Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa (ICDCOC Palas)

Obiectivul general : 7 DDZ Numărul/codul proiectului : 7.1.4.

Contract: 714 / 2011 Anul începerii  01.11.2011 Anul finalizării  30.06.2014 Durata (luni): 32

Denumirea proiectului

Fundamentarea sprijinului adresat conservării raselor de ovine şi caprine aflate în pericol de abandon, în baza art. 39, alin (5) al 

Regulamentului (CE) nr.1698/2005 şi realizarea unor rase româneşti de ovine specializate pentru producţia de carne, competitive pe piaţa UE

Persoana de contact ( Directorul de proiect ): Dr.Ing. Camelia Zoia ZAMFIR

Date contact ( Tel/Fax, e‐mail ): 0241639506/  0241626636/ icdoc@canals.ro

Identificarea şi caracterizarea unor populaţii de ovine şi caprine aflate în pericol de abandon(însuşiri morfoproductive, indici de reproducţie, stabilirea statusului de risc).

Crearea precursorilor a două rase româneşti de carne competitive pe piaţa U.E.Testarea performanţelor metişilor F3 la Conducătorul de proiect şi a metişilor R1 la

Partenerul 1 comparativ cu loturi martor din rasele materne.Identificarea de populaţii noi, neincluse în listă.Stabilirea nivelului de venituri şi cheltuieli cu referire la populaţiile aflate în pericol de

abandon care produc miori şi mioare de reproducţie şi crearea unei baze de datenecesară acordării de sprijin financiar pentru următoarele scheme de ajutor.

Lucrările au fost efectuate pe anumite populaţii de ovine şi caprine din rasele Merinos de Palas, Ţigaie Valahă cu Coarne în tirbuşon şi populaţii de caprine din rasele Carpatină şi Albă de Banat, aflate în pericol de abandon.

S‐au efectuat măsurători corporale şi s‐au determinat principalii indici morfoproductivi şi dereproducţie. S‐au calculat diferiţi indici corporali şi de constituţie.

A fost estimat statusul de risc pentru fiecare populaţie studiată.Se lucrează la stabilirea nivelului de venituri şi cheltuieli şi a rezultatelor economice realizate

în populaţiile de ovine care produc şi livrează miori şi mioare de reproducţie, în vedereafundamentării sprijinului financiar ce ar trebui acordat prin următoarele scheme de ajutor.

S‐au introdus în control loturile de metişi F3 şi R1 (tipul dorit), acestea fiind supuse îngrăşăriiintensive până la vârsta de 5 luni, comparativ cu loturi martor din rasele materne.

POPULAŢII STUDIATE               I.C.D.C.O.C. PALASÎN PERICOL DE ABANDON        POLIFRONIE IANCU , COMUNA VADU  

JUDEŢUL CONSTANŢASTERGHIULI GHEORGHE, COMUNA TUZLA JUDEŢUL CONSTANŢA

POPULAŢII STUDIATE              SCDCOC REGHINÎN PERICOL DE ABANDON      SCDCOC DÂMBOVIŢA

PURCARIU PETRU, COMUNA CATUNUL VECHIJUDEŢUL MUREŞGÂRLEANU ALEXANDRU, COMUNA BILCIUREŞTIJUDEŢUL DÂMBOVIŢA

POPULAŢII STUDIATE                SCDCOC CARANSEBEŞÎN PERICOL DE ABANDON        BINIŞ, DOCLIN, FOROTIC, TIROL, CARASOVA          

JUDEŢUL CARAŞ‐SEVERIN

POPULAŢII STUDIATE                  ICDCOC PALASÎN  PERICOL DE ABANDON            ANCC CAPRIROM

SCDCOC REGHINION VASILE, COMUNA  BILCIUREŞTI  

JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

POPULAŢIE STUDIATĂ                   ICHIM TEODOR, SATUL JABENIŢA, ÎN PERICOL DE ABANDON             COMUNA SOLOVĂSTRU, 

JUDEŢUL  MUREŞ

CaracteristiciPopulaţia ICDCOC

PalasPopulaţia

Polifronie IancuPopulaţia Sterghiuli

GheorgheBerbeci Oi Berbeci Oi Berbeci Oi

Greutatea corporală( kg/cap)

