41991526 manual curs animatori

59
CUPRINS CE ESTE ANIMATIA ?.................................................................................3 CE ESTE ANIMATORUL? ...........................................................................3 ROLUL ANIMATORULUI................................................................................................................... ............4 ETAPELE FORMARII ECHIPEI........................................................................5 TEST – ROLUL IN ECHIPA.............................................................................................................................8 GESTIONAREA CURSANTILOR DIFICILI......................................................13 GESTIONAREA SITUATIILOR DIFICILE,................................................................................................13 INVĂȚAREA PRIN EXPERINȚĂ....................................................................17 DEBRIFINGUL PROCESAREA......................................................................21 COMUNICAREA ÎN ANIMATIE......................................................................23 ASCULTAREA ACTIVĂ ................................................................................................................................ 23 FEED-BACK- UL ...................................................................................................................................... ........24 COMUNICAREA PRIN ÎNTREBĂRI...........................................................................................................27 CRITERII DE SELECTIE A JOCURILOR .................................................................................................30 JOCUL...................................................................................................................... .............................31 TIPURI DE JOCURI……………………………………………………………………………………….33 «ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI « Proiect cofinantat de Fondul Social European prin POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative 1

Upload: tibiscus-tibi

Post on 31-Oct-2014

136 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: 41991526 Manual Curs Animatori

CUPRINS

CE ESTE ANIMATIA ?.................................................................................3

CE ESTE ANIMATORUL? ...........................................................................3

ROLUL ANIMATORULUI...............................................................................................................................4

ETAPELE FORMARII ECHIPEI........................................................................5

TEST – ROLUL IN ECHIPA.............................................................................................................................8

GESTIONAREA CURSANTILOR DIFICILI......................................................13

GESTIONAREA SITUATIILOR DIFICILE,................................................................................................13

INVĂȚAREA PRIN EXPERINȚĂ....................................................................17

DEBRIFINGUL PROCESAREA......................................................................21

COMUNICAREA ÎN ANIMATIE......................................................................23

ASCULTAREA ACTIVĂ ................................................................................................................................

23

FEED-BACK-UL ..............................................................................................................................................24

COMUNICAREA PRIN ÎNTREBĂRI...........................................................................................................27

CRITERII DE SELECTIE A JOCURILOR .................................................................................................30

JOCUL...................................................................................................................................................31

TIPURI DE JOCURI……………………………………………………………………………………….33

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

1

Page 2: 41991526 Manual Curs Animatori

ETAPELE FACILITĂRII JOCURILOR ……………………………………………………………….34

ALEGEREA METODELOR DE ANIMATIE.......................................................48

EVALUAREA ÎN ANIMATIE...........................................................................48

EVALUAREA FORMATIVĂ...........................................................................................................................50

10 MODURI DE A ÎNCHEIA O SESIUNE DE ANIMATIE………………………………………………53

CA ANIMATOR AM NEVOIE SA FIU ATENT LA..................................................................................54

SFATURI PRACTICE PENTRU ANIMATOR.....................................................54

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

2

Page 3: 41991526 Manual Curs Animatori

Ce este animatia ?

Animatia este acel stimul mental, fizic si emotional care misca oamenii in a-si asuma o gama larga de experiente in care vor descoperi un grad inalt de auto-implinire, expresie de sine si sentimentul de apartenenta la o comunitate care-i influenteaza. - o forma de practica sociala orientata spre constientizarea si dezvoltarea aspectelor latente si mai putin exprimate ale potentialului uman pentru indivizi, grupuri sau comunitati.

TIPURI DE ANIMATIE

1. ANIMATIA SOCIAL –CULTURALA a aparut in Franta si este conectata cu dezvoltarea de abilitati intelectuale, culturale, fizice, sociale si practice. Sub aspect social-politic ANIMATIA este o metoda de promovare a democratiei care sustine PARTICIPAREA in viata sociala, politica, economica, culturala si internationala.

Exemplu: teatru forum, teatru invizibil, treatru legislativ, teatru social... 2. ANIMATIA CREATIV EXPRESIVA (ex.animatie stradala care ia diferite forme: teatru stradal, teatru cu umbre, jonglerii, clovnerie, manipulare de obiecte, poi-poi, papusi, pictura urbana, dans muzica...) foloseste metode interactive in general pentru grupuri cu nevoi de invatare speciale. 3. ANIMATIA DIDACTICA – folosita in principal in activitati after – school sau extrascolare. 4. ANIMATIA DE TIMP LIBER – folosita in centre educative, centre de zi, spitale, in aer liber, locuri de joaca, centre de tratament, cluburi sportive, centre de batrani , penitenciare...

Ce este animatorul ?

Termenul de animator provine din cuvântul latin animus care se traduce „suflet”,aceasta înseamnă că el este sufletul publicului cu care lucrează.

Animatorul socio-educativ are vocaţie educativă în domeniul social, cultural sausocio-cultural, sportiv, bazându-se pe tehnici educative. În virtutea acestei vocaţii, el poate participa la elaborarea unor răspunsuri privind: medierea socială, tehnicile de animaţie, iniţierea unor activităţi de animaţie, dezvoltarea şi crearea unei legături sociale.

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

3

Page 4: 41991526 Manual Curs Animatori

Toate acestea se realizează plecând de la necesităţile persoanelor care lucrează în mod direct cu publicul (copii, tineri, adulţi).

Munca de animator socio-educativ reprezintă o modalitate, un instrument derelaţionare cu publicul, folosindu-se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv. Pentru aceasta el trebuie să cunoască şi să aplice diverse practici şi tehnici de animaţie în grup, fără să neglijeze însă relaţia individuală.

În România, animatorul socio-educativ este integrat într-o echipă de animatori care realizează proiecte generale de animaţie socială, sportivă, educativă destinate unui public specific: copii şi tineri instituţionalizaţi, copii şi tineri din cadrul centrelor de urgenţă, copii ai străzii, copii şi tineri cu dizabilităţi, copii şi tineri aflaţi în dificultate, etc

Animatorul îşi organizează activitatea în cadrul unui proiect general al asociaţiei sau fundaţiei non-guvernamentale din care face parte şi în cadrul căreia lucrează, în funcţie de nevoile publicului.

Organizarea activităţii începe cu programarea acesteia şi se continua până la evaluarea finală. Animatorul coordonează, monitorizează şi întocmeşte un raport privind activitatea în derulare.

Principiile de lucru ale animatorului sunt cele ale toleranţei, autonomiei individuale,responsabilităţii sociale, respectării drepturilor copilului.

Animatia este un ansamblu complex de actiuni care determina ca oamenii si grupurile sa-si realizeze cu competenta cerintele functiilor lor, in acest caz conceptul central fiind competenta. Din aceasta perspectiva competenta presupune:

• Un volum de cunostinte deja dobandite, in concordanta cu natura sarcinilor ce urmeaza a fi indeplinite in cadrul profesiei sau posrului respectiv;

• Experienta practica de rezolvare a sarcinilor stabilite;

• Un set de aptitudini de a realiza la un nivel corespunzator sarcinile solicitate in cadrul profesiei ( in cazul nostru de animator);

• Un ansamblu de atitudini conducand spre mobilizarea persoanei in descoperirea petentialuluilatent prin experienta practica – in principal JOC.

Rolul animatorului

Rolul animatorului este acela de a activa alturi de participanti in situatii de invatare experientiala atat in cadrul non-formal cat si informal.

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

4

Page 5: 41991526 Manual Curs Animatori

Este cel care da energie procesului de invatare si inspira cu entuziasm participantii la acest proces.

• Acela de a ajuta participanții să atingă obiectivele de învățare.

• Acela de a implica participanții în procesul de învățare.

• Acela de a demonstra relevanța materialului.

• Acela de a avea grijă ca timpul şi obiectivul sunt respectate.

• Acela de a trezi interesul participanților; entuziasm + pasiune = participanți interesați.

• Acela de a monitoriza înțelegerea.

• Acela de a asculta activ.

• Acela de a crea un cadru de învățare sănătos pentru adulți

Într o oarecare măsură, credem că stilul, aşa cum este el definit ca tehnică de prezentare, este irelevant: aproape tot ce facem este acceptabil atâta vreme cât îi ajută pe participanți să învețe sau, cel puțin, nu obstrucționează învățarea. Dar stilul se referă de asemenea şi la ideile şi convingerile care stau în spatele a ceea ce facem.

Pot fi legate de aspecte privind autoritatea, controlul şi obediența. Pot avea legătură cu evaluarea inteligenței sau motivației unui anumit grup de participanți. Indiferent care sunt convingerile dumneavoastră, acestea vor afecta modul în care instruiți şi pe acela în care învață participanții. În consecință, este important să fiți conştient de ideile şi convingerile dumneavoastră pe care le aduceți în calitate de animator, pentru a şti de ce procedați astfel.

Etapele formarii echipei

Echipa reprezinta in consecinta un ansamblu de persoane care se aduna pentru un scop comun si care interactioneaza la diferite nivele.

Echipa joaca un rol foarte important pentru ca:

• constituie cel mai important mijloc de socializare si integrare sociala • contribuie decisiv la trasmiterea valorilor unei societati • ofera membrului grupului securitate si mijloace de afirmare • raspunde nevoilor de asociere si de apartenenta

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

5

Page 6: 41991526 Manual Curs Animatori

• grupul se prezinta ca un mediu si mijloc de invatare a unor roluri sociale • formeaza competente de autoevaluare prin comparatie cu ceilalti membri ai grupului • poate contribui la dezvoltarea cunostintei de sine si membrilor sai • este modalitate de afirmare sociala.

