -04 28 32

Poluarea provocată de depozitele de deşeuri necorespunzător amenajate (amplasate).

PM 03 -05 44 48

Evacuarea necorespunzătoare a dejecţiilor de la fermele zootehnice

PM 03 -06 27 35

Poluarea prin lucrări de excavaţii şi depozitări de steril “la zi” PM 03 -07 23 35

Inexistenta unui sistem de evidenţă cu caracterizare, nominalizare şi amplasamentul pe terenuri legate de poluarea solului cu pesticide

PM 03 -08 20 32

POLUAREA ATMOSFEREI PM 04 30 38.57143Poluarea aerului cu emisii de noxe provenite din trafic . Lipsa studiilor de optimizare a traficului auto aplicabile în municipii in vederea fluidizării circulaţiei si eliminarea zonelor cu depăşirii majore ale poluării aerului .

PM 04-01 40 52

Emisii de compuşi periculoşi proveniţi de la crematoriile spitalelor

PM 04-02 38 42

Poluarea atmosferei datoritǎ emisiilor de COV rezultaţi din instalaţiile/activitaţile care utilizează solvenţi organici şi emisiile la la terminalele şi staţii de distribuţie a benzinei

PM 04-03 24 32

Poluarea atmosferei cu compuşi proveniţi de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

PM 04-04 34 42

Poluarea atmosferei datorita arderii necontrolate a deşeurilor PM 04-05 30 38

Lipsa/exploatarea necorespunzatoare a instalaţiilor de recuperare a ODS urilor (substanţelor care epuizează stratul de ozon) la agenţii economici care utilizeaza/ detin ODS

PM 04-06 20 32

Inexistenţa instalaţiilor de captare a biogazului la depozitele de deşeuri

PM 04-07 24 32

AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE

PM 05 28.4 36

90


Zone mari expuse riscului de inundaţie, eroziune si alunecări de teren

PM 05-01 29 33

Insuficienta capacitate de implementare a planurilor de apărare împotriva dezastrelor

PM 05-02 24 36

Insuficienta amenajărilor hidrotehnice pentru protecţia aşezărilor din judeţ împotriva inundaţiilor şi eroziunilor de mal.

PM 05-03 29 35

Degradări de albii si maluri PM 05-04 29 35Deficiente in elaborarea/aplicarea planurilor de urgenţă internă şi insuficienta mijloacelor necesare pentru limitarea pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase

PM 05-05 31 41

URBANIZAREA MEDIULUI PM 06 29.75 39.75Spaţii verzi insuficiente în zonele urbane din judeţ, insuficienta spaţiilor de joacă pentru copii si a zonelor de recreere adecvate pentru populaţie

PM 06-01 31 45

Presiunea construcţiilor asupra spaţiilor verzi (se eliberează autorizaţii de construcţie pe spaţiile verzi existente fără a se ţine cont de necesarul de spaţiu verde /cap locuitor)

PM 06-02 32 44

Starea necorespunzătoare a infrastructurii urbane şi rurale PM 06-03 29 37

Desfăşurarea de activităţi în spaţii antifonate necorespunzător PM 06-04 27 33

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR PM 07 37.875 48.125Inexistenta depozitelor zonale ecologice PM 07-01 51 63Deficiente majore in eliminarea deşeurilor spitaliceşti si a altor deseuri periculoase

PM 07-02 39 49

Colectarea neselectivă a deşeurilor la sursă şi depozitare acestora fără recuperarea deşeurilor valorificabile în depozite neecologice.Procent mare de deseuri biodegradabile in compozitia deseurilor menajere depozitate .

PM 07-03 35 45

Slaba amenajare a punctelor gospodăreşti (de precolectare) pentru deşeurile menajere

PM 07-04 30 38

Existenta unor zone mari neacoperite de serviciile de salubritate

PM 07-05 44 52

Existenta depozitelor de deşeuri menajere , necontrolate, amplasate necorespunzător

PM 07-06 44 54

Deficienţa în mecanismul de recuperare a uleiurilor uzate , acumulatorilor uzati si anvelopelor uzate în vederea recuperarii/reciclării/revalorificarii acestora

PM 07-07 23 35

Insuficienta soluţiilor de reducere a cantităţilor de rumeguş (inclusiv valorificare) rezultate din activităţile de prelucrare a lemnului

PM 07-08 37 49

RELATIA MEDIU - SANATATE PM 08 20.33333 29.66667Inexistenţa unei cuantificări a efectelor poluării factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populaţiei si lipsa unui sistem de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu poluarea mediului

PM 08-01 23 35

91


Necunoasterea , de catre utilizatori si populatie , a efectelor azbestului asupra sanatatii umane

PM 08-02 19 27

Necunoaştere efectelor radiaţiilor electromagnetice in spaţiul urban asupra populaţiei

PM 08-03 19 27

ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE APM VRANCEA

PM 09 30 41

Insuficienta implementare a fluxului activ al informaţiilor de mediu (sisteme de monitoring integrat, unificarea bazelor de date, crearea bazelor de date relaţionale si a structurilor accesibile publicului, creare site, campanii de conştientizare a populaţiei)

PM 09-01 24 36

Lipsa unui laborator acreditat pentru efectuarea analizelor specifice, in conformitate cu cerinţele naţionale si internationale

PM 09-02 29 37

Lipsa unei dotări suficiente necesare bunei desfăşurări a activităţii în domenii specifice

PM 09-03 29 39

Insuficienta cursurilor tematice specifice organizate centralizat pentru specialiştii Agenţiei de Protecţie a Mediului

PM 09-04 29 39

Slaba accesare a bazelor de date internaţionale si a surselor de informare din punct de vedere tehnic

PM 09-05 29 41

Capacitate redusa pentru realizarea si difuzarea materialelor informative si de conştientizare a populaţiei in ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului

PM 09-06 40 54

INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE, AGENTI ECONOMICI , ONG PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU

PM 10 27.33333 38.66667

Organizarea neunitară a fluxurilor informative între instituţii, instituţii şi societatea civilă

PM 10-01 24 34

Accesul limitat la fondurile din cadrul programelor de finanţare a administraţiilor , autorităţilor locale , agentilor economici , ONG si dificultăţi in identificarea unor surse de finanţare vizând acţiuni specifice

PM 10-02 34 48

Insuficienta unei pregătiri continue a responsabililor de mediu si a funcţionarilor publici direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar (nu se acorda atentia cuvenita problemelor de mediu - sunt tratate , in general , superficial)

PM 10-03 24 34

TURISM SI AGREMENT PM 11 26 36.66667Deficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor , al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber , a spaţiilor de campare,etc.

PM 11-01 36 48

Insuficienta valorificare a potenţialului turistic al judeţului. PM 11-02 15 25

Insuficienta amenajare a infrastructurii (apă,canal , transport, salubrizare)

PM 11-03 27 37

92


MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC PM 12 37.4 50.4Lipsa întocmirii şi aplicarii planurilor de management a ariilor protejate şi impunerea unor condiţii de administrare a zonelor tampon

PM 12-01 53 63

Nerespectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor aflate în proprietate privata

PM 12-02 50 64

Infrastructura de vizitare a ariilor protejată insuficientă PM 12-03 33 47Lipsa reţelelor ecologice.Lipsa protecţiei unor suprafeţe suficient de mari pentru asigurarea viabilitatii speciilor protejate .Neasigurarea posibilităţilor de deplasare a indivizilor între diferite tipuri de habitate

PM 12-04 39 55

Lipsa administrării eficiente a ariilor protejate şi lipsa alocării de fonduri în acest scop

PM 12-05 45 55

Lipsa unui inventar riguros al speciilor de interes ştiinţific PM 12-06 25 39

Afectarea mediului natural ca urmare a agresiunii de tip antropic (practicarea turismului necontrolat, braconaj, păşunat, pescuit, extinderea urbanizării, activităţi agricole, defrişări, colectare de material biologic)

PM 12-07 44 58

Exploatarea iraţională a păşunilor. PM 12-08 40 56Lipsa unui sistem de informare a cetăţenilor cu privire la arealele protejate şi existenţa regulamentelor de urbanism care reglementează activităţile umane în spaţiile terestre şi acvatice situate în aceste areale

PM 12-09 27 41

Degradarea monumentelor arhitectonice si istorice în judeţ datorate traficului, unui turism neecologic, poluării industriale, a lipsei fondurilor de reabilitare si conservare

PM 12-10 18 26

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

PM 13 24 37

Nivel redus al educaţiei ecologice la nivel comunitar PM 13-01 24 38Lipsa unor programe de educare/informare în masă a populaţiei privind efectele poluării asupra sănătăţii

PM 13-02 24 36

Analiza ierarhizarii problemelor de mediu a fost realizata avand in vedere trei aspecte principale:Numarul problemelor / aspectelor de mediu identificateMedia punctajelor problemelor specifice alocate unei categorii de probleme

a). Din punct de vedere al numarului de probleme / aspecte de mediu specifice identificate , situatia centralizata pe categorii de probleme este urmatoarea:

Nr. crt. CATEGORIA DE PROBLEME Numar probleme

1 MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC 102 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 83 POLUAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE 84 POLUAREA ATMOSFEREI 7

93


5 ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE APM VRANCEA 6

6 AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE

5

7 CALITATEA NECORESPUNZĂTOARE ŞI CANTITATEA INSUFICIENTĂ A APEI POTABILE

5

8 URBANIZAREA MEDIULUI 4

9INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE, AGENTI ECONOMICI , ONG PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU

3

10 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA 311 RELATIA MEDIU - SANATATE 312 TURISM SI AGREMENT 313 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII 2

Cele mai numeroase probleme au fost identificate in domeniul gestiunii deseurilor, mediului natural si antropic si in domeniul poluarii solului si apelor subterane .

b). Din punct de vedere al complexitatii si/sau a impactului unor activitati socio-economice asupra factorilor de mediu in , situatia centralizata pe categorii de probleme este urmatoarea:

Denumirea problemei Cod identificare

SCOR IERARHIZ

ARE

SCOR PRIORITIZ

AREMANAGEMENTUL DEŞEURILOR PM 07 37.9 48.1MEDIUL NATURAL SI ANTROPIC PM 12 37.4 50.4POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA PM 02 32.0 38.7POLUAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE PM 03 31.9 40.1CALITATEA NECORESPUNZĂTOARE ŞI CANTITATEA INSUFICIENTĂ A APEI POTABILE

PM 01 31.4 39.8

POLUAREA ATMOSFEREI PM 04 30.0 38.6ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE APM VRANCEA

PM 09 30.0 41.0

URBANIZAREA MEDIULUI PM 06 29.8 39.8AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE

PM 05 28.4 36.0

INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE, AGENTI ECONOMICI , ONG PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU

PM 10 27.3 38.7

TURISM SI AGREMENT PM 11 26.0 36.7EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ŞI INFORMAREA COMUNITĂŢII

PM 13 24.0 37.0

RELATIA MEDIU - SANATATE PM 08 20.3 29.7

94


Principalele categorii de probleme identificate din punct de vedere al complexitatii si/sau a impactului unor activitati socio-economice asupra factorilor de mediu sunt managementului deseurilor, mediului natural si antropic si in domeniul poluarii apelor de suprafata .

95


96


4. ACTIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI IN JUDETUL VRANCEA

4.1.1 Introducere

Programul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu şi un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu ale judeţului Vrancea .

Aprobarea sa de către Consiliul Judeţean şi Prefectură va conferi acestui document putere de lege la nivel de judeţ şi va trebui respectat cu stricteţe de companiile industriale poluatoare, de instituţiile administrative şi de autorităţile locale.

Pentru a mări la maxim eficienţa PLAM, este necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese de planificare şi reglementare legislativă, cum ar fi dezvoltarea unui plan de amenajare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi bugetele anuale. PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung al acţiunilor pentru mediu ale comunităţii.

Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de finanţare, pentru elaborarea şi aprobarea proiectelor prioritare de investiţii de mediu, inclusiv prin colaborare internaţională.

Planul Local de acţiune deschide nu numai perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, a sănătăţii şi a calităţii vieţii populaţiei din judeţul Vrancea, ci şi a unui mediu propice pentru o nouă piaţă de afaceri, cu efecte benefice în plan social şi economic.

4.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor si indicatorilor

In vederea elaborării Planului Local de Acţiune, pentru fiecare problemă de mediu identificată s-au stabilit: Scopul pentru mediu, reprezentând elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei.

Trebuie subliniat că scopurile oferă oportunitatea stabilirii consensului între factoriiinteresaţi în legătură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă definită de timp.Obiectivele pentru mediu, reprezentând angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit.Ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza într-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului/obiectivelor stabilit(e).Indicatorii de mediu, reprezentând elementele de referinţă pentru cuantificarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor.

Pe baza scopurilor, obiectivelor şi ţintelor stabilite s-au identificat acţiunile posibile pentru atingerea acestora.

Planul Local de Acţiune conţine, pentru fiecare problemă individuală de mediu, un set de acţiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei căreia i se adresează.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus se au în vedere următoarele obiective generale şi imediate: 1. Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si

reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene; 2. Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor urbane şi industriale; 3. Îmbunătăţirea calităţii aerului; 4. Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apa; 5. Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice; 7. Administrarea ariilor protejate din judeţ;

97


8. Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu; 9. Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane;

10. Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului; 11. Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formarii unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei;

12. Promovarea turismului ecologic.

4.1.3. Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu

Recomandări cadru pentru componenta managementul deşeurilor - Obiective generale:

abordarea aspectelor legate de cantităţile mari de deşeuri într-o manieră care să conducă la ruperea relaţiei de proporţionalitate existente între creşterea economică şi generarea de deşeuri;recuperarea, în măsura posibilităţilor, a materialelor şi energiei conţinute în deşeurile a căror generare nu se poate evita;stabilirea unui sistem de gestionare a deşeurilor, integrat geografic la nivelul judeţului şi tehnologic care să includă cele mai bune tehnici/tehnologii care nu impun cheltuieli excesive;crearea condiţiilor pentru ca deşeurile să fie reciclate/recuperate sau eliminate fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a utiliza procedee sau metode care ar putea dăuna mediului ;asigurarea eliminării deşeurilor spitaliceşti în conformitate ci cerinţele legale;asigurarea gestiunii deşeurilor industriale şi toxice ;- Obiective imediate:

elaborarea si aplicarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor; aplicarea unor tehnologii moderne care generează mai puţine deşeuri; crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale; implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să stimuleze activitatea de reciclare şi reutilizare a deşeurilor; reconstrucţia ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deşeurilor; realizarea staţiilor de transfer aferente depozitelor ecologice;introducerea gestiunii ecologice a unor fluxuri speciale de deşeuri (ambalaje, baterii şi acumulatori, uleiuri uzate, aparate electrice şi electrocasnice, vehicule uzate;

Recomandări cadru pentru componenta de mediu apa Obiective generale:

asigurarea alimentǎrii continue cu apǎ a folosinţelor şi, în special, a populaţiei:realizarea de noi surse de apǎ, în special a unor lacuri de acumulare cu folosinţǎ complexǎ în

zonele deficitare în apǎ;realizarea de reţele de distribuţie separate de alimentare cu apǎ pentru populaţie şi pentru industrie;economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei.

îmbunătăţirea calităţii resurselor de apǎ:retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante;realizarea de noi staţii de epurare şi modernizarea celor existente;implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor poluării accidentale;

reconstrucţia ecologicǎ a râurilor:îmbunătăţirea şi realizarea de habitate corespunzătoare conservării biodiversităţii;asigurarea de debite corespunzătoare pe cursurile de apǎ în scopul protecţiei ecosistemelor

acvatice;98


asigurarea continuităţii debitului pe cursurile de apǎ pentru facilitarea migraţiei speciilor piscicole.

- Obiective imediate: îmbunătăţirea managementului apei potabile, cartarea si identificarea de noi resurse ;acoperirea necesarului de apa potabila in sistem centralizat in mediul rural;reabilitarea/realizarea şi extinderea reţelei de canalizare;controlul, diminuarea/eliminarea poluării stratului freatic in zona localităţilor rurale şi în zonele depozitelor de deşeuri menajere;controlul, diminuarea si eliminarea poluării apelor de suprafaţă datorită capacităţilor insuficiente de preepurare sau staţiilor de preepurare cu tehnologii ineficiente la nivelul agenţilor economici industriali;

Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer Obiective generale:

prevenirea, eliminarea, limitarea, determinarea şi îmbunătăţirea calităţii aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi a mediului în general.;

măsurarea şi evaluarea calităţii aerului înconjurător în Sistemul naţional de evaluare şi gestionare integrata a calităţii aerului;

suţinerea implementării „tehnologiilor curate“ ; conştientizare conducerilor unităţilor poluatoare în vederea automonitorizării emisiilor.

- Obiective imediate : îmbunătăţirea sistemului de monitorizare integrată a factorilor de mediu, în special a calităţii aerului ,dotarea cu echipamente pentru prelevarea poluanţilor gazoşi în perspectiva implementării directivelor Uniunii Europene,realizarea unui studiu de optimizare a transporturilor avându-se în vedere: fluidizarea circulaţiei, metode alternative de trafic, interzicerea temporară sau permanentă a tipurilor de autovehicule mari poluatoare, dirijarea consumatorilor spre utilizarea benzinei fără plumb etc, amplasarea unui punct de prelevare cu afişare electronică intr-o zona centrala, pentru informarea şi conştientizarea populaţiei. abordarea integratǎ a mǎsurilor necesare în vederea prevenirii, reducerii şi controlului poluării precum şi stabilirea mǎsurilor pentru emiterea autorizaţiilor integrate de mediu pentru activităţile industriale care intrǎ sub incidenţa OUG 34/2002stabilirea unor mǎsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale poluanţilor proveniţi din instalaţiile mari de ardere: dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi în suspensie.

elaborarea manualului calitaţii şi a procedurilor generale de management (parţial) în vederea autorizării laboratoarelor, conform SREN ISO 17025/2001;reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere.

Recomandări cadru pentru apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu -Obiective generale: sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie în caz de calamităţi naturale şi accidente de mediu, prin realizarea unui sistem de monitorizare integrata a factorilor de mediu; încurajarea dezvoltării unor sisteme de automonitorizare/avertizare la unităţile a căror activitate creează un impact deosebit asupra mediului şi care prezintă un grad sporit de risc la poluări accidentale ; încurajarea dotării agenţilor economici cu mijloace de intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală.

99


colaborarea permanenta cu Comisia Judeţeană şi Municipală de Apărare Împotriva Inundaţiilor şi Fenomenelor Meteorologice Periculoase în vederea abordării celor mai bune măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor calamităţilor naturale asupra mediului înconjurător, precum şi a complicaţiilor care pot decurge din astfel de situaţii.

-Obiective imediate: intensificarea preocupărilor pentru atragerea de fonduri, în vederea dotării APM Vrancea cu aparatura mobilă performantă pentru monitorizarea emisiilor; asigurarea unei bune funcţionari a fluxului informaţional în cazul producerii calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu, în vederea soluţionării acestora în timp util;

Recomandări cadru pentru păduri, zone naturale şi arii protejate Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice - Obiective generale: monitorizarea diversităţii biologice ; evaluarea biodiversităţii în zonele insuficient sau deloc cunoscute;reconstrucţia ecologică a ecosistemelor şi habitatelor deteriorate; stimularea participării la acţiunile de conservare a diversităţii biologice a organizaţiilor neguvernamentale din judeţ.

- Obiective imediate: colaborarea cu autorităţile teritoriale pentru agricultura, silvicultura, cu Prefectura şii Primăriile din judeţ pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinţe şi împădurirea lor ; realizare perdelelor de protecţie, potrivit prevederilor legale; respectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor aflate în proprietate privată;supravegherea comerţului cu flora şi fauna sălbatică din judeţ prin autorizarea persoanelor fizice si juridice care recoltează/capturează flora/fauna sălbatica în vederea valorificării acestora pe piaţa internă.

Administrarea ariilor protejate din judeţ -Obiective generale: conservarea diversităţii biologice prin organizarea reţelei judeţene de arii protejate amplificarea cercetării ştiinţifice fundamentale majorarea ariilor naturale protejate prin lege, până la 10% din fondul forestierelaborarea planurilor de management a ariilor naturale protejate din judeţ; inventarierea ecosistemelor terestre şi acvatice naturale neafectate antropic în vederea declarării unor noi arii naturale protejate

-Obiective imediate: activităţi de conştientizare publică privind conservarea biodiversităţii ;

Recomandări cadru pentru facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civiăa asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economica a judeţului -Obiective generale: informarea publicului interesat în legătură cu evoluţia procesului de avizare a finanţării proiectelor propuse; promovarea unei atitudini responsabile si pozitive a cetăţenilor asupra problemelor de mediu; atragerea participării publice spre promovarea unor noi proiecte de mediu care sa vizeze dezvoltarea durabila a judeţului.

100


-Obiective imediate: asigurarea participării publice la luarea deciziei pe probleme de protecţia mediului; dezbateri publice cu privire la propunerile de proiecte de mediu din judeţul Vrancea; menţinerea legăturii cu mijloacele mass-media pentru a facilita diseminarea informaţiei de mediu; dialogul permanent intre Agenţia de Protecţie a Mediului Vrancea si organizaţiile non-guvernamentale, ca reprezentante ale societăţii civile, colaborarea cu acestea în scopul diseminării informaţiei de mediu şi al sensibilizării publicului; asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu prin mijloace specifice, în conformitate cu prevederile Legii nr 86/2000 de ratificare a Convenţiei de la Aarhus, ale Legii nr.544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale Hotărârii de Guvern nr. 1115/2002 privind liberul acces la informaţia de mediu; Recomandări cadru pentru întărirea capacităţii instituţionale a APM Vrancea -Obiective generale: creşterea numărului de specialişti instruiţi în cadrul APM Vrancea;implementarea fluxului activ al informaţiilor de mediu ;acreditarea laboratorului APM Vrancea pentru efectuarea analizelor specifice în conformitate cu cerinţele naţionale.

-Obiective imediate: achiziţionarea echipamentului şi dotărilor necesare pentru funcţionarea Punctului de informare-documentare (info-chioşc);organizarea şi participarea la cursuri tematice specifice;centralizarea fluxurilor de informaţii şi proiectarea unor baze de date relaţionale accesibile; marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu in scopul sensibilizării opiniei publice;organizarea unor campanii de informare a publicului privind aspectele de mediu şi distribuirea de materiale informative.

Recomandări cadru pentru relatia mediu - sănătate Obiective generale: monitorizarea starii de sănătăte a populaţiei în raport cu calitatea mediului;

-Obiective imediate: continuarea colaborării APM Vrancea cu Direcţia de Sănătate Publică Vrancea în vederea realizării acţiunilor ce vizează influenţa calităţii factorilor de mediu asupra sănătăţii umane;

Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol- Obiective generale: reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de poluare ;promovarea unor practici agricole ecologice ;reducerea eroziunii solului ;combaterea alunecarilor de teren;reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării.

- Obiective imediate şi recomandări:solicitarea autorizaţiei de mediu pentru activităţile de utilizare, comercializare, prestări servicii cu produse de uz fitosanitar precum şi a altor activităţi (secţii mecanice, sectoare zootehnice, etc.) ;

101


utilizarea produselor de uz fitosanitar conform Listei omologate de Comisia Interministerială de Omologare a P.U.F. (CODEX) ;folosirea metodelor integrate de combatere a bolilor şi dăunătorilor;fertilizarea solului, in special, cu îngrăşăminte organice;irigarea raţională a culturilor cu apă de calitate;respectarea cu stricteţe a agrotehnicii specifice fiecărei culturi;efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare conform normelor tehnice şi legislaţiei de protecţie a mediului;

folosirea substanţelor organice cu valoare biologică mare, uşor degradabile, care, după lansarea efectului, să părăsească imediat ecosistemul;

efectuarea de lucrări pentru încorporarea la adâncime a substanţelor organice folosite.

Recomandări cadru pentru ecologizarea agriculturii si dezvoltarea rurala durabila - Obiective generale: încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurala durabila;protecţia, conservarea si refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin încurajarea proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile ;colaborarea cu instituţiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate aparţinând fondului funciar in vederea reabilitării acestora .

- Obiective imediate: promovarea propunerilor de proiecte care vizează ecologizarea agriculturii locale; supravegherea continuă a calităţii factorilor de mediu din zona rurala a judeţului Vrancea; susţinerea propunerilor de proiecte din cadrul Programelor UE.

Recomandări cadru pentru extinderea spatiilor verzi din zonele urbane -Obiective generale: urmărirea respectării normelor regulamentului general de urbanism privind raportul număr locuitori/spatii verzi în localităţile urbane ;extinderea perdelelor de protecţie în zonele industrializate ;asigurarea unui flux corespunzător pentru trafic şi unui număr optim de locuri de parcare.