77,5 55 69,5 55,7 73,3 65,0

Lâna fizică ( kg/cap)

7,84 4,89 5,57 3,22 6,1 3,31

Fineţe fibre( microni)

21,91 ( 1167) 21,29 ( 1168) 22,06 ( 775)

Indicele format corporal lateral

106,74 101,15 105,99 102,04 113,98 102,11

Indicele de compactitate

127,93 126,65 128,95 126,90 129,01 126,33

Indicele oasturii 11,38 10,32 11,60 10,37 11,70 10,56Fecunditate ( %) 96,31 94,83 95,94Prolificitate ( %) 114,89 110,70 120,72

Indicele de format corporal lateral ( I l) lungimea trunchiului x 100

I l = --------------------------------înălţimea la grebăn

Indicele de compactitate (I comp.)perimetrul toracic x 100

I comp. = -----------------------------lungimea trunchiului

Indicele osaturii (I os)

perimetrul flueierului x 100I os = ----------------------------------

perimetrul toracic

Caracteristici

POPULAŢII STUDIATESCDCOC Reghin Purcariu Petru,

Cătunu Vechi, jud. Mureş

SCDCOC Bilciureşti

Gărleanu Alexandru, Bilciureşti, Dâmboviţa

Berbeci Oi Berbeci Oi Berbeci Oi Berbeci OiGreutatea corporala ( kg/cap)

65,0 41,70 63,98 42,30 52,95 36,68 55,90 37,88

Lâna fizică ( kg/cap)

3,34 2,85 3,48 2,64 3,14 2,89 3,93 3,25

Fineţe fibre( microni)

28,51 28,47 31,55 31,95

Indicele format corporal lateral

100,3 100,9 102,68 101,82 - - - -

Fecunditate ( %) 87,26 84,80 93,27 95,92

Prolificitate ( %) 114,91 119,80 101,50 104,78

ORIGINE – Ovis Paleoegyptica care a trăit acum 5000 ani în Egipt .După cucerirea Daciei de către romani a fost adusă aici din Spania de cătrecolonişti.Rasa Valahă cu Coarne în Tirbuşon aparţine ţăranilor din Nord‐Vestul României şi afost răspândită în decursul timpului în Serbia, Muntenegru şi Ungaria.Anumiţi autori cum ar fi Motolcsi (1975) şi Bokonyi (1974) susţin că oile din rasaRaţca din Ungaria îşi au originea în oaia sălbatică Argal (Ovis Ammon) din MunţiiAltai ceea ce este total inexact, argalul fiind strămoşul oilor cu coada grasă din AsiaCentrală (după Brehm ş.a.).

Indici morfo‐productivi şi de reproducţie

Specificare CategoriaPopulaţia

SCDCOC Caransebeş De Hortobagy  (Ungaria)

Varietatea albă Varietatea neagră

Lungimea şuviviţelor de lână (cm)

Berbeci 32,00 27,83 26,60

Oi 24,60 22,23 21,61

Cantitatea de lână fizică (kg/cap)

Berbeci 2,70 3,00

Oi 2,45 2,00

Greutatea corporală după tuns (kg/cap)

Berbeci 69,00 65,00

Oi 43,30 44,50

Fecunditate (%)

Oi 93,5 ‐

Prolificitate (%)

Oi 108,13 110‐120*

* După datele Asociaţiei Crescătorilor de Oi din Ungaria

Unghiul între coarne Diferenţele între populaţiile din România şi cele din Ungaria sunt foarte semnificative Valorile raportului R Diferenţele între populaţiile din România şi cele din Ungaria sunt foarte semnificative