Dar care sunt eceste etape ale evolutiei unui grup, si ce trebuie sa tinem noi cont ca si ANIMATORI pentru a nu fi luati prin suprindere?

Majoritatea grupurilor traverseaza in existenta lor 5 etape: animatiea, pertubarea, Normarea, Peranimatiea si dizolvarea ( Tukman and Johnes);

• FORMAREA – este etapa de cunostere in care membri

grupului se centreaza pe stabilirea obiectivelor comune, este

etapa cunoasterii reciproce si a acceptarii celorlalti; membrii

grupului sunt usor motivati, au asteptari mari de la grup,

manifesta o oarecare anixietate in legatura cu cauza pentru

care se afla acolo, in legatura cu ce vor face ei, ceilalti, la ce

sunt ei buni. De cele mai multe ori sunt dependenti de

autoritate (adica voi) si in acest sens, rolul vostru ca

animator este mare mai ales pentru a stimula cunoasterea si

increderea.

• FURTUNA “ Storming” sau Pertubarea /: este o etapa in care s‐ar putea sa va intalniti cu conflictul care ar putea sa apara din repartitia responsabilitatilor in cadrul grupului, comportamente individuale diverse si greu de acceptat de membri grupului; membri grupului pot simti o discrepanta intre asteptarile initiatie si situatia reala, devin nemultumiti, pot sa aiba sentimente de frustrare in legatura cu scopul sau sarcinile grupului, sau pot sa aiba sentimente de confuzie; unii membri pot chiar parasi grupul;

Toate aceste semne nu sunt motive de ingrijoarea ci motive pentru a ajuta grupul sa depaseasca conflicte indiferent daca acestea sunt legate de o sarcina neclara data grupului sau din cauza unor valori diferite. Cu atat mai mult, daca cauzele se datoreaza unor valori diferit, acesta este momentul cel mai bun pentru noi ca animatori sa ajutam grupul sa gaseasca singuri solutia cea mai la indemanda‐ acceptarea

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

6

Page 7: 41991526 Manual Curs Animatori

diversitatii.

• NORMAREA (normalizarea); este o etapa centrata pe

cooperare, in care se accepta opiniile diferite, se cauta solutii

realiste; este etapa de crestere a coeziunii grupului in care sunt

stabilite reguli clare de realtionare, se da feedback, se

coopereaza; sunt mai putini membri nemultumiti, scad

animozitatile, se dezvolta sentimentul de respect reciproc,

incredere, creste stima de sine ca membru al grupului; poate fi

foarte scurt sau foarte lung. Este etapa in care sunteti pe cale

cea buna cu grupul vostru care are o dinamica buna.

• PERFORMANTA Realizarea sarcinii (performanta)‐ este etapa in

care grupul reuseste sa arate daca este capabil sa realizeze o

sarcina; membri grupului incep sa aiba sentimente pozitive fata

de apartenenta la grup, lucreaza bine impreuna, nu se simt

dependenti de lideri, se simt autonomi, se sprijina unul pe

celalat; se concentreaza pe realizarea sarcinii decat pe

nemultumire: Este etapa in care rolul vostru de animator incepe

sa scada lasand grupul sa ia fraiele activitatii sau proiectelor pe

diversitate pe care ati inceput sa le faceti. Rolul vostru este de a

stimula si a recompensa rezultatele obtinute.

• DIZOLVAREA: orice grup poate sa junga la aceasta etapa, indiferent daca lucreaza impreuna doar cateva zile sau fac un proiect sau o activitate pe termen lung impreuna. Roul nostru ca animator, este, ca in aceasta etapa sa ajutam grupul sa aiba un nou inceput: pot sa inceapa 11 impreuna o alta activitate sau proiect,sau se pot desparti. Aici este recomandat ca noi sa ajutam grupul sa realizeze ceea ce invatata in urma participarii in activitatile noastre comune, si sa‐si aleaga urmatoare directie in care vor sa porneasca.

Daca suntem constienti ca fiecare grup poate sa treaca prin aceste etape si ca in fiecare etapa avem un anumit rol, munca noastra poate sa fie mai eficienta si poate avea efecte pe termen lung.

Fiecare grup are o dinamica a sa. Cuvantul dinamica vine din cuvantul grecesc care inseamna “forta”. Asadar, fiecare grup are o viata a sa, iar dinamica unui grup inseamna

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

7

Page 8: 41991526 Manual Curs Animatori

fortele din interiorul unui grup de care noi intotdeauna trebuie sa fim constienti, “Curentii de aer si linistea din integiorul grupului nostru” ne spun pe ce drum suntem cu scopurile si activitatile pe care ni le‐am propus.

ANIMATIE :Caracteristici ale echipei :

Care este comportamentul acceptabil ?

Cine sunt ceilalti ?Vreau sa fac parte din acest grup ?Voi fi acceptat ?Ce prêt trebuie sa platesc pentru asta ?Cine este liderul ?

Cum sa facilitezi Impartasesete informatia relevanta

Incurajeaza dialogul deschisOfera structuraFaciliteaza teme de interes ale echipeiCreeaza un climat de incredere si respect

FURTUNA/Perturbarea Cum imi dobandesc autonomia ?

Caracteristici : Cat de mult voi controla oamanii din jurul meu ?

Cat control vor avea ceilalti asupra mea ?Pe cine voi tolera ?Cat de influent voi fi ?

Abordeaza problemele spre rezolvareCum sa facilitezi Stabileste reguli pentru a gasi punctele de vedere diferite

Discuta deciziile, procedurileFaciliteaza cooperarea in echipa

NORMAREACaracteristici Ce fel de relatii dezvoltam ?

Vom avea succes ca echipa ?Cum ne vom compara cu celelalte echipe ?Care este relatia mea cu liderul ?

Cum sa facilitezi Discuta deschis despre probleme si ingrijorari

Implica memebrii sa conduca procesele de grupOfera feedback pozitiv si constructivImparte sarcini cat mai mult posibil

PERFORMANTACaracteristici Sarcinile sunt definite

Relatiile sunt clareConflictele se rezolva cu usurintaDeciziile sunt luate

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

8

Page 9: 41991526 Manual Curs Animatori

Leadershipul este participativ si impartit

Cum sa facilitezi Ofera feedback atunci cand este cerut

Accepta idei noi, creativeIncurajeaza dezvoltarea si evaluarea personalaIncurajeaza membrii sa isi foloseasca toate talenteleCauta noi modalitati de crestere a capacitatii echipei

TEST DE AUTOCUNOASTERE(R. Meredith BELBIN)

Pentru fiecare sectiune se distribuie un TOTAL de 10 puncte intre raspunsurile care credeti ca descriu cel mai bine comportarea dvs. Aceste puncte pot fi distribuite intre cateva raspunsuri sau in unele cazuri poate veti dori sa dati cate un punct fiecarui raspuns sau toate cele 10 puncte unuia singur. Notati punctajul obtinut in tabelul care urmeaza.

1. Cu ce cred ca pot contribui la o echipa:a) Cred ca pot vedea si obtine foarte rapid avantaje de pe urma noilor oportunitati.b) Pot lucra bine cu o gama variata de oameni.c) Producerea ideilor este una din calitatile mele naturale.d) Capacitatea mea consta in a sustine oamenii oricand vad ca ei au ceva de valoare cu

care ar putea contribui la obiectivele grupului.e) Capacitatea mea de a urmari lucrurile pana la capat este strans legata de eficienta mea

personala.f) Sunt pregatit sa imi pierd popularitatea pentru o vreme daca stiu ca asta va duce la

rezultate bune in final.g) Imi dau seama rapid ce s-ar potrivi sa facem intr-o situatie ce imi este familiara.h) Pot oferi un mod rezonabil de rezolvare pentru diferite feluri de actiuni fara a produce

prejudicii si fara a fi partinitor.

2. Daca am un posibil neajuns in munca de echipa s-ar putea sa fie pentru ca:a) Nu ma simt in largul meu daca intalnirile (de lucru) nu sunt bine structurate si

controlate si bine conduse in general.b) Sunt inclinat sa fiu prea generos cu cei care au un punct de vedere valid dar care nu a

fost luat in considerare.c) Am tendinta sa vorbesc mult de indata ce grupul discuta despre idei noi.d) Punctele mele de vedere obiective imi creeaza probleme in a ma alatura colegilor gata

pregatit si entuziast.e) Sunt uneori privit ca plin de forta si autoritar cand trebuie sa se faca ceva.f) Imi vine greu sa conduc din frunte, poate pentru ca reactionez prea tare la atmosfera

de grup.g) Sunt capabil sa ma las atât de prins de ideile pe care le am incat pierd din vedere ce

se intampla in jur.h) Colegii tind sa ma vada ca pe o persoana care se ingrijoreaza peste masura din cauza

detaliilor sau a posibilitatii ca lucrurile sa nu iasa cum trebuie.

