Integrarea Romniei n Uniunea European

Integrarea Romniei n Uniunea European

AUTOR: PNCESCU RALUCA-VIOLETA

Integrarea Romniei n Uniunea European

I.Istorie

Preedintele Romniei, Traian Bsescu, i prim-ministrul Triceanu, semnnd Tratatul de aderare al Romniei

Romnia a fost prima ar din Europa central i de est care a avut relaii oficiale cu Comunitatea European. n ianuarie 1974, o nelegere a inclus Romnia n Sistemul Generalizat de Preferine al Comunitii, dup care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. n 1980, Romnia a procedat la recunoaterea de facto a Comunitii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romnia - CEE, concomitent, fiind semnat i Acordul asupra Produselor Industriale.

Relaiile diplomatice ale Romniei cu Uniunea European dateaz din 1990, urmnd ca n 1991 s fie semnat un Acord de Comer i Cooperare. Acordul european a intrat n funciune n februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse n aplicare ncepnd din 1993 printr-un "Acord Interimar". Romnia a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, mpreun cu Declaraia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale Romniei, n care acestea i exprimau sprijin deplin pentru integrarea european.1n iulie 1997, Comisia i-a publicat "Opinia asupra Solicitrii Romniei de a Deveni Membr a Uniunii Europene". n anul urmtor, a fost ntocmit un "Raport privind Progresele Romniei n Procesul de Aderare la Uniunea European". n urmtorul raport, publicat n octombrie 1999, Comisia a recomandat nceperea negocierilor de aderare cu Romnia (cu condiia mbuntirii situaiei copiilor instituionalizai i pregtirea unei strategii economice pe termen mediu). Dup decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu Romnia au nceput la 15 februarie 2000.

Obiectivul Romniei a fost de a obine statutul de membru cu drepturi depline n 2007. La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat c Uniunea European sprijin acest obiectiv.

n Raportul de ar din 2003, ntocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentar european n grupul popularilor cretin-democrai, se menioneaz c "Finalizarea negocierilor de aderare la sfritul lui 2004 i integrarea n 2007 sunt imposibile dac Romnia nu rezolv dou probleme structurale endemice: eradicarea corupiei i punerea n aplicare a reformei". Recomandrile destinate autoritilor romne privesc: msurile anticorupie, independena i funcionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.

Amendamentul 19 al aceluiai raport a dat cele mai multe emoii la Bucureti, deoarece n acesta se propunea iniial suspendarea negocierilor cu Romnia. "Parlamentul European cere Comisiei o analiz detaliat i o monitorizare permanent a problemelor menionate n raport i raportarea acestora ctre parlament. Prin urmare, recomand Comisiei i Consiliului s reorienteze strategia de aderare a Romniei, pentru a ndruma aceast ar ctre un stat de drept. (...) Cere Comisiei s stabileasc de urgen un plan pentru o monitorizare mai bun i mai eficient a implementrii acelei pri a legislaiei europene deja adoptate de Romnia, n special n ceea ce privete justiia i afacerile interne", se arat n amendament.

Dup dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat ctig de cauz, ns s-au realizat cteva schimbri care au moderat tonul acestuia. Romnia a reacionat imediat prin realizarea unui plan de aciune pentru anii dinaintea aderrii. Pn la sfritul anului i pe parcursul anului 2004, Uniunea European a dat semnale bune n privina Romniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii lrgite, Romnia a primit asigurri c face parte din primul val al extinderii alturi de Bulgaria i celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune i c Uniunea European are n vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului. Comisarului european pentru extindere, Gnter Verheugen, a exprimat de multe ori n vizitele sale dorina Uniunii de a vedea Romnia ct mai repede ca membru cu drepturi depline al acesteia.

Ceremonia de semnare a Tratatului de aderare s-a desfurat pe 25 aprilie 2005 n Luxemburg.

Romnia a ncheiat negocierile de aderare n cadrul summitului UE de iarn de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abaia Neumnster din Luxemburg, urmnd ca cele dou ri s adere la 1 ianuarie 2007, cu excepia cazului n care sunt raportate nclcri grave ale acordurilor stabilite, caz n care aderarea va fi amnat cu un an, pn la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).

Comisia Comunitilor Europene a publicat n octombrie 2005 un nou raport de ar, privind progresele nregistrate de Romnia n perspectiva aderrii la UE. Potrivit acestuia, Romnia continu s ndeplineasc att criteriile politice pentru a deveni Stat Membru ct i criteriul unei economii de pia funcionale. Raportul afirm c o punere n practic serioas a programului propriu de reforme structurale i va permite s fac fa presiunilor concureniale i forelor de pia din cadrul UE.. Raportul mai precizeaz c Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea legislaiei interne la legislaia Uniunii Europene i va fi capabila s-i ndeplineasc obligaiile de Stat Membru al Uniunii ncepnd cu momentul preconizat al aderrii, dac va accelera pregtirile ntr-o serie de domenii i se va concentra pe consolidarea capacitii administrative n ansamblul ei.II. Necesitatea aderrii Romniei la Uniunea European

La 1 februarie 1995 a intrat n vigoare Acordul European ce instituia o asociere ntre Romnia, pe de o parte, i Comunitile Europene i statele membre pe de alt parte. Prevederile acestui acord stipuleaz faptul c Romnia a devenit membru asociat i sunt puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscndu-se c obiectivul final urmrit de ara noastr este de a deveni membru cu drepturi depline a U.E. i c asocierea are ca scop s ajute Romnia s realizeze acest deziderat.

Romnia a avut contacte i nelegeri cu U.E. nc din deceniile sase i apte, cnd au fost ncheiate acorduri comerciale i tehnice i acorduri prin care beneficia de preferine vamale comunitare. De abia n anul 1990 a fost semnat Acordul comer, cooperare comercial i economic ntre Romnia i U.E., iar din 1991 Romnia a devenit beneficiar a asistenei financiare acordat prin Programul PHARE.

Negocierile privind asocierea Romniei la U.E. au nceput n anul 1992 i s-au finalizat n acelai an prin parafarea Acordului de la Bruxelles. Parlamentul Romniei a ratificat Acordul European de asociere la U.E. n 1993.

Asocierea Romniei la U.E. nseamn pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economic i financiar, n sprijinul restructurrii economiei romaneti, iar n plan politic crearea unui cadru instituional pentru realizarea unui dialog politic permanent ntre pri. n cadrul acordului sunt precizate o serie de principii care au n vedere:

stabilirea unei perioade de tranziie de maximum 10 ani, mprit n dou etape, trecerea la cea de a doua fcndu-se n urma examinrii Consiliului de asociere a aplicrii pan n acel moment a prevederilor Acordului;

asimetria n acordarea de ctre pari a concesiilor concretizate prin faptul c, n timp ce Uniunea i va realiza angajamentul n prima etap, Romnia i-l va pune n aplicare n a doua ;

angajamentul prilor de a se abine de la introducerea de reglementri care s vin n contradicie cu prevederile Acordului pn la intrarea n vigoare;

disponibilitatea prilor ca pe perioada de tranziie s procedeze de comun acord, n funcie de conjunctura existent n sectoarele vizate, la reducerea periodic i analizarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului n aplicarea acestora.

Acordul European de asociere a Romniei la U.E. cuprinde prevederi pentru fiecare sector principal de activitate:

n domeniul schimburilor comerciale bilaterale se prevede crearea ntre pri a unei zone de comer liber care se va concretiza prin eliminarea treptat a obstacolelor tarifare i netarifare existente n acest moment n relaiile comerciale dintre Romnia i U.E.. Acestea privesc produsele industriale, cu excepia celor textile i siderurgice, dar i produsele agricole de baz (neprelucrate sau cu grad redus de prelucrare i prelucrate). Zona de comer liber va fi realizat n perioada de tranziie de maximum 10 ani, n mod gradual. Perioada de tranziie este asimetric n ceea ce privete ritmul reducerii i eliminrii taxelor de ctre Romnia, oferindu-se astfel rii noastre o perioada mai lung de timp pentru deschiderea pieei sale la importurile din U.E. Dac U.E. se oblig s elimine toate taxele vamale i ngrdirile cantitative pan la sfritul primei etape a perioadei, Romnia va face acest lucru la sfritul celei de-a doua etape. Pentru o serie de produse considerate sensibile, acordul cuprinde aranjamente speciale:

aderarea Romniei la U.E. necesit un cadru economic care s fie compatibil cu funcionarea U.E. i cu mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grbirea descentralizrii sectorului de stat i crearea unui puternic nucleu de ntreprinderi mici i mijlocii, alinierea tuturor standardelor romaneti la normele comunitare, legarea cursului leului de EURO, precum i realizarea unei modificri de structur a populaiei ocupate n economie, pentru a ne apropia de nivelul arilor din U.E. ( 10% n agricultur, 30% n industrie i peste 60% n servicii ). Romnia va trebui s aplice acele ci i mijloace care s duc la relansarea puternic a produciei, la stimularea investiiilor, la creterea competitivitii produselor, accelerarea procesului de reform, la restructurare i privatizare, de modernizare n vederea asigurrii unei macrostabilizri durabile i eliminrii actualelor dezechilibre fundamentale din economie. Trebuie acordat mai mult atenie valorificrii superioare a resurselor, inclusiv cele umane, creterii productivitii muncii, evolurii i folosirii eficiente a potenialului competitiv i creativ al firmelor autohtone.

pe plan instituional, organismele centrale precum Banca Naional, Curtea de Justiie etc. vor trebui s aib aceleai atribuii cu acelea din rile comunitare;

n domeniul legislativ vor trebui adoptate acte normative cu caracter economic i pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislaiei existente n U.E., fiecare proiect de lege adoptat trebuind s cuprind o precizare, potrivit creia legea este conform cu legislaia comunitar.

n cadrul cooperrii financiare dintre Romnia i U.E., Romnia va beneficia de asistena financiar din partea U.E., sub forma de donaii i mprumuturi, inclusiv mprumuturi de la Banca European de Investiii, pentru accelerarea i susinerea proiectului de transformare economic a rii i pentru a sprijini reajustarea structural. O destinaie important a mprumuturilor o reprezint diminuarea consecinelor economice i sociale, a costurilor sociale ale tranziiei la economia de pia.