Lungimea coarnelor* R = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐

Distanţa între coarne

Nr.crt. Specificare

Populaţii

Din România Din Ungaria

1. Portul coarnelor la berbeci Înclinat spre înainte Vertical

2. Numărul de spire a coarnelor 1,5‐2 2,5‐3

3. Culoarea jarului AlbăRuginieCafenie

RuginieNeagră

4. Culoarea lânii Albă AlbăNeagră

5.  Valoarea indicelui de arhaism 6 8

6. Indivizi cu coarne defectuoase Prezenţi Absenţi

Notă: Între populaţiile din România şi Ungaria există diferenţe semnificative pentru cele 8 însuşiri de exterior prezentate.

Însuşiri de exterior

SpecificarePopulaţia

SCDCOC Caransebeş

Proprietari sat Biniş, judeţul Caraş‐Severin

De Hortobagy

Varietatea albă Varietatea neagră

Mărimea unghiului între coarne (0)

109,44(80‐130)

118,08(95‐140)

95(90‐100)

85(80‐90)

Valorile raportului  R* = l/D 0,57(0,48‐0,63)

0,49(0,44‐0,55)

0,63 0,73

Scala de notare a caracterelor luate în considerare  în calcularea indicelui de arhaism (după A.Benadjaoud şi J.J.Lauvergne‐1991)

Nr. crt. Caracterul Notele acordate Scala de notare

1. Lungimea urechilor 0 Indicele auricular superior valorii de 0,19

1 Indicele auricular între 0,16‐0,19

2 Indicele auricular inferior valorii de 0,16

2. Cornajul 0 Berbecii şi oile sunt fără coarne

1 Berbecii au coarne, oile nu au coarne

2 Berbecii au coarne, oile au/nu au coarne

3. Mărgelele 0 Prezente ocazional

1 Absente

4. Talia 0 Înălţimea la grebăn > 70 cm

1 Înălţimea la grebăn între 60 şi 70 cm

2 Înălţimea la grebăn < 60 cm

5. Lungimea cozii 0 Indicele caudal > 0,60

1 Indicele caudal între 0,50 şi 0,60

2 Indicele caudal < 0,50

6. Profilul fronto‐nazal 0 Indicele de convexitate fronto‐nazală         < 0,95

1 Indicele de convexitate fronto‐nazală – între 0,95 şi 1,0

2 Indicele de convexitate fronto‐nazală – egal cu 1,0

7. Coloraţia 0 Cojocul alb, jarul de pe cap şi membre albe

1 Cojocul alb, jarul colorat

2 Cojocul şi jarul de pe cap şi membre, uniform colorate

3 Prezenţa a două faze de culoare  (ex.: coloraţia juvenilă la Ţigaie) 

4 Prezenţa a mai mult de două faze de culoare

lungimea coziiIndicele caudal = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐

înălţimea la grebănlungimea urechilor

Indicele auricular = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐înălţimea la grebăn

lungimea arcului fronto‐nazal Indicele de convexitate fronto‐nazală = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐

lungimea corzii arcului

Nr.crt.

Rasa Note de arhasim pentru caracterele: Indicele de arhaismUrechi

( indice auricular )

Coarne Mărgele Înălţime la grebăn

Coadă( indice caudal )

Profil faţă

Culoare

1. Valahă cu coarne în tirbuşon

0 2 1 1 1 0 1 6

2. Ţurcană de Caransebeş

1 2 1 1 1 0 1 7

3. Raţca din Ungaria 2 2 1 1 1 0 1 8

4. Ouessantine 2 1 1 2 2 2 3 13

5. Soay 1 2 1 2 2 2 2 12

Indicele de arhaismNotele şi indicii de arhaism la rasa Valahă cu Coarne în Tirbuşon 

comparativ cu Ţurcana de Caransebeş, Raţca din Ungaria şi două rase considerate primitive

După valorile indicelui de arhaism, Rasa Valahă cu coarne în tirbuşon se diferenţiază semnificativ numai faţă de raseleprimitive Ouessantine din Franţa şi Soay din Marea Britanie ( insula St. Kilda)Ovinele din aceste rase sunt de talie mică, greutatea la oi nedepăşind 30 kg/cap, coada este scurtă iar corpul esteacoperit cu păr amestecat cu fibre de lână de culori diferite. Ovinele năpârlesc primăvara.În prezent rasa Ouessantine este considerată dispărută, în insula Ouessant existând numai metişi.