3. Cand sunt implicat intr-un proiect cu altii:a) Am aptitudinea de a influenta oamenii fara a face presiuni asupra lor.

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

9

Page 10: 41991526 Manual Curs Animatori

b) Vigilenta mea ma face ca in general greselile datorate lipsei de grija sau omisiunile sa nu aiba loc.

c) Sunt pregatit sa preiau controlul ca sa fiu sigur ca o intalnire nu este o pierdere de timp sau ca se ignora obiectivele principale ale intalnirii.

d) Se poate conta pe mine cand e nevoie de o contributie originala.e) Sunt intotdeauna gata sa sprijin o sugestie buna cand este in interesul comun.f) Sunt foarte interesat sa aflu care sunt ultimele noutati in privinta noilor idei si

desfasurarea lor.g) Cred ca cei din jur apreciaza capacitatea mea de a hotari la rece.h) Se poate conta pe mine pentru ca toata munca esentiala sa fie organizata cum trebuie.

4. Abordarea mea caracteristica fata de grup consta in:a) Am un fel de linistit in a-mi manifesta interesul de a-mi cunoaste colegii mai bine.b) Nu ma opun schimbarii opiniei celorlalti sau sa am un punct de vedere singular.c) De obicei pot gasi argumente necesare pentru a combate o propunere lipsita de sens.d) Cred ca am talentul de a face lucrurile sa mearga odata ce un plan trebuie pus in

aplicare.e) Am tendinta de a evita ceea ce este evident si de a scoate la iveala aspecte

neasteptate.f) Aduc o nota de perfectionism in orice munca de echipa pe care o fac.g) Sunt gata sa ma folosesc de contractele facute in afara grupului.h) Desi sunt interesat de toate punctele de vedere prezentate nu ezit sa ma hotarasc odata

ce trebuie luata o decizie.

5. Obtin satisfactie intr-o munca deoarece:a) Imi place sa analizez situatiile si sa cantaresc toate sansele posibile.b) Sunt interesat sa gasesc solutii practice la problemele ivite.c) Imi place sa simt ca adopt relatii de lucru bune.d) Pot avea o influenta puternica in luarea deciziilor.e) Pot intalni oameni care au ceva nou de oferit.f) Pot sa-i fac pe oameni sa cada de acord in urmarea cursului necesar unei actiuni ce

trebuie indeplinite.g) Ma simt in elementul meu cand pot acorda unei sarcini intreaga mea atentie.h) Imi place sa gasesc un subiect care sa-mi stimuleze imaginatia.

6. Daca mi se da deodata o sarcina dificila ce trebuie sa o rezolv intr-o perioada de timp limitat si cu persoane cu care nu am mai lucrat:a) M-as simti ca si cum as vrea sa ma retrag intr-un colt pentru a stabili modul

de a depasi impasul inainte de a stabili solutia.b) As fi gata sa lucrez cu persoana care a aratat cea mai pozitiva abordare

indiferent cat de dificila ar fi persoana.c) As gasi un mod de a reduce marimea sarcinii prin a stabili cu ce poate

contribui mai bine fiecare membru al echipei.d) Dorinta mea de a urgenta lucrurile va ajuta la indeplinirea sarcinilor la timp.e) Cred ca mi-as reprima nelinistea de a atinge scopul in pofida oricaror

presiuni.f) As fi pregatit sa iau o atitudine conducatoare pozitiva daca as simti ca nu se

face nici un progres.

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

10

Page 11: 41991526 Manual Curs Animatori

g) As deschide o discutie cu dorinta de a stimula noi idei si de a face lucrurile sa se miste.

7. In legatura cu problemele la care sunt predispus cand lucrez in echipa:a) Sunt capabil sa-mi manifest nerabdarea cu cei care obstructioneaza

progresul.b) Cei din jur m-ar putea critica pentru ca sunt prea analitic si insuficient de

intuitiv.c) Dorinta mea de a fi sigur ca lucrurile s-au facut bine poate tine din loc treaba.d) Am tendinta de a ma plictisi repede si ma bazez pe unul sau doi membri ai

echipei care sa ma scoata din aceasta stare.e) Imi este foarte greu sa pornesc daca scopurile actiunii nu-mi sunt clare.f) Cateodata nu reusesc sa explic si sa clarific dacat cu mare greutate punctele

complexe ce se ivesc.g) Sunt constient ca trebuie sa-i rog pe ceilalti sa faca lucrurile pe care eu nu la

pot face.h) Ezit in a-mi prezenta punctele de vedere cand vad ca intampin o reala

opozitie.

Puneti scorul acordat fiecarui raspuns in casutele aferente:Sectiune

a b c d e f g h 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Pentru interpretarea testului de autocunoastere, studiati urmatoarea fisa de analiza:

Transpuneti punctajele preluate din tabelul anterior, introducandu-le unul cate unul in tabelul de mai jos. Adunati apoi punctajul obtinut pe fiecare coloana si treceti totalul pentru fiecare sectiune.

Sectiune I C M IN IR ME LE F 1 g d f c a h b e 2 a b e g c d f h 3 h a c d f g e b 4 d h b e g c a f 5 b f d h e a c g 6 F c g a h e b d 7 e g a f d b h ctotal - - - - - - - -

Interpretarea punctajelor totale:

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

11

Page 12: 41991526 Manual Curs Animatori

Punctajul maxim va indica cat de bine poate persoana in cauza sa se faca remarcata in cadrul unei echipe. Urmatorul punctaj mare indica rolul spre care se poate indrepta persoana in cazul in care pentru vreun motiv sau altul exista o cerinta mai mica in cadrul echipei de a ocupa rolul cu cel mai mare punctaj obtinut de persoana respectiva.

Cele mai slabe doua punctaje in cadrul echipei indica posibile arii de slabiciune. Dar, in loc de a incerca sa schimbati atitudinea managerului in aceste arii, ar fi mai bine sa se ceara sprijinul unui coleg cu calitati complementare.

Experienta obtinuta pana acum cu ajutorul acestui test indica ca cele mai preferate roluri pentru comitetul director sunt cele de Modelator, iar cele mai putin preferate cele de Finalizator. Se poate concluziona deci ca imaginea tipica a managerului este de a initia actiuni, de a impinge lucrurile mai departe, de a fi extrovertit si de a actiona prompt dar slab in ceea ce priveste urmarirea proceselor de lucru. Aceasta concluzie trebuie tratata insa cu unele rezerve, deoarece la orice chestionar exista tendinta de a fi mai popular decat ceilalti. De aceea, aste util sa vedem cum reactioneaza in general fiecare membru al achipei in comparatie cu comitetul director.

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

12

Page 13: 41991526 Manual Curs Animatori

ROLUL ÎN CADRUL ECHIPEI , CONFORM TESTULUI BELBIN

TIPUL Cel mai bun rol Calităţi caracteristice Slăbiciuni acceptabile

Atitudini de evitat

COORDONATOR(C)

Organizează munca echipei , foloseşte calităţile şi talentul membrilor echipei, delegă sarcinile

Bun comunicator, inspiră încredere, calm, oferă motivaţie,încrezător, controlat,bun ascultător

Poate fi manipulativ, nu este în mod special creator

Competiţia cu ceilalţi în defavoarea admiterii calităţilor lor, abdicarea de la conducere în faţa opoziţiei sau a apatiei

LUCRĂTOR AL ECHIPEI(LE)

Ajută pe ceilalţi, promovează un mod de lucru cooperant şi eficient, valoros în perioada de criză

Diplomat, sociabil, flexibil, conciliant, sensibil, adaptabil

Indecis, în special în perioadele de criză

Alăturarea cu un singur membru al echipei, evitarea deciziilor, competiţia pentru opoziţie

INOVATOR(IN)

Sursă de inovaţii; generează noi idei; găndire spre soluţii alternative în rezolvarea problemelor

Creator, introvertit, reacţionează la laude şi critici, poate lucra singur, abordări”neortodoxe”, plin de imaginaţie, serios

Poate ignora practicul şi refuza protocolul; capul în nori; poate fi uneori nestăpânit.

A pune prea mult efort pentru interesele proprii în detrimentul celor ce ţin de echipă, a se simţi ofensat şi a se retrage; a crea “bisericuţe” sau a se întrece cu alţi inovatori

MONITOR/ EVALUATOR(ME)

Analizază ideile; evaluează sugestiile; monitorizează obiectivele

Judecăţi de valoare; prudent; fără emoţii; perspicace;

Mişcările greoaie; lipsa de inspiraţie; arareori îi inspiră pe cei din jur

Critici lipsite de tact faţă de ideile colegilor; competiţia cu coordonatorul şi inovatorul; constanţa remarcilor negative

IMPLEMENTATOR(I)

Transpune planurile în scheme concise; foloseşte abordări sistematice; vede latura practică

Auto-disciplinat; munceşte din greu

Lipsa de flexibilitate; îi displac ideile neverificate; se adapteză doar dacă i se spune “de ce”

Competiţia pentru poziţie fără a fi loial ideilor sau organizaţiei; critici neconstructive la sugestiile altora; a părea de neclintit

FINALIZATOR(F)

Se asigură că nimic nu a fost scăpat din vedere; urmăreşte lucrurile pănă la capăt; atenţie deosebită pentru detalii

Meticulos Ezitare în a delega; îngrijorări; poate părea prea pedant cu detaliile

Scăderea moralului prin critici sau îngrijorări; concentrarea asupra detaliilor în detrimentul vederii de ansamblu

MODELATOR(M)

Modelează activitatea echipei; modifică starea de inerţie; produce urgentarea acţiunilor

Dinamic; produce schimbări; fire decshisă; gereu de condus

Tendinţa spre asprime sau grosolănie; nerăbdarea; iritabilitatea

Asumarea unei prea mari autorităţi; competiţie cu IN sau ME; graba de a “vota” pentru a ajunge la o concluzie

INVESTIGATOR DE RESURSE(IR)

Răspunde la întrebări ; explorează noi idei sau posibilitaţi; negociază resursele; multe contacte

Entuziast; bun comunicator; fire deschisă ; curios

Atenţie de scurtă durată; indisciplină; se plictiseşte uşor; lipsa capacităţii de a urmări lucrurile pănă la capăt

A deveni neproductiv; păstrarea informaţiilor pentru sine; explorarea propriilor idei mai intens decăt pe cele ale celorlalţi

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

13

Page 14: 41991526 Manual Curs Animatori

Gestionarea Cursantilor Dificili

Certaretul Ramaneti calm,nu va lasati antrenati in dicscutiile lor,Abordati mijloace de training in grup pentru al impiedica sa monopolizeze

discutiile.

