4.teoria culorilor

8/10/2019 4.Teoria Culorilor

1/14

TEORIA CULORILOR

Un machiaj potrivit incepe cu produsele si ustensilele necesare,

dar si cu stapanirea teoriei culorilor, astfel incat fardurile sa se

potrivesca,atat cu nuanta tenului,a parului,cat si cu cea a ochilor!

Pentru a nu ne rataci in nenumarate culori si nuante de machiaj,

sa ne amintim roata culorilor, care ne va ajuta sa alegem culorile

potrivite.

Incepem prin a face distinctia intre cele doua tipuri principale de

culori: culorile primaresi cele complementare

Culorile de baza- primare- nu pot obtinute din

alte combinatii, respectiv rosu, galben, albastru.


2/14

Culorile complementare rezultate din

combinarea culorilor primare: verde, portocaliu si mov.

Culori calde vs culori reci

Observam ca in jumatatea din stanga avem nuante de oranj,

galben, galbenverde si rosuoranj, considerate culori calde", iar

in jumatatea celalta avem albastru, mov, violet, albastruverzui,

rosuviolet, considerate culori reci#.

$uloarea rosupoate atat calda,cat si rece! %aca are la baza

mai mult albastru, este rece, iar daca are mai mult portocaliu,

intra in categoria culorilor calde.

%e asemnea,verdele poate intra atat in categoria culorilor calde,

cat I in cea a celor reci! %aca in component sa are mai mult

galben, este verde cald", iar daca are mai mult albastru, este

verde rece"!

Teoria culorilor in macia!


3/14

Privind roata culorilor, observam ca ecarei culori ii corespunde o

alta, opusa ei. $u ajutorul teoriei culorilor opuse, putem acoperi

sau accentua orice culoare! Putem acoperi un ten patat, putem

evidentia culoarea ochilor sau intensica culoarea garderobei,

doar aplicand aceasta teorie!

Culorile opuse sunt : verderosu& albastruportocaliu& mov

"alben

Putem crea cele mai perfecte efecte cromatice, urmand ' reguli

de baza:

(egula ): puse una peste alta, culorile opuse se pot

estompa& (egula ': puse una langa alta, culorile opuse devin mai

intense.

*coloarea mov a cercanelor se mascheaza cu un corector

cu tenta galbuie

*cosurile se camu+eza cu un corector verde

*se foloseste verde pentru a acoperi rosu pete, semen,

vinisoare mici rosii-

* se foloseste portocaliu pentru intensicarea ochilor

albastri, pentru a masca cearcane, semne din nastere sau

vinisoare albastre

*se utilizeazagalbenpentru a estompa cearcane, alunite

sau semne si vinisoare mov

Accentuarea trasaturilor

$ea mai buna metoda de a evidentia o anumita culoare

este $O/(01/U2

Tipul de ten cald# rece


4/14

%aca tenul este cald",pigmentul pielii ind galbui, culorile

potrivite pentru realizarea machiajului sunt cele din

partea stanga a rotii culorilor!

/enul rece" are acel pigment roz.0cest gen de pigmenteste specic persoanelor cu tenul deschis la culoare si se

armonizeaza cu culorile ce se a+a in jumatatea dreapta a

rotii culorilor!

Pentru tenul rece si ochi albastri, fardul de pleoape aramiu

nu este indicat, chiar daca este o nuanta complementara

si recomandata ochilor albastri! In aceasta situatie se vor

folosi nuantele rosiaticemovulii, ce vor crea un echilibru

intre culorile rosiiportocalii complementare culorii ochilorsi albastrul complementar nuantei reci a tenului!

Pigmentul galbui al tenului cald" se armonizeaza cu

fonduri de ten in nuante de bej,spre deosebire de cel al

tenului rece",caruia i se recomanda un fond de ten

rozaliu.


5/14

3ardurile de pleoape,potrivite tenului cald sunt cele aurii,

bej, roz, gri sau olive si rujuri in culori calde de persica,

corai , caramiziu sau oranj

Teoria culorilor dup modelul RYB(red-yellow-blue) este folosit n art n general, pictur,grafic, design interior, etc. Pentru a nelege mai uor i a i!uali!a aceast teorie, se foloseteaa numitul cerc cromatic (roata culorilor sau steaua culorilor sau color wheel) " creat de#o$annes %tten.