Origine – strămoşul sălbatic – Capra Prisca care în prezent nu mai există Deţine în prezent 80% din efectivele din România Populaţii studiate – ICDCOC Palas‐Constanţa, ANCC Caprirom, SCDOCReghin, Ion Vasile Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa

Specificare CategoriaPopulaţii studiate

ICDCOC Palas‐Constanţa

ANCC Caprirom SCDCOC Reghin Ion Vasile Bilciureşti

Greutatea corporală (kg/cap)

Ţapi 44,43 47,28 47,17 49,63

Capre 36,00 34,85 38,22 35,92

Greutatea iezilor la fătare (kg/cap)

Masculi 1,84 ‐ ‐ 2,58

Femele 1,83 ‐ ‐ 2,36

Greutatea iezilor la înţărcare (kg/cap)

Masculi 12,00 ‐ ‐ 11,75

Femele 11,79 ‐ ‐ 10,58

Cantitatea medie totală de lapte produs (l/cap)

Capre 219,12 ‐ ‐ 283,84

Durata medie a lactaţiei (zile) 

Capre 217,00 ‐ ‐ 221,56

Cantitatea medie de lapte produs zilnic 

(l/cap)

Capre 1,01 ‐ ‐ 1,28

Indicii morfo‐productivi

Indicii de reproducţie

SpecificarePopulaţii studiate

ICDCOC Palas‐Constanţa

ANCC Caprirom SCDCOC Reghin Ion Vasile Bilciureşti

Fecunditate 97,00 82,26 90,24 88,90

Prolificitate 120,00 121,57 148,68 145,40

Performanţele iezilor la îngrăşare Iezi îngrăşaţi – 26 capete Durata îngrăşării – 123 zile Greutatea la începutul îngrăşării – 18,47 kg/cap Greutatea la încheierea îngrăşării – 34,90 kg/cap Sporul mediu zilnic – 133,00 g/cap Randamentul la sacrificare – 45,83%

Structura tisulară a carcasei ‐ %

Muşchi Oase Grăsime

63,30 24,10 12,51

Notă: Structura tisulară este asemănătoare cu a mieilor Ţurcană de aceeaşi greutate.

Compoziţia chimică a laptelui

Specificare UMDupă datele:

ICDCOC Palas‐Constanţa (2013)

N.Vermeşanu (ICZ ‐1959)

Substanţă uscată % 13,72 14,31

Grăsime % 4,09 4,84

Proteină % 3,50 3,98

Densitate g/ml 1,0324 ‐

Culoarea robei (total populaţii)

Nr.crt.

Specificare Număr indivizi Proporţia (%)

1. Albă 37 23,30

2. Maron roşcat 35 22,00

3. Neagră 29 18,20

4. Gri 27 17,00

5. Albă cu pete (negre, albe) 11 6,90

6. Gri cu pete (negre, albe) 9 5,70

7. Maron cu pete (negre, albe) 11 6,90

Total 159 100,00

Origine – S‐a format în zona Banatului prin încrucişarea rasei Carpatină cu rasa Edelweis şi mai puţin cu Saanen din Germania.