Inteleptul Este un ajutor nepretuit pentru dumneavoastra. Stimulati‐l si incurajati‐lastfel incat sa isi aduca aportul cat mai des la desfasurarea activitatilor

Atotstiutorul Faceti astfel incat ceilalti membrii sa ii submineze teoriile

Guralivul Intrerupeti‐l cu tact si limitati timpul pentru a raspunde si a‐si exprimaopiniile

Timidul Adresati intrebari usoare si atrageti‐i atentia asupra temelor interesanteastfel incat sa ii sporiti incerederea in sine

Opozantul Expuneti ideile lui si daca este posibil folositi cunostintele si experienta lui

Somnorosul El nu este interesat de nimic.de aceea solicitatii parerea si determinati‐l sadea exemple

Marele senior Nu il criticati. Folositi tehnica da, dar….

Gestionarea Situatiilor Dificile

Conflicte Si � Aminteste ti sa neintelegerile pot6 sa fie constructiveArgumente � Intreaba ce l a facut pe participant sa aiba aceea persectiva

� Fa o pauza daca este necesar� Fa un rezumat asupra faptelor si emotiilor traite si care au cauzat

aceasta situatie

Repetitie � Recunoaste calitatile vorbitorului,� Aminteste ca s a discutat despre tematica sau ca se va discuta in

viitor� Intreaba grupul daca au si ei neclaritati cu privire la tema� Continua intr un mod politicos

Liniste � Linistea poate sa fie un semn de reflectie, nu este semnul doar alconfuziei si plictiselii

� Pune intrebari deschise

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

14

Page 15: 41991526 Manual Curs Animatori

Atac verbal

Atac fizic

• Stati intre participanti • Reaminteste regulile grupului • Ia pauza • Intelege mai bine motivele izbucnirii

• Opreste imediat sesiunea • Stabileste cu echipa care este planul de actiune

• Se reprogrameaza sesiunea

Exemple de :‐ „gândirea de grup”: posibilitatea alterării eficien ei grupului pentru aprobleme care potpăstra cadrul normativ existent;apărea în cadrul- „lenea socială”: scăderea performan elor individuale, realizarea şiactivității de grup rezolvarea sarcinilor de lucru fiind lăsate pe seama grupului,

scade implicarea individuală;- ineficien a grupului referitor la deciziile de rutină sau luate sub

presiunea timpului;- oamenii se comportă diferit când se află în grupuri diferite; - înclinarea grupului spre conservatorism şi spre compromis;

- dificultatea unei persoane adulte de „a şi dezvălui” personalitatea în fata celorlalti;

- dezvoltarea subgrupurilor.

«ADMINISTRATIA PUBLICA IN SLUJBA CETATEANULUI «

Proiect cofinantat de Fondul Social European prinPOS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

15

Page 16: 41991526 Manual Curs Animatori

ABORDAREA CONFLICTELOR- CHESTIONAR –

Citiţi afirmaţiile de mai jos şi apoi indicaţi cât de tipic este pentru fiecare dintre acţiunile dumneavoastră, folosind următorul sistem de notare:

5 – foarte frecvent; 3 – uneori; 1 – niciodată.4 – frecvent; 2 – rareori;

Nr. Afirmaţia Punctaj1 Este mai uşor să te abţii decât să te retragi dintr-o ceartă.2 Dacă nu poţi face pe cineva să gândească la fel ca tine, fă-l să facă ceea

ce gândeşti.3 Cu vorbe frumoase se cuceresc inimile.4 O mână spală pe alta.5 Hai să ne gândim împreună.6 Când doi se ceartă, cine tace primul este mai înţelept.7 Puterea învinge binele.8 Vorba dulce mult aduce.9 Mai bine jumătate decât nimic.10 Adevărul stă în cunoştinţe, nu în părerea majorităţii.11 Cine fuge din luptă va trebui să mai lupte o dată.12 Bătălia este câştigată numai când duşmanii sunt puşi pe fugă.13 Omoară-ţi duşmanii cu bunătatea ta.14 Un schimb drept nu produce nici o ceartă.15 Nimeni nu are ultimul răspuns, dar fiecare poate contribui cu ceva.16 Stai departe de cei care nu sunt de acord cu tine.17 Bătăliile sunt câştigate de cei care cred în victorie.18 Vorbele bune valorează mult şi nu costă nimic.19 Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.20 Numai cel care nu crede că deţine adevărul absolut poate beneficia de

adevărurile altora.21 Evită persoanele certăreţe pentru că îţi vor face viaţa un iad.22 Cine nu pleacă îi face pe alţii să plece23 Vorbele bune asigură armonia.24 Cadourile apropie prietenii.25 Adu tu conflictele la suprafaţă şi tratează-le direct: numai aşa se pot

descoperi soluţiile cele mai bune.26 Cel mai bun mod de a trata conflictele este de a le evita.27 Bate cu pumnul în masă dacă vrei să obţii ceva.28 Blândeţea triumfă asupra mâniei.29 O parte din ceea ce vrei este mai bine decât nimic.30 Sinceritatea, onestitatea şi încrederea mişcă şi munţii.31 Nimic nu este aşa de important încât să merite să lupţi pentru a-l obţine.32 Există două feluri de oameni: învingătorii şi învinşii. 33 Când cineva te loveşte cu o piatră, loveşte-l cu un fulg.34 Când fiecare cedează jumătate se poate ajunge la o înţelegere dreaptă.35 Săpând mereu descoperi adevărul.

Treceţi rezultatele obţinute în tabelul următor şi faceţi totalul pe fiecare coloană:

I II III IV V1 2 3 4 5

Page 17: 41991526 Manual Curs Animatori

6 7 8 9 1011 12 13 14 1516 17 18 19 2021 22 23 24 2526 27 28 29 3031 32 33 34 35Total Total Total Total Total

Răspuns:

I. BROASCA ŢESTOASĂ (Evitarea)Broasca ţestoasă se retrage în carapacea ei pentru a evita conflictul. Ea

renunţă la scopurile şi relaţiile ei personale ce crează conflicte sau cu care este în conflict. Broasca ţestoasă crede că nu există speranţă în a încerca să rezolvi un conflict. Se simte neajutorată. Crede că e mai uşor să te retragi (fizic şi psihologic) dintr-un conflict decât să accepţi confruntarea.

II. RECHINUL (Forţarea)Rechinul încearcă să îşi domine adversarii făcându-i să accepte soluţia lui

într-un conflict. Scopurile lui personale sunt foarte importante pentru el, în timp ce relaţiile interpersonale au o importanţă minimă. Caută să-şi atingă ţelurile cu orice preţ. Nu-l interesează nevoile celorlalţi. Nu-l interesează dacă ceilalţi îl plac sau îl acceptă. Rechinul presupune că un conflict se rezolvă când o persoană câştigă şi cealaltă pierde. El vrea să fie câştigătorul. A câştiga îi dă un sentiment de slăbiciune, neadaptare şi ratare. Încearcă să câştige prin atac, copleşire şi intimidare.

III. URSULEŢUL (Acomodarea)Pentru ursuleţ, relaţiile interpersonale sunt foarte importante în timp ce

propriile scopuri au o importanţă mică. Ursuleţul doreşte să fie plăcut şi acceptat de ceilalţi. El crede că ar trebui evitate conflictele în favoarea armoniei şi mai crede, de asemenea, că oamenii nu pot discuta în contradictoriu fără a strica relaţiile dintre ei. Se teme că, dacă va continua conflictul, cineva va avea de suferit şi asta va compromite relaţia cu acea persoană. Este în stare să renunţe la scopurile personale pentru a păstra o relaţie cu cineva. Ursuleţul spune: „Renunţ la scopurile şi interesele mele, te las să obţii ce doreşti din dorinţa de a mă face plăcut ţie.” Ursuleţul încearca să aplaneze conflictul din teama de a nu periclita relaţia cu cineva.

IV. VULPEA (Compromisul)Vulpea este interesată în aceeaşi măsură atât de scopurile personale, cât şi

de relaţiile cu ceilalţi. Vulpea tinde spre compromisuri: renunţă parţial la scopurile ei, convingând cealaltă tabără să facă la fel. Într-o situaţie conflictuală, soluţia vulpii va fi ca fiecare parte implicată să câştige ceva – soluţia de mijloc. Este capabilă să renunţe parţial la scopurile şi relaţiile ei pentru a ajunge la o înţelegere.

V. BUFNIŢA (Consensul)Bufniţa preţuieşte extrem de mult atât scopurile personale, cât şi relaţiile

interpersonale. Ea vede conflictele ca probleme ce trebuie rezolvate şi caută soluţii care să satisfacă atât interesele personale, cât şi cele ale taberei adverse. Bufniţa vede conflictul ca o metodă de îmbunătăţire a relaţiilor prin reducerea tensiunii dintre două persoane. Încearcă să pornească o discuţie ce priveşte conflictul ca problemă.