-Obiective imediate: realizare de noi spatii verzi în interiorul localităţilor urbane din judeţ şi îmbunătăţirea celor existente ; continuarea acţiunilor de plantări masive de puieţi în parcuri, cât şi în zonele limitrofe oraselor, în intravilanul oraşului ;

Recomandări pentru componenta Educaţie ecologică şi informarea comunităţii Obiective generale :asigurarea condiţiilor optime în vederea realizării educării ecologice în conformitate cu cerinţele UE;colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniţiative ale celorlalţi factori interesaţi în educarea ecologica a populaţiei judeţului; întocmirea unui plan local de Acţiune pentru educarea civica si ecologica a populaţiei; colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale din judeţ în scopul formarii unei educaţii civice si ecologice a populaţiei;crearea unui punct de informare-documentare (info-chioşc) asupra aspectelor de mediu şi a legislaţiei în vigoare.

102


-Obiective imediate: organizarea de seminarii, mese rotunde, dezbateri cu caracter informativ cu privire la problemele de mediu din judeţ ; impulsionarea elevilor spre acţiuni cu caracter aplicativ: plantare de pomi şi flori, recuperarea deşeurilor refolosibile etc.; educarea populaţiei din localităţile urbane ale judeţului în vederea depozitarii controlate şi colectării selective a deşeurilor; marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu în scopul sensibilizării opiniei publice.

4.1.4. Identificarea priorităţilor pentru Acţiune

Instrumentele utilizate in formularea unui cadru logic pentru elaborarea unui plan de acţiuni sunt reprezentate de identificarea unui set de obiective care să corespundă unor ţinte bine definite şi să fie sprijinite de acţiuni coerente care să conducă la rezolvarea problemelor identificate.

Evaluarea implementării acestor elemente se bazează pe alocarea de responsabilităţii intr-un termen bine delimitat, cu identificarea costurilor necesare realizării activităţilor propuse sprijinite de un set de indicatori care ăa evalueze progresul în realizarea acestor activităţi.

Pentru elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu s-au utilizat toţi indicatorii descrişi anterior, modul de folosire al acestora fiind prezentat in continuare.

Obiectivele generale asigură direcţia strategică a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemelor de mediu şi, totodată, posibilitatea construirii unui consens al participanţilor asupra a ceea ce se spera a se realiza într-un anumit interval de timp. Obiectivul general reprezintă o transcriere a problemei într-o manieră afirmativă, anticipativă care să exprime jaloanele care vor trebui atinse într-o perioadă de timp.

Pentru stabilirea obiectivelor generale s-au avut in vedere următoarele caracteristici: să fie specifice problemei de mediu, relevante, practice, cuantificabile, realizabile . Acestea oferă cadrul ce asigură formularea şi implementarea unui set coerent şi consistent de obiective şi acţiuni pentru mediu.

Obiectivele specifice fiecărui scop sau obiectiv general, reprezintă angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un interval de timp precizat pentru atingerea scopului stabilit. Obiectivele specifice reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea tipurilor de acţiuni esenţiale a fi realizate într-o perioadă de timp pentru solutionarea problemei.

Ţintele au fost definite ca sarcinile cuantificabile necesar a fi realizate într-un anumit interval de timp şi sunt utilizate în evaluarea şi măsurarea progreselor în implementarea PLAM. Ţintele au rolul de a focaliza resursele şi de a servi ca ghid în selectarea acţiunilor.

Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM. Indicatorii servesc la măsurarea stadiului de realizare a obiectivelor şi a ţintelor, precum şi a eficienţei rezultatelor în îmbunătăţirea vieţii populaţiei din comunitate. În elaborarea şi utilizarea indicatorilor s-au avut în vedere următorii factori:

Implicarea participanţilor. Este necesar ca indicatorii să fie elaboraţi pe baza sprijinului larg al diferitelor grupuri implicate şi să reflecte elementele considerate importante de către participanţi.

Elaborarea unor obiective şi ţinte clar definite. Indicatorii trebuie să se bazeze şi să se lege direct de obiectivele şi ţintele de planificare clar definite.

103


Crearea acţiunii pe baza indicatorilor. Indicatorii trebuie să fie legaţi direct de acţiunile specifice de implementare şi trebuie să fie folosiţi pentru măsurarea progreselor în atingerea obiectivelor.

Stabilirea unui sistem de monitorizare, raportare şi evaluare. După selectarea indicatorilor este necesar să se stabilească un sistem pentru standardizarea procedurilor de colectare a datelor şi de raportare a rezultatelor în mod regulat. Aceste date pot fi utilizate pentru a evidenţia aspectele pozitive şi negative ale activităţii şi pentru a identifica îmbunătăţirile necesare.

Acţiunile au fost identificate foarte concret şi sunt menite să determine schimbări în comportamentul părţilor implicate. In identificarea acţiunilor, a fost necesar a se lua in considerare următoarele aspecte:

Cerinţele aderării la UECondiţiile economice şi sociale dificile Posibilităţile limitate ale autorităţilor locale/judeţene în anumite situaţii de a constrânge

poluatorii în direcţia implementării măsurilor

Categoriile de acţiuni identificate pentru elaborarea PLAM Vrancea sunt:

Prevenirea poluării şi acţiuni tehnologice

Acţiuni de informare şi educare

Măsuri economice

Măsuri legislative

Măsuri organizatorice

Măsuri de conformare

Programele de educarea a publicului joacă un rol important în conformarea procesului cu cerinţele europene. Informarea şi conştientizarea comunităţii locale şi de afaceri cu privire la problemele şi cerinţele legate de domeniul protecţiei mediului, contribuie la creşterea participării publicului la luarea deciziei şi a sprijinului acordat de toate părţile implicate.

Planul de Actiune elaborat in cadrul Grupului de Lucru si supus dezbaterii publice si avizului Comitetului de Coordonare aloca fiecarei probleme / aspecte de mediu specifice un set de actiuni menite sa diminueze sau elimine impactul negativ asupra mediului.

104

PLAN LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - JUDETUL VRANCEA

Matricea plan pentru problema

Problema Obiectiv general

Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen

PM 01-01Calitatea

necorespunzatoare a apei potabile in

anumite zone

Imbunatatirea

calitatii apei

furnizate populatie

i

Realizarea /extinderea,

reabilitarea si modernizarea sistemelor de

tratare si distributie a

apei potabile

Finalizarea lucrărilor de

investiţii pentru

captarea şi distributia apei

potabile

Reducerea pierderilor de apă potabilă in sistemul actual de distributie a apei potabile

Lungime lucrari effectuate

Valoarea investitiilor

Lungime retele inlocuite

Unitati de monitorizare instalate

1.Realizarea/reactualizarea de studii de fezabilitate/proiecte tehnice privind executarea sistemelor sistemelor de tratare si distributie a apei potabile2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor3. Reabilitare reţele de alimentare cu apă cu durată de utilizare expirată şi a retelelor subdimensionate4. Instalarea de echipamente necesare monitorizarii functionarii sistemului de distributie a apei potabile

Consiliul JudeteanInstitutia

PrefectuluiConsiliile locale

Operatori specializati

2015

105





PM 01.02Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat in mediul urban (Odobesti , Adjud , Panciu , Marasesti)

Acoperirea necesarului de apa potabila in sistem centralizat in mediul urban

Îmbunătăţirea managementului apei potabile

Pregătirea tuturor documentaţiilor tehnice

Număr / valoare documentaţii elaborate

1. Reactualizarea / realizarea de studii de fezabilitate/ proiecte tehnice privind reabilitarea si extinderea reţelelor de alimentare cu apa potabila

Număr de aplicatii depuse

2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor (inclusiv PPP)

Realizarea de instalaţii

Număr de sisteme puse in funcţiune

3.Reabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila

4. Operaţionalizarea si monitorizarea sistemelor

SCGCL PanciuSC URBIS

AdjudSC ILGO MarasestiSC IGO OdobestiPrimăriile

Adjud, Marasesti,Odobe

sti ,Panciu

2015

106





PM 01.03Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile cu importante pierderi de apă

Reducerea pierderilor de apa

Creşterea gradului de folosinţă a apeişi menţinerea calităţii apei

Elaborarea tuturor studiilor

Număr studii privind situaţia actuala a sistemelor

Elaborarea de studii privind situaţia actuala a sistemelor de pompare şi a reţelelor de aducţiune si distribuţie a apei potabile

Pregătirea tuturor documentaţiilor tehnice

Valoare documentaţii si număr de aplicaţii

1. Elaborarea de documentaţii tehnice in vederea realizării lucrărilor de reabilitare a sistemului de aducţiune si distribuţie a apei potabile2. Identificarea surselor de finantare/cofinantare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor (inclusiv PPP)

Număr locuitori deserviţi/ km reţea

3. Lucrări propriu-zise de realizare a masurilor din proiecte

Optimizarea sistemelor


4. Optimizarea si monitorizarea sistemelor


PrefectuluiConsiliile Locale

şi Primăriile Operatori

specializati

2015

107





PM 01.04 Deficienţe privind managementul apei potabile (debit disponibil, sursă, calitate, consumator)

Utilizarea durabila a apei la nivelul judeţului

Îmbunătăţirea monitorizării şi a managementului apei potabile

Elaborarea pana in 2007 a tuturor studiilor

Număr studii privind surse de apa potabila

1. Studii privind debitele disponibile, sursele de apa bruta, calitatea apei si consumatorii) – se corelează cu celelalte studii de profil

CONSILII LOCALEOperatori

specializati

2009

Crearea pana in 2007 a unui sistem informaţional care sa se adreseze populaţiei

Număr de campanii de informare

2. Asigurarea dotarii necesare pentru relizarea atributiilor ce-I revin in monitorizarea calitatii apei

Direcţia de Sănătate Publică Vranceai

Permanent

3. Derularea de campanii de informare in domeniul bunelor practici privind managementul resurselor de apa

Consiliul Judeţean Vrancea

SGAAPM

CONSILII LOCALE

Permanent

Promovarea în conducerea unităţilor a Sistemelor de Management de Mediu la nivelul operatorilor

Număr de sisteme de implementare 4. Implementarea propriu-zisa

a Sistemelor de Management de Mediu la nivelul operatorilor


specializati

2005-2012

108





PM 01-05Necesitatea dezvoltarii

sistemului de monitoring

corespunzator al calitatii apei

potabile

Îmbunătăţirea

monitorizării apei potabile

Evaluarea riscului

calitatii apelor asupra

sanatatii populatiei

Reducerea riscului

imbolnavirilor cauzate de calitatea

necorespunzatoare a apei

Numarul punctelor de monitorizare

1. Realizarea masurilor necesare pentru asigurarea

monitorizarii de audit a calitatii apei potabile prin

laboratoarele DSP Vrancea siISP teritorial

DSP VranceaISP teritoria

Operatori specializati l



laboratoar propriu sau laboratoare terte


specializatiDSP VranceaISP teritorial

Permanent

PM 02-01Preepurarea/epurarea inexistenta/necorespunzătoare a apelor uzate provenite din activităţi industriale, zootehnice si agricole

Reducerea surselor de poluare a apelor de suprafaţă şi de adâncime de la activităţi industriale, zootehnice si agricole

Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă şi de adâncime

.Realizarea/modernizarea staţiilor de preepuare/ epurare

Încadrarea concentraţiilor de poluanţi în condiţiile de descărcare a apelor uzate prevăzute in HG 188/2002 pana in 2007

Număr de măsurători realizate

Dezvoltarea unei reţele de monitorizare a calităţii apelor, inclusiv prin puţuri de control

Agenti economiciSGA

Număr de staţii realizate/modernizate

Realizarea/modernizarea staţiilor de preepurare/ epurare

Agenti economici

2015

109





PM 02-02Inexistenta

sistemelor de canalizare si

epurare a apelor uzate menajere in localitati cu

sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila

Imbunatatirea calitatii resurselor de apa si prevenirea producerii poluarii apelor

Reducerea impactului

asupra emisariilor a

apelor evacuate prin

realizarea statiilor de

epurare retele de canalizare

Pregatirea tuturor

documentatiilor tehnice

Numar /valoare documentatii

elaborate

1.Realizarea/reactualizarea de studii de fezabilitate/proiecte

tehnice privind executarea sistemelor de canalizare si

epurare a apelor uzate menajere


2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare si

aplicarea pentru obţinerea finanţărilor


Număr de sisteme puse in

funcţiune

3. Realizarea si extinderea sistemului de canalizare si





Operatori specialiazati

2005-2022

110





PM 02-03Deficienţe în sistemul de canalizare şi

epurare a apelor uzate in

localitatile urbane/rurale in care exista

Imbunatatirea calitatii resurselor de apa si prevenirea producerii poluarii apelor


asupra emisariilor a

apelor evacuate prin

reabilitarea/modernizarea statiilor de


Pregatirea tuturor

documentatiilor tehnice

Numar /valoare documentatii

elaborate


tehnice privind executarea sistemelor de canalizare si






Număr de sisteme puse in

funcţiune

3. Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si






2005-2018

111





PM 03-01Poluarea apelor subterane si solului cu substante utilizate in agricultură (ingrasaminte chimice, pesticide, etc. )

Controlul si reducerea in timp a poluării apelor subterane cu nitraţi din agricultura

Monitorizarea calităţii apelor subterane în spaţiul agricol

Implementarea bunelor practici in agricultură

Respectarea prevederilor HG 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole (Directiva Europeana 91/676/CEE

Suprafata agricola cartata / suprafata agricola afectata

1. Implementarea la nivelul judeţului Vrancea a unui sistem de monitorizare a calităţii acviferului freatic in spaţiul agricol

SGA

1. Implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor si îngrăşămintelor în agricultură

2. Identificarea si acordarea de stimulente pentru productia agricolă ecologică

Direcţia Agricolă şi Dezvoltare RuralăOficiul de Consultanta Agricola Vrancea

2005 – 2016

112





PM 03-02Tăierea necontrolată a pădurilor şi necorelarea volumului masei lemnoase supuse exploatării cu ritmul de regenerare şi creştere a acestora ceea ce a favorizat fenomenul de alunecare a versanţilor şi de distrugere a solului. Suprafete

Reducerea suprafetelor afectate de alunecari de teren


Număr de lucrări efectuate

1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de alunecari de teren la nivelul judeţului Vrancea

Consiliul Judeţului VranceaConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaOCAOTA

2. Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de alunecari de teren

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliul JudeţeanConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Vrancea Direcţia Silvică

3. Executarea de împăduriri în zonele degradate

ProprietariConsiliul Judeţului VranceaConsilii LocaleDirectia Silvica

4. Reducerea defrişărilor ilegale

Consilii LocaleDirecţia Silvică

2005 – 2014 - permanent

113





PM 03-03Suprafete intinse afectate de eroziune, in deferite grade. Eroziunea accentuata a solului data si de lipsa perdelelor forestiere de protecţie(zonele impadurite)

Reducerea eroziunii solului

Reducerea eroziunii solului


1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de eroziune a solului la nivelul judeţului Vrancea

Consiliul Judeţului VranceaConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaOCAOTA

2. Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de eroziune a solului

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliul JudeţeanConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Vrancea Direcţia Silvică


ProprietariConsiliul Judeţului VranceaConsilii LocaleDirectia Silvica

4. Reducerea defrişărilor ilegale

Consilii LocaleDirecţia Silvică

2005 – 2014- permanent

114





PM 03-05Poluarea provocată de depozitele de deseuri necorespunzător amenajate (amplasate)

Diminuarea si eliminarea poluării apelor subterane şi a solului in zona depozitelor de deşeuri menajere

Monitorizarea calităţii apelor subterane şi a solului din zona depozitului de deşeuriRefacerea (executia) lucrarilor de eliminare a scurgerilor functie de caracteristicile hidrologice si hidrogeologiceÎnchiderea depozitelor neconforme corelată cu execuţia depozitelor ecologice

Gestiunea depozitelor în conformitate cu cerinţele legale

Concentratia poluantilor specifici din zona de influenta (acvifer , curs de apa , sol )

1. Realizarea de evaluări de risc , inclusiv studii hidrogeologice pentru depozitele de deşeuri menajere

Numar de fose ecologice

2. Colectarea levigatului se va face in fose ecologice sau in sistemele de canalizare urbane3. Transportul materialului vidanjabil se va face de operatorii autorizaţi

Nr. depozite inchise

4. Închiderea depozitelor neecologice

5. Reconstrucţia ecologica a zonelor afectate

Consiliul Judetean

Institutia Prefectului Consiliile LocaleOperatori

2005-2017

115





PM 03-06Evacuarea

necorespunzatoare a dejectiilor

de la fermele zootehnice

Reducerea

surselor de

poluare a apelor

subterane si a

solului

Monitorizarea calităţii apelor subterane prin realizarea de

foraje de adancime

Monitorizarea calităţii solului

Conformarea cu prevederile

legale in vigoare

Valoarea indicatorilor de calitate masurati

1. Actualizarea inventarului fermelor zootehnice

Agenţia de Protecţie a Mediului Vrancea

Garda de Mediu Vrancea

2. Dezvoltarea unei reţele de monitorizare a calităţii apelor

si solului


SGAAGENTI

ECONOMICI DE PROFIL

2005- 2007

116





PM 03-08Inexistenţa unui sistem de evidenţă cu, nominalizare si ampasamentul pe terenuri legate de poluarea solului cu pesticide

Identificarea suprafeţelor afectate de poluarea cu pesticide

Organizarea unei baze de date privind amplasamentele poluate cu pesticide

Redarea în circuitul agricol a suprafeţelor afectate de poluarea cu pesticide

Suprafaţă afectată redată în circuitul agricol

1. Identificarea şi asigurarea securizării depozitelor existente de pesticide la nivelul judeţului2. Monitorizarea zonelor pe care au fost folosite pesticide (măsurători) prin dotarea cu aparatură specifică

Direcţia Agricolă VranceaAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaVranceaConsilii Locale

2005-2006

2008

3. Cartarea şi caracterizarea fizico-geografică a amplasamentelor poluate cu pesticide şi caracterizarea fizico-chimică a tipurilor de sol

4. Elaborarea de studii pedologice privind reabilitarea si redarea în circuitul agricol a unor suprafeţe afectate de poluarea cu pesticide din judeţul Vrancea

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală Vrancea- Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaConsiliul Judeţului Vrancea Consilii LocaleAgenţi economici de profilAgenţia de Protecţie a Mediului Vrancea

2006-2009

2006-2009

1. Redarea în circuitul agricol şi realizarea de 2008-2009 117





PM 04-01 Deficienţe privind managementul apei potabile (debit disponibil, sursă, calitate, consumator)

Utilizarea durabila a apei la nivelul judeţului


Elaborarea pana in 2007 a tuturor studiilor

Număr studii privind surse de apa potabila



specializati

2009

Crearea pana in 2007 a unui sistem informaţional care sa se adreseze populaţiei

Număr de campanii de informare



Permanent



SGAAPM

Permanent

Promovarea în conducerea unităţilor a Sistemelor de Management de Mediu la nivelul operatorilor

Număr de sisteme de implementare 4. Implementarea propriu-

zisa a Sistemelor de Management de Mediu la nivelul operatorilor


specializati

2005-2012

118





PM 04-02Emisii de compuşi

periculoşi proveniţi de la crematoriile

spitalelor

Îmbunătăţirea

calităţii aerului in

judeţul Vrancea

Reducerea emisiilor de

compuşi periculoşi de la

crematoriile spitalelor

Reducerea emisiilor de compuşi periculoşi cu minimum 40% în următorii 4 ani.

Noxe evacuate în atmosfera

(CO, NOx, SO2, HCl, COV etc.)

1. Mărirea temperaturii de ardere în cuptoarele crematoriilor pentru reducerea emisiilor toxice de dioxine pana la desfiintarea etapizata a crematoriilor

Direcţia de Sănătate Publică

Vrancea

3. Desfiinţarea etapizata a crematoriilor existente la spitalele din judeţul Vrancea

Consiliul Judetean

Institutia Prefectului


VranceaConsilii locale

2005-2008

119





PM 04-03Poluarea

atmosferei datorită

emisiilor de COV rezultaţi din instalaţiile/ activităţile care

utilizează solvenţi

organici si emisiile de la terminalele si

statii de distributie a benzinei

Îmbunătăţirea


judeţul Vrancea


compuşi organici

volatili de la activităţile care

utilizează substanţe cu conţinut de

COV


compuşi organici

volatili cu 80 %

Cantitatea anuala de COV

emisa

1. Actualizarea inventarului instalaţiilor tehnologice care generează compuşi organici volatili


2005-2006

Numărul de societăţi care au introdus tehnici de reducere a emisiilor de

COV

2. Realizarea schemelor de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili 3. Înlocuirea solvenţilor organici care prin utilizare produc emisii COV cu solvenţi ecologici.

Agentii economici care

utilizeaza solventi organici si se incadreaza in HG. 699/2003

2007

2009


compuşi organici

volatili de la depozitele / staţiile de distribuţie carburanţi

Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili la depozitele/staţiile

de benzina

Nr. depozite / staţii de

distribuţie carburanţi care

au instalat sisteme de

recuperare a vaporilor si

eficienta acestor sisteme

4. Dotarea rezervoarelor de la statiilei de distributie a benzinei si terminale, cu instalatii de captare COV in timpul transvazarii combustibilului

Societatile care detin statii de distributie a benzineiPetrom Vrancea

2006-2010

120





PM 04 04Poluarea atmosferei cu compuşi proveniţi de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

Îmbunătăţirea calităţii aerului in judeţul Vrancea

Reducerea emisiilor de compuşi proveniţi de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

Reducerea emisiilor de particule cu 95% în următorii 5 ani. Reducerea emisiilor de CO, SO2 si poluanti organici persistenti cu minimum 30% în următorii 5 ani.

Cantităţile anuale si concentraţiile maxime orare de particule, CO, SO2 si POP emise de la fiecare staţie

Valorile conc. de particule, CO, SO2 si POP in aerul ambiental din zona de influenta a fiecărei staţii

1. Îmbunătăţirea tehnologiilor existente sau retehnologizare

2. Instalarea de filtre aferente pentru reţinerea particulelor

3. Instalarea de echipamente pentru captarea şi epurarea gazelor emise

4. Utilizarea de combustibili gaze naturale

SC Drumuri şi Poduri Vrancea

Agenţi economici de

profil

200920082008

2010

121





PM 04-05Poluarea atmosferei datorită arderii necontrolate a deşeurilor

Îmbunătăţirea calităţii aerului in judeţul Vrancea

Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere

Conformarea cu Ord. MAPM 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri pana in 2010

Cantităţile anuale si concentraţiile maxime orare de particule, CO, SO2 si compuşi organici emise de la fiecare depozit

1. Monitorizarea emisiilor in exploatare si postinchidere depozit

Operatori depozite

Valorile concentraţiilor de particule, CO, SO2 si compuşi organici in aerul ambiental din zona de influenta a fiecărui depozit

2. Realizarea instalaţiei de captare biogaz la depozitul Focşani în situaţia de cofinanţare externă

Consiliul Local FocşaniCUP RA

2005-2010

122





PM 04-06 Insuficienta

instalaţiilor de recuperare a substanţelor

care epuizează stratul de ozon

la agenţii. economici care

efectuează service la instalaţiilefrigorifice

Îmbunătăţirea


judeţul Vrancea

Inlocuirea instalatiilor ce

utilizează freoni cu instalatii

ecologice. Recuperarea freonilor in

activitatea de service

Recuperarea a 50% din freonii utilizaţi

Cantitatea de freon recuperată

1. Instruirea / atestarea personalului care efectueaza


2. Dotarea societăţilor care efectuează service la

instalaţiile frigorifice cu recuperatoare de ODS şi

creşterea gradului de recuperare

Societăţile care utilizează freoni în


2004-2005

2007

123





PM 05-01

Zone mari expuse riscului de eroziune şi alunecări de teren (Barsesti, Soveja, Gura Calitei, Vidra, Vrancioaia, Straoane, Tulnici, Campuri, Nistoresti,Paltin, etc. )

Adoptarea de măsuri pentru evitarea apariţiei eroziunii şi alunecărilor de teren in zonele cu probabilitate mare de apariţie a acestor fenomene

Amenajarea zonelor expuse riscurilor de eroziune si alunecări astfel încât acestea sa fie mult reduse sau eliminate

Realizarea tuturor proiectelor tehnice

Numărul de documentaţii realizate

1. Realizarea de documentaţii tehnnice privind soluţiile posibile de reducere/eliminare a riscurilor de inundaţie, eroziune, aluncări de teren

2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare şi aplicarea pentru obţinerea finanţărilor

3. Întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea finanţării

Realizarea lucrărilor

Valoarea proiectelor finanţate

4. Realizarea propriu-zisă a lucrărilor

Consiliul Judetean

Institutia Prefectului Consiliile locale

Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea - Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Vrancea

2005- 2015

124





PM 05.02

Insuficienta capacitate de implementare a planurilor de aparare împotriva dezastrelor

Intervenţia eficientă în caz de dezastru

Întărirea capacităţii de acţiune în caz de dezastru prin realizarea de simulări

Realizarea de simulări pentru toate tipurile de dezastru care ar putea apărea

Numărul de simulări realizate

1. Stabilirea priorităţilor in ceea ce priveşte simulările

2. Asigurarea coordonării între toţi factorii implicaţi

3. Realizarea propriu-zisă a simulărilor

Comitetul judeteana pentru situatii de urgenta 2006-2008

PM 05-03

Insuficienta amenajărilor hidrotehnice pentru protectia asezarilor din judet impotriva inundatiilor si eroziunilor de mal

Identificarea soluţiilor fezabile pentru protejarea asezarilor umane din judeţ împotriva inundaţiilor si eroziunii de mal

Realizarea amenajărilor hidrotehnice pentru protecţia aşezărilor umane împotriva inundaţiilor si eroziunii de mal

Realizarea tuturor proiectelor tehnice

Realizarea tuturor lucrarilor

Numărul proiectelor

Numărul de documentatii depuse si valoarea acestora

Numărul de proiecte implementate

1. Stabiliriea solutilor de realizare de amenajari hidrotehnice2. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru obtinerea finantarilor

3. Intocmirea de documentaţii in vederea obtinerii finantarii

4. Realizarea propriu-zisa a lucrarilor

Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea

DAS Bacau

2007

2006-2007

2007-2008

2007-2014

125





PM 05-04

Degradări de albii si maluri

Evitarea aparitiei de fenomene nedorite ca urmare a degradarilor de albii si maluri

Efectuarea de recalibrari de albii si alte tipuri de lucrari de intretinere

Realizarea de proiectelor tehnice

Realizarea lucrarilor

Km de albie/maluri refacuti

1. Intocmirea proiectelor tehnice in vederea stabilirii solutiilor de realizare a lucrarilor2. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru obtinerea finantarilor

3. Realizarea propriu-zisa a lucrarilor

4. Monitorizarea post-

executie a lucrarilor

Sistemul de Gospodărire a Apelor VranceaDAS Bacau

2007-2012

PM 05-05Deficiente in

elaborarea/aplicarea

planurilor de urgenta interna si insuficienta

mijloacelor necesare pentru

limitarea pericolelor de

accidente majore in care sunt implicate

subst. periculoase

Inlaturarea deficientelor

si identificarea

masurilor confom H.G.