Specificare Ţapi Capre Iezi masculi Iezi femele

Greutatea corporală (kg/cap)

58,67 43,75 ‐ ‐

Fecunditate (%) ‐ 93,30 ‐ ‐

Prolificitate ‐ 166,70 ‐ ‐

Greutatea la fătare (kg/cap)

‐ ‐ 2,63 2,55

Greutatea la înţărcare (kg/cap)

‐ ‐ 12,25 11,93

Sporul mediu zilnic (g/cap) ‐ ‐ 147,03 143,84

Indicele formatului corporal lateral (%)

101,77 105,22 ‐ ‐

Indicele de compactitate (%)

123,97 117,72 ‐ ‐

Indicele osaturii (%) 11,67 10,85 ‐ ‐

Indicii morfo‐productivi

Producţia de lapte

Lapte supt de iezi (l/capră) Lapte muls (l/capră) Lapte produs (l/capră) Durata lactaţiei

Total Pe zi Total Pe zi Total Pe zi Zile

118/87 1,83 232,32 1,29 352,62 1,44 245,67

DIFERENŢA ÎNTRE  RASA ALBĂ DE BANAT ŞI CARPATINĂ

SpecificareAlbă de Banat, sat Jabeniţa, judeţul Mureş

Carpatină ICDCOC Palas‐Constanţa

± Diferenţe

Unităţi de măsură

Procente (puncte 

procentuale)

Semnificaţia

Prolificitate 166,70 120,00 ‐ + 46,70 ‐

Lapte supt de iezi 

( litri/capră )

118,87 91,51 + 27,30 + 3,00 p < 0,001

Lapte muls( litri/capră )

232,32 127,61 + 104,70 + 82,05 p < 0,001

Lapte produs (litri/capră )

352,62 219,12 + 133,50 + 60,93 p < 0,001

Durata lactaţiei (zile)

245,67 217 + 28,70 + 13,20 p < 0,05

CLASELE  DE  RISC ÎN CARE SE AFLĂ POPULAŢIILE  DE OVINE  ŞI CAPRINE ÎN FUNCŢIE  DE CREŞTEREA CONSANGVINIZĂRII PE  50  ANI

Nr.crt. Clasele de risc

ΔF – 50 (%)

1. În stare critică > 40

2. Ameninţată cu dispariţia 26‐40

3. Slab ameninţată 16‐25

4. Potenţial ameninţată 5‐15

5. În afara pericolului < 5

Creşterea consangvinizării pe generaţie =FM 81

81

NFN* = nf x pb x tf x nhnf – numărul de femele active la reproducţie;pb – procentul de femele în rasă curată în turmă;tf – dacă există tendinţa de descreştere a efectivului atunci tf = 0,7; în restul cazurilor tf = 1;nh – dacă numărul crescătorilor (turme) este mai mic de 10, atunci nh = 0,5; în celelalte cazuri nh = 1.* NFN = număr sintetic de femele de reproducţie stabilit de Comisia de

Resurse Genetice a FEZ.

ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC LA  RASELE MERINOS DE PALAS ŞI ŢIGAIE

Specificare Berbeci(capete)

Oi(capete)

NFN(capete)

Creşterea consangvinizăriiΔF% Statusul de risc

Pe generaţie Pe an Pe 50 ani

Merinos de PalasICDCOC Palas‐Constanţa

24 244 122 0,68 0,17 8,50 Potenţial ameninţată

Merinos de PalasPoilifronie DimuVadu‐Constanţa

38 638 255 0,38 0,095 4,75 În afara pericolului

Merinos de PalasSterghiuli Gheorghe

30 518 207 0,48 0,12 6,00 Potenţial ameninţată

ŢigaiePurcariu Petru

Cătunu Vechi, judeţul Mure

18 250 125 0,79 0,20 9,88 Potenţial ameninţată

ŢigaieSCDCOC Bilciureşti

15 300 150 0,91 0,23 11,40 Potenţial ameninţată

Ţigaie Gîrleanu Alexandru Bilciureşti, judeţul 

Dâmboviţa

20 196 98 0,89 0,22 11,13 Potenţial ameninţată

Ţigaie SCDCOC Reghin

22 369 185 0,64 0,16 8,00 Potenţial ameninţată

ESTIMAREA STATUSULUI  DE RISC AL  RASEI  DE  OVINE  VALAHĂ CU  COARNE  ÎN  TIRBUŞON (CRESCĂTORII ÎN EVIDENŢELE ASOCIAŢIEI JUDEŢENE A CRESCĂTORILOR DE OVINE ŞI CAPRINE CARAŞ‐SEVERIN, 

GRUPATE PE COMUNE, ANUL 2013)

Nr.crt.