Page 18: 41991526 Manual Curs Animatori

Prin căutarea soluţiilor care să satisfacă ambele părţi, bufniţa menţine relaţiile. Bufniţa nu este mulţumită până când tensiunile şi sentimentele negative nu au fost pe deplin rezolvate.

Invatarea prin Experienta – Ciclul Învatarii

Ciclul invatarii, dupa Kolb

Experienta concreta[a face]

Transfer/Aplicare/Idei/soluReflectare/Observare

[a simti]tii

[a testa]

Generalizari/Interpretari[a gândi]

Diagrama Kolb

Învatarea este transanimatiea experientei în cunostinte utile

Ciclul învățării necesită ca participantul să treacă prin cele patru faze diferite ale procesului de învățare. Învățarea efectivă necesită abilitatea de a aplica lucrurile pe care le înveți în faza 3, în care formulezi principiile bazate pe analiza din faza 2 a experienței pe care ai făcut o în faza 1.

Acest lucru nu este uşor pentru oricine, mai ales pentru persoanele care învață citind. Învățarea adultului necesită participarea activă, implicarea participantului în procesul de învățare.

Rolul animatorului în acest context este de a ajuta participantul să treacă prin acest proces. Un bun animator trebuie să aibă competența de a face participantii să înțeleagă ce reprezinta fiecare fază, facilitand procesul de învățare.

Page 19: 41991526 Manual Curs Animatori

Tipuri de întrebări pe care le adresează animatorul participanților.

Ce se întîmplă în faza 1: Experiența

Participantul descopera informații noi, care necesită răspunsuri.

Activități de folosit:Rezolvarea problemei în grup Demonstratii

Studii de caz Jocuri

Jocuri de rol teme pt. grup

Vizite în teren brainstorming

Rolul animatorului:Rolul principal al animatorului în faza 1 este acela de a structura. Ea sau el trebuie să prezinte obiectivele activităților, să clarifice norme şi reguli şi să fixeze limite de timp. Prezentarea informațiilor se face într un mod accesibil pentru participanți (care vin cu experiențe anterioare de învățare mai ales prin lectură). Căi eficiente de stimulare a interesului grupului include folosirea ajutoarelor vizuale şi stimularea întrebărilor din partea grupului, pentru ca scurta prezentare să fie cît mai activă.

Pentru activitățile în grupuri mici, animatorul are nevoie să se asigure că sarcina care trebuie efectuată este clară pentru toată lumea. De aceea, este util ca sarcina (“tema”) să fie notată pe o coală A 0, sau pe foi de lucru A 4 care se înmanează participanților, la fel şi întrebările la care se va răspunde prin discuția ulterioară exercițiului din faza 1. În plus, grupurile mici funcționează mai bine cînd membrii săi îşi asumă responsabilități: lider de discuții / moderator, monitorul timpului, secretar şi raportor / purtător de cuvînt.

Cum procesarea se va desfăşura mai ales în faza următoare, în faza actuală, animatorul poate pune cîteva întrebări fiecărui grup mic, pentru a facilita progresiunea acestuia în ceea ce are de făcut. Aceste întrebări pot să includă de exemplu:

• Aveți întrebări despre sarcină / despre ceea ce aveți de făcut ?• Mai sunt şi alte lucruri pe care aveți nevoie să le ştiți pentru a vă face tema / sarcina / treaba bine

• Cum merge ?• V ați gîndit la…. ?• Ați putea fi mai specific ?

• Ați putea spune mai mult despre…? V ați putea gîndi la altă alternativă ?• Sunteți gata să vă treceți munca pe o coală A 0 / flipchart ?

• Aveți nevoie de mai mult timp pentru a termina

Ce se întîmplă în faza 2: Reflectarea experienței

Page 20: 41991526 Manual Curs Animatori

În această fază, participanții extrag informațiile dezvoltate în faza 1. Ei vor utiliza aceste informații pentru a dezvolta chei ale învățării temei / subiectului în faza următoare, dar mai întîi au nevoie să analizeze experiența.

Activități de folosit:Discuții în grupuri mici

Discuție în grupul mare / forum de discuțiiPrezentări făcute de participanțiRaportări din partea grupurilor

Rolurile animatorului:Rolul major în faza doua este de a ajuta participanții să reflecteze la ce s a întîmplat în timpul fazei 1. Acest lucru înseamnă că participanții trebuie să se concentreze asupra semnificațiilor experienței, iar animatorul trebuie să se asigure că aspecte importante legate de respectiva experiență nu sunt ignorate.

Un mod eficient de a ajuta participanții să reflecteze este adresarea întrebărilor despre ce s a întîmplat şi despre modul în care au reacționat participanții. Faza 2 este etapa în care participanții îşi împărtăşesc idei şi reacții între ei.

Mai jos sunt cîteva exemple pentru tipurile de întrebări pe care le pune animatorul:Ce s a întîmplat ?Ce ați simțit cînd…. ?A simțit cineva altceva / diferit ? Ce ați observat despre….?Ce simți legat de această experiență ?Mai sunt şi alte persoane care au simțit la fel ?Sunteți de acord / în dezacord cu ceea ce spun ei ? Puteți argumenta?Doreşte cineva să adauge ceva ?Vă surprinde acest lucru ?Realizați că… ?De ce nu ai (făcut)… ?

Notați că animatorul foloseşte întrebări deschise pentru a stimuladiscuțiile despre experiența din faza 1.

Ce se întîmplă în faza 3: Generalizarea experienței

In aceasta faza, participantii au nevoie sa interpreteze ceea ce s a discutat in faza 2, in scopul de a determina care sunt lectiile invatate din aceste discutii (care este “morala”). Acest lucru inseamna ca participantul trebuie sa se concentreze asupra informatiiilor si sa decida ce au insemnat pentru ea / el; cu alte cuvinte, participantul extrage principiile sau lectiile (“morala”) invatate din experienta (faza 1) si discutarea ei (faza 2 ).

Rolul major al animatorului:

Page 21: 41991526 Manual Curs Animatori

Rolul animatorului in faza 3 este mai degraba cel conventional al educatorului “, acela de a ghida participantul. Mai mult decit in oricare alta faza, in aceasta etapa animatorul are nevoie sa fie foarte bine informat in legatura cu subiectul abordat (tema), sa stapineasca perfect toate aspectele respectivului subiect, si sa aiba credibilitate in ochii participantilor, care sa o / il considere o buna sursa de informatii. Aceasta nu inseamna ca animatorul trebuie sa furnizeze toate raspunsurile in timpul acestei etape, pentru ca, in fapt, participantul va internaliza mai bine noutatile invatate daca membrii grupului vor trebui sa isi gaseasca singuri raspunsuri pentru ei insisi / ele insele.

Ca un ghid, animatorul ajuta participantul sa se focalizeze asupra implicatiilor a ceea ce s-a intimplat in timpul experientei (fazei 1) si fazei 2, astfel ca participantul sa devina constient ca a invatat ceva nou. Sunt doua modalitati de baza pentru abordarea acestui aspect: animatorul face un sumar pentru participant / grup (printr-o scurta prezentare sau citirea concluziilor) sau poate recurge la intrebarile potrivite, care ajuta / abiliteaza participantii sa ajunga la propriile concluzii (asa cum se intimpla de exemplu in exercitiile pentru realizarea consensului). Ultimul mod de abordare necesita din partea animatorului abilitati solide de facilitare, precum si cunoasterea perfecta a subiectului.

Citeva intrebari utile pe care le-ar putea adresa animatorul sunt:

• Ce ai invatat din aceasta ?• Ce semnificatii au toate acestea pentru tine ?• Cum se potrivesc intre ele lucrurile despre care vorbim ?• Ati sesizat nuante noi in legatura cu… ?• Ce aspecte majore au aparut ? Ce se desprinde de aici ?• Este aici vreo lectie de retinut ?

• Cu ce se asociaza aceasta ? Are legătură cu …?

Ce se întîmplă în faza 4: Aplicarea ( TRANSFER)Pentru ca participantul să simtă că sesiunea a avut nişte semnificații, ea sau el trebuie să raporteze ceea ce a învățat / noile cunoştințe la propriile situații de viață. În timpul fazei 4, participantul face conexiuni între situațiile create în atelierul de animatie şi situațiile din lumea reală. Legătura poate fi întărită prin practicarea a ceea ce s a învățat nou şi prin planul individual de practicare a noilor abilități şi cunoştințe, care va fi pus în aplicare după încheierea atelierului.

Activități de folosit:Practicarea abilităților noi (în timpul atelierului)

SimulareaPlanificarea acțiunii (în scopul fixării noilor abilități)

Lista de controlActivități în teren

Discuții

Rolul animatorului:Rolul major este acela de antrenor al participantului. Participantul încearcă să aplice noutățile, iar animatorul aprobă, întăreşte, corectează, dar mai ales

Page 22: 41991526 Manual Curs Animatori

încurajează participantul să îşi amelioreze abilitățile noi. Întrebarea cheie a acestei faze este: “Cum aş putea să fac acest lucru diferit data viitoare ?” (pentru a fi şi mai bine)

Întrebările pe care animatorul le poate pune includ şi:

Ce ți a plăcut cel mai mult în legătură cu asta?Ce ți a fost cel mai dificil ?Cum vei putea aplica acest lucru acasă, după atelier ?Te poți imagina făcînd acest lucru peste două săptămîni ?Ce crezi că vei exersa cel mai mult după atelier ?Ce crezi că îți va fi cel mai dificil cînd vei folosi noile abilități ?Cum o vei face diferit comparativ cu ceea ce ai făcut pînă acum ?Cum s ar putea ca acest exercițiu să fie şi mai semnificativ pentrutine ? (ca această practică să aibă şi mai mult sens)Exersînd noile abilități după încheierea atelierului, anticipați vreorezistență ?Sunt arii în care simțiți că aveți nevoie de mai multă practică ?Care sunt întrebările pe care ai dori să le mai pui ?Cum ai putea să faci acest lucru mai bine ?