Asistena financiar va fi acoperit din doua surse: programul PHARE, n cadrul cruia fondurile alocate sunt nerambursabile potrivit Reglementrii Consiliului U.E.; mprumuturile acordate de Banca European de Investiii pn la expirarea valabilitii acestora.

n Acord se stipuleaz faptul c asistena financiar din partea U.E. va fi evaluat periodic n funcie de prioritile stabilite, de capacitatea de absorbie a economiei Romniei, de posibilitatea de rambursare a creditelor, de progresul nregistrat pe linia economiei de pia i n ce privete restructurarea economic. Pentru a se realiza o utilizare optim a acestor credite se va realiza o coordonare ntre contribuiile U.E. i cele din alte surse, cum ar fi: finanarea din partea statelor membre, alte ri din G-24, F.M.I., Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare i Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare.

Acordarea creditelor n cadrul asistenei financiare se va face numai pe baza unor documentaii prezentate de Romnia, din care s rezulte oportunitatea, modul de derulare a investiiei, eficiena economic i efectele sociale defalcate pe diferite etape ale derulrii investiiei.

Toate aceste principii ale asocierii trebuie ns transpuse n practic n concordan cu interesele naionale ale Romniei. Asocierea i aderarea trebuie s serveasc promovrii interesului naional i dezvoltrii potenialului economic i patrimoniului cultural romnesc.

n ceea ce privete aderarea Romniei la U.E., cererea oficial a fost depus n anul 1995, fiind a treia ar din cele 10 care i-au depus oficial cererea de aderare : Ungaria, Polonia, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Cehia, i Slovacia.

mpreun cu aceast cerere de aderare, ara noastr a mai depus dou documente de susinere a cererii :

Strategia naional de pregtire a aderrii Romniei la U.E. Declaraia de la Snagov, semnat de efii tuturor partidelor parlamentare.

Pentru pregtirea condiiilor i derularea procesului de aderare a fost necesar crearea unui cadru organizatoric :

a) crearea Comitetului Interministerial de Integrare European, condus de eful guvernului, a Departamentului pentru Integrare European din cadrul guvernului, precum i a compartimentelor corespunztoare specializate la nivelul ministerului i instituiilor administraiei publice locale;

b) constituirea Comisiei comune pentru integrare economic a celor dou Camere ale Parlamentului i crearea unui departament specializat pentru armonizarea legislativ n cadrul Consiliului Legislativ, care vegheaz la ndeplinirea Programului Naional de armonizare a legislaiei romneti cu legislaia comunitar;

c) desfurarea dialogului cu rile membre U.E. i cu instituiile U.E. structurat pe dou domenii de activitate, ceea ce va permite s se abordeze aprofundat toate aspectele majore ale procesului de integrare n U.E.;

d) nfiinarea de centre de informare i documentare n problemele U.E.;

e) realizarea Programului Naional de pregtire a specialitilor n domeniul integrrii i a strategiei de imagine a procesului de pregtire a aderrii Romniei la U.E., destinat opiniei publice autohtone i europene.

Factorii de conducere i decizie n ara noastr trebuie s precizeze i s arate n modul cel mai transparent c Romnia dorete i urmrete s se integreze cu cei care vor s coopereze pe baze egale, democratice, i nicidecum cu cei care vor s-i subordoneze pe alii.

Pornind de la stadiul dezvoltrii economiei romneti ar fi necesar o perioad de timp n care ara noastr s beneficieze de un statut preferenial, perioad n care s fie sprijinit pentru a atinge standardele europene corespunztoare. Romnia nu trebuie s admit, sub pretextul europenismului, subordonarea interesului naional fa de cei puternici, care ar crea o serie de probleme pentru dezvoltarea i suveranitatea naional. Integrarea european trebuie s fie conceput de ara noastr cu respectarea suveranitii naionale, a demnitii i drepturilor omului.

Concepia modern pe care trebuie s se bazeze Romnia n procesul integrrii economice presupune:

a) constituirea sistemului de legi i reglementri ce definesc drepturile i obligaiile, fixnd cadrul fundamental n care se pot dezvolta relaiile economice ntre parteneri;

b) nlocuirea instituiilor specifice unei economii de comand cu cele specifice de economie de piaa liber;

c) asigurarea factorilor care s favorizeze funcionarea profitabil a pieelor prin punerea n valoare a factorilor de producie i a capacitii ntreprinztorului;

d) realizarea unei interdependente normale ntre politicile macroeconomice i cele structurale, pe baza extinderii liberei iniiative;

e) conceperea modelelor de cooperare economic i etapizarea procesului de integrare economic internaional, care nu trebuie s se reduc doar la o asimilare economic.

Obiectivul fundamental al Programului Economic de Dezvoltare pe termen mediu (1997 2000) l constituie obinerea unei creteri economice durabile, care pe termen mediu lung s reduc decalajul de dezvoltare economic a Romniei fa de Uniunea European. Din acest obiectiv fundamental decurg obiectivele specifice, cum sunt: valorificarea resurselor proprii i a potenialului economic existent, n condiiile unei ajustri ample a produciei industriale, evidenierea condiionrii lor cauzale dintre ramuri i a posibilitii de cretere a produciei fiecruia, n condiiile volumului de resurse previzibile n acest moment; stimularea proceselor de privatizare i restructurare cu precdere ctre ramurile i sub ramurile pentru care dezvoltare este direct condiionat de aportul capitalului strin, de noi piee i de modificarea ofertei i a structurii de proprieti. Toate aceste obiective specifice vizeaz trecerea cat mai rapid a Romniei la economia de pia.

Efectele integrrii Romniei n U.E. vor fi resimite att n perioada de pre-aderare, cat i dup aceea, n domeniile politic, economic, administrativ juridic, precum i prin preluarea obligaiilor pe care le presupune calitatea de membru al U.E..

III. Criteriile si strategia aderrii Romniei la Uniunea Europeana

Consiliul European reunit la Copenhaga n anul 1993 a definit i precizat condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc rile asociate din Europa Central i de Est pentru a adera la Uniunea European, condiii definite sub forma unor criterii:

1) Stabilitatea instituiilor garante ale democraiei statului de drept, drepturilor omului, respectului i proteciei minoritilor. Potrivit prevederilor Constituiei, minoritile naionale pot fi reprezentate n Parlamentul Romniei i n organele locale.

Reprezentarea n Parlamentul Romniei se face n condiii speciale, reprezentantul minoritar naional putnd fi ales cu numai 5% din voturile necesare pentru un deputat ales obinuit. n legtur cu participarea la viaa cultural-artistic i editorial, Parlamentul Romniei a pus la dispoziia minoritilor naionale din Romnia bani pentru finanarea unor proiecte i programe n cadrul Companiei Europene pentru Combaterea Rasismului, Xenofobie, Antisemitismului i Intoleranei.

Din 1993 fiineaz Consiliul pentru Minoriti Naionale, organism guvernamental din care fac parte reprezentanii tuturor minoritilor naionale din Romnia, avnd ca scop identificarea i soluionarea problemelor specifice ale persoanelor aparinnd minoritilor naionale.

2) Existena i funcionarea economiei de pia. n cadrul economiei de pia, echilibrul ntre cerere i ofert se stabilete prin jocul liber al forelor de pia. O economie de pia funcioneaz atunci cnd sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct i gata s fie aplicat. Funcionarea economiei de pia este facilitat i de stabilitatea macroeconomic i de consensul forelor politice n adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat i structurat i absena barierelor la intrarea i ieirea de pe piaa a agenilor economici contribuie i ele la funcionarea eficient a economiei de pia.

Romnia face eforturi nsemnate pentru realizarea economiei de pia. Au fost liberalizate preurile, principalele bariere comerciale au fost nlturate, s-a trecut la privatizarea ntreprinderilor i la restructurarea activitilor, ns se mai menine ntr-o msur important implicarea guvernului n viaa economic. Drepturile de proprietate nu sunt pe deplin asigurate, mai ales asupra fondului funciar, iar organismele de control nu sunt complet instalate i nu au capacitatea de a asigura respectul i aplicarea legii.

Deciziile privind strategia dezvoltrii economiei sufer din lips de coeren i drept urmare realizrile n domeniul macrostabilizrii sunt inegale; performanele n domeniul creterii economice sunt fluctuante, inflaia i omajul au ajuns la cote alarmante. Agenii economici consider c actualul mediu economic nu este suficient de stabil nct s stimuleze economiile i investiiile interne i externe.

Se apreciaz c programul de rentabilizare a activitilor economice i de restructurare va mai dura nc muli ani, la care se adaug drumul sinuos al reformei i instabilitatea macroeconomic care determin agenii economici s nu accepte n totalitate reforma.

Instabilitatea politic din Romnia nu este n msur s asigure consolidarea mecanismelor de pia instaurate i s funcioneze suficient. Administraia public nu este deocamdat n msur s asigure o aplicare a legilor dup adoptarea lor. Sectorul financiar s-a dovedit pan n prezent incapabil s-i asume riscul de intermediere financiar. Pentru a deveni pe deplin viabil este necesar continuarea privatizrii i realizarea unui sistem de control mai eficace. Sectorul bancar va trebui n mai mare msur s asigure disciplina financiar a ntreprinderilor.

3) Capacitatea de a face fa presiunilor concureniale i forelor pieei. Se poate aprecia c nc de pe acum pot fi identificate cteva elemente care ofer indicaii n legtur cu capacitatea economiei naionale de a face fa concurenei agenilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic naional n care agenii economici s acioneze, asemntor cerinelor funcionrii Pieei Interne Unice. n industrie se mai menin nc sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale i cu fora de munc sunt nc ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi.

Dei cadrul legislativ pune accent pe dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii, lipsa fondurilor i incapacitatea de a elabora studii pentru susinerea financiar strin au fcut ca acest sector s nu cunoasc amploarea prognozat.