Crescătoria de ovine Creşterea consangvinizării (ΔF%) Statusul de risc

Încărcătura de oi pe berbec (capete)Satul/Comuna/Judeţul

Nr. de turme

Număr de ovine Pe generaţie

Anual Pe 50 ani

Berbeci Oi NFN

1. SCDCOC Caransebeş 1 3 30 10 5,42 1,35 67,70 În stare critică

9,67

2. Sat Doclin, judeţul Caraş‐Severin 7 51 975 342 0,28 0,07 3,52 În afara pericolului

19,10

3. Sat Biniş, comuna Doclin, judeţul Caraş‐Severin

8 29 863 303 0,47 0,12 5,90 Potenţial ameninţată

29,80

4. Sat Tirol, comuna Doclin, judeţul Caraş‐Severin

3 7 104 36 2,13 0,53 26,70 Ameninţată cu dispariţia

14,40

5. Comuna Forotic 4 13 251 88 1,10 0,28 13,79 Potenţial ameninţată

19,30

6. Comuna Caraşova, judeţul Caraş‐Severin

2 10 218 76 1,41 0,35 17,68 Slab ameninţată

21,80

7. Comuna Comorişte, judeţul Caraş‐Severin

1 1 36 13 13,46 3,37 168,30 În stare critică

36

8. Comuna Grădinari, judeţul Caraş‐Severin

1 5 133 47 2,77 0,69 34,60 Ameninţată cu dispariţia

26,60

9. Comuna Bozovici, judeţul Caraş‐Severin

1 9 261 91 1,53 0,38 19,10 Slab ameninţată

29,00

10. Comuna Moraviţa, judeţul Timiş 1 28 605 212 0,51 0,13 6,32 Potenţial ameninţată

21,60

11. Comuna Ghilad, judeţul Timiş 1 5 175 61 2,70 0,68 33,81 Ameninţată cu dispariţia

35,00

12. Total 30 155 3651 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 23,60

ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC AL RASEI DE CAPRINE CARPATINĂ,AFLATĂ ÎN EVIDENŢELE ŞI CONTROLUL ANCC CAPRIROM CONSTANŢA

Nr.crt.

Populaţia de caprine

Număr de caprine Creşterea consangvinizării (ΔF%)Statusul de 

riscŢapi Capre NFN Număr capre pe 

ţap

Pe generaţie Anual Pe 50 ani

1. Asociaţia Naţională a 

Crescătorilor de Caprine Caprirom 

Constanţa

6 62 31 5,20 2,49 0,62 31,10 Ameninţată cu dispariţia

2. SC Premetalica SRL Botoşani

24 1436 718 59,80 0,52 0,13 6,62 Potenţial ameninţată

3. II Şeicaru Ion‐comuna Urecheşti, 

judeţul Bacău

8 120 60 15 1,77 0,44 22,14 Slab ameninţată

4. PFA Dulce Nicolae Călăraşi

6 125 63 20,80 2,28 0,57 28,52 Ameninţată cu dispariţia

5. SC Lumi SRL Iaşi 6 85 43 14,20 2,37 0,59 29,67 Ameninţată cu dispariţia

6. Total 50 1828 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

ESTIMAREA  STATUSULUI DE  RISC AL RASEI DE CAPRINE ALBĂ DE BANAT AFLATĂ  ÎN EVIDENŢELE  ŞI CONTROLUL ANCC CAPRIROM CONSTANŢA 2013

Nr.crt.