DEBREAFING‐UL

DEFINITIE Este procesul de reflectie asupra experientelor activitatii, una sau maimulte intalniri, sesiuni, discutii in care acest process de reflective are loc.Grupul de dicutii are scopul de a clarifica reactiile, gandurile siraspunsurile ca urmare a experientei traite.

Etape Descrierea: Ce s‐a intamplat (nu faceti judecati de valoare deocamdatadebreafing sau sa incercati sa trageti conluziile.

Sentimente: Care au fost reactiile si sentimentele voastre? Nu incepetisa analizati cele spuse.Evaluare: ce a fost rau si bun in aceasta experienta? Faceti judecati devaloareAnalizare: ce puteti sa invatati din aceasta situatie? Ce s‐a intamplat defapt? Au fost experiente similare sau diferite?Concluzii: Ce concluzie putem sa tragem? Ce ati invatat fiecare dinaceasta experienta despre voi insiva?Actiunea personala: Ce vei pune in practica si cum vei pune in practicacele invatate?

Procesarea este un instrument valoros care• Mobilizeaza gandirea cursantilor de la un nivel superficial la un nivel adanc de

interpretare a unui subiect;• Construieste o comunicare eficienta permitand fiecarui cursant sa contribuie si

incurajeza respectul pentru toate punctele de vedere;• Poate fi folosit atat in grupuri cat si individual;• Poate fi folosit la inceputul sau sfarsitul unei sesiuni/curs;• Este folosit in evaluarea progresului unui grup.

Intrebarile ORID

Page 23: 41991526 Manual Curs Animatori

• Intrebari OBIECTIVE

• Intrebari REFLECTIVE

• Intrebari INTERPRETATIVE

• Intrebari DECIZIONALE Intrebari OBIECTIVE Date, informatii, simturi

• Folosite pentru a ilustra informatiile si datele observabile despre un eveniment;

• Sunt de obicei intrebari senzoriale legate de auz, vaz, miros, gandire. Intrebari REFLECTIVEEmotii, sentimente, stari sufletesti, amintiri, asocieri mentale;

• Constientizarea faptului ca fiecare membru din grup are o reactie fata de o experienta;• Ce simt membrii grupului cu privire la o experienta: suparare, frustrare, incantare;• Evocarea unei game variate de sensuri, intuitii, amintiri, emotii, imaginatie din partea

membrilor grupului.Intrebari INTERPRETATIVEGandirea critica: intelesuri, sensuri, semnificatii, importanta (si ce daca?)

• Sensuri pe care grupul le confera experientei de invatare;• Invita grupul sa creeze semnificatia si importanta unei experiente;• Ofera grupului posibilitatea de a gandi si din alte perspective prin acscultarea altor

puncte de vedereIntrebari DECIZIONALE Implicatii, directii noi de actiune, pasi viitori de actiune (si acum de facem?)

• Folosirea informatiilor pentru a face alegeri constiente;• Grupul trebuie sa ia o decizie fata de rezultatele obtinute;• Membrii grupului trebuie sa decida asupra unor actiuni viitoare.

Comunicarea in animatie

Comunicarea se defineste ca procesul prin care se transmit informatii de la un emitator la un receptor prin utilizarea unui sistem de semne si simbloluri.

Procesul de comunicare

Page 24: 41991526 Manual Curs Animatori

Comunicarea poate fi de mai multe tipuri:

A. Comunicarea verbala: cuvinte, vorbe

B. Comunicarea paraverbala: ritm, ton, intensitate, volunm sublinieri, pauze

C. Comunicare non‐verbala: pozitie, postura, cotact vizual, zambet, gesturi, miscare, imbracaminte, spatiu personal, expresivitate;

ASCULTAREA ACTIVĂ

Pentru a putea recunoaşte aceste comportamente ale cursanților şi pentru a avea un feedback din partea acestora referitor la derularea activităților în timpul cursului, uneori utilizăm tehnici de ascultare activă.Tipuri Ideea de bază Scop Exemplede comportament1. ATENT Folosirea de mesaje A manifesta interes Priviri, înclinări ale

nonverbale pentru a față de vorbitor şi capului cu sensarăta atenția îndreptată mesajul său. afirmativ, aşezarea cuasupra vorbitorului. fața spre vorbitor.

2. NEUTRU Folosirea de cuvinte Încurajarea „înțeleg”neutre care nu exprimă vorbitorului să „aha”nici acordul nici continue să „interesant”dezacordul cu vorbitorul. vorbească, fără a

interveni.3. REPETITIV Repetarea afirmativă a Dovada că Orice citat direct din

întregii sau ultimei părți a ascutătorul e foarte ceea ce a spuspropoziției finale a atent; ajută vorbitorul.vorbitorului. vorbitorul să nu şi

piardă şirul ideilor.4. REZUMATIV Rezumarea ideilor şi/ sauPunct de control „Astea sunt ideile de

sentimentelor şi pentru discuții bază pe care le aireafirmarea lor drept viitoare; pune în exprimat........?”concluzii. discuție problema „Dacă înțeleg

vorbitorului. bine....nu?”5. PARAFRAZA Răspuns în ceea ce Arată că ați înțeles F: „Şedința a durat

Emitator Mesaj Receptor

CodMediu

Decodificare

Informatie ZgomotEfect

4

Page 25: 41991526 Manual Curs Animatori

priveşte conținutul şi atât ce a spus cât şimult”.părerile vorbitorului, ce a simțit vorbitorul. C: „Te a plictisit ceea ceexprimat în cuvintele ai auzit la şedință?”ascultate.

6. ÎNTREBĂRI Către cine? Pentru a obține „Ce consecințe crezi căCe? informații ar putea avea?”Cum? suplimentare. Ajută „Cum reacționeazăCând? vorbitorul să ceilalți la aceastăUnde? cerceteze toate propunere?”

aspectele problemeirespective.

Page 26: 41991526 Manual Curs Animatori

Feed-back-ul

Ce este procesul de feedback?

Procesul de feedback înseamnă a descrie altei persoane comportamentul acesteia şi ceea ce ați simțit ca reacție la acest comportament. Un proces de feedback reuşit este un proces prin care se oferă ajutor, este un proces de învățare.

Care este scopul procesului de feedback?

A transmite şi a recepționa prin feedback este un proces de învățare atât pentru emitent cât şi pentru receptor. Un feedback constructiv determină conştientizarea subiectului, îi oferă acestuia opțiuni şi posibilitatea de a alege, încurajează activitatea de dezvoltare personală. Un feedback constructiv nu înseamnă în mod necesar un feedback pozitiv; un feedback negativ, în condițiile în care este bine realizat, poate constitui un instrument de învățare util şi eficient. Un feedback distructiv este ceea ce se transmite într un mod neinspirat şi prin care, în loc să se transmită subiectului informații utile şi posibilitatea de a le folosi în procesul de învățare, i se induce acestuia un sentiment neplăcut şi prea puține sau nici o informație utilă în procesul de învățare.

Sub ce forme se manifestă procesul de feedback?

Procesul de feedback se manifestăîn câteva moduri, de exemplu

• conştient – încuviințarea prin semne

• inconştient – privirea în gol pe fereastră, ațipitul.

• spontan – “excelent”, “mulțumesc mult”

• cu solicitudine – “da, mi a fost de folos”, “am avut ce învăța” • vebal – “nu”, “da” • non verbal – plecarea, continuarea atentă a procesului de învățare

• formal – o formă de evaluare, un exercițiu de evaluare • informal – aplaudat, mângâiat pe spate

Caracteristicile unui feedback corect

• Fii descriptiv, nu evaluativ: Concentrați vă asupra ceea ce a făcut interlocutorul, decât asupra interpretării pe care o dați dvs. comportamentului său.

• Fii concret: Comentariile generale nu sunt foarte utile pentru dezvoltarea aptitudinilor subiectului, din cauză că nu furnizează suficiente detalii care să se constituie ca surse de învățare. Comentarii ca: “ați fost grozavi”, nu sunt folositoare în termeni de învățare decât dacă se indică o singură persoană ca subiect al acestora. Este foarte dificil să acționezi ținând seama numai de informații sau comentarii generale.

• Descrie propriile reac ii spunând persoanei cu care comunici ce ai văzut sau auzit şi efectul pe care l a avut asupra ta: Comentariile simple ca: “bine”, “rău” nu au un caracter informativ şi ca judecăți de valoare determină o atitudine defensivă. De exemplu: “ Simt că eşti într adevăr interesat şi preocupat din tonul vocii şi după modul în care asculți”, este mai probabil să să fie util decât “ a fost bine, am fost mulțumit”.