Investiiile strine n economia Romniei se consider c sunt modeste, din mai multe motive: cadrul judiciar insuficient dezvoltat i instabil, presiunile fiscale ridicate i sinuoase de la o perioada la alta, instabilitatea politic i social care determin concesii succesive din partea guvernului cu efecte negative asupra mersului reformei.

Actuala structur a economiei i a proprietii, capacitatea de care dispun agenii economici, ne arat c nivelul de integrare economic a Romniei n viaa U.E. este relativ sczut i drept urmare o expunere prematur a economiei romneti la exigenele i presiunile concureniale ale pieei unice ar reprezenta un oc pentru agenii economici i populaie, cu consecine extrem de grave pentru situaia economic a rii.

4) Capacitatea asumrii obligaiilor ce i revin unui membru al Uniunii Europene. Aderarea unei ri la Uniunea Europeana implic n mod necesar i asumarea unor obligaii ce deriv din criteriile ce stau la baza aderrii:

tranziia la economia de pia i la democraie trebuie s in pasul sau chiar s devanseze momentele cheie ale perioadei de tranziie n calitate de asociat al U.E.;

elaborarea cadrului legislativ intern pentru democraie i economie de pia trebuie s dea prioritate acelor aspecte i elemente care fac posibil funcionarea Acordului European conform calendarului convenit;

reformele legislative i instituionale trebuie s coboare n profunzimea structurii societii, ca o condiie a valorificrii avantajelor Acordului European;

colaborarea politic cu U.E. deschis de prevederile Acordului European trebuie permanent consolidat cu aciuni concrete de cooperare comercial, economic i financiar, de natur s accelereze facilitile economiei;

grbirea procesului de macrostabilizare economic;

dezvoltarea cooperrii cu celelalte ri asociate ca o condiie a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente n U.E.

Scurta prezentare a cerinelor i exigenelor procesului de asociere i aderare a Romniei la U.E. demonstreaz complexitatea acestui proces, eforturile pe care ara noastr trebuie s le fac pe drumul dezvoltrii democraiei i vieii economice pentru a atinge standardele vieii europene. De aceea este greu de precizat un orizont de timp pentru admiterea Romniei n U.E. Dorina noastr depinde de msura n care vor fi ndeplinite cerinele cuprinse n Acordul de Asociere i a prevederilor criteriilor de aderare la U.E.Strategia aderrii Romniei la U.E.

n conformitate cu obiectivul major stabilit de Romnia pentru actuala etap de dezvoltare, crearea condiiilor pentru aderarea, ntr-o perspectiv apropiat , la U.E., principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltrii economiei i nfptuirii reformei sunt: reforma societii romneti pentru recunoaterea i afirmarea valorilor morale i democratice, aezarea dreptului de proprietate la temelia societii romneti, accelerarea reformei instituionale ncepnd cu Guvernul Romniei pentru crearea unui stat modern, restructurarea i modernizarea industriei romneti n sensul redimensionrii i privatizrii acesteia n vederea asigurrii unei creteri economice durabile, reorientarea i dezvoltarea agriculturii n direcia cerinelor economiei de pia prin sprijinirea sistemelor de producie i valorificare, reforma sistemului finanelor publice potrivit principiului finanrii obiectivelor viabile economic, distribuirea echitabil a costurilor tranziiei n sprijinul solidaritii sociale, aezarea Romniei cu demnitate n lumea democratic i dezvoltat a Europei.

Aeznd la baza dezvoltrii economico-sociale aceste principii, strategia aderrii Romniei la U.E. cuprinde o serie de obiective sintetizate n urmtoarele politici : politica macroeconomic, politica de restructurare a economiei, politici privind drepturile omului, culte i minoriti i politici privind capitalul uman.

Politica macroeconomic a guvernului i propune n domeniul valutar-monetar urmtoarele:

reducerea inflaiei, nfptuirea stabilitii interne i externe a monedei naionale, respectiv introducerea unor msuri de politic economic menite s asigure previziunea evoluiei cursului monedei;

rectigarea ncrederii n moneda naional i creterea vitezei de rotaie a banilor;

limitarea deficitului bugetar n vederea diminurii ponderii statului n utilizarea resurselor financiare ale economiei;

meninerea ratelor dobnzii la niveluri pozitive, n termeni reali, pentru a asigura creterea i utilizarea eficient a resurselor de capital financiar;

asigurarea unui nivel competitiv i realist al cursului de schimb valutar;

asigurarea deplinei convertibiliti a contului curent i pregtirea condiiilor de trecere gradual la convertibilitatea contului de capital;

administrarea cu pruden sporit i ntr-o manier transparent a datoriei publice interne i externe;

practicarea unor dobnzi pentru depozite bancare ale bncilor comerciale la Banca Naional a Romniei sub nivelul dobnzii pe piaa interbancar;

diversificarea emiterii de obligaiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Bncii Naionale a Romniei de reglare a masei monetare i pentru finanarea deficitului bugetar.

Politicile de restructurare a economiei i propun mai nti msuri de consolidare a mecanismelor concureniale care s permit Romniei ndeplinirea condiiilor necesare semnrii Acordului European de evaluare a conformitii. Va fi ncurajat activitatea Consiliului Concurenei pentru a ntri capacitatea acestuia de a pune n aplicare legislaia proteciei concurenei.

n prezent, aciunile privind crearea condiiilor de aderare a Romniei la U.E. vizeaz: includerea permanent a problematicii specifice a integrrii pe agenda contactelor politice bilaterale i multilaterale; pregtirea temeinic a fiecrei etape de negociere n formarea unui corp de negociatori competeni; consolidarea coordonrii de ctre Departamentul pentru Integrare European a procesului, alturi de alte instituii cu responsabiliti n domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane i materiale) capabile s gestioneze n mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficien maxim a programelor comunitare de asisten i colaborare; obinerea unui acces mai larg, n condiii echitabile, la sursele de finanare i investiii; ameliorarea regimului de liber circulaie n spaiul comunitar a cetenilor romni.

ara noastr va trebui s pun ct mai curnd n aplicare prevederile Programului de pre-aderare pentru a pregti ct mai bine condiiile pentru nceperea negocierilor n vederea aderrii ca membru cu drepturi depline la U.E.

Dintre msurile cele mai importante a cror punere n aplicare a nceput deja menionm:

realizarea programului naional de armonizare legislativ viznd ndeosebi crearea unui cadru adecvat de participare la piaa unic a U.E.;

pregtirea condiiilor pentru punerea n aplicare a prevederilor din acordul de asociere referitoare la libera circulaie a forei de munc i a capitalului i elemente complementare dezvoltrii comerului i investiiilor;

dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea ntregului pachet de asisten european n domeniul restructurrii si privatizrii, pentru desvrirea procesului de ajustare structural, al proteciei sociale, al dezvoltrii infrastructurii si al edificrii societii civile;

dezvoltarea cooperrii i ncheierii de acorduri de liber schimb cu rile asociate la U.E., ca baz a revigorrii comerului dintre ele.

Derularea contemporan a procesului de integrare a rilor din U.E., caracterizat de adncirea acestuia i marcat de ncheierea procesului de formare a pieei unice i pregtirea uniunii monetare, ridic probleme noi i deloc uoare pentru nite candidai cu economiile n transformri profunde, care doar de civa ani au trecut la convertibilitatea de cont curent a monedei naionale, liberalizarea comerului exterior, crearea i consolidarea mecanismelor de pia concurenial etc.

Analiza costurilor i beneficiilor extinderii U.E. prezint o msur important pentru Romnia. Studiile efectuate relev c riscurile poteniale ale neextinderii sunt mai mari pentru rile U.E. dect pentru cele candidate, pe cnd beneficiile extinderii sunt mai mari dect costurile pentru rile U.E.

Efectele pe termen lung ale integrrii i implicaiile cantitative ale acestora constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea eforturilor de integrare.

Se poate aprecia c procesul de ndeplinire a criteriilor de aderare la U.E. de ctre rile candidate se va desfura n mod continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul instituionalizat cu U.E. va stabili nu cnd o ar dorete s adere la U.E., ci cnd este pregtit s fac acest demers n conformitate cu strategia de la Essen (decembrie 1994) i cu hotrrile Consililui European de la Luxemburg (1997) i Conferinei Europene de la Londra (1998).

Romnia consider c ndeplinirea criteriilor stabilite de U.E. implic o redresare economic cat mai puternic i accelerat a rii, prin mobilizarea factorilor interni, potentai de cooperarea cat mai strans cu rile comunitare, al cror sprijin ndeosebi financiar i tehnico-economic trebuie s fie mai substanial, dar i de o colaborare multilateral cu celelalte ri aderente la U.E.

Perspectivele integrrii rapide n U.E. vor trebui s determine autoritile romane s analizeze cu seriozitate costurile acestui proces n raport cu beneficiile scontate, termenul necesar armonizrii legislative i cat de benefic este procesul pentru reforma n curs de desfurare in ara noastr.

IV. Tranzitia la economia cu piata concurentiala in RomaniaPoporul roman a optat pentru economia cu piata concurentiala si mecanismul ei functional, intelegand ca monopolul proprietatii socialiste de stat, mecanismele economiei de comanda nu mai puteau asigura orientarea energiilor natiunii spre satisfacerea acceptabila a nevoilor limitate si in continua diversificare.

Calea de urmat pentru a lichida structurile vechi si a crea cadrul institutional necesar opririi caderii economiei nationale aflate intr-o profunda criza si deschiderii ei spre o evolutie normala pe traiectoria progresului nu poate fi gasita spontan. Economia de piata contemporana este deosebit de complexa si variata, bazata pe interesele agentilor economici foarte diferite, divergente. De aceea, fundamentarea stiintifica a unei strategii de infaptuire a economiei de piata concurentiala in Romania s-a dovedit obligatorie, problema ce presupune analize si dezbateri ample si finalizate in Schita programului de tranzitie elaborat cu participarea unui cerc larg de specialisti si insusit practic de toate fortele politice parlamentare din 1990.