CrescătoriaNumăr de caprine Creşterea consangvinizării (ΔF%) Statusul de risc

Ţapi Capre NFN Număr capre pe 

ţap

Pe generaţie Anual Pe 50 ani

1. SC Remodet TMB SRL Lugoj‐Timiş

18 309 155 17,20 0,78 0,19 9,69 Potenţial ameninţată

2. SC „CGC AGRIA” SRL Piatra Neamţ, judeţul Neamţ

14 250 125 17,90 0,99 0,25 12,41 Potenţial ameninţată

3. II D’Souza Valentina Angelica sat Cosâmbeşti, judeţul Ialomiţa

12 250 125 20,80 1,14 0,29 14,30 Potenţial ameninţată

4. Total 44 809 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

ESTIMAREA  STATUSULUI  DE RISC  AL  RASEI DE CAPRINE ALBĂ DE BANAT (POPULAŢIA  STUDIATĂ ÎN ANUL 2013)

Nr.crt.

CrescătoriaŢapi 

(capete)Capre(capete)

NFN(capete)

Creşterea consangvinizării ΔF% Statusul de riscPe 

generaţiePe an Pe 50 ani

1. Ichim Teodor Sat Jabeniţa, comuna Solovostru, judeţul 

Mureş

3 45 16 4,40 1,11 55,60 În stare critică

REZULTATELE PRELIMINARE  PRIVIND  CREAREA LA ICDCOC PALAS‐CONSTANŢA A UNEI NOI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE

Specificare

Precursori F1F1

Suffolk x Merinos de 

Palas

F1Texel x Rasa de Carne Palas

Merinos de Palas Rasa de Carne‐Palas

± Diferenţe faţă de rasa maternă

1 2 3 4

Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)

308,84 316,42 259,71 268,961 faţă de 3+ 17,37%

2 faţă de 4+ 17,60%

Consumul specific de furaje

(UNC/kg spor)

4,79 4,53 5,37 4,931 faţă de 3

‐ 11%

2 faţă de 4‐ 8,10%

Randament la sacrificare (%)

48,36 51,34 44,30 48,351 faţă de 3+ 3,76 pp

2 faţă de 4+ 2,99 pp

Carcase , clasa după conformaţie

U – 67%R – 33%

E – 25%U – 75%

R – 44%O – 56%

U – 100% ‐

Carcase , clasa după grad de îngrăşare

2‐67%3‐33%

2‐100% 2‐44%3‐56%

2‐89%3‐11%

‐

REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND  CREAREA  LA ICDCOC PALAS‐CONSTANŢA A UNEI NOI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE

Specificare

Precursori F2 faţă de rasa maternă

F2.1. F2.2. Merinos de Palas ± Diferenţe faţă de Merinos de Palas

1 2 3

Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)

300,52 294,86 250,75 1 faţă de 3+ 19,85

2 faţă de 3 + 17,59

Consumul specific de furaje UNC/kg/spor

4,47 4,64 5,50 1 faţă de 3‐ 18,72%

2 faţă de 3‐ 15,63%

Randamentul la sacrificare (%)

47,50 48,15 44,80 1 faţă de 3+ 2,70 pp

2 faţă de 3+ 3,35 pp

Carcase ,clasa după conformaţie

U – 100% E – 66,70%U – 33,30%

R – 66,70O – 33,30

‐

Carcase , clasa după gradul de îngrăşare

2‐ 100% 2‐ 100% 2 – 66,703 – 33,30

‐

Notă: F2,1. = ♂ F1 Texel x Rasa de Carne x ♀ F1 Suffolk x Merinos de PalasF2.2. = ♂ F1 Suffolk x Merinos de Palas x ♀ F1 Texel x Rasa de Carne‐ PalasAmbii metişi au în genom: 25% Suffolk; 25% texel; 25% Rasa de Carne; 

25% Merinos de Palas

REZULTATE  PRELIMINARE  PRIVIND  CREAREA LA  SDCOC REGHIN A UNEI  RASE  ROMÂNEŞTI  DE  CARNE

SpecificarePrecursori F1

F1 GCN x Ţigaie Ţigaie ± Diferenţe faţă de rasa maternă1 2

Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)