Culorile primaresunt rou, galben i albastru (sun cunoscut&). 'ulorile primare nu sunt createprin combinarea altor culori i au cel mai nalt grad de strlucire. ceste culori sunt cele de lacare *pornesc+ celelalte culori. Prin combinarea lor n diferite proporii i cu autorulnonculorilor, se obin toate culorile din natur.

poi aem culorile secundare, create prin combinarea culorilor primare, n proporii egale, cte
http://en.wikipedia.org/wiki/RYB_color_modelhttp://en.wikipedia.org/wiki/RYB_color_model


6/14

/0123 456789 0/8#(portocaliu)

456783 56:T/29 ;7/:T/2%(indigo)

56:T/23 ;7/


7/14

combinarea albului cu negrul n proporii diferite. Toate nuanele de la alb la negru se numescgri. cest set de culori este modelul standard pentru un *smoBey eyes+ i se potriete cromatictuturor. 'ulorile acromatice (nonculorile) pot fi adugate oricrei combinaii cromatice, fr a neface grii de compatibilitate.

'ontinum cu compo!iiile monocromatice, sau n acelai sens, culorile monocromatice, adictoate nuanele unei culori.


8/14

'ulori calde de la 4albenla ;iolet-rocat, pe roata culorilor.

'ulori recide la ;erde-4lbuila ;iolet.

Dn mac$ia, cldura culorilor se potriete tipului de compleCitate a tenului, cald sau rece, dar i

cu culoarea irisului.

Importan a marourilor n machiaj :8uan ele de maro con in toate culorile principale. Pentru a ob ine maroniul se amestec o culoare primar cu complementara sa.

F%mportan a culorilor primare ca farduri poate fi sinteti!at astfel pigmentul albastru estepigmentul dominant, pigmentul ro u este un pigment intens iar pigmentul galben este pigmentluminos.

Tonuri si nuante dug?nd alb sau negru ob inem tonuridin culoarea respecti.

Armonia cromatic


9/14

Pentru a eCplica armoniile culorilor ne om auta de paleta cromatic seturile de culori care,atunci c?nd sunt utili!ate n compo!i ia unui proiect, aut la ec$ilibrul acestuia. ceste armoniipot fi ob inute prin asemnare sau contraste ntre culori.

2n set de culori asemntoare const n aria iuni apropiate de un ton ba!. /e!ultatul a fi

armonios prin utili!area culorilor similare, ns impresia de ansamblu a aea o tent general.2n set de culori contrastante a fi accentuat de o bog ie tonal, ec$ilibrul, n acest ca!, se ob ine prin anularea perceptual a culorilor (culorile sunt a e!ate pe paleta cromatic astfel nc?tcomplementarele s fie diametral opuse astfel nc?t dac ele se amestec re!ultatul a fi neutru "gri, care se afl la umtatea distan ei dintre alb i negru).stfel, folosind culori complementare (n contrast maCim) ntr-un proiect obinem un efect i!ual de neutralitatea (linite, ec$ilibru)care re!ult din perceperea i!ual a acestor culori combinate.

Armonia prin asemnarese produce ntre culori care ocup locuri ec$idistante i necinate pepaleta cromatic. nalogie pur.

'ulorile complementare sunt diametral opuse i se anulea! sin punct de edere i!ual. 'ontrastpur.

Triunghiul echidistantrepre!int contrastul perfect ntre culori.


10/14

Armonia a 2 perechi de culori complementareutili!ea! principiul contrastului dar aplicat ladou perec$i de culori opuse.

Armonia complementarelor divizate din partea unei culoricrora se adaug adiacentele (dousau patru).

Armonia monocromse ba!ea! pe o culoare creia i se adaug aria ii de lumino!itate i satura ie. 7ste o analogie limitat la un singur ton.


11/14

TEORIA GENERALA A CLORILOR

Pentru a aprofunda teoria culorilor aplicata in maBe-up este neoie de un studiu general asupraculorilor si a modului lor de actiune, pentru o apreciere completa a importantei lor in actiitatile!ilnice ale unui maBe-up artist.%n primul rand trebuie sa se tina cont de urmatorii termeni pigment, cele dimensiuni ale uneiculori, armonie si reflectia culorilor. %ntelegerea lor are un rol important in ocul nuantelordiferitelor trenduri.!" #i$mentul%ndiferent de compo!itie (pe ba!a de apa, de ulei, de ceara, lic$ide, cremoase, caBe sauminerale), sau de proenienta materiilor prime (naturala, sintetica sau minerala), toate produselede mac$ia cad sub incidenta elementului pigment, acel cea care confera culoare culorii.