Aflata in fata adoptarii unei strategii de tranzitie la economia cu piata concurentiala si luand cunostinta de experienta tarilor avansate in acest domeniu, tara noastra, ca si alte tari din Europa centrala si de est, a avut cel putin urmatoarele posibilitati:

de a prelua un model elaborat si aplicat cu succes intr-una din tarile lumii(s-ar fi putut avea in vedere, in alegerea modelului, eventualele similitudini ale dezvoltarii lor istorice, ca si ale structurilor de ramura, ale resurselor umane etc. de a incerca sa conceapa o strategie proprie, cu totul originala, pe care sa o aplice prin metode, de asemenea, intru totul specifice(s-ar fi putut sustine o asemenea linie prin inexistenta unei experiente istorice de trecere de la socialismul marxist la capitalism si prin trasaturile caracteristice ale economiei romanesti de astazi, dupa o evolutie de cateva decenii sub regim de comanda); de a realiza o sinteza a unor aspecte pozitive din experintele mai multor tari, indeosebi europene. Aceasta urma a se realiza pe baza a cel putin urmatoarelor criterii: incadrarea in cerintele revolutiei tehnico-stiintifice actuale(deci prin orintarea procesului cu fata spre viitor);valorificarea experientei pozitive a tarii noastre din perioada interbelica(mai ales in ceea ce priveste constituirea institutiilor economice si juridice corespunzatoare economiei de piata);preluarea si implementarea doar a acelor experiente ale unor tari si popoare care au sanse mari de a fi asimilate creator de noii agenti economici(cu nivelul lor actual, cu interesele pe care le au, pornind de la starea dezvoltarii economice a tarii, de la marile dezechilibre tehnico-economice asezate si consolidate intr-o perioada relativ indelungata, de la nivelul cultural al populatiei etc.). Desi exista numeroase puncte de vedere referitoare la economia cu piata concurentiala ce urmeaza a fi promovata in tara, totusi se poate vorbi de un consens minim in sensul optiunii lor pentru economia de piata moderna, eficienta, de nuanta europeana, de tip social.

In prezent, in Romania, tranzitia la economia cu piata concurentiala se identifica cu infaptuirea Reformei economice. Prin intermediul Reformei, economia Romaniei, puternic centralizata, distorsionata sub raport tehnico-stiintific si dezechilibrata structural, evolueaza spre liberalizare, in care actiunile agentilor economici trebuie reglate prin intermediul pietei cu respectarea cadrului legislativ, creat de statul democratic, modern.

Functia initiala a Reformei este depasirea crizei economice mostenite de la mecanismul de comanda si a celei ciclice pe care o parcurge in prezent economia noastra. Finalitatea Reformei o reprezinta infaptuirea economiei de piata moderna si a mecanismului sau eficient, functional liber. Cele doua obiective trebuie sa se infaptuiasca in secvente de timp diferite, gradual dar nu lent, cu blocaje, ci, prin masuri esalonate insa derulate cu simultaneitate. Aceasta decurge din natura si interdependenta fenomenelor si proceselor economice implicate si realizate prin asemenea masuri.

In cadrul acestor masuri, avand amploare, profunzime si implicatii deosebite, pot fi identificate cateva mari procese:

Macrostabilizarea care vireaza eliminarea sau macar atenuarea unora dintre dezechilibrele mostenite sau aparute in procesul tranzitiei: controlul inflatiei, deficitul bugetar si al balantei de plati externe, adaptarea consumului la resursele existente si la starea eficientei economice. Efectuarea reformelor structurale si institutionale care sa permita realocarea resurselor in raport cu nevoile si posibilitatile economice, dar tinand seama de tendintele pe care Marea tranzitie le impune pe plan mondial,cat si de domeniile cu avantaje relative(comparative) ale economiei romanesti. Realocarea trebuia infaptuita prin parghii economice compatibile cu logica politicii fiscale, cu cea a cheltuielilor publice, parghii de credit, de comert exterior si de dezvoltare teritoriala. Ratiunea ultima a acestor reforme o constituie sporirea eficientei utilizarii factorilor de productie si, in primul rand, a productivitatii ca suport pentru cresterea economica pe termen lung. Prin reformele structurale urmeaza a fi creati, subiectii economici participanti la tranzactiile concurentiale, sa fie creat un nou cadru institutional juridic, care reglementeaza drepturile, obligatiile si raporturile dintre unitatile economice, si sa se asigure consolidarea sistemului de piete si a mecanismelor functionale specifice.Nucleul reformelor structurale il reprezinta privatizarea, eliminarea cvasimonopolului proprietatii publice, a altor tipuri de monopoluri si crearea pluralismului sistemului de proprietate a carui baza o constituie proprietatea privata sub diferitele ei forme. Reformele structurale au in vedere toate componentele mecanismului economic si nivelurile economiei, a caror functionare este asezata pe un cadru institutional-juridic adecvat statului de drept si compatibil cu cel practicat de spatiul Uniunii Europene, ca premisa pentru o integrare mai facila in acesta.

Liberalizarea economica. Experienta istorica releva ca economia cu piata concurentiala poate functiona doar daca sunt create conditiile pentru exercitarea si garantarea unui set de libertati: libertatea alegerii bunurilor de consum si de capital, a profesiei si a locului de munca; libertatea de a dispune autonom de factorii de productie aflati in posesiune, liberatatea de a exercita initiativele imaginate cu respectarea libertatii celorlalti si a cadrului legislativ adoptat prin sistemul democratismului politic. Prin normele de liberalizare economica pe care le-a imaginat si aplicat Reforma din Romania se da expresie asumarii de catre agentii economici a dreptului de decizie si a consecintelor acesteia in legatura organica cu redefinirea rolului statului. O alta directie presupune masuri cum sunt: liberalizarea preturilor(inclusiv a salariilor si a ratei dobanzii), convertibilitatea monedei, libertatea de miscare a factorilor de productie, deschiderea spre si pentru exterior in spiritul principiilor Organizatiei Mondiale a Comertului, modificarea sistemului de conducere a intreprinderilor si reforma microeconomica. In context, statul isi restrange unele functii economice traditionale, asumandu-si functiile moderneprivind crearea si aplicarea cadrului legislativ, asigurarea premiselor pentru exercitarea liberalizarii economice, intretinerea si supravegherea concurentei.Cu toate acestea, costurile sociale ale tranzitiei au depasit asteptarile. Au aparut noi dezechilibre si factori de instabilitate: somajul structural, datoria externa substantiala, blocajul financiar, dimensiunile economiei subterane, deprecierea starii generale de sanatate a populatiei, situatia economica dramatica a unor categorii ale populatiei(pensionari, persoane varstnice, somerii cronici s.a.)s amplificarea proceselor speculative(inclusiv in activitatea sistemului bancar) in detrimentul si pe seama economiei reale; sustragerea unei parti insemnate de economii(inclusiv cele institutionalizate) de la procesele investitionale reale diminueaza injectarea in economie a noi factori de productie si de ameliorare a calitatii, eficientei si competitivitatii celor existenti.

In concluzie, tranzitia la economia cu piata concurentiala in Romania se poate infaptui benefic pe baza unei strategii coerente, in care se armonizeze toate laturile vietii economice-sociale, in acord cu perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, cu aspiratiile de progres si prosperitate ale populatiei.

V.COSTURILE INTEGRRII EUROPENE

In primul rnd, studiile de impact au artat ca aderarea Romniei la UE in 2007 este cea mai avantajoasa perspectiva att din punct de vedere financiar, cat si ca dezvoltare economica, cretere a nivelului de trai si modernizare a tarii noastre dect o aderare ntrziat sau un scenariu izolaionist. Aadar, daca nu am adera la Uniunea Europeana in 2007, costurile ar fi mult mai mari.

Costurile care se vehiculeaz ca fiind ale integrrii, sunt, de fapt, costuri ale modernizrii Romniei, care a vor fi trebuit realizate oricum, chiar fr sprijin comunitar, in cazul in care nu ne-am fi integrat. Putem spune ca investim in autostrzi pentru ca ne integram, sau ar fi, de fapt, corect, sa spunem ca vrem sa avem drumuri mai bune, care sa contribuie la dezvoltarea economiei si, implicit, la crearea de noi locuri de munca? Putem spune ca investiiile pentru reducerea polurii sau pentru mbuntirea calitii apei potabile sunt fcute de dragul Uniunii Europene? Cred ca ar fi corect sa spunem ca noi nine suntem interesai sa avem o apa mai buna si un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel, cred ca fiecare dintre noi vrem ca toate condiiile igienice sa fie respectate de ctre abatoare si fabrici de lapte, pentru a ne garanta sigurana alimentara. Aadar, cea mai mare parte a costurilor considerate ale aderrii sunt legate de mbuntirea vieii noastre. Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt susinute cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost evaluate, pentru urmtorii 20 de ani, la circa 29 de miliarde de euro. Acestea vor fi acoperite din bugetul public central si cele locale, dar si de la bugetele companiilor. In perioada 2005-2025, Romnia va aloca anual circa 1% din PIB pentru mediu si transport, iar Uniunea Europeana, 1,7% din PIB-ul Romniei. Este adevrat ca, la sumele oferite de Uniunea Europeana trebuie sa adugam si o co-finanare. Aceasta nu nseamn insa contribuie la bugetul comunitar, ci este o investiie in proiecte de dezvoltare a Romniei. Cu siguran nu ar fi fost mai suportabil pentru populaie daca ar fi trebuit sa facem aceste investiii cu fonduri 100% romaneti.

Aadar, contribuia Romniei la bugetul comunitar este de aproximativ 2,5 miliarde de euro in perioada 2007-2009 (800 de milioane in 2007 si cate aproximativ 900 de milioane in 2008, 2009) si nu 5,6 miliarde, cum greit se vehiculeaz in presa. Co-finanarea nu este contribuie la bugetul comunitar. Aceti bani nu pleac din tara, ci sunt investii aici, in proiecte pentru modernizarea Romniei (drumuri, canalizri, modernizri de ferme, ntreprinderi, locuri de munca etc.). Dar Romnia va primi de la bugetul comunitar, in aceeai perioada (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6 miliarde de euro pli, urmnd ca restul plilor sa se fac pe msura derulrii proiectelor.