95/2003 pentru

limitarea pericolelor de

accidente majore

Asigurarea conditiilor tehnico-

organizatorice de

prevenire a

accidentelor majore

Intocmire planuri de urgente si

rapoarte de securitate

Nr. Planuri de urgente /

rapoarte de securitate

1. Actualizarea notificarilor

2. Intocmirea rapoartelor de securitate

3. Elaborare si aprobare planuri de urgenta

4. Implementare planuri de urgenta

Agentii economici care

intra sub incidenta H.G.

95/2003

2005

2005

2005

Permanent

126





PM 06-01Spatii verzi

insuficiente in zonele urbane

din judet, insuficienta spatiilor de joaca pentru

copii si a zonelor de recreere adecvate pentru

populatie

Refacerea şi extinderea

spaţiilor verzi intravilane şi periurbane din zona urbana

Realizarea unui plan

de extindere a

spaţiilor verzi

Asigurarea unui numar suficient de spatii verzi si locuri de joaca

Numar de spatii verzi existente

1. Cartarea spaţiilor verzi existente

Suprafete (ha) pe care au fost plantati arbori

2. Gestionarea spaţiilor verzi

3. Cresterea numarului de spaţii de recreere pentru copii prin valorificarea locurilor virane

Consiliile Locale

Inspectoratul Judetean in Construcţii

Vrancea

ONG uri

2005

Permanent

127





PM 06-02Presiunea

construcţiilor asupra spaţiilor

verzi (se eliberează

autorizaţii de construcţie pe spaţiile verzi

existente fără a se ţine cont de necesarul de

spaţiu verde /cap locuitor)

Refacerea şi extinderea spaţiilor

verzi intravilane

şi periurbane din zona urbana

Respectarea planului de extindere a

spaţiilor verzi

Asigurarea unui numar suficient de

spatii verzi in zona urbana

Spaţiu verde /cap locuitor

In procesul de reglementare stabilirea conditiilor necesar a fi indeplinite pentru mentinerea/ realizarea unui spatiu verde minim

APMDS

Alte institutii abilitate

Sanctionarea nerespectarii legislatiei in vigoare in domeniu

Garda de Mediu


Respectarea planului de extindere a spaţiilor verzi si a legislatiei in vigoare in domeniu Consilii locale

Permanent

PM 06-03

Starea necorespunzatoare a infrastructurii urbane si rurale

Conformarea cu cerinţele legale in vigoare

Amenajarea zonelor urbane si rurale din punct de vedere al infrastructurii

Identificarea până la sfarsitul anului 2005 a zonelor cu deficienţe din punct de vedere al conformării cu cerinţele legale

Numărul zonelor urbane si rurale care se conformează cerinţelor legale

Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestoraRealizarea infrastructurii Realizarea infrastructurii de transport

CONSILII LOCALE , Operatorii de servicii publice

2005- 2012

128





PM 06-04Desfasurare

a de activitati in

spatii antifonate

necorespunzator

Mentinerea nivelului de zgomot in limitele

prevazute in legislatia in

vigoare

Realizarea de lucrari de

antifonare a spatiilor unde se desfasoara activitati ce pot provoca

poluare fonica

Conformarea incepand din anul aderarii la UE cu cerinţele legale in vigoare

Nivelului de zgomot

masurat / limitele

prevazute in legislatia in

vigoare

Efectuarea masuratorilor ale nivelului de zgomot la

eliberarea autorizatiei de mediu

Agentia de Protectie a Mediului

Masuratori ale nivelului de zgomot pentru solutionarea

sesizarilor la agentii economici potentiali de

poluare fonica

Garda de Mediu


IPJ Vrancea

Permanent

PM 07-01Inexistenţa depozitelor

zonale ecologice

Managementul integrat

al deseurilo

r municipa

le in juetul

Vrancea

Asigurarea depozitării deseurilor municipale

conform H.G. 162-2002 şi

Planului National de Gestionare a Deseurilor

Construirea depozitelor ecologice zonale şi a staţiilor de

transfer aferente

Număr de depozite ecologice contruite

Numar de staţii de transfer

2. Intocmirea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru depozitele zonele şi

staţiile de transfer

3. Realizarea depozitelor ecologice şi a statiilor de

transfer


Prefectului Consilii locale

Operatori salubritate

2005-2014

129





PM 07-02Deficienţe majore în eliminarea deşeurilor spitaliceşti

Asigurarea eliminării deşeurilor spitaliceşti in conformitate cu cerinţele legale

Evitarea incinerării necontrolate şi centralizarea incinerărilor pe zone urbane

Reducerea procentului incinerării necontrolate în judeţul Vrancea cu 30%

Cantităţi inventariate în judeţ

Cantităţi transportate

1. Identificarea de transportori autorizaţi pentru deşeurile spitaliceşti şi de incineratoare în zonele limitrofe.

2. Desfiinţarea crematoriilor existente la spitale , concomitent cu initierea actiunilor de sterilizare ca etapa intermediara.

Spitale Direcţia de Sănătate Publică VranceaConsiliul Judetean Vrancea

2005-2008

130





PM 07-03 Colectarea

neselectivă a deşeurilor la

sursă şi depozitarea acestora fără recuperarea deşeurilor

valorificabile în depozite

neecologice. Procent mare

de deşeuri biodegradabile in compoziţia

deşeurilor menajere depozitate

Colectarea selectivă a deşeurilor

Reciclarea si reutilizarea materialelor recuperabile din deşeurile menajere si asimilabile si valorificarea termoenergetica

Stabilire amplasament şi identificarea de finanţări externe

Aprobare finanţare

1. Realizarea de statii de sortare a deseurilor menajere in cadrul depozitelor zonale şi a statiilor de transfer oraşeneşti

Consiliul Judetean

Institutia PrefectuluiConsilii localeOperatori de salubritate

2022

Creşterea gradului de valorificare la minim 10%

Grad de valorificare realizat

2. Editarea unui pliant cu soluţii de valorificare a deşeurilor industriale şi menajere reciclabile

Consiliul Judetean

Institutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSocietăţi de transport şi valorificare deşeuri autorizate

2006

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, confirm cerinţelor HG 162/2002

Reducerea emisiilor de biogaz cu 25% pana in anul 2010

Cantitatea de deşeuri biodegradabile valorificate

3. Realizarea unor staţii de compostare a deseurilor menajere

Operatori salubritateConsilii locale

2008

4. Realizarea unor staţii pilot de compostare in zona rurală

Consiliul Judetean

Institutia Prefectului Consilii locale

2007

131





PM 07-04Slaba amenajare a punctelor gospodăreşti ( de precolectare) pentru deşeurile menajere

Asigurarea de puncte de precolectare a deşeurilor în mod igienic si creşterea eficientei serviciului de salubritate

Identificare, alocare şi amenajare spaţii

Realizarea de puncte de colectare conforme pentru minim 85% din gospodării

Număr de puncte colectare conforme

1. Extinderea reţelelor de puncte gospodăreşti pentru colectarea deşeurilor municipale

Numar puncte colectare selectiva

2. Realizarea de puncte gospodăreşti pentru colectare selectivă a deşeurilor municipale

Consilii locale Operatori de salubritate

2005-2007

PM 07-05 Existenţa unor

zone mari neacoperite de serviciile de salubritate ( colectare primară )

Asigurarea de servicii

de salubritate

pentru întreaga arie a judeţului Vrancea

Extinderea serviciilor

de salubritate in zonele urbane

Minim 95%

Număr de cetăţeni pentru care se asigura

servicii de salubritate

1. Extinderea ariei de acoperire a societăţilor de salubritate si instituirea de

servicii de salubritate pentru întreaga zona urbana

Consiliile Locale 2007

Asigurarea cu servicii

de salubritate in zonele

rurale

Prima etapă – 50%

Număr de localităţi rurale

deservite de servicii de salubritate

2. Stabilirea de tarife la serviciilor de salubritate

pentru localităţile din subordine

Consiliile Locale 2005

3. Înfiinţarea de servicii de salubritate în toate localităţile rurale şi funcţionarea efectivă

a acestora

Consiliile Locale comunale

2004-2005

132





PM 07-06 Existenţa

depozitelor de deşeuri

municipale necontrolate si neamenajate

Asigurarea eliminării deşeurilor municipale in condiţii controlate conforme

cu legislaţia in vigoare

Crearea si/sau

îmbunătăţirea bazei de date privind depozitele de deşeuri municipale

Colectarea de date despre

amplasamente, cantităţi,

categorii de deşeuri

Volum de date pentru

depozitele de deşeuri

municipale

1. Inventarierea depozitelor de deşeuri municipale,

urbane şi rurale


Consiliile Locale

2004 - 2005

Conformarea

depozitelor existente pentru

functionarea in perioada de tranzitie

Funcţionarea depozitelor în condiţii legale

Număr de depozite

autorizate

2. Realizarea documentaţiilor de mediu, în

vederea autorizării, pentru depozitele de deşeuri municipale existente

Consiliile Locale Agenţia de Protecţie a Mediului

2004 - 2005

.Eliminarea depozitării în depozite de deşeuri municipale neconforme

Amenajarea de depozite

ecologice şi închiderea celor vechi

Număr de depozite ecologice

3.Închiderea depozitelor de deşeuri municipale care nu sunt conforme cu cerinţele

legale si care au atins capacitatea maxima de

stocare/eliminare a deşeurilor municipale.

Consilii LocaleC.A.T.J. 2009-2017

133





PM 07-07 Deficienţe în

mecanismul de recuperare a

uleiurilor uzate, acumulatorilor

uzaţi şi a anvelopelor

uzate în vederea

recuperării / reciclării /

revalorificării acestora

Asigurarea recuperării uleiurilor

uzate/ acumulatori

lor uzaţi/ anvelopelor

uzate in conformitat

e cu cerinţele

legale

Îmbunătăţirea gestiunii uleiurilor

uzate/ acumulatori

lor uzaţi/ anvelopelor

uzate

Colectarea a 70% din

cantitatea de uleiuri auto uzate , 90% acumulatori uzaţi şi 80%

anvelope uzate

Cantitatea de uleiuri/acumulat

ori/anvelope noi

comercializate şi cantitatea de

deseuri corespunzătoare

recuperate, reciclate si valorificate

termoenergetic

1.Iniţierea de programe pentru reducerea cantităţii de

uleiuri uzate generate

Agenţii economici

2. Organizarea si eficientizarea colectării

uleiurilor uzate / acumulatorilor / anvelopelor uzate la uniţăţile ce utilizeaza sau comercializează astfel de

produse

Agenţii economici

2007

PM 07-08Insuficienţa soluţiilor de reducere a

cantităţilor de rumeguş (inclusiv

valorificare) rezultate din activităţile de prelucrare a

lemnului

Asigurarea valorificării rumeguşului

Îmbunătăţirea gestiunii deseurilor

de rumeguş

Valorificarea materiala sau energetica a

50% din cantitatea de

rumeguş produsa

pana in 2013

Cantitatea de rumeguş

produsă si valorificată

1.Inventzarierea cantităţilor de rumeguş produse şi

valorificate


Consilii locale

2004-2005

2. Depozitarea conforma a rumegusului pentru

mentinerea calitatii necesare valorificarii si evitarii

poluarii mediului

Agenti economici

Consilii locale2005

3.Realizarea unor proiecte pentru valorificarea

deseurilor de rumeguş

Consilii localeAgenti

economici2005-2006

4. Inchiderea depozitelor necontrolate de rumegus

Consilii localeAgenti

economici2006

134





PM 08-01 Inexistenţa unei cuantificări a efectelor poluării factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populaţiei si lipsa unui sistem de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu poluarea mediului

Cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu

Relationarea datelor de sanatate calitatii factorilor de mediu

Descrierea substantelor si distributia substantelor periculoaseCulegerea datelor specifice de sanatate

Distributia concentratiilor substantelor periculoase in factorii de mediu/Distributia spatiala a frecventei afectiunilorspecifice

Estimarea spatiala a concentratiilor substantelor periculoase

APM Permanent

Culegerea datelor de morbiditate specifica de la toate unitatile medicale

DSP Permanent

Prelucrarea datelor, elaborarea sintezelor

DSP, APM Permanent

135





PM 08-02 Necunoasterea , de catre utilizatori si populatie , a efectelor azbestului asupra sanatatii umane

Informarea populaţiei fata de potenţialele efecte ale azbestului

Informare privind efectelor azbestului asupra sănătăţii populaţiei la nivel comunitar

Stabilirea pana la sfarsitul anului 2005 a priorităţilor si metodelor de informare

Număr de întâlniri organizate

Stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste informarea populatiei

Stabilirea metodelor prin care se va face informarea populatiei

Consiliul Judetean


APM Vrancea


ONGInformarea populatiei

2005- 2006 si permanent

PM-08-03 Necunoaşterea efectelor radiaţiilor electromagnetice asupra populaţiei

Informarea populaţiei fata de potenţialele efecte ale radiaţiilor electromagnetice

Informare privind efectelor radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii populaţiei la nivel comunitar

Stabilirea pana la sfarsitul anului 2006 a priorităţilor si metodelor de informare




Informarea populatiei

Consiliul Judetean

Institutia Prefectului APM Vrancea


ONG

2006 si permanent

136





PM 09-01Insuficienta

implementare a fluxului

activ al informaţiilor

de mediu (sisteme de monitoring

integrat, unificarea bazelor de

date, crearea bazelor de

date relaţionale si a structurilor

accesibile publicului,

site)

Intarirea capacităţii instituţionale a APM

Implementarea fluxului activ al informaţiilor de mediu

Prezentarea primului raport in anul 2006

Număr de baze de date si sisteme informaţionale

Numărul de rapoarte publice

1. Centralizarea fluxurilor de informaţii si proiectarea bazelor de date

2. Realizarea de baze de date si de sisteme informaţionale

MMGAANPMARPMAgenţia de Protecţie a Mediului Sistemul de Gospodărire a Apelor

2006 si permanent

137





PM 09-02Lipsa unui laborator acreditat pentru

efectuarea analizelor

specifice , in conformitate cu cerintele nationale si

internationale

Acreditarea laboratorului de analize

Realizarea unui

laborator in conformitate cu cerintele nationale si

internationale

Obtinerea unor analize

recunoscute pe plan national

si international


1. Realizarea documentatiilor necesare: manual de calitate ,

proceduri de sistem, proceduri de lucru.

2. Dotarea laboratorului conform cerintelor in vigoare.


2008

PM 09-03Lipsa unei

dotari suficiente necesare

bunei desfasurari a activitatii in

domenii specifice

Desfasurare in conditii

cat mai bune a

activitatilor in cadrul

Dotarea cu materiale si aparatura necesare

bunei desfasurari a activitatii in

domenii specifice

Eficientizarea activitatii

tuturor compartimente

lor

Nr. echipamente

necesare

1.Realizarea inventarului existent in dotare

2.Evaluarea necesarului comparativ cu dotarea

existenta

Agentia de Protectie a Mediului Vrancea

2005

138





PM 09-04Insuficienta cursurilor tematice specifice

organizate centralizat

pentru specialistii

APM


Îmbunătăţirea nivelului de

pregătire profesională

a personalului

APM

Creşterea numărului de

specialişti instruiţi in

cadrul APM

Număr de cursuri

Număr de angajaţi instruiţi

1.Organizarea si participarea de cursuri tematice specifice pentru specialiştii din cadrul

APM2. Instruirea personalului din cadrul unităţii privind aspectele legate de managementul de proiect şi realizarea unor planuri de management

Ministerul Mediului şi Gospodăririi

ApelorANPMARPMANFPAPM

permanent

PM 09-05Slaba

accesare a bazelor de

date internationale si a surselor de informare din punct de vedere tehnic


Cresterea nivelului de informare

Acces la internet pt.toate comp.tehnice ale APM pana in 2007

Numar calculatoare conectate la internet

Numar personal atestat ECDL

Acces la internet pt.toate comp.tehnice ale APM

Atestarea ECDL a functionarilor publice din APM

Agenţia de Protecţie a Mediului

2007 si Permanent

139





PM 09-06Capacitate

redusa pentru realizarea si

difuzarea materialelor

informative si de

conştientizare a populaţiei in ceea ce priveşte

aspectele de protecţie a mediului


Cresterea nivelului de conştientizare a populaţiei in ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului

Asigurarea interfeţei de raportare către public si entităţile superioare

Număr de campanii de informare publicului privind aspectele de mediu

Materiale informative privind aspectele de mediu

Iniţierea si coordonarea de programe si proiecte de informare a populaţiei privind protectia mediului

Agenţia de Protecţie a Mediului ONG

Permanent

PM 10- 01Organizarea neunitară a fluxurilor

informative între

instituţii, instituţii şi societatea

civilă

Creşterea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru managementul problemelor de mediu

Organizarea fluxurilor

informative între

instituţii, instituţii şi societatea

civilă

Fluidizarea fluxurilor informative între instituţii, instituţii şi societatea civilă pana in 2007

Numărul de instituţii implicate in schimbul de informaţii

1.Coordonarea la nivel local a instituţiilor responsabile cu implementarea legislaţiei de mediu2. Organizarea fluxurilor informaţionale intre instituţiile implicate in implementarea legislaţiei de mediu3. Asigurarea de resurse necesare din fonduri bugetare si proprii (extrabugetare)


Prefectului CONSILII LOCALE

Institutii publice

2007 si permanent

140





PM 10- 02Accesul limitat la

fondurile din cadrul

programelor de finanţare a administraţiil

or , autorităţilor

locale , agentilor

economici , ONG si

dificultăţi in identificarea unor surse de

finanţare vizând acţiuni

specifice


Creşterea nivelului de accesare a fondurile din cadrul programelor de finanţare a administraţiilor şi autorităţilor locale

Cresterea numarului de proiecte finantate in parteneriat public privat

Numărul de cereri de finanţare depuse

Număr de proiecte accesate

1. Crearea unui grup de lucru pentru identificarea proiectelor si fondurilor disponibile2. Workshop-uri comune APM, Garda de Mediu si Autorităţi Locale pe tema identificării si managementului proiectelor de mediu

3. Identificarea tipurilor de proiecte disponibile si eligibile parteneriatului public privat

4. Identificarea partenerilor privati si atragerea acestora in proiecte de mediu

5. Aplicatii de mediu depuse in parteneriat public privat



APMGM

2005 si permanent

141





PM 10- 03Insuficienta unei pregătiri continue a responsabililor

de mediu si a funcţionarilor publici direct

proporţional cu solicitările reale

de abordare a obiectivelor de mediu la nivel

comunitar (nu se acorda atentia

cuvenita problemelor de

mediu - sunt tratate , in general

, superficial)


Pregătirea continua a specialiştilor de mediu, si a funcţionarilor publici direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar

Creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului cu atribuţii de protecţie a mediului

Număr personal specializat

1. Identificarea domeniilor si estimarea numarului de persoane ce necesita specializare

2. Organizarea de workshopuri comune pentru explicitarea legislatiei de mediu si a modului de aplicare, traininguri pe domenii specifice de mediu ale personalului de specialitate din cadrul administratiilor locale



APMGM

Agenti economici

2005 si permanent

142





PM-11-01

Deficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber , a spatiilor de campare

Conformarea cu cerinţele legale in vigoare din următoarele puncte de vedere: igiena, dotări specifice si utilităţi

Amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber


Numărul zonelor care se conformează cerinţelor legale

Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestoraRealizarea sistemului de colectare a deşeurilor în toate zonele de agrementDotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a hranei în aer liber si spatii de campare corespunzator amenajate

ONG , Operatorii de servicii publice , CONSILII LOCALE , custozi arii protejate , unitati de profil

2005- 2010

PM11-02

Insuficienta valorificare a potenţialului turistic al judeţului

Practicarea turismului organizat si ecologic in zonele cu potenţial turistic

Cresterea turismului organizat si ecologic in judet

Cresterea turismului organizat si ecologic in judet cu 20%

Numar turisti inregistrati

Pagina web pentru prezentarea ofertelor turistice ale judetului si a zonelor de interes turistic

Materiale publicitare - pliante , afise

ONG , Operatorii de servicii publice , custozi arii protejate , unitati de profil

2005- 2010

143





PM-11-03

Insuficienta amenajare a infrastructurii (apa , canal, transport)

Conformarea cu cerinţele legale in vigoare

Amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere al infrastructurii


Numărul zonelor care se conformează cerinţelor legale

Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestoraRealizarea infrastructurii in zonele de agrementRealizarea infrastructurii de transport spre zonele de agrement


2005- 2010

144





PM 12-01Lipsa

întocmirii şi aplicarii

planurilor de management

a ariilor protejate şi impunerea

unor condiţii de

administrare a zonelor tampon

Cresterea gradului de protectie si conservare

a habitatelor naturale, a

florei si faunei

salbatice in coexistenta

cu comunitatil

e locale

Administrarea unitara si reala

a ariilor protejate,

conservarea habitatelor naturale, a

florei si faunei salbatice

Respectarea prevederilor

Legii nr. 462/2001

Numar planuri de management

1. Stabilirea principiilor de protectie a ariilor protejate

2. Evaluarea contextului socio-economic a localitatilor din zonele invecinate ariilor

protejate3. Constituirea echipelor de

realizare a planurilor de management

4. Intocmirea si legiferearea planurilor de management5. Aplicarea planurilor de

management

ADD Focul ViuDS FocsaniAOV – OS

NarujaAPM Vrancea

2005

PM 12-02Nerespectarea

regimului silvic de

gospodărire a pădurilor aflate în

proprietate privata

Conservarea si

protectia ecosisteme

lor forestiere

Protectia habitatelor forestiere

mentionate in legea nr. 462/2001

Gestionarea si exploatarea durabila a fondului forestier

proprietate privata

Starea de sanatate a

ecosistemelor forestiere

Indici de naturalitate

1. Constientizarea comunitatilor locale cu privire

la importanta ecosistemelor forestiere

2. Instruirea personalului silvic in vederea aplicarii

prevederilor legale

DS VranceaAPM Vrancea 2007

145





PM 12-03Infrastructura de vizitare a

ariilor protejată

insuficientă

Protectia si conservare

ariilor protejate

Protectia si conservarea habitatelor

naturale afectate de

turism

Reducerea impactului activitatilor turistice din

ariile protejate

Starea habitatelor

Reabilitatrea si extinderea infrastructurii de vizitare a

ariilor protejate

Custozi arii protejate

APM VN

2006

PM 12-04Lipsa

reţelelor ecologice.Lipsa protecţiei

unor suprafeţe

suficient de mari pentru asigurarea viabilitatii speciilor protejate

.Neasigurarea posibilităţilor de deplasare a

indivizilor între diferite

tipuri de habitate

Cresterea suprafetei

ariilor protejate

Identificarea siturilor Natura

2000

Crearea unei retele

ecologice de protectie a speciilor de

fauna de interes

conservativ prioritar

Declararea retelei natura

2000

Asigurarea protectiei efective a

speciilor de fauna de interes

conservativ prioritar

Suprafata arii protejate

Suprafata coridoare ecologice

1. Inventarierea biotopurilor din habitatele mentionate in

legea 462/2001

2. Inventarierea biocenozelor din habitatele mentionate in

legea 462/2001

3. Inventarierea speciilor de flora si fauna de interes

conservativ

4. Realizarea studiilor de fundamentare stiintifica in vederea declararii ariilor

protejate

5. Legiferarea ariilor protejate

APM Vrancea2007

146





PM 12-05Lipsa

administrărieficiente a ariilor

protejate şi lipsa alocării de fonduri în

acest scop

Imbunatatirea

modului de administrare al ariilor protejate

Cresterea capacitatii

institutionale a administratoril

or ariilor protejate

Protectia efectiva a

ariilor protejateStarea ariilor

protejate

1. Instruirea administratorilor ariilor protejate

2. Identificarea unor surse de finantare in vederea

implementarii unor proiecte si programe specifice


APM Vrancea

2006

PM 12-06Lipsa unui inventar

riguros al speciilor de

interes conservativ

Stabilirea unor

masuri eficiente

de protectie a speciilor de interes conservati

v

Corelarea dezvoltarii durabile a

comunitatilor locale cu

masuri ferme de protectie a

speciilor

Protectia speciilor de

flora si fauna salbatica

Analiza cantitativa si calitativa a populatiilor

1. Inventarierea speciilor floristice si faunistice de

interes conservativ

2. Realizarea Listei Rosii pentru judetul Vrancea

APM VranceaDS Focsani

Muzeul VranceiObsti

2007

147





PM 12-07Afectarea mediului natural ca urmare a

agresiunii de tip antropic (practicarea turismului

necontrolat, braconaj, păşunat, pescuit,

extinderea urbanizării,

activităţi agricole, defrişări,

colectare de material biologic)

Conservarea si

protectia cadrului natural,

peisajului naturale si antropic

prin dezvoltare

a controlata

a comunitatil

or locale


negativ activitatilor antropice

Conservarea diversitatii

habitatelor si peisajului

Starea mediului inconjurator

1. Protectia si conservarea resurselor naturale

2. Valorificarea controlata a resurselor naturale regenerabile sau neregenerabile

3. Ameliorarea terenurilor degradate

4. Pastrarea si incurajarea activitatilor traditionale

5. Sustinerea programelor de dezvoltare comunitara

APM VNDS VranceaPrefectura Vrancea

CONSILII LOCALE

CONSILIUL JUDETEAN

ONG

2008

148





PM 12-08Exploatarea iraţională a păşunilor.