263,75 211,20 + 24,90%

Consumul specific de furaje (UNC/kg spor)

5,61 6,73 ‐ 16,60%

Randamentul la sacrificare (%)

46,93 44,70 + 2,23 pp

Carcase ,clasa după conformaţie

R – 100% O – 100% ‐

Carcase ,clasa după gradul de îngrăşare

2 – 17%3 – 83%

3 – 50%4 – 50%

(carcase grase)

‐

REZULTATE PRELIMINARE  PRIVIND  CREAREA  LA SCDCOC REGHIN A UNEI  RASE  ROMÂNEŞTI DE  CARNE

SpecificarePrecursori R1 faţă de rasa maternă

R1 GCN x Ţigaie Ţigaie ± Diferenţe faţă de Ţigaie1 2

Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)

246,20 213,00 1 faţă de 2+ 15,49%

Consumul specific de furaje (UNC/kg spor)

5,23 6,24 1 faţă de 2‐ 16,19%

Randamentul la sacrificare (%)

45,37 41,59 1 faţă de 2+ 3,78 pp

Carcase ,clasa după conformaţie

U – 20%R – 60%O – 20%

R – 40%O – 60%

‐

Carcase ,clasa după gradul de îngrăşare

2 – 20%3 – 80%

3 – 60%4 – 40%

Clasa 4 – carcase grase, nesolicitate de 

piaţa UE

Notă: R1 = ♂ GCN x F1 GCN x Ţigaie (75% GCN; 25% Ţigaie).

POPULAŢII DE OVINE  ŞI  CAPRINE RECOMANDATE  SĂ PRIMEASCĂ SPRIJIN  FINANCIARPRIN  URMĂTOARELE  SCHEME  DE  AJUTOR

Nr.crt.

Populaţia(Rasa)

Localitatea(proprietar)

Caracteristici

1.Merinos Australian ICDCOC Palas‐

Constanţa

Unicat în UELână superfină

Grad ridicat de albRandament mare la spălare (> 55%)

2.Ţurcană Prolifică

Dinulescu Dumitru

Mircea Vodă, Constanţa

Prolificitate = 140%

3.Ţurcana de Brastavăţ

Comuna Brastavăţ, judeţul 

Olt

Ovinele au capul şi gâtul cu lână şi jar de culoare neagră.

Corpul este acoperit cu lână albă.

4. Caprine Albă de Banat Ichim Teodor, sat Jabeniţa, judeţul 

Mureş

Izolată reproductiv, crescută în rasă pură fără infuzie cu Saanen.

5. Ţigaie ruginie prolifică Purcariu PetruCătunul Vechi, judeţul Mureş

Prolificitate = 120%

APLICAREA ÎN  PRODUCŢIE  A  REZULTATELOR  OBŢINUTEDIN  DERULAREA  ACTIVITĂŢILOR  PROIECTULUI 7.1.4.

Oferta cercetării ştiinţifice de la ICDCOC Palas‐Constanţa

Beneficiari

Programe de conservare a populaţiilor în pericol de abandon din rasa Merinos de Palas

La solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea (ACO Dobrogea)

Programe de conservare a populaţiilor în pericol de abandon din rasa Ţigaie

La solicitarea Asociaţiilor de  Crescători din rasa Ţigaie

Program de conservare a rasei Valahă cu coarne în tirbuşon

La solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Caraş‐Severin

Program de conservare a rasei de caprine Carpatină

Program de conservare a rasei de caprine Albă de Banat

La solicitarea Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Caprine din România

Tineret mascul de reproducţie din precursorii F2, F3şi R1 a celor două rase noi de ovine de carne, în formare la ICDCOC Palas‐Constanţa şi SCDCOC 

Reghin

ACO DobrogeaAsociaţiile Crescătorilor de Ovine Ţigaie