Probabil ca singurele costuri care pot fi asociate strict integrrii sunt cele legate de crearea unor instituii specifice: de gestionare a fondurilor comunitare, in agricultura etc. Dar beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al influxurilor financiare europene sunt exponenial mai mari raportate la costuri.

Si ar mai fi ceva: costurile monetare care trebuie acceptate, cum spuneam, drept costuri de cretere sau dezvoltare/modernizare, produc efecte pe termen mediu si lung mult amplificate fata de fiecare euro cheltuit. Si, oricum, beneficiile integrrii trebuie evaluate si in planul efectelor non-monetare: modificarea comportamentului economic bazat acum, in mare msur, pe hazardul moral; creterea competitivitii tehnologice, economice si comerciale; mbuntirea mediului de afaceri, sub aspectul previzibilitii si reducerii riscului de incertitudine. Si, poate, cel mai important beneficiu este cel al posibilitii Romniei de a participa activ la elaborarea noului acquis comunitar, in aa fel nct sa fie servite in mod maximal interesele tarii noastre. Oare nu este cu mult mai bine sa fii parte la luarea unor decizii care au impact asupra ta dect sa fii, pur si simplu, inta pasiva a acestor decizii?

Cred ca este cazul sa depim abordarea demagogica si sa evaluam impactul aderrii in mod global. Uniunea Europeana nu impune standarde arbitrare pentru a genera costuri suplimentare, ci stabilete anumite standarde pentru a aduce un plus in calitatea vieii fiecrui cetean si a crea un mediu economic dinamic si competitiv. Este clar ca exista costuri pentru modernizarea Romniei, care este subsumata acum procesului de aderare la Uniunea Europeana. Dar aceste costuri au existat si in ultimii ani pentru eficientizarea economiei romaneti. Acum beneficiem de sprijinul UE, ne vom integra intr-un spaiu care va garanta, pe termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi, iar exemplul altor state membre este elocvent in acest sens.

Consider ca, in loc de a discuta demagogic despre acest subiect, trebuie sa informam companiile si cetenii pentru a-i ajuta sa se pregteasc bine pentru statutul de membru al Uniunii Europene.

Cred ca luciditatea, onestitatea si responsabilitatea evalurii impactului aderrii (si, ulterior, a integrrii propriu-zise) a Romniei la Uniunea Europeana trebuie sa constituie ingrediente intelectuale obligatorii.

Nota de plata a integrrii se va ridica la cel puin 17 miliarde de euro pentru urmtorii cinci ani.

Cei patru milioane de salariai din Romnia urmeaz sa suporte fiecare o cheltuiala de 4.200 de euro in plus fata de contribuiile actuale prin taxe. In urmtorii cinci ani, Romnia va trebui sa cheltuiasc peste 17 miliarde de euro pentru a atinge standardele UE. Cea mai mare parte a acestei sume va fi pltit de cetenii si firmele din Romnia.

Costurile aderrii, pe care romanii le vor suporta, sunt de trei tipuri: costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societile comerciale) si costuri individuale (ce vor fi pltite de fiecare cetean romn pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesional, pentru alt standard de viat). Pentru primele doua tipuri de costuri se poate face o estimare, chiar si generala, a valorii acestora, insa pentru cele individuale este imposibil de fcut o apreciere.

Studiile pun in lumina aspecte importante ale aderrii la Uniunea Europeana:

1. gradul de concordanta a legislaiei romaneti si a celei comunitare;

2. strategii de politica monetara si curs de schimb;

3. implicaiile adoptrii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar;

4. politica europeana de securitate si aprare;

5. fenomenul migraiei si imigraiei;

6. fondurile structurale - experiena tarilor candidate;

7. planul de aciune privind depozitarea deeurilor industriale;

8. analiza comparativaintre statele membre in domeniul insolvabilitatii si al falimentului;

9. soluii si opiuni de management financiar pentru asigurarea unei creteri reale a pensiilor;

10. ajutoarele de stat in sectoarele sensibile concurenial;

11. prioriti de dezvoltare agricol si rural;

12. costurile i beneficiile aderrii.

VI. SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ADERARE

Pentru a sprijini pregtirea tarilor candidate in vederea dobndirii statutului de membru al Uniunii, Comunitatea Europeana a decis sa acorde o asistenta financiara fr precedent, in valoare de peste 3 miliarde de euro anual. Fondurile sunt furnizate prin cele trei instrumente de pre-aderare Phare, ISPA si Sapard. ntregul proces al extinderii, la nivel de negocieri, pregtiri interne ale tarilor si utilizarea asistentei de pre-aderare este in prezent accelerat, iar perspectiva primelor aderri a devenit cu adevrat tangibil.

In perioada 2000-2006, Comunitatea Europeana ofer asisten financiar tarilor candidate din Europa Centrala si de Est prin intermediul a trei instrumente: programul Phare (Regulamentul Consiliului 3906/89), ISPA (Regulamentul Consiliului 1267/99) si Sapard (Regulamentul Consiliului 1268/99).

Cele zece tari care au naintat cerere oficiala pentru a deveni membre ale Uniunii Europene sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia si Slovenia. Anul 2000 a marcat punerea in practica a doua noi instrumente financiare de pre-aderare: ISPA si Sapard. Valoarea totala a asistentei de pre-aderare se ridica la 3 miliarde de euro pe an (cifre din 1997) in perioada 2000-2006, din care jumatate este alocata programului Phare .

ISPA finaneaz in mod egal proiecte mari de infrastructura din domeniul transportului si al mediului, iar Sapard sprijin pregtirea tarilor in vederea prelurii acquis-ului comunitar in domeniul agriculturii si al dezvoltrii rurale.

In perspectiva crerii celor doua instrumente, ISPA si Sapard, sprijinul investiional acordat prin programul Phare a trebuit sa fie re-orientat, astfel nct sa se evite orice suprapunere. Asistenta oferita prin fiecare dintre aceste instrumente este coordonata in conformitate cu Regulamentul Consiliului 1266/99. Asistenta este acordata in cadrul general creat de Acordurile de Asociere ncheiate cu aceste tari, innd cont de obiectivele Parteneriatelor pentru Aderare.

VII.Aspecte privind avantajele si dezavantajele Romaniei in conditiile integrarii

Alaturarea Romaniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de baza in materie de formulare si aplicare de politici economice. Dar aceasta renuntare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta .Exista un exemplu sui generis de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; -landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul in aceste landuri ramine in apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma.

Cateva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla anexa, fara viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si social. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobanzilor ridicate.

Sansa istorica a Romaniei de modernizare prin alaturarea la UE trbuie judecata si prin prisma nevoii de adapostire fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial.

Avand in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romaniei ,cu UE, la aceasta data variaza intre 60-65% respectiv 50-55% din total, cifrele fiind comparabile cu ponderea comertului intra-european al multora dintre statele UE.Se poate spune ca cel putin din punct de vedere economic - exceptand unele bariere netarifare pentru agricultura si cateva sectoare industriale protejate de UE Romania este de facto integrata in comertul comunitar.

Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relatia UE.Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993.

Agricultura

Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romanesti de competitia cu cele europene, in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comertului exten al romaniei fiind mai putin competitive decit al principalilor parteneri din cauza diferentei de productivitate.

Importurile de produse agricole din zona UE reprezinta aproximativ 7%cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face sa presupunem ca avem deja de a face cu competitia europeana prin intermediari reexportatorii din zona CEFTA - ,ocolind barierele tarifare.

Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul comertului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romaniei fata de UE.

Agricultura Romaniei nu va putea face fata rigorilor PAC fara o interventie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in vederea aderarii,desi exista semne clare a suportarii din ce in ce mai greu al rigorilor PAC in Europa (ex: Olanda) aceasta nu se va schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de producatorii din UE. Este posibil totusi ca fermieri din UE sa fie atrasi, odata cu aderarea Romaniei,in scopul realizarii unor productii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei unde ,o data cu intrarea in CEE, veniturile unor producatori s-au dublat nu este concludent.Romania are cel mai ridicat nivel al ocuparii fortei de munca in agricultura 27,9%.

Agricultura , a carei productie se bazeaza pe ferme mici , folosind in mod intensiv munca, va trebui sa faca fata celei mai mari restructuirari de forta de munca, deci o buna parte din costul integrarii va fi platit de cei angajati in agricultura. Pe linga somaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer.

Industria

Avantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descrescator, in timp ce cu restul lumii inca mai avem un usor avantaj.

In ceea ce priveste industria chimica aceasta va avea de pierdut , in conditiile in care ,procentul importurilor din UE a ramas constant, insa exporturile de produse chimice a scazut de mai mult de doua ori in ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate al acestei industrii.Fara o restructurare adecvata pina in momentul aderarii aceasta nu va avea sanse in competitie cu UE.

Industria materialelor plastice, pielariei si al articolelor din piele , celulozei si hartiei sunt slab performante, Romania fiind la acest capitol mai putin competitiva decat oricare din tarile CEFTA.structura productiei interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii Vestice la momentul aderarii.

Industria lemnului si prelucratoare este intr-o situatie de avantaj comparativ cu tarile UE, mentinind acest trend prin investitii in tehnologie si atragere de capital,la momentul integrarii acest sector va avea de cistigat dezvoltindu-se si creind locuri de munca.

Industria incaltamintei si textila cu o competitivitate destul de ridicata actualmente reprezentind 32,43% din totalul exportuluiv si 47,04% din exportul romanesc catre UE dovedeste ca este viabila, chiar daca majoritatea productiei este in lohn, gradul de calificare si slarizare al fortai de munca in acest domeniu, o face viabila.Integrarea va duce la cresterea productivitatii acestei ramuri cit si la o scadere a costurilor unitare ale fortei de munca.

Industria sticli si ceramiciiva avea de pierdut inca de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare ale fortei de munca.

Pentru ca, tarile ce vor intra in primul val vor fi avantajate, cu cit va fi mai mare UE cu atit mai mari vor fi cistigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile desvoltindu-se si cistigind pe seama pierderilor altor tari.