Protectia si ameliorarea pajistilor

si pasunilor

Mentinerea activitatii de

pasunat in zona montana si

colinara

Cresterea bonitatii si diversitatii biologice a pajistilor si pasunilor

Productivitatea biologica a pajistilor si pasunilor

1. Controlul modului de atribuire a contractelor de

pasunat in zonele cu statut de protectie

2. Evitarea suprapasunatului in zonele sensibile la eroziune

3. Aplicarea unor masuri de reconstructie ecologica a

pasunilor degradate

APM VranceaDirectia Agricola

VranceaPrefectura Vrancea

2009

PM 12-10Degradarea

monumentelor

arhitectonice si istorice în

judeţ datorate traficului,

unui turism neecologic,

poluării industriale, a

lipsei fondurilor de reabilitare si conservare

Conservarea

monumentelor

istorice si arhitectoni

ce

Diminuarea activitatilor antropice cu

impact negativ din zonele cu

statut de protectie

Protectia amsamblurilor arhitectonice si

a monumentelor

istorice prin promovarea unor masuri

specifice

Nr. zone protejate

1. Identificarea unor surse de finantare

2. Atribuirea unor responsabilitati

reprezentantilor autoritatilor publice locale

Consiliul Judetean

Muzeul de IstoriePrefecturaAPM Vn

2008

149





PM 13-01

Nivel redus al educaţiei ecologice la nivel comunitar

Creşterea nivelului de educaţie ecologica

Informarea populaţiei

Stabilirea priorităţilor si metodelor de informare


1.Stabilirea priioritatilor in ceea ce priveste informarea populatiei

2. Stabilirea metodelor prin care se va face informarea populatiei

3. Organizarea de intalniri

4. Institutionalizarea evenimentelor publice cu prilejul zilelor Pamantului, Mediului, Sanatatii ,Eficientei Energetice, Fara trafic etc.

5. Informarea populatiei

Consiliul Judetean



SGA

DSP

Inspectoratul Scolar

ONG

Permanent

PM 13-02

Insuficienta unor programe de educare/informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii

Informarea populatiei cu privire la efectele poluarii asupra sanatatii

Crearea de programe de educare/informare

Stabilirea a prioritatilor si metodelor de informare

Raspunsuri chestionare

Realizarea de programe de educare/ informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii

Aplicarea programelor

Consiliul Judetean

Institutia Prefectului, APM , SGA , DSP , ISJ , DADR , GM , CONSILII LOCALE , ONG

Permanent

150


151


5. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACTIUNILOR

5.1. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE

Planul de Implementare a Acţiunilor a fost elaborat, ca o prima etapa, pentru măsurile identificate a fi posibile pentru soluţionarea problemelor prioritare de mediu (conform listei de ierarhizare). Acesta conţine, pentru fiecare acţiune posibila ce conduce la soluţionarea unei probleme individuale de mediu, următoarele elemente: părţile (instituţii, organizaţii, grupuri) responsabile privind implementarea acţiunilor; părţile (grupuri, instituţii, organizaţii sau alte entităţi) care realizează supravegherea si cooperarea in implementarea acţiunilor; termenele de finalizare a acţiunilor; sursele de finanţare posibile pentru implementarea acţiunilor.

Responsabilitatea punerii în practică a acestor acţiuni revine diferitelor instituţii, cum ar fi: consilii locale, Consiliul Judeţean sau agenţilor economici.

Principalele acţiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se consideră a fi următoarele:Însuşirea PLAM de către toţi factorii de decizie locali şi unirea tuturor forţelor capabile să implementeze acţiunile prevăzute în PLAM;Eforturi pentru susţinerea în continuare a procesului de implementare a PLAM, de evaluare a rezultatelor de actualizare şi îmbunătăţire a acestuia;Conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu şi crearea cadrului concret adecvat pentru implicarea reală a publicului în luarea

deciziilor;Schimbarea mentalităţilor, la toate nivelurile referitor la perceperea problemelor de mediu şi la modul de abordare a soluţiilor de rezolvareStabilirea unei ierarhii a localităţilor în funcţie de problemele de mediu în vederea alocării corespunzătoare a fondurilor disponibile din bugetele

locale şi alte surse de finanţare.Planul de implementare a acţiunilor conţine pentru acţiunile identificate ca fiind prioritare, următoarele elemente:Părţile (instituţii, organizaţii, grupuri) responsabile care implementeaza acţiunile;Părţile (grupuri, instituţii, organizaţii, alte entităţi) care cooperează la implementarea acţiunilor;Termenele de finalizare a acţiunilor;Sursele de finanţare posibile pentru implementarea acţiunilor selectate.

MATRICELE - PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

In continuare se prezintă, in detaliu, Planul de Implementare a Acţiunilor pentru problemele prioritare identificate in Judeţul Vrancea :

152


153

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema

Cod problema/ Obiectiv specific

Acţiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de finanţare

PM 01-01 Realizarea /extinderea,

reabilitarea si modernizarea sistemelor de tratare si distributie a

apei potabile


Consiliul Judetean VranceaInstitutia

Prefectului Consiliile locale


Consiliul Judetean Vrancea

Institutia PrefectuluiAgentia de Protectie a

Mediului VranceaSGA


SGAAgentia de Protectie a

Mediului VranceaSGA


SGA

2015 Surse interneSurse externe




PM 01-02 - Îmbunătăţirea

managementului apei potabile, cartarea si identificarea de noi

resurse

1. Reactualizarea / realizarea de studii de fezabilitate/ proiecte tehnice privind reabilitarea si extinderea reţelelor de alimentare cu apa potabila2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor (inclusiv PPP)3 Reabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila


SCGCL PanciuSC URBIS Adjud

SC ILGO MarasestiSC IGO OdobestiPrimăriile Adjud,

Marasesti,Odobesti,Panciu

Consiliul Judetean VranceaInstitutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSGA VranceaComisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu

2015

Surse interneSurse externe




PM 01-03Creşterea gradului de

folosinţă a apei şi menţinerea calităţii apei

1.Elaborarea de documentatii tehnice privind situaţia actuala a sistemelor de pompare şi a reţelelor de aducţiune si distribuţie a apei potabile2. Elaborarea de documentaţii tehnice in vederea realizării lucrărilor de reabilitare a sistemului de aducţiune si distribuţie a apei potabile3. Identificarea surselor de finantare/cofinantare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor (inclusiv PPP)4. Lucrări propriu-zise de realizare a masurilor din proiecte 5. Optimizarea si monitorizarea sistemelor

Consiliul Judeţului VranceaInstitutia

Prefectului Consiliile Locale şi

Primăriile Operatori

specializati

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSGA Vrancea

2015

Surse interneSurse externe




PM 01-04Îmbunătăţirea

monitorizării şi a managementului apei

potabile



specializati


Direcţia de Sănătate Publică Vrancea



CONSILII LOCALE

SGAAPM

4. Implementarea propriu-zisa a Sistemelor de Management de Mediu la nivelul operatorilor


specializati

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaDirecţia de Sănătate Publică VranceaConsiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiSGA Vrancea

2009Permanen

t Permanen

t

2005-2012

Buget localPrograme UEAlte sursePrograme UE




PM 01-05Evaluarea riscului

calitatii apelor asupra sanatatii populatiei

1. Realizarea masurilor necesare pentru asigurarea monitorizarii de audit a calitatii apei potabile prin


DSP VranceaISP teritorial


2. Realizarea masurilor necesare pentru asigurarea monitorizarii de audit a calitatii apei potabile prin laboratoar propriu sau laboratoare

terte




Institutia PrefectuluiAgentia de Protectia Mediului Vrancea

DSPSGA

Permanent Surse interne

Surse externe

PM 02-01Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă şi de adâncime


Agenti economiciSGA

PM 02-01Realizarea/modernizarea staţiilor de preepuare/ epurare


Agenti economici

APMGMSGA

2015 Surse propriiAlte surse




PM 02-02Reducerea impactului asupra emisariilor a apelor evacuate prin realizarea statiilor de



tehnice privind executarea sistemelor de canalizare si epurare

a apelor uzate menajere2. Identificarea surselor de

finanţare/cofinanţare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor 3. Realizarea si extinderea

sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate menajere


Consiliile localeOperatori

specialiazati


Institutia PrefectuluiAPMSGAGM

2005-2022

Surse interne Programe UESurse interne Programe UESurse interne Programe UESurse interne Programe UE

PM 02-03Reducerea impactului asupra emisariilor a apelor evacuate prin

reabilitarea/modernizarea statiilor de epurare retele

de canalizare


tehnice privind executarea sistemelor de canalizare si epurare

a apelor uzate menajere2. Identificarea surselor de

finanţare/cofinanţare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor 3. Reabilitarea si extinderea

sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate menajere


Consiliul Judeţean VranceaInstitutia

Prefectului Consiliile locale



Institutia PrefectuluiAPMSGAGM

2005-2018

Surse interne Programe UESurse interne Programe UESurse interne Programe UESurse interne Programe UE




PM 03-01Monitorizarea calităţii

apelor subterane în spaţiul agricol

1. Implementarea la nivelul judeţului a unui sistem de monitorizare a calităţii acviferului freatic in spaţiul agricol

SGA

PM 03-01Implementarea bunelor practici in agricultură

1. Implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor si îngrăşămintelor în agricultură

2. Identificarea si acordarea de stimulente pentru producţia agricolă ecologică

Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală

Oficiul de Consultanta

Agricola Vrancea


Institutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a

Mediului VranceaDirecţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală

2005 - 2016

Programe UEBugete locale




PM 03-02Reducerea suprafetelor afectate de alunecari de teren

1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de alunecari de teren la nivelul judeţului

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia Prefectului Consilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaOCAOTA

2. Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de alunecari de teren

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliul JudeţeanConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaDirecţia Silvică


ProprietarIConsiliul Judeţului VranceaConsilii Locale Direcţia Silvică

4. Reducerea defrişărilor ilegale Consilii LocaleDirecţia Silvică Vrancea, proprietari


Institutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a

Mediului VranceaGarda de mediu

DADR

2005-2006

2005-2014

Surse proprii

Surse propriiPrograme UESurse proprii

Surse propriiPrograme UE




PM 03-03Reducerea eroziunii

solului

1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de eroziune a solului la nivelul judeţului

Consiliul Judeţean VranceaConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaOCAOTA

2. Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de eroziune a solului

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliul Judeţean Vrancea Consilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaDirecţia Silvică


ProprietarIConsiliul Judetean VranceaConsilii Locale Direcţia Silvică

4. Reducerea defrişărilor ilegale Consilii LocaleDirecţia Silvică Vrancea, proprietari

5. Efectuarea de lucrări de SNIF

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaGarda de mediuDADR

2005-2006

2005-2014

Surse proprii

Surse propriiPrograme UESurse proprii

Surse propriiPrograme UE




PM 03-05Monitorizarea calităţii apelor subterane şi a solului din zona depozitului de deşeuri

1. Realizarea de evaluări de risc , inclusiv studii hidrogeologice pentru depozitele de deşeuri menajere

PM 03-05Refacerea (executia) lucrarilor de eliminare a scurgerilor functie de caracteristicile hidrologice si hidrogeologice

2. Colectarea levigatului se va face in fose ecologice sau in sistemele de canalizare urbane3. Transportul materialului vidanjabil se va face de operatorii autorizaţi

PM 03-05Închiderea depozitelor neconforme corelată cu execuţia depozitelor ecologice

4. Închiderea depozitelor neecologice

5. Reconstrucţia ecologica a zonelor afectate

Consiliul Judeţului VranceaConsiliile Locale

Operatori depozite

Agentia de Protectie a Mediului VranceaGarda de MediuSGA Vrancea

2005-2017

Surse propriiSurse proprii

Surse proprii

Surse interne si externe





PM 03-06 Monitorizarea calităţii apelor subterane prin realizarea de foraje de

adancime


Agenţia de Protecţie a

Mediului VranceaGarda de Mediu

Vrancea

PM 03-06 Monitorizarea calităţii

solului

2. Dezvoltarea unei reţele de monitorizare a calităţii apelor si

solului


Mediului VranceaSGA

Agenti economici de profil


Institutia PrefectuluiMMGA

ANPMARPM

2005- 2007

Surse propriiSurse proprii




PM 03-08Organizarea unei baze de

date privind amplasamentele poluate

cu pesticide

1. Identificarea şi asigurarea securizării depozitelor existente de pesticide la nivelul judeţului2. Monitorizarea zonelor pe care au fost folosite pesticide (măsurători) prin dotarea cu aparatură specifică

Direcţia Agricolă VranceaAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsilii Locale

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia Prefectului Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaGarda de mediu

2005-2006

Surse proprii

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaGarda de mediu

2007 Surse propriiSurse UE

3. Cartarea şi caracterizarea fizico-geografică amplasamentelor poluate cu pesticide şi caracterizarea fizico-chimică a tipurilor de sol

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală Vrancea - Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaConsiliul Judeţean VranceaConsilii LocaleAgenţi economici de profil


2006-2009 Surse proprii

Surse UE

4. Elaborarea de studii pedologice privind reabilitarea si redarea în circuitul agricol a unor suprafeţe afectate de poluarea cu pesticide din judeţul Vrancea


Surse proprii




PM 03-08Reabilitarea suprafeţelor afectate de poluarea cu

pesticide

1. Redarea în circuitul agricol şi realizarea de lucrări de reabilitare a suprafeţelor afectate de poluarea cu pesticide

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală Vrancea - Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaConsiliul Judeţului VranceaConsilii LocaleAgenţi economici de profil



2. Aplicarea de măsuri coercitive aplicate agenţilor economici care transportă, depozitează şi utilizează pesticide

Garda de MediuInspectoratul de Politie Judetean Vrancea


2006- 2009 Surse proprii




PM 04-01Îmbunătăţirea

monitorizării şi a managementului apei

potabile



specializati





PrefectuluiSGAAPM



specializati

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaDirecţia de SănătatePublică VranceaConsiliul Judeţean VranceaInstitutia Prefectului

SGA Vrancea

2009Permanen

t Permanen

t

2005-2012

Buget localPrograme UEAlte sursePrograme UE




PM 04-02Reducerea emisiilor de

compuşi periculoşi de la crematoriile spitalelor



2. Atragerea fondurilor necesare proiectării şi realizării unui incinerator de deşeuri periculoase la nivelul judeţului Vrancea

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia Prefectului



Consilii locale

Agenţia de protecţie a Mediului VranceaGarda de Mediu

2005-2008



compuşi organici volatili de la activităţile care utilizează substanţe cu

conţinut de COV

1. Actualizarea inventarului instalaţiilor tehnologice care generează compuşi organici volatili


Mediului Vrancea


2005-2006

2. Realizarea schemelor de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili

Agentii economici care utilizeaza

solventi organici si se incadreaza in HG. 699/2003


2007

Surse proprii

3. Înlocuirea solvenţilor organici care prin utilizare produc emisii COV cu solvenţi ecologici.




2009Surse propriiAlte surse





compuşi organici volatili de la depozitele / staţiile de distribuţie carburanţi

4. Dotarea rezervoarelor de la statiile de distributie a benzinei si terminale, cu instalatii de captare COV in timpul transvazarii combustibilului



2006-2010

PM 04-04Reducerea emisiilor de compuşi proveniţi de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

1. Îmbunătăţirea tehnologiilor existente sau retehnologizare

2. Instalarea de filtre aferente pentru reţinerea particulelor

3. Instalarea de echipamente pentru captarea şi epurarea gazelor emise

4. Utilizarea de combustibili gaze naturale


Agenţi economici de profil


200920082008

2010

Surse proprii

Alte surse

PM 04-05Reducerea emisiilor

provenite din gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere

1. Monitorizarea emisiilor in exploatare si postinchidere depozit Operator depozit


Consiliul Local FocşaniCUP RA


2005-2010

Surse interne şi externe




PM 04-06Inlocuirea instalatiilor ce

utilizează freoni cu instalatii ecologice.

Recuperarea freonilor in activitatea de service



2. Dotarea societăţilor care efectuează service la instalaţiile frigorifice cu recuperatoare de ODS şi creşterea gradului de

recuperare



Agenţia de protecţie a Mediului VranceaGarda de MediuICPIAF Cluj Napoca

2004-2005Surse interne şi externe

Agenţia de protecţie a Mediului VranceaGarda de MediuICPIAF Cluj Napoca 2007





PM 05-01Amenajarea zonelor expuse riscurilor de

inundatie, eroziune si alunecari astfel incat

acestea sa fie mult reduse sau eliminate

1.Realizarea de documentaţii tehnnice privind soluţiile posibile de reducere/eliminare a riscurilor de inundaţie, eroziune, aluncări de teren

2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare şi aplicarea pentru obţinerea finanţărilor3. Întocmirea documentaţiilor pentru obtinerea finanţării4. Realizarea propriu-zisă a lucrărilor

Consiliul Judeţului Vrancea


Consiliile locale

Inspectoratul judetean pentru situatii de urgenta

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea - Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Vrancea

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaSGA Vrancea

2005-2015





PM 05-02Întărirea capacităţii de

acţiune în caz de dezastru prin realizarea de

simulări

1. Stabilirea priorităţilor in ceea ce priveşte simulările

2.Asigurarea coordonării între toţi factorii implicaţi3.Realizarea propriu-zisă a simulărilor

Comitetul judeteana de aparare impotriva dezastrelor

Institutia Prefectului Consiliul Judetean VranceaAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSGA Vrancea


Garda de Mediu

2006 -2008 Surse proprii

PM 05-03Realizarea amenajarilor

hidrotehnice pentru protectia asezarilor umane impotriva

inundatiilor si eroziuniide mal

1. Intocmirea proiectelor tehnice in vederea stabilirii solutilor de realizare de amenajari hidrotehnice2. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru obtinerea finantarilor3.Intocmirea de documentaţii in vederea obtinerii finantarii4. Realizarea propriu-zisa a lucrarilor


Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaSGA VranceaDAS BacauConsiliul Judeţului VranceaInstitutia Prefectului

2007 Surse proprii

2006-2007

Surse proprii

2007-2008

Surse proprii

2007-2014





PM 05-04Efectuarea de recalibrari de albii si alte tipuri de

lucrari de intretinere

1. Intocmirea proiectelor tehnice in vederea stabilirii solutiilor de realizare a lucrarilor2.Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru obtinerea finantarilor3.Realizarea propriu-zisa a lucrarilor4.Monitorizarea post-executie a lucrarilor


DAS Bacau

DAS BacauInstitutia Prefectului Consiliul Judetean VranceaCONSILII LOCALE

2007-2012

Surse propriiSurse propriiSurse interne şi externeSurse interne şi externe

PM 05-05Asigurarea conditiilor

tehnico-organizatorice de prevenire a accidentelor

majore

1. Actualizarea notificarilor2. Intocmirea rapoartelor de securitate3. Elaborare si aprobare planuri de urgenta4. Implementare planuri de urgenta

Agentii economici care intra sub incidenta H.G.

95/2003


Garda de Mediu

200520052005

Permanent

interne

PM 06-01.Realizarea unui plan de

extindere a spaţiilor verzi

1. Cartarea spaţiilor verzi existente Consiliile Locale

Inspectoratul judetean in constructii

ONG uri2. Gestionarea spaţiilor verzi Consiliile Locale

3. Cresterea numarului de spaţii de recreere pentru copii prin valorificarea locurilor virane

Consiliile Locale


Institutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie Vrancea a Mediului

Garda de Mediu

2005

Buget localPermanent Buget local

Buget local




PM 06-02.Respectarea planului de extindere a spaţiilor verzi

1.In procesul de reglementare stabilirea conditiilor necesar a fi indeplinite pentru mentinerea/ realizarea unui spatiu verde minim

APMDSAlte institutii abilitate

2.Sanctionarea nerespectarii legislatiei in vigoare in domeniu

Garda de Mediu


3.Respectarea planului de extindere a spaţiilor verzi si a legislatiei in vigoare in domeniu

Consilii locale

ANPM

ARPM



Permanent

Surse interne

Buget local

PM 06-03Amenajarea zonelor urbane si rurale din punct de vedere al infrastructurii

1.Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestora2.Realizarea infrastructurii 3.Realizarea infrastructurii de transport



Institutia Prefectului, APM , GM , CONSILII LOCALE

2005- 2012

Surse interne

Surse interneSurse UESurse interneSurse UE




PM 06-04Realizarea de lucrari de

antifonare a spatiilor unde se desfasoara

activitati ce pot provoca poluare fonica

1.Efectuarea masuratorilor ale nivelului de zgomot la eliberarea

autorizatiei de mediu



Institutia PrefectuluiANPMARPM

2.Masuratori ale nivelului de zgomot pentru solutionarea

sesizarilor la agentii economici potentiali de poluare fonica

Garda de MediuAgentia de Protectie a Mediului

IPJ Vrancea


Institutia PrefectuluiANPMARPM

GM

Permanent

Surse interneSurse interne

PM 07-01Asigurarea depozitării deseurilor municipale

conform H.G. 162-2002 şi Planului National de Gestionare a Deseurilor

1. Intocmirea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru

depozitele zonele şi staţiile de transfer

2. Realizarea depozitelor ecologice şi a statiilor de transfer


Consilii localeOperatori salubritate



Institutia PrefectuluiAgentia de Protectie a

MediuluiConsiliul Judetean

2005-2014






PM 07-02Evitarea incinerării necontrolate şi centralizarea incinerărilor pe zone urbane

1. Identificarea de transportori autorizaţi pentru deşeurile spitaliceşti şi de incineratoare în zonele limitrofe.

2. Desfiinţarea crematoriilor existente la spitale , concomitent cu initierea actiunilor de sterilizare ca etapa intermediara.