%" Cele & dimensiuni ale unei culori:ceste dimensiuni auta la descrierea cat mai precisa a unei culori

Nuanta" numele culorii (rosu, portocaliu, galben, erde etc.)

Intensitate" puterea sau puritatea unei culori, saturatia sa.

'aloarea" cat de luminoasa sau de intunecata este o culoare, pe o scara de la negru laalb, cu toate nuantele de gri la miloc.

Toate culorile au o aloare de gri, asemenea imaginilor a!ute la un telei!or alb-negru. ;aloareaculorii ofera olum si dimensiune imaginii, asigura contrastul luminaGintuneric. %n maBe-up,culorile trebuie alese cu gria, astfel incat fiecare sa aiba aloare de gri diferita, eitandu-se astfelun re!ultat neinteresant, fad si ineCpresi.


12/14

8uanta, intensitatea si aloarea au neoie de eCaminari separate in designul unui mac$ia si inmiCarea produselor de mac$ia.

&" Armonia culorilor

'uantul armonie se refera la o colectie de factori placuti simturilor. %n lumea culorilor, armoniainseamna colectia de nuante care creea!a emotii captiante, placide, calde, antrenante, sen!uale

sau atenuante. :e folosesc in general H tipuri de armonii de ba!a analog, complementar,monocromatic, acromatic si triadic. ceste armonii sunt un g$id in alegerea culorilor pentrufarduri, blus$er sau ru.

Armonia analo$a este relatia dintre orice nuanta din cercul culorilor fata de cele douaculori de la stanga sau de la dreapta ei. cest efect este folosit pentru mac$iaele de !i sicel business.

Armonia monocromatica se obtine prin ariatii in aloarea si intensitatea unei singureculori. 7ste un efect special pentru un looB c$ic sau elegant.

Armonia complementara re!ulta din alaturarea unor nuante diametral opuse pe cerculculorilor. 7ste folosita in special pentru looBuri seCy si sen!uale. rmonia triadicaoricare trei nuantele care formea!a un triung$i ec$ilateral pe cercul culorilor. Perfectpentru un looB funBy.

Armonia acromatica o sc$ema fara culori, compusa din nuante de negru, alb si gri, sauorice alta culoare neutra care trece de la aloarea sa cea mai inc$isa la cea mai luminoasaIpentru looB-uri elegante, sofisticate.


13/14

(" Re)le*ia culorilor

7Cista = tipuri comune de refleCie

Aat " fara stralucire, poate fi opac sau transparentI

5ucios " cu stralucireI

Aetalic " reflectori!ant, stralucitor si netransparentI

0pac - netransparentI

Translucid " semi-transparent, usor cetosI

Tranparent - limpede, precum sticla.

TEORIA CLORII A#LICATA IN +A,E-#

5a reali!area designului unui mac$ia si in alegerea culorilor pentru fard, blus$er si ru este binesa se tina cont de armonia dintre mac$ia si culorile tinutei, dar mai important este ec$ilibrul

acestuia cu nuanta parului, a oc$ilor si a pielii.

Jardurile de oc$i si de obrai si ruurile contemporane sunt disponibile intr-un curcubeu de culoriperlate, opalescente, metali!ate, stralucitoare, mate, opace sau transparente. Pentru a fi la curentcu noutatile este neoie de o continua actuali!are cu trendurile, insa orice maBe-up artist trebuie

sa fie atent la faptul ca, desi eCista o cererea constanta pentru anumite culori, preferinteleclientilor se sc$imba continuu.

8uantele fiecarui se!on implica o paleta armonioasa de culori de la natural la intunecat sisofisticat, in stransa legatura cu preferintele publicului.

.e la teorie la practica"

sti cum functionea!a culorile in minte, pe corp sau pe fata este un aspect c$eie in intelegereafunctionarii mac$iaului. 'ulorile pot induce emotii, pot trimite semnale, pot transmiteinformatie " sunt o forta puternica. :tudiul asupra elementelor teoriei culorilor auta la

directionarea corecta a acestei forte.


14/14

4.teoria culorilor

Documents