In domeniul Industriei metalurgice, masini si echipamente daca se va mentine trendul importurilor de tehnologi Romania va avea de cistigat in acest domeniu la momentul integrarii.Costurile unitare ale fortei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei.

Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate.

Cercetarea

La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o sustinere totusi slaba, in Romania ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB fiind mai mica de 4-5 ori decit cea a tarilor UE, mai mica chiar decit in celelalte tari candidate.

La capitolul educatie Romania este in urma mediei UE la nr. De studenti/ locuitor, cei mai buni plecand peste hotare.Cu toate acestea imbinarea dintre cercetare ,dezvoltare si educatie poate da rezultate spectaculoase.

Producatorii si exportatorii de romani de software sunt o categorie de castigatori de exemplu, SOFTWIN a creat primul software din lume care foloseste tehnologia WAP pentru accesul si controlul de la distanta al retelelor de securitate. Acest produs a fost cumparat prin internet de aproape de 500 mii de utilizatori din SUA numai in ultimele 45 zile ale anului 2000, facind ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a detine 1% din piata mondiala a produselor antivirus in 2001, iar pentru anul 2006 sperand sa ajunga la o cota de 6% din piata.

Perspectiva sociala

Odata cu integrarea pietelor, firmele vor trbui sa faca fata competitiei tot mai puternice de pe piata bunurilor. Drept urmare , vor trebui sa elimine forta de munca in exces pentru a-si imbunatatii productivitatea. Forta de munca este impinsa spre a-si gasi noi locuri de munca in alte firme, sectoare de activitate sau chiar sa isi schimbe radical ocupatia.

Realitatea este ca avem o subutilizare a fortei de munca substantiala si, in contextul viitorului deficit de forta de munca in UE, Romania are sanse sa devina o sursa pentru atragerea capitalului uman de catre industriile europene (fie direct prin migrarea fortei de munca, fie indirect prin subcontractare). Chiar si acum, cind exista bariere severe in calea migrarii fortei de munca ( vize,permise de munca), Romania este alaturi de Polonia, singura tara din Europa Centrala care a inregistrat un flux pozitiv al migrarii catre UE.

In functie de mobilitatea fortei de munca si de rapiditatea adaptarii , costul integrarii suportat de aceasta poate fi mai mare sau mai mic.

O realocare rapida a resurselor va fi insotita de o realocare a fortei de munca, pentru ca oamenii vor trebui sa se indrepte catre acele sectoare care creaza locuri de munca.Cazul intoarcerii spre agricultura ca ultim angajator, (ex: Botosani, Iasi etc) nu este o solutie; agricultura fiind si ea restructurata pe criteriul productivitatii.

Mai intai, realocarea fortei de munca este necesara deoarece firmele trebuie sa supravietuiasca si sa isi desfasoare afacerile intr-un mediu cu totul nou.

In acelasi timp, sectoarele care au fost neglijate in timpul comunismului, si anume serviciile,sunt in crestere si cererea lor de forta de munca creste.Ex post, procesul este benefic pentru intreaga economie, dar pe moment vor fi oameni care pierd si oameni care cistiga.

Logica ne spune ca perdanti vor fi aceia care sint aproape de virsta pensionarii, in sectoarele in declin economic, care detin calificari specifice ce nu pot fi usor folosite in alt domeniu, in timp ce cistigatorii vor fi cei tineri, cu calificari in sectoarele aflate in crestere.

Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuparii din tarile mediteraneene ale UE, in Romania anilor 1989, 31,3% din populatia ocupata trebuia sa isi schimbe sectorul de activitate, ocupatia si calificarea.

De aceea, comparata cu celelalte tari, Romania va avea populatia cea mai afectata de integrare, avind nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta noilor conditii de pe piata muncii.

VIII.Impactul EURO asupra economiei romneti

n contextul n care pentru majoritatea arilor vest europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizrii monedei unice, se apreciaz c i pentru Romnia, al crei comer exterior este orientat n proporie de aproximativ 2/3 ctre aceast pia, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.

Pentru a deveni stat membru al U.E., Romnia va trebui s-i cldeasc un sistem de referin, n care moneda de referin s fie EURO, i nu dolarul american. Noua moned va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agenilor comerciali autohtoni datorit fluctuaiilor dolarului fa de valutele rilor din U.E.

Avnd n vedere perspectivele monedei euro, interesul Romniei de aderare la structurile europene i semnalele pozitive pe care le-am primit n acest sens, bncile autohtone i manifest interesul s construiasc i s dezvolte depozite n moneda european (EURO), folosind astfel o singura moned fa de cele 15 utilizate n prezent, valabil pentru toate operaiunile financiare, bancare i comerciale.

n prezent, agenii economici pot alege pentru derularea tranzaciilor fie euro, fie moneda naional. Se ateapt ca marile companii multinaionale s fie deschiztorii de drumuri n utilizarea euro. Acestea vor ncepe s opereze n euro i vor influena clienii s procedeze la fel.

Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comerului exterior al Romniei, avnd n vedere c 2/3 este orientat ctre rile U.E. Noua moned va stimula importurile i exporturile firmelor romaneti. Pan n prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate n dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Frana, Marea Britanie erau exprimate n moneda naional a acestora. n tranzaciile cu rile a cror moned este mai slab (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzacii se folosete euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influenelor de curs datorate fluctuaiilor dolarului fa de valutele rilor din U.E.

Romnia a pierdut sume mari de bani datorit faptului c pn acum erau alese ca moned de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor ri din U.E. al cror curs fluctua.

Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agenilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.

Pentru nceput, agenii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, s foloseasc n tranzaciile pe care le efectueaz att euro, ca moned de plat, cat i dolarul SUA, ca moned de consolidare, spunea Mihai Ionescu secretar general al Asociaiei Exportatorilor i Importatorilor din Romnia.

Euro va reduce costurile pe care firmele le suport ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzaciei. Tot datorit euro se economisete timp preios n activitatea de gestiune, disprnd necesitatea analizei riscului i a raportului cheltuieli profit pentru fiecare n parte, efectuat de firm.

De asemenea, se simplific evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al ntreprinderii, nemaifiind necesar s se in cont de volatilitatea monedei.

O dat eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pieele oricreia dintre rile membre. Astfel se va reduce numrul de intermediari, ntreprinderile mrindu-i veniturile ca urmare a exporturilor directe.

Un alt avantaj important oferit de moneda unic este transparena. Exprimarea tuturor preurilor n euro va ajuta firmele romneti s i aleag furnizorii care s le asigure cele mai mici cheltuieli i s exporte n rile de unde pot obine veniturile cele mai mari.

Alturi de moneda euro, o importan deosebit pentru Romnia o are i Banca Centrala European, care i-a nceput activitatea la Frankfurt i a preluat o serie de atribuii ale F.M.I. privind finanarea i urmrirea unor politici consecvente de stabilitate a preurilor.Fenomenul migraionist din perspectiva aderrii Romniei la UEPornind de la rezultatele obinute deja n cadrul studiului Libera circulaie a persoanelor, studiul i-a propus s ofere o perspectiv complementar de abordare a fenomenului migraionist, n care aspectele privind mecanismele, legislaia, instituiile, concepiile populaiei s se mbine n mod coerent cu estimrile de ordin cantitativ i calitativ ale efectelor migraiei n contextul aderrii Romniei la UE.

Analiza proceselor definitorii a scos n eviden urmtoarele trsturi:

Dup anul 1990 au avut loc schimbri n mecanismele cel mai des ntlnite n Romnia, schimbri concentrate pe urmtoarele direcii: s-a modificat ponderea diferitelor tipuri de migraie ; au aprut noi forme de migraie ; s-au modificat principalele motivaii pentru migraie.

Legislaia cu influen asupra fenomenului migraionist se regsete n 3 mari categorii de legi: legi privind migraia, legi privind piaa forei de munc i legi privind recunoaterea reciproc a diplomelor i calificrilor. Romnia, ca ar ce se pregtete pentru aderarea la UE, face eforturi deosebite pentru adoptarea acquis-ului comunitar. n ultimii ani (dup 2000) s-au nregistrat progrese mari n modificarea legislaiei existente i adoptarea unei noi legislaii, compatibile cu legislaia UE. Lucrarea menioneaz att progresele notabile ct i aspectele care au nregistrat un progres mai redus.

Politicile migraioniste. rile UE se prezint cu politici migraioniste bine puse la punct ce sunt susinute prin cadrul legal-instituional naional i european. n Romnia msurile care se iau att n privina legislaiei ct i a cadrului instituional au mai degrab un caracter reactiv, legat scopul de a asigura adaptarea la cerinele europene, dect de a proiecta i urma o politic migraionist naional cu obiective clare. Pe msur ce va finaliza constituirea cadrului legal-instituional conform cerinelor UE, Romnia va gndi propria sa politic migraionist, bineneles compatibil cu cele existente la nivel european.

Dup anul 1990 n Romnia a fost nfiinat un sistem de instituii avnd ca scop derularea unor activiti legate de fenomenul migraiei externe. Aceste instituii mbrac urmtoarele forme: birouri locale ale diferitelor organizaii internaionale cu activitate n domeniul migraiei (OIM, UNCHR); instituii guvernamentale precum ageniile i oficiile, departamentele diferitelor ministere (cum sunt cele din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor, Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului); organizaii non-guvernamentale (Consiliul Naional Romn pentru Refugiai, Forumul Romn pentru Refugiai i Migrani .a.).

n viitor se ateapt creterea capacitii instituionale a statului, astfel nct instituiile sale s poat face fa problemelor migraiei la nivelul cerinelor identificate. Faptul c Romnia va deveni grania de est a UE va muta o serie de probleme actualmente europene ctre instituiile romne, necesitnd o dezvoltare i mai puternic a capacitii instituionale, care va trebui s demonstreze capacitatea de a rspunde unor solicitri cu mult mai complexe dect cele actuale.

Experiena internaional n urmrirea, administrarea fenomenului migraionist demonstreaz mpletirea strns a dimensiunii legislativ-instituionale cu cea sociocultural.