3. Realizarea unui crematoriu ecologic în judetul Vrancea

Spitale Direcţia de Sănătate Publică VranceaConsiliul Judetean Vrancea

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaGM

2005-2008

Surse propriiSurse interne şi externe





PM 07-03Reciclarea si reutilizarea materialelor recuperabile din deşeurile menajere si asimilabile si valorificarea termoenergetica

1. Realizarea de statii de sortare a deseurilor menajere in cadrul depozitelor zonale şi a statiilor de transfer oraşeneşti

Consiliul Judetean VranceaConsilii localeOpreratori de salubritate

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaComisariatul Judetean al Garzii Nationale de mediu

2022

2. Editarea unui pliant cu soluţii de valorificare a deşeurilor industriale şi menajere reciclabile

Consiliul. Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSocietăţi de transport şi valorificare deşeuri autorizate

Agenţia de Protecţie a Mediului Vrancea 2005

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, confirm cerinţelor HG 162/2002

3. Realizarea unor staţii de compostare a deseurilor menajere in cadrul depozitelor zonale

Consilii localeOperatori salubritate


2008


Consiliul Judeţean VranceaConsilii locale


2007





PM 07-04Identificare, alocare şi amenajare spaţii

1. Extinderea reţelelor de puncte gospodăreşti pentru colectarea deşeurilor municipale 2. Realizarea de puncte gospodăreşti pentru colectare selectivă a deşeurilor municipale



2005-2007 Surse interne şi externe

PM 07-05Extinderea serviciilor de

salubritate in zonele urbane

1. Extinderea ariei de acoperire a societăţilor de salubritate si

instituirea de servicii de salubritate pentru întreaga zona urbana

Consilii locale


Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de mediu 2007 Surse proprii

PM 07-05Asigurarea cu servicii de

salubritate in zonele rurale

2. Stabilirea de tarife la serviciilor de salubritate pentru localităţile din

subordine

Consiliile Locale Agenţia de Protecţie a

Mediului VranceaComisariatul Judetean al

Garzii Nationale de mediu 2004-2005

Surse proprii

3. Înfiinţarea de servicii de salubritate în toate localităţile

rurale şi funcţionarea efectivă a acestora

Consiliile Locale comunale


Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de mediu 2004-

2005

Surse proprii

PM 07-06Crearea si/sau

îmbunătăţirea bazei de date privind depozitele de deşeuri municipale

1. Inventarierea depozitelor de deşeuri municipale, urbane şi rurale


Mediului VranceaConsiliile Locale


Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de mediu

2004 - 2005

Surse proprii

PM 07-06Conformarea depozitelor

existente pentru

2. Realizarea documentaţiilor de mediu, în vederea autorizării, pentru depozitele de deşeuri

Consiliile Locale Agenţia de


Comisariatul Judetean al

2004 - 2005

Surse proprii




functionarea in perioada de tranzitie municipale existente Protecţie a

Mediului Garzii Nationale de mediu

PM 07-06Eliminarea depozitării în

depozite de deşeuri municipale neconforme

3.Închiderea depozitelor de deşeuri municipale care nu sunt conforme cu cerinţele legale si care au atins

capacitatea maxima de stocare/eliminare a deşeurilor

municipale.

Consilii LocaleCATJ



2005-2017


PM 07-07Îmbunătăţirea gestiunii

uleiurilor uzate/ acumulatorilor uzaţi/

anvelopelor uzate

1.Iniţierea de programe pentru reducerea cantităţii de uleiuri uzate

generateAgenţii economici



2005 Surse interne şi externe

2. Conştientizarea persoanelor fizice şi juridice în legătură cu obligativitatea colectării pe categorii a uleiurilor uzate , a valorificării acumulatorilor si

anvelopelor uzate

Agenţi economiciAgenţia de Protecţie a

Mediului Vrancea



2004- 2005 Surse proprii

3. Organizarea si eficientizarea colectării uleiurilor uzate /

acumulatorilor / anvelopelor uzate la uniţăţile ce utilizeaza sau

comercializează astfel de produse

Agenţii economici







PM 07-08Îmbunătăţirea gestiunii deseurilor de rumeguş

1.Inventarierea cantităţilor de rumeguş produse şi valorificate


Mediului VranceaConsilii locale



2. Depozitarea conforma a rumegusului pentru mentinerea calitatii necesare valorificarii si

evitarii poluarii mediului

Agenti economiciConsilii locale


Consilii localeComisariatul Judetean al

Garzii Nationale de mediu

2005 Surse interne şi externe

3.Realizarea unor proiecte pentru valorificarea deseurilor de rumeguş

Consilii localeAgenti economici

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliul Judetean

VranceaInstitutia Prefectului

2005-2006 Surse interne şi externe

4. Inchiderea depozitelor necontrolate de rumegus



Consilii localeComisariatul Judetean al

Garzii Nationale de mediu

2006 Surse proprii

PM 08-01Relationarea datelor de sanatate calitatii factorilor de mediu

Estimarea spatiala a concentratiilor substantelor periculoase

APM

Culegerea datelor de morbiditate specifica de la toate unitatile medicale

DSP

Prelucrarea datelor, elaborarea sintezelor

DSP, APM

APM , DSP , CONSILIUL JUDETEAN , ARPM

Permanent

Permanent

Permanent

Surse interne




PM 08-02Informare privind efectelor azbestului asupra sănătăţii populaţiei la nivel comunitar





APM Vrancea


ONG


APM Vrancea


2005- 2006 si permanent

Surse interne

PM 08-03Informare privind efectelor radiaţiilor electromagnetice asupra sănătăţii populaţiei la nivel comunitar




Consiliul Judeţean VranceaAPM VranceaDirecţia de Sănătate Publică ONG

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiAPM VranceaDirecţia de Sănătate Publică

2005-2006

Surse interne

PM 09-01Implementarea fluxului activ al informaţiilor de mediu



MMGAANPMARPMAgenţia de Protecţie a Mediului Sistemul de Gospodărire a Apelor

MMGAANPMARPM

2006 si permanent

Surse internePrograme UE




PM 09-02Realizarea unui laborator

in conformitate cu cerintele nationale si

internationale




Agentia de Protectie a

Mediului Vrancea

RENAR BucurestiANPMARPM


2008 Surse internePrograme UE

PM 09-03Dotarea cu materiale si

aparatura necesare bunei desfasurari a activitatii in

domenii specifice


2.Evaluarea necesarului comparativ cu dotarea existenta


Mediului VranceaARPM

2005 Surse interne

PM 09-04Îmbunătăţirea nivelului de

pregătire profesională a personalului APM

1.Organizarea si participarea de cursuri tematice specifice pentru

specialiştii din cadrul APM2. Instruirea personalului din cadrul unităţii privind aspectele legate de

managementul de proiect şi realizarea unor planuri de

management



Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

ANPMARPMANFP

Permanent Surse internePrograme UE

PM 09-05Cresterea nivelului de informare




MMGAANPMARPM

2007 si Permanent

Surse interne




PM 09-06



Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaONG

MMGAANPMARPM

Permanent Surse interne si externe

PM 10-01Organizarea fluxurilor

informative între instituţii, instituţii şi societatea

civilă

1.Coordonarea la nivel local a instituţiilor responsabile cu implementarea legislaţiei de mediu

2. Organizarea fluxurilor informaţionale intre instituţiile implicate in implementarea legislaţiei de mediu3. Asigurarea de resurse necesare din fonduri bugetare si proprii (extrabugetare)


PrefectuluiCONSILII LOCALE

Institutii publice



2007 si permanent





PM 10-02Creşterea nivelului de accesare a fondurile din cadrul programelor de finanţare a administraţiilor şi autorităţilor locale


3. Identificarea tipurilor de proiecte disponibile si eligibile parteneriatului public privat4. Identificarea partenerilor privati si atragerea acestora in proiecte de mediu5. Aplicatii de mediu depuse in parteneriat public privat


PrefectuluiCONSILII LOCALE

APMGM



2005 si permanent


PM 10-03Pregătirea continua a specialiştilor de mediu, si a funcţionarilor publici direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar

1. Identificarea domeniilor si estimarea numarului de persoane ce necesita specializare2. Organizarea de workshopuri comune pentru explicitarea legislatiei de mediu si a modului de aplicare, traininguri pe domenii specifice de mediu ale personalului de specialitate din cadrul administratiilor locale



APMGM

Agenti economici



2005 si permanent





PM 11-01Amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber

1.Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestora2.Realizarea sistemului de colectare a deşeurilor în toate zonele de agrement3.Dotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a hranei în aer liber si spatii de campare corespunzator amenajate


Consiliul Judeţean Vrancea ,Institutia Prefectului, APM , GM , CONSILII LOCALE 2005- 2010

Surse interne

Surse interneSurse UE

Surse interneSurse UE

PM 11-02Cresterea turismului organizat si ecologic in judet

Pagina web pentru prezentarea ofertelor turistice ale judetului si a zonelor de interes turisticMateriale publicitare - pliante , afise


Consiliul Judeţean Vrancea ,Institutia Prefectului, APM , GM , CONSILII LOCALE

2005- 2010 Surse interneSurse UE


1.Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestora2.Realizarea infrastructurii in zonele de agrement3.Realizarea infrastructurii de transport spre zonele de agrement


Consiliul Judeţean Vrancea ,Institutia Prefectului, APM , GM , CONSILII LOCALE

2005- 2010

Surse interne

Surse interneSurse UESurse interneSurse UE




PM 12-01Administrarea unitara si reala a ariilor protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice


2. Evaluarea contextului socio-economic a localitatilor din zonele

invecinate ariilor protejate3. Constituirea echipelor de

realizare a planurilor de management

4. Intocmirea si legiferearea planurilor de management5. Aplicarea planurilor de

management

ADD Focul ViuDS Focsani

AOV – OS NarujaAPM Vrancea

MMGA si APM 2005 Interne si externe

PM 12-02Protectia habitatelor

forestiere mentionate in legea nr. 462/2001

1. Constientizarea comunitatilor locale cu privire la importanta


2. Instruirea personalului silvic in vederea aplicarii prevederilor

legale

DS VranceaAPM Vrancea

APM Vrancea 2007 Interna /externa

PM 12-03Protectia si conservarea

habitatelor naturale afectate de turism

Reabilitatrea si extinderea infrastructurii de vizitare a ariilor

protejate


APM Vrancea

APM Vrancea

2006

Interne si externe




PM 12-04Identificarea siturilor

Natura 2000

Crearea unei retele ecologice de protectie a

speciilor de fauna de interes conservativ

prioritar

1. Inventarierea biotopurilor din habitatele mentionate in legea

462/2001

2. Inventarierea biocenozelor din habitatele mentionate in legea

462/2001

3. Inventarierea speciilor de flora si fauna de interes conservativ

4. Realizarea studiilor de fundamentare stiintifica in vederea

declararii ariilor protejate


APM Vrancea MMGAANPMARPM

APM Vrancea

2007 Interne si externe

PM 12-05Cresterea capacitatii

institutionale a administratorilor ariilor

protejate


2. Identificarea unor surse de finantare in vederea implementarii unor proiecte si programe specifice


APM Vrancea

APM Vrancea 2006 Surse interne si externe




PM 12-06Corelarea dezvoltarii

durabile a comunitatilor locale cu masuri ferme de

protectie a speciilor

1. Inventarierea speciilor floristice si faunistice de interes conservativ



Muzeul VranceiObsti

APM VranceaMMGA

ACADEMIA

2007 Surse interne si externe

PM 12-07Reducerea impactului negativ activitatilor

antropice


2. Valorificarea controlata a resurselor naturale regenerabile sau

neregenerabile




APM VranceaDS Vrancea

Institutia PrefectuluiCONSILII LOCALE


ONG





PM 12-08Mentinerea activitatii de pasunat in zona montana

si colinara

1. Controlul modului de atribuire a contractelor de pasunat in zonele cu

statut de protectie



VranceaInstitutia

Prefectului

3. Aplicarea unor masuri de reconstructie ecologica a pasunilor

degradate

APM VranceaCONSILII LOCALE


PrefectuluiDirectia Agricola

Vrancea


Institutia PrefectuluiAPM Vrancea

2009Surse interne si

externe

PM 12-10Diminuarea activitatilor

antropice cu impact negativ din zonele cu

statut de protectie



PrefectuluiMuzeul de Istorie

PrefecturaAPM Vrancea

2. Atribuirea unor responsabilitati reprezentantilor autoritatilor

publice locale


PrefectuluiMuzeul de Istorie

APM Vrancea





PM 13-01


1.Stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste informarea populatiei






PrefectuluiAgentia de Protectie a Mediului

SGA

DSP


ONG


ApelorANPMARPMAPM



Permanent

Surse propriiAlte surse

PM 13-02Crearea de programe de

educare/informare

1.Realizarea de programe de educare/ informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii

2.Aplicarea programelor


Prefectului, APM , SGA , DSP , ISJ ,

DADR , GM , CONSILII

LOCALE , ONG

MMGAANPMARPM



Permanent

Surse propriiAlte surse

Plan Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul VranceaPlan Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Vrancea

6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE SI DE EVALUARE

Procesul de evaluare a rezultatelor implementarii PLAM consta, in esenta, in compararea rezultatelor obtinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele si tintele stabilite in Planul de Actiune si in Planul de Monitorizare, incluzand si modul de respectare a termenelor propuse.

Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt: Cunosterea stadiului implementarii actiunilor; Cunoasterea efectelor actiunilor asupra problemei de mediu careia i-au fost adresate aceste actiuni; Furnizarea elementelor pentru ajustarea actiunilor in functie de noile realitati; Furnizarea datelor si informatiilor pentru actualizarea si revizuirea PLAM.

Procesul de evaluare este, ca intregul proces PLAM, un proces continuu. Datele si informatiile obtinute prin analiza comparativa a rezultatelor monitorizarii cu actiunile

propuse si cu efectele estimate privind solutionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM.

Responsabilitatea evaluarii rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, in acest proces fiind insa implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM, Grupul de Lucru), precum si responsabilii directi pentru implementarea si monitorizarea PLAM. De asemenea, Comitetul de Coordonare va decide, dupa caz, implicarea si altor persoane sau grupuri in acest proces. Institutiile responsabile de implementare vor fi in mai mare masura capabile sa utilizeze rezultatele evaluarii daca participa si isi insusesc procesul de evaluare.

Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM va fi efectuata anual. La elaborarea raportului vor fi luate in considerare atat elementele incluse in matricea de monitorizare si evaluare prezentata in sectiunea anterioara, cat si alte elemente noi care pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatilor de implementare PLAM. De asemenea, se vor lua in considerare toate datele si informatiile detaliate din fisele individuale de monitorizare a actiunilor si problemelor (conform Manualului de Elaborare si Implementare PLAM). Intrucat procesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea mentionata va servi perfect pentru prezentarea sintetica a rezultatelor comparative obtinute in implementarea PLAM.

In pregatirea evaluarii vor fi luate in considerare: Eficienta actiunii in atingerea efectelor estimate; Modul de respectare a termenelor, mentionandu-se corectiile necesare; Modul de conformare a costurilor cu cele planificate; Abilitatea de administrare a diferitilor factori din aria de responsabilitate a coordonatorilor implementarii; Dificultatile intampinate; Modul in care experienta acumulata in implementare serveste la imbunatatirea unor proiecte viitoare si sugestiile de imbunatatire.

Problemele cele mai importante care vor fi luate in considerare in utilizarea re zultatelor evaluarii sunt:

Identificarea punctelor pentru care se considera necesare modificari ale politicilor si programelor; Identificarea autoritatilor care sa efectueze aceste modificari;

193

Plan Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul VranceaPlan Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Vrancea

Identificarea institutiilor de implementare la care trebuie facute modificari si a celor care vor decide aceste modificari; Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificari.

Telul final al procesului de evaluare consta in imbunatatirea continua a PLAM in acord cu dinamica dezvoltarii sociale si economice, cu politicile nationale, regionale si judetene privind dezvoltarea corelata cu protectia mediului. Acest tel se va reflecta in revizuirea periodica a PLAM.

Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informarii permanente a comunitatii asupra atingerii obiectivelor si tintelor din Planul de Actiune si din Planul de Implementare.

Membrii comunitatii vor fi informati asupra starii conditiilor de mediu, a imbunatatirilor aduse acestor conditii si a actiunilor care trebuie efectuate in continuare pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Raportul de Evaluare a rezultatelor implementarii PLAM va fi elaborat anual, incepand cu anul 2006. In anii in care este stabilita revizuirea PLAM pentru judetul Vrancea se va elabora un Raport de Evaluare a rezultatelor implementarii pentru intreaga perioada anterioara revizuirii

194


1. REZUMAT AL PROBLEMEI

Problema Cod Obiectiv general Obiectiv specific

2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE ACŢIUNILOR PREVĂZUTE

Acţiunea Responsabili deimplementare

Program de monitorizareAcţiune de monitorizare Termen de

monitorizareIndicatorul monitorizat

Responsabili de

monitorizare

Cui raportează

Calitatea necorespunzatoare a apei potabile in anumite zone

PM 01-01 Imbunatatirea calitatii apei furnizate populatiei

Realizarea /extinderea, reabilitarea si modernizarea sistemelor de tratare si distributie a apei potabile



specializati

Realizarea/reactualizarea de studii de fezabilitate/proiecte tehnice privind executarea sistemelor

sistemelor de tratare si distributie a apei potabile

Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare si aplicarea

pentru obţinerea finanţărilor Reabilitare reţele de alimentare cu apă cu durată de utilizare expirată şi

a retelelor subdimensionate

Instalarea de echipamente necesare monitorizarii functionarii

sistemului de distributie a apei potabile

Anual Lungime lucrari efectuate


Lungime retele inlocuite

Unitati de monitorizare instalate


PrefectuluiAgentia de Protectie a Mediului Vrancea

SGA

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat in mediul urban ( Odobesti , Adjud , Panciu , Marasesti)

PM 01.02 Acoperirea necesarului de apa potabila in sistem centralizat in mediul urban

Îmbunătăţirea managementului apei potabile

195








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Reactializarea / realizarea de studii de fezabilitate/ proiecte tehnice privind reabilitarea si extinderea reţelelor de alimentare cu apa potabila 2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor (inclusiv PPP)3.Reabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila/

4. Operaţionalizarea si monitorizarea sistemelor/

SCGCL PanciuSC URBIS Adjud

SC ILGO Marasesti

SC IGO OdobestiPrimăriile Adjud,

Marasesti,Odobesti,Panciu

Reactualizarea / realizarea de studii privind situaţia actuala in ceea ce priveşte gradul de asigurare a apei potabile in sistem centralizatIdentificarea surselor de finanţare/cofinanţare si obţinerea de finanţăriReabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila

Operaţionalizarea si monitorizarea sistemelor

Anual

Număr de studii de realizat/ reactualizat



Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSGA VranceaGM

Comitetul de CoordonareGrupul de Lucru

Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei potabile cu importante pierderi de apă

PM 01.03 Reducerea pierderilor de apa Creşterea gradului de folosinţă a apei şi menţinerea calităţii apei

196








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Elaborarea de studii privind situaţia actuala a sistemelor de pompare şi a reţelelor de aducţiune si distribuţie a apei potabile2. Elaborarea de documentaţii tehnice in vederea realizării lucrărilor de reabilitare a sistemului de aducţiune si distribuţie a apei potabile 3. Identificarea surselor de finantare/cofinantare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilor (inclusiv PPP) 4. Lucrări propriu-zise de realizare a masurilor din proiecte /20075. Optimizarea si monitorizarea sistemelor

Consiliile Locale şi Primăriile Operatori

specializati

Verificarea stadiului elaborarii de studii privind situaţia actuala a sistemelor de pompare şi a reţelelor de aducţiune si distribuţie a apei potabileVerificarea stadiului elaborarii de documentaţii tehnice in vederea realizării lucrărilor de reabilitare a sistemului de aducţiune si distribuţie a apei potabileVerificarea stadiului identificarii surselor de finantare/cofinantare si aplicarea pentru obţinerea finanţărilorVerificarea stadiului execuţiei lucrăriVerificarea stadiului optimizarii si monitorizarea sistemelor

Anual

Număr studii privind situaţia actuala a sistemelorValoare documentaţii si număr de aplicaţii

Număr locuitori deserviţi/ km reţea





PM 01.04 Utilizarea durabila a apei la nivelul judeţului


197








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează






specializati

Elaborarea de studii



Stadiu de realizare



PrefectuluiSGAAPM

Derularea de campanii de informare



specializati

Implementarea propriu-zisa a Sistemelor de Management de Mediu la nivelul operatorilor

Anual

Număr studii privind surse de apa potabilaNumăr de campanii de informare

Număr de sisteme de implementare



Necesitatea dezvoltarii sistemului de monitoring corespunzator al calitatii apei potabile

Pm 01-05 Îmbunătăţirea monitorizării apei potabile

Evaluarea riscului calitatii apelor asupra sanatatii populatiei

198








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează







DSP VranceaISP teritoria


Verificarea punctelor de monitorizare in mediul rural



laboratoar propriu sau laboratoare terte



Verificarea realizarii masurilor necesare pentru asigurarea

monitorizarii de control a apei potabile

Anual Numarul punctelor de monitorizare


PrefectuluiAgentia de Protectia Mediului Vrancea

DSPSGA

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Preepurarea/epurarea inexistenta/necorespunzătoare a apelor uzate provenite din activităţi industriale, zootehnice si agricole

PM 02-01

Reducerea surselor de poluare a apelor de suprafaţă şi de adâncime de la activităţi industriale, zootehnice si agricole

Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă şi de adâncime

.Realizarea/modernizarea staţiilor de preepuare/ epurare

199








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează





Agenti economiciSGA

Stadiu de realizare

anual

Număr de măsurători realizate


Agenti economici

Stadiu de realizare

anualNumăr de măsurători realizate

Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea Agenţia de Prtecţie a Mediului VranceaGM

Comitetul de

Coordonare Grupul de Lucru

Inexistenta sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate menajere in localitati cu sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila

PM 02-02 Imbunatatirea calitatii resurselor de apa si prevenirea producerii poluarii apelor

Reducerea impactului asupra emisariilor a apelor evacuate prin

realizarea statiilor de epurare retele de canalizare

200








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Realizarea/reactualizarea de studii de

fezabilitate/proiecte tehnice privind executarea sistemelor

de canalizare si epurare a apelor uzate menajere



3. Realizarea si extinderea sistemului de canalizare si




specialiazati

Verificarea stadiului de realizare a actiunilor

anual Număr de studii de realizat/ reactualizat

anual Număr de aplicatii depuse

anual Număr de sisteme puse in funcţiune

anual



PrefectuluiAPM

SGAGM


2. Inexistenta sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate menajere in localitati cu sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila

PM 02-02Imbunatatirea calitatii resurselor de apa si prevenirea producerii poluarii apelor

Reducerea impactului asupra emisariilor a apelor evacuate prin

reabilitarea/modernizarea statiilor de epurare retele de canalizare

201








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Realizarea/reactualizarea de studii de

fezabilitate/proiecte tehnice privind executarea sistemelor

de canalizare si epurare a apelor uzate menajere



3. Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si




specialiazati

Verificarea stadiului de realizare a actiunilor

anual Număr de studii de realizat/ reactualizat

anual Număr de aplicatii depuse

anual Număr de sisteme puse in funcţiune

anual



PrefectuluiAPMSGAGM


Poluarea apelor subterane si solului cu substante utilizate in agricultură (ingrasaminte chimice, pesticide, etc.

PM 03-01 Controlul si reducerea in timp a poluării apelor subterane cu nitraţi din agricultura

Monitorizarea calităţii apelor subterane în spaţiul agricolImplementarea bunelor practici in agricultură

202








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Implementarea la nivelul judeţului Vrancea a unui sistem de monitorizare a calităţii acviferului freatic in spaţiul agricol /2016

SGA

Elaborare proiect

1. Implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor si îngrăşămintelor în agricultură /2016

2. Identificarea si acordarea de stimulente pentru producţia agricolă ecologică /2016

Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală

Oficiul de Consultanta

Agricola Vrancea

Elaborare proiectElaborare proiect

Anual Suprafata agricola cartata / suprafata agricola afectata

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaDirecţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală


203








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Tăierea necontrolată a pădurilor şi necorelarea volumului masei lemnoase supuse exploatării cu ritmul de regenerare şi creştere a acestora ceea ce a favorizat fenomenul de alunecare a versanţilor şi de distrugere a solului. Suprafete intinse afectate , in diferite grade , de alunecari de teren .