22

Page 27: 41991526 Manual Curs Animatori

� Vorbeşte despre lucruri care pot fi schimbate: A realiza un proces de feedback cu o persoană în legătură cu lucruri asupra cărora nu şi poate exercita controlul nu este doar nefolositor, dar şi lipsit de sens. De exemplu: “Nu mi place nasul tău sau faptul ca eşti chel” nu oferă informații pe baza cărora persoana respectivă să poată acționa şi chiar o contrariază pe aceasta, făcând greu de realizat un feedback constructiv. Altfel, informații ca “ M ar fi ajutat mai mult dacă ai fi zâmbit…”, indică o persoană care se poate îndrepta.

� Este bine plasat în timp: Realizarea procesului de feedback este mai utilă când are loc cât mai curând după consumarea evenimentului, astfel încât acesta să poată fi uşor rememorat. Este important să fii sigur că receptorul este gata la timp pentru realizarea procesului de feedback; de aceea, în anumite situații, este mai potrivită amânarea procesului.

� Oferă alternative: În situația în care oferi un feedback negativ, sugestiile despre cum trebuia procedat altfel sunt de cele mai multe ori mai bune decât simpla critică. Transformă procesul de feedback negativ într o sugestie pozitivă. De exemplu: “Faptul că ați continuat să lucrați când Bill vi s a alăturat a părut neospitalier din partea voastră. Cred că dacă v ați fi oprit pentru un moment să l salutați si dacă v ați fi prezentat i ar fi fost mai uşor să se integreze in grup.”

• Verifică: Nu presupune a priori că feedback ul oferit este înțeles clar şi că mesajul primit este mesajul pe care intenționai să l transmiți. Este util, de asemenea, dacă este posibil, să testezi acuratețea procesului de feedback verificând dacă este împărtăşită doar o părere sau o întreagă concepție.

• Asumă‐ i feedback‐ul: A oferi o păreri universale de tipul “tu eşti…”este o capcană des întâlnită în procesul de transmitere de feedback. Tot ce putem oferi de fapt unei persoane este propria noastră experiență legată de relația cu această persoană la un moment dat; este important să ne asumăm responsabilitatea pentru feedback ul oferit. Începând cu “Eu” sau “După părerea mea” eviți impresia că eşti un judecător.

• Nu exagera: Este important să oferi moderat feedback. Când eşti solicitat să oferi comentarii şi păreri există tentația de a spune totul copleşind receptorul, în loc să selectezi cele mai utile şi potrivite informații pentru acesta. Lasă deschisă posibilitatea ca receptorul să ceară el însuşi mai multe informații, dacă este cazul.

• Oferă receptorului încă o şansă: Procesul de feedback care impune o schimbare sau constrânge cealaltă persoană determină o reacție de rezistență a acesteia sau, în cazuri limită, deteriorarea relațiilor personale. Procesul de feedback nu presupune să spui oamenilor cum să fie ca să se asemene cu tine. Un feedback bine realizat oferă informații despre modul în care oamenii se influențează unii pe alții, ținând seama de drepturile şi posibilitatea lor de a alege între a acționa sau nu în funcție de feedback ul primit. Procesul de feedback nu trebuie să prescrie schimbarea cu orice preț, ci să determine examinarea consecințelor deciziei de a schimba sau nu.

• Întrebările în primul rând: Un feedback dogmatic constituie un obstacol si nu este util din moment ce determină adoptarea unui punct de vedere opus. Este mult mai util să ajuți receptorul să gândească în legătură cu comportamentul său prin întrebări care să i prilejuiască reflecția decât prin simple declarații.

Page 28: 41991526 Manual Curs Animatori

Recepționarea feedbackului

Când suntem la capătul receptor al procesului de feedback ne putem ajuta pe noi înşine încurajîndu l pe emitent să şi folosească aptitudinile descrise mai sus. Ne putem ajuta singuri folosind cât mai bine procesul de feedback prin:

� Ascultare – recepționarea unui feedback poate fi neplăcută, dar acesta nu constituie un dezavantaj în comparație cu faptul de a nu şti ceea ce alții gândesc sau simt în legătură cu tine. Oamenii au păreri despre tine şi percepții ale comportamentului tău şi poate fi util să fii conştient de ele. Altfel, este important să ții minte că eşti îndreptățit să ai propria ta părere şi că poți alege să ignori informații cu o semnificație minoră, irelevante sau referitoare la un comportament pe care doreşti să l menții din alte motive.

• Fii sigur că înțelegi – fii sigur, înainte să răspunzi, că ai înțeles ceea ce ți s a spus. Dacă tragi pripit concluzii, devii defensiv sau treci la atac, poți împiedica oamenii să ti ofere feedback sau nu l mai poți valorifica. Verifică dacă ai înțeles feedback ul care ți a fost transmis; o metodă bună ar fi aceea de a parafraza sau repeta emitentului ceea ce ți s a spus.

• Verifică împreună cu ceilalți – dacă te bazezi pe o singură sursă de informații poți ajunge la o concluzie particulară despre care să crezi că este împărtăşită de toată lumea. Verificând un feedback împreună cu alții, poți observa dacă aceştia au perceput diferit relația cu tine; astfel obții o opinie despre tine mai bine evaluată şi poți păstra feedback ul pe viitor.

• Cere să primeşti feedback – dacă nu primeşti feedback vei fi nevoit să l ceri şi să l ajuți într adevăr pe receptor să ți ofere un feedback util. Uneori poți primi un feedback limitat la un aspect al comportamentului şi este posibil să ai nevoie de un feedback pe care îl consideri mai util, dar pe care să nu l primeşti. Nu considera pe fiecare capabil să ți ofere un feedback reuşit; a oferi feedback poate fi neplăcut şi dificil pentru oamenii neobişnuiți cu acest proces, care poate au chiar ei nevoie de ajutor în acest sens.

• Nu l irosi – avem cu toții nevoie să ştim care este rezonanța pe care comportamentul nostru o provoacă în ceilalți oameni, fără de care nu avem decât propria versiune pe care să ne putem baza. Procesul de feedback are o importantă contribuție la dezvoltarea personală. Primind feedback este important să i stabileşti valoarea, consecințele ignorării sau folosirii lui, sau ceea ce urmează să fie făcut ca rezultat al primirii acestuia. Dacă nu luăm decizii active pe baza acestuia, atunci procesul de feedback este irosit.

• Nu uita să mulțumeşti – vei beneficia de pe urma primirii acestui feedback, iar persoanei respective este posibil să i fi fost dificil să l realizeze; întărirea acestei practici este de mare valoare pentru orice relație şi în orice organizație.

COMUNICAREA PRIN ÎNTREBĂRIDe cele mai multe ori procesul de comunicare se bazează pe întrebări şi răspunsuri. Nu de puține ori am auzit expresia "este mai greu să pui o întrebare bună decât să dai un răspuns bun!". La ce se referă? Este nevoie să evaluăm propriile întrebări înainte de a le pune? Sau trebuie să ne gândim să aibă un anumit număr de cuvinte şi o anumită topică? Lucrurile sunt

24

Page 29: 41991526 Manual Curs Animatori

mult mai simple. Nu există (sau cel puțin nu am întâlnit până acum) carte de rețete despre cum se pun întrebările. Sigur că există o mulțime de tipuri de întrebări şi este de dorit să le punem pe cele care vor ajunge la receptor în forma cea mai apropiată sensului pe care am dorit să l dăm.

Întrebarea cu răspuns închisEste cea care nu prea oferă nici o şansă persoanei chestionate să aleagă răspunsul. Acest tip de întrebare are de obicei o singură soluție, pe care, de cele mai multe ori, o cunoaştem sau o intuim înainte de a o pune. Exemple: Câți ani ai? Ai mai lucrat la noi până acum? Ce autoturisme româneşti vezi pe stradă în Bucureşti?

Dezavantaje: persoana chestionată nu este încurajată să participe la procesul de comunicare. Faptele obiective sunt câteodată incomode şi în nici un caz nu oferă posibilitatea îmbogățirii informaționale a răspunsului.

Întrebări bipolareSunt cele la care se poate răspunde prin "Da" sau "Nu". Este un caz mult mai restrictiv de întrebare închisă. Posibilitățile de răspuns sunt numai acestea sau, în cazul în care persoana nu cunoaşte răspunsul corect, se autoexclude din proces prin "Nu ştiu". Exemple: Ai mâncat la prânz? Eşti căsătorit? Pământul este rotund?

Dezavantaje: persoana nu participă dinamic la proces ci returnează monosilabic răspunsuri. Dacă ar dori să ofere şi alte informații ar fi puternic restrictivată de întrebările de acest tip.

Întrebarea dirijatăEste cea prin care persoana chestionată primeşte indicații ferme din întrebare în legătură cu forma răspunsului. Întrebările dirijate ghidează persoana chestionată către anumite răspunsuri pe care, câteodată, nu le dă din convingere ci pentru că aşa a fost condusă. În general aceste întrebări încep cu o negație de genul : "Nu i aşa că…" "N ar fi mai bine să…" "Nu credeți că…". De cele mai multe ori răspunsurile la astfel de întrebări încep cu "Da" sau, după caz cu "Sigur că da…" sau "Desigur…"

Întrebări cu răspuns sugeratSunt cele care conțin alternativele de răspuns pe care le aşteptăm sau care induc un răspuns plauzibil. Exemple:

Credeți că vom accepta această idee trăznită sau vom merge pe singura soluție plauzibilă?

Mergem la mare sau la munte în vacanța asta?

Îmi puteți spune dacă este mai bine să merg la stânga sau înainte?