Elaborarea i adoptarea legilor, crearea instituiilor, stabilirea strategiilor i politicilor corespunztoare reprezint componente majore ale acestui proces, dar succesul lor nu poate fi separat de modul n care actorii implicai administraia de stat, organizaiile non-guvernamentale, mass-media, comunitile, indivizii rspund aa numitelor provocri comportamentale, legate de participare, comunicare, mentaliti, atitudini.

Opinia public romneasc percepe fenomenul migraionist n primul rnd ca o migraie pentru munc. n proporie major se consider c migranii obin ctigurile bneti din munc, numai o mic parte a opiniei publice apreciind c acetia ctig bani din furt i cerit. Rezultatele sondajelor de opinie invocate pe parcursul lucrrii relev ns i o serie de puncte n care apare o percepie greit a aspectelor negative ce nsoesc migraia romnilor, dovedind dificultile opiniei publice de a face disjuncia ntre anumite greuti obiective ale cltoriei n spaiul Schengen i nerespectarea legii, ntre grupurile cu activiti ilegale i apartenena la o minoritate social, etnic sau religioas, ceea ce conduce la stereotipuri, atitudini de natur s alimenteze delicvena, intolerana, xenofobia. Aceast percepie ar putea fi corectat prin intervenia conjugat, n spirit obiectiv a mass-media, administraiei, a reprezentanilor societii civile.

Pn n prezent nu se poate afirma c mass-media i-a adus contribuia necesar la reflectarea adecvat a fenomenului migraionist, sub toate aspectele sale i la formarea unui comportament social corect att n ceea ce privete procesul propriu-zis al migraiei ct i cel al integrrii/reintegrrii. Se constat c migraia nu este prezentat, analizat n mod sistematic, n ntreaga sa complexitate, accentul fiind pus mai ales pe relatarea unor fapte negative, senzaionale i mai puin pe orientarea migranilor ntr-un univers cu numeroase componente de risc i incertitudine, pe prevenirea i combaterea delicvenei, clandestinitii, a corupiei n acordarea vizelor. ntr-o bun msur acoperirea doar parial, uneori greit a fenomenului migraionist n mass-media este i rezultatul lipsei de jurnaliti specializai n domeniu, fiind susinut recomandarea organizrii unor cursuri pentru instruirea acestora n investigarea i analiza migraiei.

Determinrile cantitative ale fluxurilor migratorii realizate pe parcursul cercetrii au condus la o serie de concluzii cu impact direct asupra strategiei i politicilor pe care Romnia va trebui s le adopte n domeniul migraiei n virtutea statutului pentru care se pregtete, cel de ar membr a UE.

Analiza fluxurilor de imigraie arat c, spre deosebire de emigraie, care, n ciuda restricionrilor prin mijloace de constrngere politic, s-a manifestat i n perioada regimului anterior, pentru prima dat se poate vorbi de imigraie n Romnia ulterior anului 1990. Dac n cazul imigraiei legale definitive componenta principal au constituit-o repatrierile, motivaia major a imigraiei ilegale rmne aceea de tranzit, avnd ca destinaie una din rile dezvoltate ale Europei Occidentale.

Studiul a scos n eviden faptul c problema imigraiei avnd ca destinaie final Romnia nu va mai putea fi considerat mult vreme ca una colateral, lipsit de importan. Romnia va trebui s pun la punct un sistem complex de gestionare a imigraiei, asigurnd, parial sau integral din fonduri proprii, mijloace de cazare i de subzisten, servicii de integrare social i economic etc. Numai efortul financiar pe care l presupune gzduirea interimar a refugiailor sau a solicitanilor de azil pn la finalizarea cererii depuse care nu reprezint dect o mic parte din totalul cheltuielilor ocazionate de gestionarea acestui proces poate atinge valori nsemnate. Astfel de situaii trebuie pregtite din timp, mai ales ntruct, spre deosebire de cazul emigraiei, unde pierderile/ctigurile se msoar n termeni de costuri comparative (care ar fi ctigul/pierderea rii n urma plecrii definitive/temporare, ct pierde statul ca investiie nerecuperat n capital uman etc.), imigraia presupune inclusiv costuri financiare imediate, concrete, care nu suport amnare. Dac numai 10% din imigranii estimai n calculele noastre ar intra n categoria celor care solicit asisten, iar cheltuielile unitare ce revin pe un asistat ar fi de 10 ori mai mici dect cele nregistrate, de exemplu, n Finlanda, efortul financiar total care ar trebui asigurat de statul Romn s-ar putea ridica la 0,6-20 milioane EUR, variantei medii corespunzndu-i o sum de 6 milioane EUR anual.

Analiza potenialului de migraie pe tipuri de fluxuri de ieire a evideniat urmtoarele;

- Emigraia este mai temperat, fr schimbri semnificative ale fluxurilor i se menine la cote relativ joase (n jur de 10-15 mii persoane /an).

- Migraia pentru munc a capitalului uman din Romnia, mai ales a generaiilor tinere va fi forma predominant, dar gestionat prin politica contigentrilor i controlul trecerii frontierelor. Evoluia acestor fluxuri este mai dinamic, cu creteri calitative n plan comportamental, al relaiilor de munc i inter-umane.

- Raportul migraie legal-migraie ilegal evolueaz n favoarea primei forme, dar va fi influenat n continuare de politicile statelor de destinaie, n special n ceea ce privete accesul la sistemele de protecie social.

Ocuparea n ar a tinerilor cu performane deosebite, a celor supercalificati rmne o problem delicat, de tensionare a fluxurilor de migraie, atta timp ct economia naional nu ofer soluii atractive. Dei, datorit fenomenelor demografice, contingentul populaiei de 15-23 ani se va reduce simitor (cu cca 1,2 milioane pn n 2015-2020) apreciem c din punct de vedere al emigraiei creierelor, Romnia va rmne ca o zon de interes ridicat pentru marile firme transnaionale sau pentru cercetarea tiinific internaional. Dar provocrile ce stau n faa economiei naionale fac ca orice pierdere de potenial productiv i creativ prin migraie s constituie un lux prea costisitor pe termen mediu i lung pentru Romnia.CONCLUZII

Principalele beneficii ale aderrii Romniei la Uniunea European pot fi clasificate astfel:

1. suplimentarea i diversificarea resurselor financiare Statutul de membru al Uniunii Europene asigur accesul Romniei la fondurile structurale i la fondurile de coeziune. Volumul acestor transferuri de fonduri ctre Romnia nu poate fi evaluat la acest moment (i implicit nici efectele derivate), alocrile financiare naionale din fondurile structurale fcnd obiectul noii perioade programare 2007- 2013. O parte din aceste beneficii poate fi evideniat i anterior momentului aderrii i surprinde cuantumul i efectele pozitive ale intrrilor de fonduri prin intermediul instrumentelor financiare de preaderare i a altor instrumente i programe dezvoltate de UE pentru rile candidate.

2. beneficii derivate din statutul de membru. Aceste beneficii vor aprea dup aderarea la UE i sunt derivate din participarea la piaa unic, la uniunea economic i monetar, o mai bun susinere a intereselor naionale prin participarea la instituiile UE etc.

3. accelerarea reformelor i susinerea tranziiei prin furnizarea elementelor de baz pentru definirea politicilor economice naionale. Trecerea de la regimul economiei de comand la economia de pia nu are precedent istoric. n aceste condiii, pe toata perioada de tranziie, pn la aderare, UE a furnizat Romniei un model de elaborare a politicilor sale economice (date fiind criteriile de aderare i dorina de integrare n UE, aceasta a nsemnat, n cele mai multe cazuri, chiar preluarea obiectivelor i politicilor comunitare respective n ansamblul lor sau copierea politicilor anumitor state membre, n msura n care politica respectiv nu este comunitar). Aceste beneficii sunt dificil de estimat i pot mbrca forma scurtrii perioadei de tranziie. Asistena tehnic acordat de UE Romniei n diferite domenii constituie un exemplu de beneficiu din aceast categorie.

Din punct de vedere metodologic, apare ca dificil distincia clar ntre efectele integrrii i cele ale procesului de tranziie. Pe de alt parte, dihotomia ctigtor/perdant este relativ. Identificarea unui sector drept ctigtor sau perdant n procesul de integrare nu nseamn c acelai lucru se poate spune despre orice firm sau individ din acel sector. n plus, analiza sectorial nu corespunde neaprat unei influene pozitive/negative asupra bunstrii ntregii societi. Un sector perdant poate elibera resurse pentru alte sectoare, mbuntind astfel eficiena alocrii resurselor n economie.

Integrarea reprezint i atingerea intelor de convergen socio-economic, inte definite i actualizate periodic conform imperativelor momentului istoric. Din punct de vedere prospectiv, convergena se definete printr-un set de indicatori alei ca reflectnd acele criterii care se afl dincolo de cerina de convergen. Uniunea European a trecut la monitorizarea progreselor nregistrate pe calea ndeplinirii obiectivelor propuse n Consiliul de la Lisabona, urmrind s devin cea mai dinamic i competitiv Economie Bazat pe Cunoatere din lume pn n 2010, meninnd i chiar accentund coeziunea social. Acest obiectiv va trebui s fie atins prin aa numita metod de coordonare deschis, n cadrul creia monitorizarea joac un rol foarte important.

Analiza de impact a procesului de integrare european a Romniei trebuie efectuat separat pentru perioada de pre-aderare i perioada post-integrare. De asemenea, scenariile avute n vedere pentru evaluarea impactului, trebuie i acestea gndite difereniat. La nivel macroeconomic, un tip de analiz se va referi la diverse simulri ncadrate temporal n perioada 2000-2004 (deja parcurs), pentru a compara realitatea petrecut cu ceea ce s-ar fi putut ntmpla n societatea romneasc dac nu ar fi fost demarat procesul de negociere. Al doilea tip de analiz este de tip prospectiv, comparnd scenarii distincte plauzibile pentru perioada 2005-2015 (n care va fi inclus i momentul aderrii, mai devreme 2007-2008 sau mai trziu 2011-2012, n raport cu evoluia procesului de pre-aderare i a celui de negociere. n scopul cuantificrii efectelor integrrii asupra macro-economiei romneti au fost realizate cte dou scenarii alternative pentru fiecare dintre cele dou perioade (2000-2004 i respectiv 2005-2015).