PM 03-02 Reducerea suprafetelor afectate de alunecari de teren


204








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de alunecari de teren la nivelul judeţului / 2006

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Vrancea

Stadiu realizare lucrări

2. Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de alunecari de teren / 2014

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaDirecţia Silvică

Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de eroziune a solului


Număr de proiecte pilot

Suprafaţa zonelor

reabilitate Suprafeţele împăduriteNumăr de lucrări efectuateNumăr de lucrări efectuateNumăr de companii de conştientizareNumărul persoanelor implicate

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaGarda de

mediuDADR


205








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Eroziunea accentuata a solului data de lipsa perdelelor forestiere de

protecţie

PM 03-03 Reducerea eroziunii solului Reducerea eroziunii solului

206








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Identificarea si cartarea zonelor afectate de eroziune a solului la nivelul judeţului / 2006

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Vrancea


2. Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de eroziune a solului / 2014

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiConsilii LocaleOficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaDirecţia Silvică

Promovarea de proiecte pilot de reabilitare a zonelor afectate de eroziune a solului


Număr de proiecte pilot

Suprafaţa zonelor

reabilitate Suprafeţele împăduriteNumăr de lucrări efectuateNumăr de lucrări efectuateNumăr de companii de conştientizareNumărul persoanelor implicate

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaGarda de

mediuDADR


207








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Poluarea provocată de depozitele de deseuri necorespunzător amenajate (amplasate)

PM 03-05Diminuarea si eliminarea poluării apelor subterane şi a solului in zona depozitelor de deşeuri menajere

Monitorizarea calităţii apelor subterane şi a solului din zona depozitului de deşeuriRefacerea (executia) lucrarilor de eliminare a scurgerilor functie de caracteristicile hidrologice si hidrogeologice

Închiderea depozitelor neconforme corelată cu execuţia depozitelor ecologice

208








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Realizarea de evaluări de risc , inclusiv studii hidrogeologice pentru depozitele de deşeuri menajere2. Colectarea levigatului se va face in fose ecologice sau in sistemele de canalizare urbane 3. Transportul materialului vidanjabil se va face de operatorii autorizaţi

4. Închiderea depozitelor neecologice 5. Reconstrucţia ecologica a zonelor afectate

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiConsiliile Locale

Operatori depozite

Stadiu evaluari de riscStadiu realizare lucrariStadiu autorizare tranportatoriStadiu realizare lucrariStadiu realizare lucrari

Anual

Nr. studiiNr. fose ecologice

Nr. transportatori autorizatiNr. depozite inchiseNr. zone reconstruite ecologic

Agentia de Protectie a Mediului VranceaGarda de

MediuSGA Vrancea


Evacuarea necorespunzatoare a dejectiilor de la fermele zootehnice

PM 03-06 Reducerea surselor de poluare a apelor subterane si a solului Monitorizarea calităţii apelor

subterane prin realizarea de foraje de adancime

Monitorizarea calităţii solului

209








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează






Mediului VranceaComisariatul

Judetean al Garzii de mediu Vrancea

Verificarea inventarului realizat

2. Dezvoltarea unei reţele de monitorizare a calităţii apelor

si solului


Mediului VranceaSGA

Agenti economici de profil

Evolutia numarului de masuratori efectuate

Anual Valoarea indicatorilor de calitate masurati

MMGAANPMARPM

Comitetul de

Coordonare Grupul de Lucru

Inexistenţa unui sistem de evidenţă de identificare si caracterizare a terenurilor poluate cu pesticide PM 03-08 Reducerea suprafeţelor afectate de

poluarea cu pesticide

Organizarea unei baze de date privind amplasamentele poluate cu pesticideReabilitarea suprafeţelor afectate de poluarea cu pesticide

210








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Identificarea şi asigurarea securizării depozitelor existente de pesticide la nivelul judeţului / 20062. Monitorizarea zonelor pe care au fost folosite pesticide (măsurători) prin dotarea cu aparatură specifică / 2007

Direcţia Agricolă VranceaAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsilii Locale


Elaborare proiect

3. Cartarea şi caracterizarea fizico-geografică a amplasamentelor poluate cu pesticide şi caracterizarea fizico-chimică a tipurilor de sol / 20094. Elaborarea de studii pedologice privind reabilitarea si redarea în circuitul agricol a unor suprafeţe afectate de poluarea cu pesticide din judeţul Vrancea / 20091. Redarea în circuitul agricol şi realizarea de lucrări de reabilitare a suprafeţelor

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală Vrancea - Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice VranceaConsiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiConsilii LocaleAgenţi economici de profilAgenţia de

Elaborare proiectElaborare studii


Anual

- indicatori calitate sol- suprafaţă afectată redată în circuitul agricol



211








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează





PM 04-01 Utilizarea durabila a apei la nivelul judeţului




specializati

Elaborarea de studii



Stadiu de realizare



PrefectuluiSGAAPM

Derularea de campanii de informare



specializati

Implementarea propriu-zisa a Sistemelor de Management de Mediu la nivelul operatorilor

Anual

Număr studii privind surse de apa potabilaNumăr de campanii de informare

Număr de sisteme de implementare



212








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Emisii de compuşi periculoşi proveniţi de la crematoriile spitalelor

PM 04-02 Îmbunătăţirea calităţii aerului in judeţul Vrancea

Reducerea emisiilor de compuşi periculoşi de la crematoriile spitalelor



Vrancea

2. Atragerea fondurilor necesare proiectării şi realizării unui incinerator de deşeuri periculoase la nivelul judeţului Vrancea




VranceaConsilii locale

Stadiu de realializare lucrări Anual Noxe evacuate în atmosfera (CO, NOx, SO2, HCl, COV etc.)

Tipuri si numar de actiunirealizate

Număr de crematorii desfiinţate

Agenţia de protecţie a Mediului Vrancea

Garda de Mediu

Comitetul de Coordonare Grupul de Lucru

213








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaţi din instalaţiile/ activităţile care utilizează

solvenţi organici si emisiile de la terminalele si statii de distributie a benzinei

PM 04-03 Îmbunătăţirea calităţii aerului in judeţul

Vrancea

Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili de la activităţile care utilizează substanţe cu conţinut de COV

Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili de la depozitele / staţiile de distribuţie carburanţi

214








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Actualizarea inventarului instalaţiilor tehnologice care generează compuşi organici volatili / 2006


Stadiu de realizare lucrari

2. Realizarea schemelor de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili

3. Înlocuirea solvenţilor organici care prin utilizare produc emisii COV cu solvenţi ecologici.



Modernizarea instalaţiilor


4. Dotarea rezervoarelor de la statiilei de distributie a benzinei si terminale, cu instalatii de captare COV in timpul transvazarii combustibilului



anual Cantitatea anuala de COV

emisa

Numărul de societăţi care au introdus tehnici de reducere a emisiilor de COV

Numărul de societăţi care au introdus tehnici de reducere a emisiilor de COV

ARPMGarda de Mediu


Poluarea atmosferei cu compuşi proveniţi de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

PM 04- 04 Îmbunătăţirea calităţii aerului in judeţul Vrancea

Reducerea emisiilor de compuşi proveniţi de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

215








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Îmbunătăţirea tehnologiilor existente sau retehnologizare / 2009

2. Instalarea de filtre aferente pentru reţinerea particulelor / 2008

3. Instalarea de echipamente pentru captarea şi epurarea gazelor / 2008

4. Utilizarea de combustibili gaze naturale / 2010


Agenţi economici de profil

Realizare proiect

Anual

Cantităţile anuale si concentraţiile maxime orare de particule, CO, SO2

si poluanti organici persistenti emise de la fiecare staţie

Valorile concentraţiilor de particule, CO, SO2

si poluanti organici persistenti in aerul ambiental din zona de influenta a fiecărei statii


Comitetul de coordonare Grupul de Lucru

Poluarea atmosferei datorită arderii necontrolate a deşeurilor

PM 04-05 Îmbunătăţirea calităţii aerului in judeţul Vrancea

Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere

216








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




2. Monitorizarea emisiilor in exploatare si postinchidere depozit

Operator depozit Stadiu realizare lucrări


Consiliul Local FocsaniCUP RA


Anual

Cantităţile anuale si concentraţiile maxime orare de particule, CO, SO2 si compuşi organici emise de la fiecare depozit

Valorile concentraţiilor de particule, CO, SO2 si compuşi organici in aerul ambiental din zona de influenta a



217








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Insuficienta instalaţiilor de recuperare a substanţelor care

epuizează stratul de ozon la agenţii. economici care efectuează service la

instalaţiilefrigorifice

PM 04-06 Îmbunătăţirea calităţii aerului in judeţul Vrancea Inlocuirea instalatiilor ce utilizează freoni cu instalatii ecologice. Recuperarea freonilor in




2. Dotarea societăţilor care efectuează service la

instalaţiile frigorifice cu recuperatoare de ODS şi

creşterea gradului de recuperare / 2007



Stadiu instruire personal

Stadiu achizitii recuperatoare ODS

anual Cantitatea de freon recuperată

Agenţia de protecţie a Mediului VranceaGarda de MediuICPIAF Cluj Napoca


218








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Zone mari expuse riscului de eroziune şi alunecări de teren (Barsesti, Soveja, Gura Calitei, Vidra, Vrancioaia, Straoane, Tulnici, Campuri, Nistoresti,Paltin, etc. )

PM 05-01 Adoptarea de măsuri pentru evitarea apariţiei eroziunii şi aluncărilor de teren in zonele cu probabilitare mare de apariţie a acestor fenomene

Amenajarea zonelor expuse riscurilor de eroziune si alunecari astfel incat acestea sa fie mult reduse sau eliminate

1. Realizarea de documentaţii tehnnice privind soluţiile posibile de reducere/eliminare a riscurilor de inundaţie, eroziune, aluncări de teren 2. Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare şi aplicarea pentru obţinerea finanţărilor

3. Întocmirea documentaţiilor pentru obtinerea finanţării

4.Realizarea propriu-zisă a lucrărilor

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiInspectoratul Judetean pt.situatii de urgenta Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea - Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Vrancea

Elaborare proiect

Identificarea surselor de finanţare/cofinanţare şi aplicarea pentru obţinerea finanţărilor

Întocmirea documentaţiilor pentru obtinerea finanţăriiRealizarea propriu-zisă a lucrărilor

anual Numărul de documentaţii realizate

Valoarea proiectelor finantate

Valoarea proiectelor finantateNumărul de lucrari realizate

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaSGA Vrancea


219








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Insuficienţa capacitate de implementare a planurilor de aparare împotriva dezastrelor

PM 05-02 Intervenţia eficientă în caz de dezastru

Întărirea capacităţii de acţiune în caz de dezastru prin realizarea de simulări

1. Stabilirea priorităţilor in ceea ce priveşte simulările /2008

2. Asigurarea coordonării între toţi factorii implicaţi /2008

3. Realizarea propriu-zisă a simulărilor /2008

Comitetul judeteana de aparare impotriva dezastrelor

Elaborare proiectVerificarea nivelului de coordonareStadiu efectuare

Anual

Numărul de simulări realizate



Garda de Mediu


Insuficienta amenajărilor hidrotehnice pentru protectia asezarilor din judet impotriva inundatiilor si eroziunilor de mal

PM 05-03 Identificarea solutiilor fezabile pentru protejarea asezarilor umane din judet impotriva inundatiilor si eroziunii de mal

Realizarea amenajarilor hidrotehnice pentru protectia asezarilor umane impotriva inundatiilor si eroziuniide mal

220








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Intocmirea proiectelor tehnice in vederea stabilirii solutilor de realizare de amenajari hidrotehnice /20072. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru obtinerea finantarilor /2007

3. Intocmirea de documentaţii in vederea obtinerii finantarii /2008

4. Realizarea propriu-zisa a lucrarilor /2014


Elaborare proiectStadiu efectuare lucrări

Identificarea surselor de finantare

Intocmirea de documentatii in vederea obtinerii finantarii

Elaborare proiectStadiu efectuare lucrări

Anual Numărul proiectelor

Număr de surse identificate

Numărul de documentatii depuse si valoarea acestora

Numarul de proiecte implementate

SGA VranceaAgenţia de Protecţie a Mediului Vrancea


Degradări de albii si maluri PM 05-04 Evitarea aparitiei de fenomene

nedorite ca urmare a degradarilor de albii si maluri

Efectuarea de recalibrari de albii si alte tipuri de lucrari de intretinere

221








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Intocmirea proiectelor tehnice in vederea stabilirii solutiilor de realizare a lucrarilor /20122. Identificarea surselor de finantare si aplicarea pentru obtinerea finantarilor /2012

3. Realizarea propriu-zisa a lucrarilor /2012

4. Monitorizarea post-executie a lucrarilor /2012


Elaborare proiectIdentificarea surselor de finanţare

Verificare stadiu executie lucrari

Verificare stadiu monitorizare

Anual Km de albie/maluri refacuti

- Consiliul Judeţean Vrancea- Institutia Prefectului- DAS


Deficiente in elaborarea/aplicarea planurilor de urgenta interna si

insuficienta mijloacelor necesare pentru limitarea pericolelor de accidente majore in care sunt implicate subst. periculoase

PM 05-05

Inlaturarea deficientelor si identificarea masurilor confom H.G. 95/2003 pentru limitarea pericolelor

de accidente majore

Asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice de prevenire a

accidentelor majore

222








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Actualizarea notificarilor 2. Intocmirea rapoartelor de securitate3. Elaborare si aprobare planuri de urgenta4. Implementare planuri de urgenta

Agentii economici care intra sub incidenta H.G.

95/2003

Stadiu de elaborare 2005 Nr. NotificariStadiu intocmire rapoarte 2005 Nr. Rapoarte de

securitateStadiu aprobare planuri 2005 Nr. Planuri de

urgentaStadiu de implementare Anual Nr. Planuri de

urgenta

Agentia de Protectie a MediuluiGarda de

Mediu


Spatii verzi insuficiente in zonele urbane din judet, insuficienta spatiilor de joaca pentru copii si a zonelor de recreere adecvate pentru populatie

PM 06-01 Refacerea şi extinderea spaţiilor verzi intravilane şi periurbane din municipiu Realizarea unui plan de extindere a

spaţiilor verzi

223








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Cartarea spaţiilor verzi existente/

Consiliile Locale

ONG uri

1. Cartarea spaţiilor verzi existente

2. Gestionarea spaţiilor verzi/permanent

Consiliile Locale 2. Gestionarea spaţiilor verzi

3. Cresterea numarului de spaţii de recreere pentru copii prin valorificarea locurilor virane/permanent

Consiliile Locale 3. Cresterea numarului de spaţii de recreere pentru copii prin valorificarea locurilor virane

Anual Numar de spatii verzi existente

Suprafete (ha) pe care au fost plantati arbori

Consiliul Judetean VranceaInstitutia Prefectului

Agenţia de Protecţie Vrancea a Mediului

Garda de Mediu


Presiunea construcţiilor asupra spaţiilor verzi (se eliberează autorizaţii de construcţie pe spaţiile verzi existente fără a se ţine cont de necesarul de spaţiu verde /cap locuitor)

PM 06-02 Refacerea şi extinderea spaţiilor verzi intravilane şi periurbane din

zona urbana Respectarea planului de extindere a spaţiilor verzi

224








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




In procesul de reglementare stabilirea conditiilor necesar a fi indeplinite pentru mentinerea/ realizarea unui spatiu verde minim/permanent

APMDS


In procesul de reglementare stabilirea conditiilor necesar a fi indeplinite pentru mentinerea/ realizarea unui spatiu verde minim/permanent

Sanctionarea nerespectarii legislatiei in vigoare in domeniu /permanent

Garda de Mediu


Sanctionarea nerespectarii legislatiei in vigoare in domeniu /permanent

Respectarea planului de extindere a spaţiilor verzi si a legislatiei in vigoare in domeniu /permanent

Consilii locale Respectarea planului de extindere a spaţiilor verzi si a legislatiei in vigoare in domeniu /permanent

Anual Spaţiu verde /cap locuitor

ANPM

ARPM




Starea necorespunzatoare a infrastructurii urbane si rurale

PM 06-03 Conformarea cu cerinţele legale in vigoare

Amenajarea zonelor urbane si rurale din punct de vedere al infrastructurii

225








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestora/2005-2012Realizarea infrastructurii Realizarea infrastructurii de transport


Verificarea reevaluarii planurilor de urbanism şi promovarea acestoraVerificarea realizarii infrastructurii Verificarea realizarii infrastructurii de transport

Anual Numărul zonelor care se conformează cerinţelor legale


Prefectului, APM , GM , CONSILII LOCALE

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Desfasurarea de activitati in spatii antifonate necorespunzator

PM 06-04 Mentinerea nivelului de zgomot in limitele prevazute in legislatia in vigoare

Realizarea de lucrari de antifonare a spatiilor unde se desfasoara activitati ce pot provoca poluare fonica

1.Efectuarea masuratorilor ale nivelului de zgomot la eliberarea autorizatiei de

mediu /permanent


Mediului Vrancea

Verificarea efectuarii masuratorilor ale nivelului de zgomot la

eliberarea autorizatiei de mediu

Anual

2.Masuratori ale nivelului de zgomot pentru solutionarea

sesizarilor la agentii economici potentiali de

poluare fonica/permanent

Garda de MediuAgentia de Protectie a Mediului

IPJ Vrancea

Verificarea solutionarii sesizarilor la agentii economici potentiali de

poluare fonica

Anual

Nivelului de zgomot masurat

/ limitele prevazute in legislatia in

vigoare

CONSILIUL JUDETEAN VRANCEA

INSTITUTIA PREFECTU

LUIANPMARPMANPMARPM

GM Nationala

Comitetul de CoordonareGrupul de LucruComitetul de CoordonareGrupul de Lucru

226








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Inexistenţa depozitelor zonale ecologice

PM 07-01Managementul integrat al deseurilor

municipale in juetul Vrancea

Asigurarea depozitării deseurilor municipale conform H.G. 162-2002 şi Planului National de Gestionare a

Deseurilor

1. Intocmirea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru depozitele zonele şi

staţiile de transfer


PrefectuluiOperatori salubritate

Stadiu intocmire studii prefezabilitate si fezabilitate

2. Realizarea depozitelor ecologice şi a statiilor de

transfer


PrefectuluiVranceaInstitutia

PrefectuluiConsilii locale

Operatori salubritate

Stadii executie

Anual Nr. studii intocmiteNr. depozite / statii de transfer -capacitate , valoare etc.

Agentia de Protectie a MediuluiConsiliul Judetean VranceaInstitutia

PrefectuluiGarda de

Mediu


Deficienţe majore în eliminarea deşeurilor spitaliceşti

PM 07-02 Asigurarea eliminării deşeurilor spitaliceşti in conformitate cu

cerinţele legale

Evitarea incinerării necontrolate şi centralizarea incinerărilor pe zone

urbane227








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Identificarea de transportori autorizaţi pentru deşeurile spitaliceşti şi de incineratoare în zonele limitrofe.2. Desfiinţarea crematoriilor existente la spitale , concomitent cu initierea actiunilor de sterilizare ca etapa intermediara. 3. Realizarea unui crematoriu ecologic în judetul Vrancea

Spitale Direcţia de Sănătate Publică VranceaConsiliul Judetean VranceaInstitutia Prefectului

Stadiu realizare lucrăriStadiu realizare lucrări

Stadiu realizare lucrăriAnual

Cantităţi inventariate în judeţ

Cantităţi transportate Număr de crematorii desfiinţate

Cantitatea de deşeuri incinerate

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaComisariatul Judetean alGarzii Naţională de Mediu


228








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Colectarea neselectivă a deşeurilor la sursă şi depozitarea acestora fără

recuperarea deşeurilor valorificabile în depozite neecologice. Procent

mare de deşeuri biodegradabile in compoziţia deşeurilor menajere

depozitate

PM 07-03 Colectarea selectivă a deşeurilor Reciclarea si reutilizarea materialelor recuperabile din deşeurile menajere si asimilabile si valorificarea termoenergeticaReducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, confirm cerinţelor HG 162/2002

229








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Realizarea de statii de sortare a deseurilor menajere in cadrul depozitelor zonale şi a statiilor de transfer oraşeneşti2. Editarea unui pliant cu soluţii de valorificare a deşeurilor industriale şi menajere reciclabile

3. Realizarea unor staţii de compostare a deseurilor menajere in cadrul depozitelor zonale


Consilii LocaleConsiliul Judeţului VranceaInstitutia PrefectuluiAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSocietăţi de transport şi valorificare deşeuri autorizateOperatori de salubritate

Stadiu realizare lucrăriAnual Aprobare

finanţareGrad de valorificare realizat



Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaComisariatul Judetean al Garzii Naţionale de Mediu


Deficienţe în amenajarea punctelor gospodăreşti ( de precolectare)

pentru deşeurile menajere

PM 07-04 Asigurarea de puncte de precolectare a deşeurilor în mod igienic si

creşterea eficientei servicilori de salubritate

Identificare, alocare şi amenajare spaţii

230








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Extinderea reţelelor de puncte gospodăreşti pentru colectarea deşeurilor municipale 2. Realizarea de puncte gospodăreşti pentru colectare selectivă a deşeurilor municipale


Elaborare proiect

Elaborare proiect

ANUAL

Număr de puncte colectare conforme

Numar puncte colectare selectiva

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaGM,


Existenţa unor zone mari neacoperite de serviciile de salubritate ( colectare

primară )

PM 07-05 Asigurarea de servicii de salubritate pentru întreaga arie a judeţului

Vrancea

4.1.1.Extinderea serviciilor de salubritate in zonele urbane

4.1.2. Asigurarea cu servicii de salubritate in zonele rurale

231








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Extinderea ariei de acoperire a societăţilor de salubritate si instituirea de

servicii de salubritate pentru întreaga zona urbana

/ 2007

Consiliile Locale Stadiu realizare lucrări2005

Număr de cetăţeni pentru care se asigura

servicii de salubritate



Garzii Naţionale de

Mediu2. Stabilirea de tarife la serviciilor de salubritate

pentru localităţile din subordine

Consiliile Locale Stadiu realizare lucrări 2005

3. Înfiinţarea de servicii de salubritate în toate localităţile rurale şi

funcţionarea efectivă a acestora

Consiliile Locale comunale Stadiu realizare lucrări 2005

Număr de localităţi rurale

deservite de servicii de salubritate



Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

232








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Existenţa depozitelor de deşeuri municipale necontrolate si

neamenajate

PM 07-06 5. 1. Asigurarea eliminării deşeurilor municipale in condiţii controlate conforme cu legislaţia in vigoare

5.1.1.Crearea si/sau îmbunătăţirea bazei de date privind depozitele de deşeuri municipale

5.1.2. Conformarea depozitelor existente pentru functionarea in perioada de tranzitie

5.1.3.Eliminarea depozitării în depozite de deşeuri municipale neconforme

233








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Inventarierea depozitelor de deşeuri municipale,

urbane şi rurale / 2004-2005

Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsiliile Locale Stadiu realizare lucrări 2005

Volum de date pentru

depozitele de deşeuri

municipale

2. Realizarea documentaţiilor de mediu,

în vederea autorizării, pentru depozitele de deşeuri

municipale existente / 2004-2005

Consiliile Locale Agenţia de Protecţie a Mediului Vrancea

Stadiu realizare lucrări 2004-2005Număr de depozite

autorizate

3.Închiderea depozitelor de deşeuri municipale care nu sunt conforme cu cerinţele

legale si care au atins capacitatea maxima de

stocare/eliminare a deşeurilor municipale. /

2009-2017

Consilii LocaleCATJ Elaborare proiecte

Numar de depozite inchise




Mediu

Comitetul de CoordonareGrupul de

Lucru

234








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Deficienţe în mecanismul de recuperare a uleiurilor uzate,

acumulatorilor uzaţi şi a anvelopelor uzate în vederea recuperării /

reciclării / revalorificării acestora

PM 07-07 9.1.Asigurarea recuperării uleiurilor uzate/ acumulatorilor uzaţi/

anvelopelor uzate in conformitate cu cerinţele legale

9.1.1.Îmbunătăţirea gestiunii uleiurilor uzate/ acumulatorilor uzaţi/ anvelopelor uzate

235








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Iniţierea de programe pentru reducerea cantităţii de uleiuri uzate generate/2005

Agenţii economici Stadiu realizare lucrări 2005

2. Conştientizarea persoanelor fizice şi juridice în legătură cu obligativitatea

colectării pe categorii a uleiurilor uzate , a

valorificării acumulatorilor si anvelopelor uzate/2005

Agenţi economiciAgenţia de Protecţie a Mediului Vrancea

Stadiu realizare lucrări 2004-2005

3. Organizarea si eficientizarea colectării

uleiurilor uzate / acumulatorilor / anvelopelor uzate la uniţăţile ce utilizeaza sau comercializează astfel de

produse /2005

Agenţii economici Stadiu realizare lucrări 2004-2005

Colectarea a 70% din

cantitatea de uleiuri auto uzate , 90% acumulatori uzaţi şi 80%

anvelope uzate




MediuAgenţia de Protecţie a Mediului Vrancea



Mediu


Lucru


Comisariatul


Lucru

236








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




PM 07-08Insuficienţa soluţiilor de reducere a

cantităţilor de rumeguş (inclusiv valorificare) rezultate din activităţile

de prelucrare a lemnului

PM 07-08

9.1.Asigurarea valorificării rumeguşului

9.1.1.Îmbunătăţirea gestiunii deseurilor de rumeguş

237








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Inventzarierea cantităţilor de rumeguş produse şi

valorificate / 2005


Consilii locale

Stadiu realizare

2005

Cantităţi de rumguş produse şi valorificate


2. Depozitarea conforma a rumegusului pentru

mentinerea calitatii necesare valorificarii si evitarii

poluarii mediului/ 2005

Agenti economiciConsilii locale


2005

Număr depozite conforme




Mediu

3.Realizarea unor proiecte pentru valorificarea

deseurilor de rumeguş / 2006


Stadiu realizare proiecte

2005-2006

Numar proiecte Agenţia de Protecţie a Mediului VranceaConsilii locale


Lucru

238








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Inexistenţa unei cuantificări a efectelor poluării factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populaţiei si lipsa unui sistem de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport cu poluarea mediului

PM O8-01 Cuantificarea efectelor poluarii factorilor de mediu

Relationarea datelor de sanatate calitatii factorilor de mediu

Estimarea spatiala a concentratiilor substantelor periculoase/permanent

APM

Culegerea datelor de morbiditate specifica de la toate unitatile medicale/permanent

DSP

Prelucrarea datelor, elaborarea sintezelor /permanent

DSP, APM

Monitorizarea datelor si sintezelor. Anual Anual Anual

Distributia concentratiilor substantelor periculoase in factorii de mediu/Distributia spatiala a frecventei afectiunilorspecifice

DSPAPMConsiliul

Judetean Vrancea



Lucru

Necunoasterea , de catre utilizatori si populatie , a efectelor azbestului asupra sanatatii umane

PM-08-02 Informarea populaţiei fata de potenţialele efecte ale radiaţiilor electromagnetice in spaţiul urban


239








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste informarea populatie


3.Informarea populaţiei

Consiliul Judeţean VranceaInstitutia PrefectuluiAPM Vrancea


ONG

Stadiu de realizare Anual Numar intalniriValoare proiecte

MMGAConsiliul

JudeţeanInstitutia

PrefectuluiAPM Vrancea


ARPM


Necunoaşterea efectelor radiaţiilor electromagnetice asupra populaţiei

PM-08-03 Informarea populaţiei fata de potenţialele efecte ale radiaţiilor electromagnetice in spaţiul urban


240








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste informarea populatiei


3.Informarea populaţiei

Consiliul Judeţean

APM Vrancea


ONG

Urmarirea stabilirii prioritatilor in ceea ce priveste informarea populatiei

Urmarirea stabilirii metodelor prin care se va face informarea populatiei

Monitorizare informare populatie

Anual Numar intalniriValoare proiecte

MMGAConsiliulJudeţeanVranceaInstitutia

PrefectuluiAPM Vrancea


ARPM


Insuficienta implementare a fluxului activ al informaţiilor de mediu (sisteme de monitoring

integrat, unificarea bazelor de date, crearea bazelor de date relaţionale si a structurilor accesibile

publicului, site)

PM 09-01 Intarirea capacităţii instituţionale a APM

Implementarea fluxului activ al informaţiilor de mediu

241








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează






MMGAANPMARPMAgenţia de Protecţie a Mediului VranceaSistemul de Gospodărire a Apelor

Verificarea stadiului de realizare

Anual Număr de baze de date si sisteme informaţionale

Numărul de rapoarte publice

Ministerul Mediului şi Gospodăririi ApelorANPMARPM


Lipsa unui laborator acreditat pentru efectuarea analizelor specifice , in

conformitate cu cerintele nationale si internationale

PM 09-02 Acreditarea laboratorului de analize Realizarea unui laborator in conformitate cu cerintele nationale si

internationale



2. Dotarea laboratorului conform cerintelor in

vigoare.


Mediului Vrancea




Anual Valoarea investitiilor

ANPMARPM


242








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Lipsa unei dotari suficiente necesare bunei desfasurari a activitatii in domenii specifice

PM 09-03 Desfasurare in conditii cat mai bune a activitatilor in cadrul

Dotarea cu materiale si aparatura necesare bunei desfasurari a

activitatii in domenii specifice1.Realizarea inventarului

existent in dotare

2.Evaluarea necesarului comparativ cu dotarea

existenta


Mediului Vrancea


2.Evaluarea necesarului comparativ cu dotarea existenta

2005 Nr. echipamente necesare

ARPM

Comitetul de CoordonareGrupul de LucruComitetul de CoordonareGrupul de Lucru

Insuficienta cursurilor tematice specifice organizate centralizat

pentru specialistii APM


Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională a personalului APM

243








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Organizarea si participarea de cursuri tematice specifice pentru specialiştii din cadrul

APM2. Instruirea personalului din cadrul unităţii privind aspectele legate de managementul de proiect şi realizarea unor planuri de management




Anual Număr de cursuri

Număr de angajaţi instruiţi


ApelorANPMARPMANFP

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Slaba accesare a bazelor de date internationale si a surselor de informare din punct de vedere tehnic


Cresterea nivelului de informare



Agenţia de Protecţie a Mediului Verificarea stadiului de realizare

Anual Numar calculatoare conectate la internet

Numar personal atestat ECDL



Capacitate redusa pentru realizarea si difuzarea materialelor informative si de conştientizare a

populaţiei in ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului



244








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează





Agenţia de Protecţie a Mediului ONG


Anual Număr de campanii de informare publicului privind aspectele de mediu

Materiale informative privind aspectele de mediu



Organizarea neunitară a fluxurilor informative între instituţii, instituţii

şi societatea civilă

PM 10- 01 Creşterea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru managementul problemelor de mediu

Organizarea fluxurilor informative între instituţii, instituţii şi societatea

civilă

245








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Coordonarea la nivel local a instituţiilor responsabile cu implementarea legislaţiei de mediu

2. Organizarea fluxurilor informaţionale intre instituţiile implicate in implementarea legislaţiei de mediu3. Asigurarea de resurse necesare din fonduri bugetare si proprii (extrabugetare)


CONSILIUL JUDETEAN VRANCEACONSILII LOCALE

Institutii publice

Verificarea stadiului de realizare a fluxului informational

2007 Numărul de instituţii implicate in schimbul de informaţii



Accesul limitat la fondurile din cadrul programelor de finanţare a

administraţiilor , autorităţilor locale , agentilor economici , ONG si

dificultăţi in identificarea unor surse de finanţare vizând acţiuni specifice

PM 10- 02Creşterea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru managementul problemelor de mediu

Creşterea nivelului de accesare a fondurile din cadrul programelor de finanţare a administraţiilor şi autorităţilor locale

246








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează





3. Identificarea tipurilor de proiecte disponibile si eligibile parteneriatului public privat4. Identificarea partenerilor privati si atragerea acestora in proiecte de mediu5. Aplicatii de mediu depuse in parteneriat public privat

INSTITUTIA PREFECTULUI


APMGM

Verificarea stadiului de realizare Anual Numărul de cereri de finanţare depuse

Număr de proiecte accesate



247








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Insuficienta unei pregătiri continue a responsabililor de mediu si a funcţionarilor publici direct

proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la

nivel comunitar (nu se acorda atentia cuvenita problemelor de mediu - sunt

tratate , in general , superficial)

PM 10- 03Creşterea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru managementul problemelor de mediu

Pregătirea continua a specialiştilor de mediu, si a funcţionarilor publici direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la nivel comunitar

1. Identificarea domeniilor si estimarea numarului de persoane ce necesita specializare

2. Organizarea de workshopuri comune pentru explicitarea legislatiei de mediu si a modului de aplicare, traininguri pe domenii specifice de mediu ale personalului de specialitate din cadrul administratiilor locale



APMGM

AGENTI ECONOMICI

Verificarea stadiului de realizare Anual Număr personal specializat



248








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Deficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber , a spatiilor de campare

PM 11-1 Conformarea cu cerinţele legale in vigoare din următoarele puncte de vedere: igiena, dotări specifice si utilităţi

Amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer liber

Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestora/2005-2010Realizarea sistemului de colectare a deşeurilor în toate zonele de agrement/2005-2010Dotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a hranei în aer liber si spatii de campare corespunzator amenajate/2005-2010


Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestoraRealizarea sistemului de colectare a deşeurilor în toate zonele de agrementDotarea zonelor de agrement cu locuri speciale de preparare a hranei în aer liber si spatii de campare corespunzator amenajate


CONSILIUL JUDETEAN VRANCEAINSTITUTIA PREFECTULUI, APM , GM , CONSILII LOCALE

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

249








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Insuficienta valorificare a potenţialului turistic al judeţului

PM 11-02 Practicarea turismului organizat si ecologic in zonele cu potenţial turistic

Cresterea turismului organizat si ecologic in judet

Pagina web pentru prezentarea ofertelor turistice ale judetului si a zonelor de interes turisticMateriale publicitare - pliante , afise


Verificarea realizarii paginii web si a materialelor

Anual Numar turisti Numar turisti inregistrati


Insuficienta amenajare a infrastructurii (apa , canal, transport)

PM-11-03 Conformarea cu cerinţele legale in vigoare


250








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Reevaluarea planurilor de urbanism şi promovarea acestora/2005-2010Realizarea infrastructurii in zonele de agrement/2005-2010Realizarea infrastructurii de transport spre zonele de agrement/2005-2010


Verificarea reevaluarii planurilor de urbanism şi promovarea acestoraInfrastructura realizata in zonele de agrementInfrastructura de transport spre zonele de agrement realizata


INSTITUTIA PREFECTULUI CONSILIUL JUDETEAN VRANCEA , APM , GM , CONSILII LOCALE

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Lipsa întocmirii şi aplicarii planurilor de management a ariilor protejate şi impunerea unor condiţii de administrare a zonelor tampon

PM 12-01 Cresterea gradului de protectie si conservarea habitatelor naturale, a

florei si faunei salbatice in coexistenta cu comunitatile locale

Administrarea unitara si reala a ariilor protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

251








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează





MMGA si APM 1. Stabilirea principiilor de protectie a ariilor protejate

2. Evaluarea contextului socio-economic a localitatilor din zonele invecinate ariilor

protejate

MMGA si APM 2. Evaluarea contextului socio-economic a localitatilor din zonele

invecinate ariilor protejate

3. Constituirea echipelor de realizare a planurilor de

management/

MMGA si APM 3. Constituirea echipelor de realizare a planurilor de

management

4. Intocmirea si legiferearea planurilor de management

MMGA si APM 4. Intocmirea si legiferearea planurilor de management

5. Aplicarea planurilor de management

MMGA si APM 5. Aplicarea planurilor de management

2005 Numar planuri de management

MMGA si APM

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Nerespectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor aflate în

proprietate privata

PM 12-02 Conservarea si protectia ecosistemelor forestiere

Protectia habitatelor forestiere mentionate in legea nr. 462/2001

252








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează









2007

2. Instruirea personalului silvic in vederea aplicarii

prevederilor legale


2. Instruirea personalului silvic in vederea aplicarii prevederilor legale

2007

Starea de sanatate a


Indici de naturalitate

DS VranceaAPM

Vrancea

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Infrastructura de vizitare a ariilor protejată insuficientă

PM 12-03 Protectia si conservare ariilor protejate

Protectia si conservarea habitatelor naturale afectate de turism

Reabilitatrea si extinderea infrastructurii de vizitare a

ariilor protejat/


APM Vrancea

Reabilitatrea si extinderea infrastructurii de vizitare a ariilor

protejate

2007 Starea habitatelor

APM Vrancea

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

253








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Lipsa reţelelor ecologice.Lipsa protecţiei unor suprafeţe suficient de

mari pentru asigurarea viabilitatii speciilor protejate .Neasigurarea

posibilităţilor de deplasare a indivizilor între diferite tipuri de

habitate

PM 12-04 Cresterea suprafetei ariilor protejate Identificarea siturilor Natura 2000

Crearea unei retele ecologice de protectie a speciilor de fauna de

interes conservativ prioritar

254








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Inventarierea biotopurilor din habitatele mentionate in

legea 462/2001

APM Vrancea 1. Inventarierea biotopurilor din habitatele mentionate in legea

462/2001

2. Inventarierea biocenozelor din habitatele mentionate in

legea 462/2001

APM Vrancea 2. Inventarierea biocenozelor din habitatele mentionate in legea

462/2001

3. Inventarierea speciilor de flora si fauna de interes

conservativ/

APM Vrancea 3. Inventarierea speciilor de flora si fauna de interes conservativ

4. Realizarea studiilor de fundamentare stiintifica in vederea declararii ariilor

protejate

APM Vrancea

4. Realizarea studiilor de fundamentare stiintifica in vederea

declararii ariilor protejate


APM Vrancea 5. Legiferarea ariilor protejate

2007 Suprafata arii protejate

Suprafata coridoare ecologice

MMGAANPMARPMAPM

Vrancea

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Lipsa administrărieficiente a ariilor protejate şi lipsa alocării de fonduri

în acest scop

PM 12-05 Imbunatatirea modului de administrare al ariilor protejate

Cresterea capacitatii institutionale a administratorilor ariilor protejate

255








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează





2. Identificarea unor surse de finantare in vederea

implementarii unor proiecte si programe specifice


APM Vrancea


2. Identificarea unor surse de finantare in vederea implementarii unor proiecte si programe specifice

2006 Starea ariilor protejate

MMGAANPMAPM

Vrancea

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Lipsa unui inventar riguros al speciilor de interes conservativ

PM 12-06 Stabilirea unor masuri eficiente de protectie a speciilor de interes

conservativ

Corelarea dezvoltarii durabile a comunitatilor locale cu masuri ferme

de protectie a speciilor1. Inventarierea speciilor floristice si faunistice de

interes conservativ



Muzeul VranceiObsti

1. Inventarierea speciilor floristice si faunistice de interes conservativ


2007 Analiza cantitativa si calitativa a populatiilor

APM VranceaMMGA

ACADEMIA

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Afectarea mediului natural ca urmare a agresiunii de tip antropic (practicarea turismului

necontrolat, braconaj, păşunat, pescuit, extinderea urbanizării, activităţi agricole, defrişări, colectare de material biologic)

PM 12-07 Conservarea si protectia cadrului natural, peisajului naturale si

antropic prin dezvoltarea controlata a comunitatilor locale

Reducerea impactului negativ activitatilor antropice

256








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează





2. Valorificarea controlata a resurselor naturale regenerabile sau neregenerabile




APM VranceaDS Vrancea


CONSILII LOCALE


ONG


2. Valorificarea controlata a resurselor naturale regenerabile sau

neregenerabile

3. Ameliorarea terenurilor degradate4. Pastrarea si incurajarea activitatilor traditionale


Anual Starea mediului inconjurator

APM Vrancea

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Exploatarea iraţională a păşunilor. PM 12-08 Protectia si ameliorarea pajistilor si pasunilor

Mentinerea activitatii de pasunat in zona montana si colinara

257








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1. Controlul modului de atribuire a contractelor de

pasunat in zonele cu statut de protectie

2. Evitarea suprapasunatului in zonele sensibile la

eroziune


VranceaInstitutia

Prefectului

1. Controlul modului de atribuire a contractelor de pasunat in zonele cu

statut de protectie


3. Aplicarea unor masuri de reconstructie ecologica a

pasunilor degradate

APM VranceaCONSILII LOCALE


INSTITUTIA PREFECTULUIDirectia Agricola

VranceaPrefectura Vrancea

3. Aplicarea unor masuri de reconstructie ecologica a pasunilor

degradate

Annual Productivitatea biologica a pajistilor si pasunilor

APM Vrancea


INSTITUTIA PREFECTU

LUI

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

258








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Degradarea monumentelor arhitectonice si istorice în judeţ datorate traficului, unui turism

neecologic, poluării industriale, a lipsei fondurilor de reabilitare si

conservare

PM 12-10 Conservarea monumentelor istorice si arhitectonice

Diminuarea activitatilor antropice cu impact negativ din zonele cu statut

de protectie



Muzeul de IstorieInstitutia

PrefectuluiAPM Vn


2. Atribuirea unor responsabilitati

reprezentantilor autoritatilor publice locale

Consiliul Judetean Muzeul de Istorie

PrefecturaAPM Vn

2. Atribuirea unor responsabilitati reprezentantilor autoritatilor

publice locale

Anual Nr. zone protejate

APM Vrancea

Comitetul de

Coordonare

Grupul de Lucru

Nivel redus al educatiei ecologice la nivel comunitar

PM 13-01 Cresterea nivelului de educatie ecologica


259








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




1.Stabilirea priioritatilor in ceea ce priveste informarea populatiei








SGA

DSP


ONG

Stadiul realizarii Anual Numar de intalniri

organizate

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ANPMARPMAPMCONSILIUL JUDETEAN VRANCEAINSTITUTIA PREFECTULUI


Insuficienta unor programe de educare/informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii

PM 13-02 Informarea populatiei cu privire la efectele poluarii asupra sanatatii Crearea de programe de

educare/informare

260








Responsabili de

monitorizare

Cui raportează




Realizarea de programe de educare/ informare in masa a populatiei privind efectele poluarii asupra sanatatii

Aplicarea programelor

CONSILIUL JUDETEAN VRANCEA,INSTITUTIA PREFECTULUI, APM , SGA , DSP , ISJ , DADR , GM , CONSILII LOCALE , ONG

Verificarea stadiului realizarii programelorVerificarea modului de aplicare a programelor

La doi ani Raspunsuri chestionare

MMGAANPMARPMCONSILIUL JUDETEAN VRANCEA,INSTITUTIA PREFECTULUI


261


ANEXE

262


Anexa 1

263


Anexa 2

Evoluţia calităţii aerului Evolutia calitatii aerului 1995-2003

Reprezentarea grafica a evolutiei calitatii aerului in acesta perioada este prezentata mai jos :

A.P.M. Focsani

Fig.2.9.1. – Evolutia concentratiei medii anuale


0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

SO2

00.010.020.030.040.050.060.07

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

NO2

NH3

0

0.001

0.002

0.003

0.004

0.005

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

H2S

264





Focsani Sud

00.020.040.060.080.1

0.120.140.16

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Pulberi suspensie

0

5

10

15

20

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Pulberi sedimentabile

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

SO2

265




Focsani Comat


Fig.2.9.9 – Evolutia concentratiei medii anuale

Marasesti

00.010.020.030.040.050.060.070.08

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

NO2

NH3

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

SO2

00.010.020.030.040.050.060.070.08

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

NO2

NH3

266





0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

SO2

00.010.020.030.040.050.060.070.08

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

NO2

NH3

0

2

4

6

8

10

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004


267


Adjud


Focsani Statia Meteo


0

5

10

15

20

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

CMAPulberi sedimentabile

0

5

10

15

20

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

CMA


0.265

0.328

0.2798

0.264

0.2688

0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35

2000

2001

2002

2003

2004

268


Evoluţia coeficientului general de poluare a atmosferei

Concluzii :

Tendinţa generală din ultimii ani a fost de scădere a coeficienţilor generali de poluare, ca urmare a scăderii concentraţiilor tuturor indicatorilor de calitate a atmosferei.

În anul 2003 s-a înregistrat un coeficient general de poluare de 0.2508 , mai ridicat cu 8% faţă de anul 2002. Aceasta se datorează monitorizǎrii unui nou indicator de evaluare a calităţii aerului, respectiv fracţiunea PM10 din pulberile totale, care are limite maxime admisibile foarte restrictive, conform ORD 592/2002.

269


Anexa 3

Tipuri de habitare regasite in Directiva HabitateRâuri alpine şi bancurile din lungul acestora cu vegetaţia ierbaceeCod habitat: 3220 Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Cod Nume Tip relaţieEUNIS Habitat 2002C3.552 Habitate pe prundiş de râuri alpine şi subalpine asemănătorEUNIS Habitat 2002C3.551 Habitate de prundiş pe pârâuri boreo-alpine asemănător

EUNIS Habitat 2002C3.5 Vegetaţie pionieră şi efemeroidă pe maluri inundate periodic apropiat

Palaearctic Habitat 1996 24.2211 Comunităţi ripariene alpine cu sălcii nedefinită

Palaearctic Habitat 1996 24.221 Habitate de prundiş pe pârâuri boreo-alpine nedefinită

Palaearctic Habitat 1996 24.222 Comunităţi de prundiş pe rîuri alpine nedefinită

Palaearctic Habitat 1996 24.2212 Comunităţi aluviale de prundiş boreo-alpine nedefinită

Palaearctic Habitat 1996 24.22121 Prundişuri boreo-alpine cu măcriş nedefinită

Palaearctic Habitat 1996 24.2222 Comunităţi de prundiş cu trestioară (Calamagostris

epigeios)nedefinită

Palaearctic Habitat 1996 24.22221 Comunităţi de prundiş Carpato-Alpine cu trestioară nedefinită

Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanicaCod habitat: 3230 Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Cod Nume Tip relaţie

EUNIS Habitat 2002 F9.13 Comunităţi montane de prundişuri cu tufărişuri scunde apropiat

EUNIS Habitat 2002 F9.1 Comunităţi de sălcii pe maluri de râuri sau lacuri suprapus

Palaearctic Habitat 1996 24.223 Comunităţi montane de prundişuri cu tufărişuri

scunde nedefinit

Palaearctic Habitat 1996 44.111 Comunităţi de sălcii şi cătină prealpine nedefinit

Cursuri de apă din zona de câmpie pânî în zona montană cu vegetaţie de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

Cod habitat: 3260 Relaţiile cu alte clasificări


EUNIS Habitat 2002 C2.1B Vegetaţie eutrofică din jurul izvoarelor pâraielor suprapus

EUNIS Habitat 2002 C2.2 Cursuri de apă permanente cu curgere suprapus

270


rapidă şi turbulentă

EUNIS Habitat 2002 C2.3 Cursuri de apă permanente cu curgere lentă sau puţin rapidă suprapus

EUNIS Habitat 2002 C2.25 Vegetaţie acid oligotrofică pe marginea rîurilor cu curgere rapidă nedefinit

EUNIS Habitat 2002 C2.1 Izvoare suprapus

EUNIS Habitat 2002 C2.18 Vegetaţie acid oligotrofică din jurul izvoarelor nedefinit

Râuri cu bancuri mâloase cu vegetaţie de Chenopodium rubri şi Bidention

Cod habitat: 3270Relaţiile cu alte clasificări


EUNIS Habitat 2002 C3.5 Vegetaţie pionieră şi efemerodiă pe maluri inundate periodic apropiat

EUNIS Habitat 2002 C3.53 Comunităţi Euro-Siberiene anuale de râuri mâloase apropiat

Palaearctic Habitat 1996 24.52 Comunităţi Euro-Siberiene anuale de râuri mâloase nedefinit

Pajişti uscateCod habitat: 4030Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Cod Nume Tip relaţieEUNIS Habitat 2002 F4.2 Tufărişuri uscate apropiate

EUNIS Habitat 2002 F4.21 Tufărişuri sub-montane [Vaccinium] - [Calluna] asemănător

Palaearctic Habitat 199631.2 Tufărişuri uscate europene nedefinit

Palaearctic Habitat 199631.226 Tufărişuri montane de Calluna-Genista nedefinit

Palaearctic Habitat 199631.214 Tufărişuri montane alpine de Vaccinium nedefinit

Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendrum hirsuti) – Cod habitat: 4070Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Cod Nume Tip relaţieEUNIS Habitat 2002 F2.4 Jnepenişuri de [Pinus mugo] apropiatePalaearctic Habitat 1996 31.5 Pinete scunde subalpine nedefinitePajişti boreale şi alpine pe substrat siliciosCod habitat: 6150Relaţiile cu alte clasificări


EUNIS Habitat 2002 E4.3 Pajişti alpine şi subalpine pe soluri acide apropiat

EUNIS Habitat 2002 E4.32 Pajişti oroboreale pe soluri acide acelaşi

271


Palaearctic Habitat 1996 36.324 Pajişti boreo-alpine nedefinitePajişti cu Nardus bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor montaneCod habitat: *6230Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Cod Nume Tip relaţieEUNIS Habitat 2002 E4.3 Pajişti alpine şi subalpine suprapus

EUNIS Habitat 2002 E1.73 Pajişti cu [Deschampsia flexuosa] asemănător

EUNIS Habitat 2002 E1.71 Pajişti cu [Nardus stricta] asemănător

EUNIS Habitat 2002 E1.72 [Agrostis] - [Festuca] grassland asemănător

EUNIS Habitat 2002 E1.75 Pajişti cu [Carex arenaria] asemănător

Fâneţe montaneCod habitat: 6520Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Code Titlu Tip relaţieEUNIS Habitat E2.3 Pajişti montane apropiatPalaearctic Habitat 1996 38.3 Pajişti montane nedefinit

Grohotişuri stâncoase ale etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsida ladani)Cod habitat: 8110Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Code Titlu Tip relaţieEUNIS Habitat 2002 H2.32 Grohotişuri silicioase medio-europene not

definedEUNIS Habitat 20020 H2.3 Grohotişuri silicioase temperat montane same

Păduri de tip Luzulo-FagetumCod habitat: 9110Relaţiile cu alte clasificări


EUNIS Habitat 2002 G1.61 Păduri acidofile medioeuropene cu [Fagus] acelaşi

EUNIS Habitat 2002 G1.6 Pajişti împădurite cu [Fagus] apropiatPalaearctic Habitat 1996 41.11 Păduri de fag acidofile medioeuropene nedefinit

Palaearctic Habitat 1996 41.112 Făgete medio europene cu Luzula sylvatica nedefinit

Păduri de tip Asperulo-FagetumCod habitat: 9130Relaţiile cu alte clasificări


272


EUNIS Habitat 2002 G1.63 Păduri de fag medio europene neutrofile sameEUNIS Habitat 2002 G1.6 [Pajişti împădurite cu Fagus narrowerPalaearctic Habitat 1996 41.13 Păduri de fag medio europene neutrofile nedefinit