Unul dintre elementele importante generatoare de impact este reprezentat de fluxurile financiare transferate ntre UE i Romnia, care pe durata perioadei analizate vor fi influxuri nete dinspre UE ctre ara noastr. ncepnd cu anul 2000, a existat un program pre-stabilit agreat ntre cei doi parteneri de negociere, conform cruia fluxurile financiare transferate direct s-au conformat sau urmeaz a se conforma urmtoarei scheme de finanare de fonduri pre-structurale

Dup anul 2007 (cu acord de principiu pn n 2013), angajamentele UE cresc ca volum de fluxuri financiare, n timp ce efortul bugetar al Romniei este determinat pe baza principiilor de cofinanare stabilite prin metodologiile de acces la fondurile structurale i de coeziune ale Uniunii Europene, precum i considernd contribuia Romniei la bugetul Uniunii Europene. Plile echivalente sunt clar stabilite pentru primii trei ani considerai post-integrare

Impactul macro-economic al pachetului financiar nu poate fi redus doar la valoarea absolut a sumelor acordate Romniei. Aceasta deoarece programele i aciunile structurale dezvoltate pornind de la sumele respective pot genera i susine un proces de cretere economica durabil, cel puin n domeniul agriculturii, al infrastructurii i mediului, al resurselor umane, o cretere a coeziunii sociale prin dezvoltarea rural i dezvoltarea regional echilibrat.

Analizele sectoriale prezentate n lucrarea de fa induc la rndul lor anumite concluzii importante:

1. Dezvoltarea economiei nu se va face omogen ntre sectoarele economice, n nici-unul dintre scenariile posibile de dezvoltare. Vor exista ntotdeauna perdani i ctigtori relativi. Una dintre problemele eseniale pentru decidenii politici va fi s gseasc soluiile i msurile de politic economico-sociale necesare pentru a diminua pierderile (costurile) acolo unde apar sau sunt pronunate, sau, n cazul cel mai fericit, de a gsi metode pentru a transfera toate diferenele sectoriale ntr-o zon de cretere global.

2. Din cifrele prezentate dezagregat pe sectoare de activitate economic sau social, rezult c costurile i beneficiile posibile ale integrrii sau izolrii europene a Romniei nu sunt distribuite omogen n timp. Exist perioade n care costurile pot prevala n anumite sectoare sau chiar pe ansamblul economiei, urmate de perioade de prevalena beneficiilor. Analizele ar trebui efectuate pe termen mediu i lung, iar rezultatele discutate pe baza tendinelor evideniate ctre sfritul intervalelor de prognoz.

3. La nivel micro-economic, din punct de vedere al sectorului corporatist, costurile intagrrii vor fi, exceptnd cele financiare, directe, legate de posibilitatea gsirii resurselor necesare restructurrii i finanrii investiiilor de infrastructur (cu precdere n transporturi i sectorul informaional), costurile impactului unei competiii crescute n multe sectoare ale economiei romneti expuse Pieei Unice Europene (industriile chimic, de maini i echipamente, de prelucrare a materialelor nemetalice, de mijloace de transport).

4. Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romniei la UE n ceea ce privete agricultura i politica agricol deriv din competitivitatea i gradul redus de dezvoltare al agriculturii romneti fa de standardele comunitare. Date fiind preponderena suprafeei agricole n totalul suprafeei arabile, preponderena proprietii private i dimensiunea medie redus exploataiilor agricole, se poate afirma c Politica Agricol Comun (PAC) va avea un efect semnificativ asupra Romniei. Producia realizat de Romnia n acest sector se afl sub incidena PAC: n 2002, 57% din producia agricol a fost reprezentat de producia vegetal (dominat de cereale) care reprezint principala grup de produse sub incidena PAC, i 41% de producie animal - aflat n totalitate sub incidena politicii agricole comune. Astfel, n Documentul comun de poziie prin care s-au nchis provizoriu negocierile (la 4 iunie 2004), au fost identificate cinci domenii strategice: dezvoltarea rural, suprafa cultivabil pentru cereale, zootehnie- creterea animalelor, sectorul vitivinicol, agro-industrie (prelucrarea zahrului si laptelui).

5. Un factor esenial n asigurarea creterii economiei romneti pe termen lung i de manier sustenabil-durabil va fi reprezentat de programele care vizeaz dezvoltarea treptat a capitalului uman. Evident, pe termen scurt i mediu sunt implicate costuri inerente care apar n sfera sectorului educaional, a celui de cercetare-dezvoltare, a sectorului de sntate i a sectorului infrastructurii informaionale.

6. Este necesar creterea cheltuielilor cu educaia ca pondere n PIB. Cu o singur excepie n 1998, cheltuielile publice cu educaia ca procent din PIB au oscilat n jurul a 3%, n ciuda faptului c Legea Educaiei prevede un minim de 4%. Acest cost trebuie complementat cu eforturile pentru a realiza integrarea Romniei n spaiul european al nvmntului superior i al cercetrii, precum i redefinirea cadrului general al educaiei, formrii i calificrilor profesionale i costurile legate de recalificarea si reorientarea personalului. Dintre beneficiile implicate de adoptarea acquis-ului comunitar n ceea ce privete educaia pot fi menionate: creterea nivelului mediu de educaie, ceea ce n plan economic creeaz premisele pentru cretere a nivelului de sofisticare att a activitilor productive ct i a cererii; creterea gradului de corelare dintre abilitile pe care le dezvolt sistemul educaional i cele cerute pe piaa muncii, fapt ce contribuie la creterea gradului de utilizare a potenialului uman; asigurarea unui cadru uniform al calificrilor i standardelor ocupaionale, ceea ce va crea premisele unei bune funcionri a libertii de circulaie a forei de munc cu efecte pozitive i pe linia reglrii dezechilibrelor existente pe piaa muncii.

7. n raport cu majoritatea statelor membre ale UE, sprijinul acordat n Romnia activitilor legate de cunoatere (inovaie, cercetare-dezvoltare i nvmnt superior) este situat la un nivel sczut, ceea ce afecteaz flexibilitatea economiei noastre i a populaiei i diminueaz potenialul de cretere n viitor. Nu ntmpltor Consiliul de la Lisabona a propus ca el principal al UE atingerea statului de cea mai competitiv economie a lumii pentru UE, iar Consiliul de la Barcelona a legat aceast int de factorul esenial numit politici n domeniul cercetrii-dezvoltrii. Costurile implicate de atingerea unui astfel de obiectiv nu sunt din pcate doar cele directe care ar nsemna atingerea unui nivel de 3% din PIB cu cheltuielile totale n domeniul C-D, din care o treime cheltuieli guvernamentale, restul fiind asigurat de sectorul privat. Problema esenial este pe de o parte dificultatea extrem i costurile mari adiacente necesare pentru a impulsiona sectorul privat s creasc investiiile n C-D pe plan intern, iar pe de alt parte costul uria de oportunitate pe care l ascunde nerealizarea acestui obiectiv.

8. Din rezultatele pariale prezentate n capitolele anterioare, sectoarele care par a avea de ctigat pe termen lung, datorit proceselor specifice presau post-aderrii, sunt: serviciile de pia, care i vor continua procesul de dezvoltare nceput dup 1990 n ritm superior restului economiei, agricultura, datorit eforturilor concertate de restructurare pe care Romnia le va face cu un ajutor financiar i de capital cognitiv important din partea UE, precum i sectoarele foarte expuse competiiei internaionale care au supravieuit impactului concurenial iniial i diminurii cererii interne din primii ani de tranziie. Dezvoltarea exporturilor i importurilor va continua n ritm susinut, ceea ce va mri suplimentar competitivitatea extern a acestor sectoare.

9. n domeniul tehnologiei informaiilor si comunicaiilor costurile sunt legate de asigurarea supravegherii concurenei pe piaa serviciilor TIC, de finanarea programelor de e-Government i aplicarea Planului Europe+ i susinerea dezvoltrii infrastructurii, precum i de informatizarea sistemul educaional. Beneficiile sunt scderea tarifelor la serviciile TIC, creterea ratelor de penetrare a telefoniei i Internetului, participarea la programul eTen, dar i cele generale aduse de dezvoltarea societii informaionale (reducerea corupiei administrative, creteri de productivitate, reduceri de costuri de producie).

10. Sectoarele de activitate economico-social care pot fi afectate n viitor, cel puin pe termen scurt i mediu, de costuri superioare beneficiilor, vor fi cele relaionate cu necesitatea restructurrii pe linia proteciei mediului nconjurtor i sectoarele de utiliti publice. Piaa forei de munc poate experimenta fenomene distorsionate n anii urmtori, indiferent de scenariul ales de decidenii politici pentru dezvoltarea Romniei, nainte de a resimi favorabil efectele dezvoltrii sustenabile, ntre care vom aminti n principal generarea de locuri noi de munc.

Sectoarele care vor avea de castigat in urma aderarii Romniei la UE :

exportatorii de produse din lemn;

cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu este semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut);

cei care lucreaza in servicii

Cel mai putin favorizate sectoare sunt:

Industria chimica ;

Industria mineritului;

Cei care se s-au intors la agricultura ca la un angajator de ultima instanta

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

- Dr. Sorin FRUNZAVERDE, Dr. Constantin ONISOR- EUROPA DE SUD- EST

Bucuresti 2004

- Institutul European din Romania - Studii de impact PAIS II

-Daniel Daianu si Radu Vranceanu

-Romania si Uniunea Europeana, Editura

Polirom- Octav Bibere - Uniunea Europeana intr real si virtual

Editura ALL POLITIC-Prof. Univ. Dr. Mircea Cosea - Economia integrarii Europene - Site uri - Ministerul Integrarii Europene

- Asociatia Oamenilor de Afaceri

PAGE 3