Palaearctic Habitat 1996 41.13123 Păduri de fag medio europene cu Carex

oligosperma nedefinit

Palaearctic Habitat 1996 41.13125 Păduri de fag vest pericarpatice cu Carex hirta nedefinit

Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montaneCod habitat: 9410Relaţiile cu alte clasificări

Clasificare Cod Nume Tip relaţieEUNIS Habitat 2002 G3.1 Păduri cu [Abies] şi [Picea] apropiat

EUNIS Habitat 2002 G3.1B Păduri apline şi carpatice subalpine cu [Picea] asemănător

Palaearctic Habitat 1996 42.21 Pinete alpine şi carpatice nedefinitPalaearctic Habitat 1996 42.214 Pinete subalpine nedefinit

273


Anexa 4

Specii de flora si fauna protejate VERTEBRATAPISCESCls. CYCLOSTOMATACls. OSTEICHTHYES

Salmo trutta fario, 1758Thymallus thymallus Linnaeus, 1758 Berna III, 462 VAlburnoides bipunctatus Bloch, 1782 Berna IIIBarbus barbus Linnaeus, 1758 462 VMisgurnus fossilis Linnaeus, 1758 462 IIICobitis elongata Heckel et Kner, 1858 Berna III, 462 IIICottus gobio Linnaeus, 1758 462 IIIZingel zingel Linnaeus, 1758 462 V

AMPHIBIACAUDATAFAM. SALAMANDRIDAE

Salamandra salamandra Linnaeus, 1758 Berna III, 462 IVTriturus vulgaris Linnaeus, 1758 Berna III, 462 IIITriturus montandoni Boulenger L Berna IITriturus alpestris Laurenti, 1768 Berna III, 462 IVTriturus cristatus Laurenti, 1768 Berna II, 462 III, 462 IV

ANURAFAM. DISCOGLOSSIDAE

Bombina bombina Linnaeus, 1761 Berna II, 462 III, 462 IVBombina variegata Linnaeus, 1758 Berna II, 462 III, 462 IV

FAM. BUFONIDAEBufo bufo Linnaeus, 1758 Berna III, 462 IIIBufo viridis Laurenti, 1768 Berna II, 462 IV

FAM. HYLIDAEHyla arborea Linnaeus, 1758 Berna II, 462 III, 462 IV

FAM. RANITIDAERana ridibunda Pallas, 1711 Berna III, 462 VRana arvalis Nilsson Berna II, 462 IVRana temporaria Bonaparte Berna III, 462 VRana esculenta Linnaeus 1789 Berna III, 462 VRana dalmatina Bonaparte, 1839 Berna II, 462 V

REPTILIASAURIAFAM. LACERTIDAE

Lacerta agilis Linnaeus, 1758 Berna II, 462 IVLacerta viridis Laurenti, 1768 Berna II, 462 IVLacerta muralis Laurenti, 1768 Berna III, 462 IVLacerta vivipara Jacquin, 1787 Berna IIIAnguis fragilis colchicus Nordmann, 1840 Berna III

OPHIDIA (SERPENTES)FAM. COLUBRIDAE

274


Natrix natrix Linnaeus, 1758 Berna IIINatrix tessellata Laurenti, 1768 Berna II, 462 IVCoronella austriaca Laurenti, 1768 Berna II, 462 IVElaphe longissima Laurenti, 1768 Berna II, 462 IV

FAM. VIPERIDAEVipera berus Linnaeus, 1758 Berna III, 462 IV

Cls. AVESOrd. GAVIIFORMESFAM. CICONIIDAE

Ciconia ciconia L., 1758 Bonn II, Berna II, 462 IIICiconia nigra L. 1758 Bonn II, Berna II, 462 III

Ord. ANSERIFORMESFAM. ANATIDAE

Anas platyrhychos L., 1758 Bonn II, 462 VOrd. FALCONIFORMESFAM. ACCIPITRIDAE

Aquila pomarina Ch. L. Brehm 1831 Bonn II, 462 III, 462 IVAquila chrysaetos L. 1758 Bonn II, Berna II, 462 III, 462 IVHieraaetus pennatus Gm. 1788 Berna II, 462 IIIMilvus migrans Bodd. 1783 Berna II, 462 IIIAccipiter gentilis L. 1758 Bonn II, 462 III, 462 IVAccipiter nisus L. 1758 Bonn II, 462 III, 462 IVPernis apivorus L. 1758 Berna II, 462 IIIButeo lagopus Pont. 1763 Berna II, 462 IVButeo buteo L. 1758 Berna II, 462 IV

FAM. FALCONIDAEFalco peregrinus Tunst. 1771 Bonn II, Berna II, 462 IIIFalco vespertinus L. 1766 Bonn II, Berna II, 462 IIIFalco subbuteo L. 1758 Bonn II, Berna II, 462 IVFalco tinnunculus L. 1758 Bonn II, Berna II, 462 IV

Ord. GALIIFORMESFAM. TETRAONIDAE

Tetrastes bonasia Ch. L. Brehm 1831 Berna III, 462 VTetrao urogallus L. 1758 Berna III, 462 V

Ord. COLUMBIFORMESColumba palumbus L. 1758 462 VColumba oenas L. 1758 Berna III, 462 VStreptopelia decaocto Friv. 1838 Berna III, 462 VStreptopelia turtur L. 1758 Bonn II, 462 V

Ord. CUCULIFORMESFAM. CUCULIDAE

Cuculus canorus L. 1758 Berna III, 462 IVOrd. STRIGIFORMESFAM. STRIGIDAE

Asio otus L. 1758 Berna II, 462 IVOtus scops L. 1758 Berna II, 462 IVAthene noctua Scop. Berna II, 462 IVAegolius funereus L. Berna II, 462 IVGlaucidium passerinum L. Berna II, 462 IVStrix aluco L. 1758 Berna II, 462 IV

275


Bubo bubo L. 1758 Berna II, 462 IIIOrd. CAPRIMULGIFORMES

Caprimulgus europaeus L. 1758 Berna II, 462 IIIOrd. CORACIIFORMESFAM. ALCEDINIDE

Alcedo atthis L. 1758Berna II, 462 III

FAM. CORACIIDAECoracias garrulus L. 1758 Bonn II, Berna II, 462 III

FAM. UPUPIDAEUpupa epops L. 1758 Berna II, 462 IV

Ord. PICIFORMESFAM. PICIDAE

Jynx torquilla L. 1758 Berna II, 462 IIIPicus viridis L. 1758 Berna II, 462 IVPicus canus Gm. Berna II, 462 IIIDryocopus martius L. 1758 Berna II, 462 IIIDendrocopos major L. 1758 Berna II, 462 III, 462 IVDendrocopos syriacus Hempr. et Ehr. 1833 Berna II, 462 III, 462 IVDendrocopos medius L. 1758 Berna II, 462 III, 462 IVDendrocopos leucotos Bechst. 1803 Berna II, 462 III, 462 IVPicoides tridactylus L 1758 Berna II, 462 III, 462 IVDendrocopos minor hortum Ch. L. Brehm 1831 Berna II, 462 IV

Ord. PASSERIFORMESFAM. ALAUDIDAE

Galerida cristata L.Berna II, 462 IV

FAM. HIRUNDINIDAEHirundo rustica L. Berna II, 462 IVDelichon urbica L. Berna II, 462 IV

FAM. ALAUDIDAEGalerida cristata L. Berna III, 462 VLullula arborea L. Berna III, 462 IIIAlauda arvensis L. Berna III, 462 III

FAM. MOTACILLIDAEAnthus pratensis L. 1758 Berna II, 462 IVAnthus trivialis L. 1758 Berna II, 462 IVAnthus spinoletta L. 1758 Berna II, 462 IVMotacilla flava L. 1758 Berna II, 462 IVMotacilla cinerea Tunst. 1771 Berna II, 462 IVMotacilla alba L. 1758 Berna II, 462 IV

276


FAM. LANIIDAELanius collurio L. 1758 Berna II, 462 III, 462 IVLanius minor Gm. 1788 Berna II, 462 III, 462 IVLanius excubitor L. 1758 Berna II, 462 IV

FAM. ORIOLIDAEOriolus oriolus L. 1758 Berna II, 462 IV

FAM. STURNIDAESturnus vulgaris L. 1758 462 VSturnus roesus L. 1758 Berna II, 462 III

FAM. CORVIDAEGarrulus glandurius L. 1758 462 VPica pica L. 462 VCorvus monedula Vieil. 1817 462 VCorvus corone cornix L. 1758 462 VCorvus frugilegus L. 1758 462 VCorvus corax L. 1758 Berna III, 462 IVNucifraga caryocatactes L. Berna II, 462 IVPica pica 462 V

FAM. CINCLIDAECinclus cinclus L. 1758 Berna II, 462 IV

FAM. TROGLODYTIDAETroglodytes troglodytes L. 1758 Berna II, 462 IV

FAM. SYLVIIDAESylvia nisoria Bechst. 1795 Berna II, 462 IIISylvia atricapilla L. 1758 Berna II, 462 IVSylvia communis Lath. 1787 Berna II, 462 IVSylvia curruca L. 1758 Berna II, 462 IVPhylloscopus collybita Vieill. 1817 Berna II, 462 IVPhylloscopus trochilus L. 1758 Berna II, 462 IV

FAM. REGULIDAERegulus regulus L. 1758 Berna II

FAM. MUSCICAPIDAEFicedula hypoleuca Pall. 1746 Berna II, 462 IVFicedula albicollis Temm.1815 Berna II, 462 III, 462 IVMuscicapa striata Pall. 1746 Bonn II, Berna II, 462 IV

FAM. TURDIDAESaxicola rubetra L. 1758 Berna II, 462 IVSaxicola torquata L. 1758 Berna II, 462 IVOenanthe oenanthe L. 1758 Berna II, 462 IVMonticola saxatilis L. 1776 Berna II, 462 IIIPhoenicurus ochruros Gm. 1789 Berna II, 462 IVPhoenicurus phoenicurus L. 1758 Berna II, 462 IVErithacus rubecula L. 1758 Berna II, 462 IVTurdus pilaris L. 1758 Berna III, 462 VTurdus torquatus L. 1758 Berna IITurdus merula L. 1758 Berna IIITurdus philomelos Ch. L. Brehm 1831 Berna III, 462 VTurdus viscivorus L. 1758 Berna III, 462 V

FAM. AEGITHALIDAE

277


Aegithalos caudatus caudatus L. 1758 Berna III, 462 IVFAM. PARIDAE

Parus palustris L. 1758 Berna II, 462 IVParus caerulus L. 1758 Berna II, 462 IVParus cristatus L. Berna II, 462 IVParus ater L. Berna II, 462 IVParus major L. 1758 Berna II, 462 IVParus montanus Selys-Longch 1843 Berna II, 462 IV

FAM. SITTIDAESitta europaea Wolf. 1810 Berna II, 462 IV

FAM. TICHODROMADIDE

Tichodroma muraria L. 1758Berna III, 462 IVFAM. CERTHIDAE

Certhia familiaris L. 1758 Berna II, 462 IVFAM. PASSERIDAE

Passer montanus L. 1758 Berna IIIFAM. FRINGILLIDAE

Fringilla coelebs L. 1758 Berna III, 462 IVFringilla montifringilla L. 1758 Berna III, 462 IVCarduelis chloris Cab. 1758 Berna II, 462 IVCarduelis carduelis L. 1758 Berna II, 462 IVCarduelis spinus L. 1758 Berna II, 462 IVPyrrhula pyrrhula L. 1758 Berna III, 462 IVCoccothraustes coccothraustes L. 1758 Berna II, 462 IVSerinus serinus L. 1776 Berna II, 462 IV

FAM. EMBERIZIDAEEmberiza citrinella L. 1758 Berna II, 462 IVEmberiza cirlus L. 1758 Berna II, 462 IVEmberiza hortulana Ch. L. Brehm 1831 Berna III, 462 III, 462 IVEmberiza schoeniclus L. 1758 Berna II, 462 IV

Clasa MAMMALIAOrd. INSECTIVORAFAM. SORICIDAE

Sorex araneus Linnaeus, 1758 Berna IIISorex minutus Linnaeus, 1758 BernaIIINeomys fodiens Scranck Berna IIINeomys anomalus Cabrera, 1907 Berna III, 462 IVCrocidura suaveolens Pallas, 1811 Berna IIICrocidura leucodon Berna III

Ord. MICROCHIROPTERAOrd. LAGOMORPHAFAM. LEPURIDAE

Lepus europaeus Linnaeus, 1758 462 VOrd. RODENTIAFAM. SCIURIDAE

Sciurus vulgaris Linnaeus, 1758 Berna III, 462 VFAM. GLIRIDAE

Myoxus glis Linnaeus, 1758 Berna III

278


Dryomys nitedula L. Berna III, 462 IIFAM. MURIDAEApodemus sylvaticusL.Apodemus flavicollis L.Mus musculus L.FAM. ARVICOLIDAECletrionomys glareolus L.Berna IIIMicrotus arvalis L.Berna IIIMicrotus agrestis L.Berna IIIMicrotus nivalis L.Berna IIIOrd. ChiropteraFAM. VESPERTILIONIDAENyctalus noctulaBerna III, 462 VEptesicus serotinusBerna III, 462 VVespertilio murinusBerna II, III, 462 III, IVPipistrellus pipistrellusBerna III, 462 IVMyotis myotisBerna II, III, 462 III, IV

Ord. ARCTIODACTYLAFAM. CERVIDAE

Cervus elaphus Linnaeus 1758 Berna III, 462 VCapreolus capreolus Linnaeus 1758 Berna III, 462 VRupicapra rupicapra rupicapra L. 1758 462 V, Berna III

FAM. SUIDAESus scrofa Linnaeus 1758 462 V

Ord. CARNIVORAFAM. CANIDAE

Canis lupus Linnaeus 1758 Berna II, 462 IVVulpes vulpes Linnaeus 1758 462 V

FAM. URSIDAEUrsus arctos Linnaeus 1758 Berna II, 462 III, 462 IV

FAM. MUSTELIDAEMeles meles Linnaeus 1758 Berna III, 462 VLutra lutra L 1758 Berna II, 462 III, IVMartes martes Linnaeus Berna III, 462 V

FAM. FELIDAELynx lynx Linnaeus 1758 Berna III, 462 III, 462 VFelis sylvestris Linnaeus 1758 Berna II, 462 IV

279


Anexa 5

Arii naturale protejate

DENUMIRE ARIA PROTEJATA Caldarile Zabalei – Zarna Mica –Raoaza LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 38^40^^N, 260 35^ 5^Ê Aria protejata este situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Zarna.TIP mixt, (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic, peisaj)SUPRAFATA 350 ha.CUSTODE Asociatia Obstilor Vrancene filiala Ocolul Silvic NarujaSCURTA DESCRIERE Aria protejata conserva peisajul complex definit de Zabala, aspectele geomorfologice deosebite ale albiei sculptate in roca si asociatiile floristice si faunistice de valoare stiintifica ale zonei.

DENUMIRE ARIA PROTEJATA Focul Viu de la Andreiasu de JosLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 44^2^^N, 260 49^ 10^Ê Aria protejata este situata pe versantul drept al Milcovului in spatiul localitatii Andreiasu de Jos, ocupand un sector al versantului nordic al Culmii Titila, afectat pe o arie extinsa de alunecari de teren.TIP mixt(geologic, botanic, forestier, peisaj)SUPRAFATA 12 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Aria protejata se suprapune sectorului in care albia Milcovului, inscrisa pe linia de falie Casin –Bisoca, intersecteaza stratele geologice si determina aparitia la zi a hidrucarburilor gazoase care se autoaprind.

DENUMIRE ARIA PROTEJATA Varful Goru LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 47^50^^N, 260 25^ 10^ÊAria protejata este situata in zona Varfului Goru, ocupand versantul vestic al masivului, respectiv bazinele hidrografice Paraul Rozelor, Paraul Cotit si Paraul Afinisu. TIP mixt, (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic, peisaj)SUPRAFATA 388,1 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Ocupa o mare parte a etajului padurilor boreale si aproaaape in intregime etajul subalpin al Muntelui Goru (1785 m.) elementul central ocrotit fiind jnepenisul si numeroasele specii de fauna sau flora endemice sau rare.

DENUMIRE :ARIA PROTEJATA Lacul Negru – Cheile Narujei ILOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 50, 7” N, 260 30, 22” E Aria protejata este situata pe versantul sud estic al Dealului Negru, ocupand sectorul superior al bazinului hidrografic al Paraului Lacului Negru.TIP mixt, (hidrogeomorfologic, botanic, forestier, peisaj)SUPRAFATA 88,1 ha.CUSTODE Asociatia Obstilor Vrancene filiala Ocolul Silvic NarujaSCURTA DESCRIERE sectorului de chei spectaculoase sapate de Narujain complexul geologic al regiunii ce impune o mare diversitate a peisajului, i se adauga Lacul Negru cu interesantul si valorosul sau potential stiintific.

ARIA PROTEJATA Padurea Vedele - Cheile Narujei II

280


LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 48^15^^N, 260 34^ 5^Ê Aria protejata este situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Misina.TIP mixt, (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic, peisaj)SUPRAFATA 250 haCUSTODE SCURTA DESCRIERE Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea complexitatii peisajului Cheilor Narujei si, intregit de padurea Verdele, la idividualizarea unui spatiu de mare valoare stiintifica si estetica.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Padurea CenaruLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 45 041 ^ 30^^N, 260 47^ 5^Ê Aria protejata este situata in zona varfurilor Cenaru (898m.), Garbova (879m. ), pe un sector al versantului drept al Paraului Milcov. TIP mixt(geologic, botanic, forestier, peisaj)SUPRAFATA 383,2 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Aria protejata se remarca prin asociatii fitogeografice deosebite (prezenta a peste 370 de specii de plante de diferite), detasandu-se prin existenta a 741 exemplare de tisa (Taxus baccata), element atlantic central european, monument al naturii. Exista exemplare care inregisreaza pana la 18m. inaltime, si varste pana la 200 ani.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Padurea Schitu - DalhautiLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 41^ 45^^N, 260 51^ 30^ÊAria protejata este situata pe versantul rasaritean al Subcarpatilor Curburii, pe un sector al versantului drept din bazinul superior al Paraului Dalhauti, in vecinatatea Schitului Dalhauti.TIP botanic si forestierSUPRAFATA 188,3 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Situata in Subcarpati, la limita de tranzitie dintre silvostepa si subzona stejarului, in care patrunde subzona fagului, aria protejata prezerva asociatii vegetale deosebite atat in ansamblu cat si considerand exemplare individuale.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Cascada MisinaLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL 450 45^ 40^^N, 260 34^ 40^Ê: Aria protejata este situata in bazinul superior al Paraului Misina.TIP mixt, (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic, peisaj)SUPRAFATA 183,5 ha.CUSTODE Asociatia Obstilor Vrancene filiala Ocolul Silvic NarujaSCURTA DESCRIERE peisajul actual este consecinta intenselor procese tetonice din trecut, a evolutiei vaii pe suportul structural si stratigrafic geologic complex, ce au avut ca rezultat formarea unei caderi de apa de circa 12m. intr-un ansamblu peisagistic deosebit.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Lepsa –Zboina LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 460 1^1^^N, 260 34^ 30^ÊAria protejata este situata pe un sector al versantului stang din bazinul superior al Paraului Lepsa.TIP forestiera si floristica SUPRAFATA 210,7 haCUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Arealul conserva arborete forestiere de tip fundamental, cu varste cuprinse intre 100 si 200 ani, si o flora, care datorita conditiilor stationale deosebite, este foarte bogata in specii endemice.

281


DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Reghiu - ScruntarLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL 450 47^ 30^^N, 260 51^ 30^Ê: Aria protejata cuprinde doua trupuri dispuse pe dreapta si stanga Paraului Milcov, in zona localitatilor Reghiu si Sindrilari.TIP mixt, (geologica, paleontologica, botanica, peisaj)SUPRAFATA 95,7CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Aria protejata se suprapune sectorelor de vale longitudinala si respectiv transversala a Milcovului, sapate in strate alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si redresate la verticala. Efectul este aparita unui spectaculos relief ruiniform, a carui valoare stiintifica se amplifica prin axistenta resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si demamifere de varsta sarmato-pliocena.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Rapa RosieLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 54^ 35^^N, 260 40^ 50^ÊAria protejata este situata pe un sector al versantului drept al Putnei in aval de confluenta cu Paraul Coza.TIP geomorfologicaSUPRAFATA 49,6 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Situata pe un orizont al Breciei sarii, caracterizat de o slaba coeziune si de rezistenta redusa la agentii modelatori externi, aria protejata adaposteste microforme efemere de tipul ogaselor, microcanioanelor, turnurilor,palniilor si avenelor sufozionale, care dau peisajului un caracter spectaculos de pseudocarst.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Stramtura Coza LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 53^ 25^^N, 260 37^ 35^ÊAria protejata este situata pe un sector al interfluviului Coza –Dalhatas versantului drept din bazinul superior al Paraului Dalhauti, in vecinatatea Schitului Dalhauti.TIP geomorfologic si peisajSUPRAFATA 15 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE structura geologica complexa, falierea stratelor sieroziunea de suprafata pun in evidenta succesiuni litilogice divers colorate, de o mare frumusete peisagistica.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA AlgheanuLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 52^ 20^^N, 260 49^ 45^Ê Aria protejata este situata in bazinul hidrografic al Paraului Algheanu.TIP geologica si de peisajSUPRAFATA 10ha. CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Peisajul este definit de microrelieful cu lapiezuri al masivului de sare si de valea Paraului Algheanu, taiata in depozitele cu prundisuri de terasa ce acopera formatiunile gipsifere si salifere, de varsta burdigalian-aqitaniana.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Tisita LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 55^ 50^^N, 260 36^ 01^ÊAria protejata cuprinde bazinul mijlociu si inferior al Tisitei.TIP mixtSUPRAFATA 2726,3 ha.CUSTODE Directia Silvica Vrancea

282


SCURTA DESCRIERE Aria protejata cuprinde cea mai mare parte a baznului hidrografic al Tisitei ingloband un imens tezaur de elemente fito si zoogeografice, geologice si ansambluri peisagistice unite intr-un sistem de mare valoare stiintifica. Se remarca abundenta speciilor de plante alpino-carpatice, alpino-boreale, atlantice si endemic caarpatice. Varietatea peisajului este accentuata de diversitatea structurii petrografice de varsta miocena (compusi carbonatici, radiolarite, conglomerate cu elemente verzi) .

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Paraul BozuLOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 51^ 20^^N, 260 47^ 15^Ê Aria protejata este situata in bazinul hidrografic inferior si mijlociu al Paraului Bozu.TIP paleontologica SUPRAFATA 5 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Arie protejata a carei importanta stiintifica este data de abundenta de mecanoglife (urme ale agentilor si proceselor de modelare dintr-un mediu litoral) si ichnoglife (amprente ale pasilor vietuitoarelor), relevate de eroziunea vaii Bozu.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Lunca Siretului – Padurea Dumbravita LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 45 0 37^ 00^^N, 270 20^ 05^ÊAria protejata este situata in zona de lunca a Putnei, in aval de confluenta cu Ramna si cuprinde doua trupuri de padure distincte.TIP faunistica (ornitologica)SUPRAFATA 388,4 ha.CUSTODE Directia Silvica VranceaSCURTA DESCRIERE Aria protejata include doua areale distincte individualizate in trupuri de padure de lunca. Trupul Padurea Neagra este situat la nordul localitatii Radulesti, fiind inconjurat de terenuri arabile. Trupul Padurea Dumbravita este strabatut in nord de Putna iar in zona mediana de Drumul Judetean 204 Focsani – Galati. Ambele paduri reprezinta un important areal de refugiu al pasarilor pe parcursul intregului an si in special in timpul pasajelor de migratii.

DENUMIRE: ARIA PROTEJATA Cascada Putnei LOCALIZARE COORDONATELE CENTRULUI VIRTUAL : 450 55^ 50^^N, 260 36^ 01^ÊAria protejata cuprinde zona in care Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane, TIP mixt, (hidrogeomorfologic, botanic, peisaj)SUPRAFATA 10 ha.CUSTODE Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Focul ViuSCURTA DESCRIERE La iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite( gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), in care a sculptat un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri.

283


Anexa 6Investiţii de protecţia mediului in Judeţul Vranc ea

Investiţii de protecţia mediului – Agenţi economici

Investiţii de protecţia mediului – Consiliul Judeţean

144000

0

320700

598474

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2001 2002 2003 2004

mil. lei

80465151219

227207

176998

0

200000

400000

600000

800000

2001 2002 2003 2004

mil. lei

284


Investiţii de protecţia mediului – Consilii Locale

Investiţii de protecţia mediului in Judeţul Vrancea

249942191270

600677

1014319

0

200000

400000

600000

800000

2001 2002 2003 2004

mil. lei

2548040051

52770

238847

0

100000

200000

2001 2002 2003 2004

mil. lei

285

5785 plam vrancea

Documents