Dezavantaje: de cele mai multe ori cel chestionat nu mai caută alte variante de răspuns ci alege una dintre variantele oferite, chiar dacă nu este cea mai potrivită.

Page 30: 41991526 Manual Curs Animatori

Întrebări deschiseSunt cele care oferă persoanei chestionate cea mai mare libertate de răspuns. O întrebare deschisă se poate solda cu un răspuns bipolar sau cu povestea vieții celui întrebat. Exemple: Ce experiență ai în problema …? Ne poți spune câteva cuvinte despre…?

Dezavantaje: sunt mari consumatoare de timp şi nu de fiecare dată obținem un răspuns dorit.

Întrebări ajutătoareSunt cele pe care le punem atunci când realizăm că persoana chestionată nu cunoaşte atât de bine subiectul sau se blochează. Sunt întrebările pe care profesorii le pun candidaților când vor "să i scoată de un 5". Exemple: Întrebarea : "vorbeşte mi despre tine" poate fi urmată de "ce şcoală ai absolvit?" "eşti căsătorit?" "ai mai lucrat cu aşa ceva?" etc.

Întrebări "oglindă"Sunt cele care "reflectă" răspunsul primit deja la o întrebare anterioară pentru verificarea percepției. Exemplu: Ați spus că veți sprijini ideea? Dacă am înțeles bine, veți face…?

Dezavantaje: este periculos să "pui" cuvinte în gura interlocutorului. Se poate solda cu ermetizarea celui cu care stai de vorbă.

Întrebări de probăSe folosesc atunci când din răspunsul inițial lipsesc elementele care ne interesează sau sunt prea ambigue. Se folosesc de asemenea atunci când în răspuns apar elemente de jargon sau argou. Exemple: Ce înțelegeți prin…? Ce ați vrut să spuneți cu…? De ce credeți că…?

Dezavantaje: dacă nu sunt folosite cu tact, pot crea impresia unei anchete sau unui interogatoriu.

Întrebarea ipoteticăEste cea care plasează interlocutorul într o situație ipotetică. Exemple: Ce s ar întâmpla dacă….? Cum ați proceda în cazul în care…?

Dezavantaje: Poate induce prea multe elemente nesigure în răspuns.

VERIFICAREA PERCEPȚIEIEste operațiunea prin care cineva descrie ceea ce percepe ca fiind părerea cuiva, pentru a verifica acuratețea propriei interpretări.

Exemplu: Am impresia că nu eşti interesat de discuție, aşa e?

Reguli:

(1) Se face printr o întrebare. (2) Formularea şi tonul întrebării este neutru, axate doar pe interesul de a afla

răspunsul şi nu pe presupuneri anticipate.

Page 31: 41991526 Manual Curs Animatori

(3) Comunicarea percepției se referă exclusiv la comportamentul tocmai observat, fără asocieri cu elemente din trecut sau din situații similare cu alte persoane.

(4) Persoana chestionată trebuie să trăiască în mod obiectiv evenimentul la care se face referire.

Cum se realizează verificarea percepției:

(1) Observarea unui anume comportament al unei persoane (2) Interpretarea personală a comportamentului persoanei respective (3) Verificarea percepției printr o întrebare formulată ca mai sus (4) Dați ocazia persoanei respective de a confirma sau corecta percepția dvs.

În concluzie, verificarea percepției constă în principal în verificarea corectitudinii propriei interpretări, bazată pe observarea unui comportament. Nu uitați însă că înainte de verificarea interpretării, este important să fiți sigur(ă) de corectitudinea observației!

Metode si tehnici de animatie

CRITERII DE SELECTIE A JOCURILOR

Opțiunea pentru o metoda sau alta este în strânsă legătură cu personalitatea animatorului, cu demersul educativ, precum şi cu predispoziția şi stilurile de învățare ale grupului cu care se lucrează.

Alegerea Este necesar să se răspundă la următoarele întrebări:JOCULUI 1. Este metoda adecvatã obiectivului?

2.Metoda de animatie reliefează cel mai bine conținutulinformațional?

3. Cere metoda un nivel al cunoştințelor şi abilitãților mai ridicat decât cel pe care îl posedã participanții?

4. De cât timp este nevoie pentru a o pregãti? Pentru a o utiliza? Dispuneți de timpul necesar?

5. De cât spațiu este nevoie? Dispuneți de spațiul necesar? 6. Este metoda potrivitã mãrimii grupului de participanți? 7. Ce fel de materiale necesitã? Dispuneți de acestea? 8. Necesitã metoda utilizarea unor abilitãți speciale? Deține

animatorul aceste abilități?

AplicareaÎn alicarea oricărei metode de animatie trebuie să se țină cont de

JOCURILOR Următoarele aspecte:

� Conținutul informațional care este prezentat trebuie să fiefragmentat în secvențe simple, accesibile, logic înlănțuite;

� După parcurgerea unei secvențe individul trebuie să aibă

2

Page 32: 41991526 Manual Curs Animatori

posibilitatea verificării imediat, în acest mod se realizează întărirea imediată a ceea ce este corect realizat şi corectarea a ceea ce nu este corect;

• Metodele alese trebuie să respecte ritmul propriu de învățare al fiecărui participant si stilului de îvvățare

• Participantul să aibă un rol activ şi conştient Strategia de animatie să prevadă o etapă/metodă în care participantul să utilizeze noțiunile, depinderile nou învățate.

JOCUL

Funcțiile Functia de relaxare, recreere;jocului Functia de inanimatie, animatie;

Functia de socializare;Functia catartica, de transanimatie;Functia de adaptare.

Jocuri de În jocurile de relaxare mişcarea şi râsul realizează mecanismul derelaxare destindere psihologică şi fizică. Jocurile sunt prevăzute pentru a elibera

energia, umorul, stimulând mişcarea în grup.Jocurile de relaxare sunt utile pentru orice ocazie, dar pot fi practicate şicu un anumit scop: de incalzire, contactare cu participantii, pentru rupereastării de monotonie sau tensiune, pentru trecerea de la o activitate la altasau ca punct final al unei activități comune.Ele încearcă să elimine aspectul de competitivitate din jocurile în carediversitatea se realizează prin integrarea tuturor în "expansiunea"spiritului de echipă.Pentru cea mai mare parte a acestor jocuri, evaluarea nu e necesară, doarpentru a putea constata efectele sau intensitatea destinderii, pentru aaprecia diferența şi scopul altor tipuri de jocuri.

Jocuri de Sunt jocuri care încearcă să stimuleze comunicarea între participanți şicomunicare urmăresc crearea unui proces de comunicare poliplanic în grupul în care,

de regulă, se stabilesc nişte roluri fixe. Aceste jocuri tind să creeze unmediu favorabil ascultării active şi comunicării verbale, iar pe de altăparte, să stimuleze comunicarea nonverbală (expresii, gesturi, contactfizic, priviri etc.), pentru a iniția noi moduri de comunicare. Jocul va oferipentru aceasta un nou spațiu cu noi canale de expresie a sentimentelor şi

a relațiilor în grup.

Page 33: 41991526 Manual Curs Animatori

Obiectivele urmărite sunt stimularea comunicării între participanți,crearea unui mediu favorabil ascultării active şi a exprimării sentimentelor

Jocuride Sunt în mare parte exerciții fizice pentru a pune în funcție şi a întâriîncredere încrederea atât în sine, cât şi în grup. De a găsi încredere în interiorul

grupului e important, atât pentru a susține manifestările de solidaritate şide propria unitate a grupului, cât şi pentru a se pregăti pentru un lucru încomun, de exemplu pentru o acțiune ce poate presupune risc, efortcreativ, etc.

Jocurile de încredere necesită o serie de condiții minime pentru cafiecare participant să poată primi plăcere, să fie interesat şi să înțeleagăsensul jocurilor.

Jocurile de încredere se bazează pe două condiții esențiale:conditiile create de însăşi ambianța grupului. Adică reacții, impulsuri,

temeri sau experiențe ce condiționează sentimentul de abandonare a grupului, şi relațiile bidirecționale eu grup, eu eu, grup grup, eu tu.

De a schimba punctele de referință abituale ale relatiei noastre cu mediul. Canalele informative pe care e bazată încrederea de obicei sunt

unidirecționale.Jocurile de încredere provoacă schimbări spațio temporale, de exemplu, pun în evidență unele mecanisme, şi nasc alte fenomene.

Jocul este mereu absolut voluntar. Nimeni nu poate fi obligat, nici măcar subtil, să realizeze, sub "presiune morală" de care fiecare se teme cel mai mult, ceea ce alții au făcut. Fiecare persoană trebuie să şi cunoască rolul în joc, şi ar fi posibil ca desfăşurarea acestuia să i stimuleze participarea.

Pentru ca fiecare joc să se realizeze în condiții favorabile, trebuie să se mențină o linişte absolută. Zgomotul, zâmbetele chiar, pot interfera negativ asupra concentrării şi stabilirii încrederii.Experiența ne a demonstrat că există 3 greşeli frecvente în utilizarea acestor jocuri:devierea jocului spre competiție (cine face mai bine, cum e cel mai greu...), sau înspre glumă;crearea unui "model pentru aliniere". Jocul este o experiență irepetabilă pentru persoană şi grup, astfel ea nu se poate realiza "bine" sau "rău", doar că îşi are propria dinamică şi valorificare în dependență de participanți; ignorarea capacităților persoanelor participante. Grupul trebuie să se mişte unitar, pentru a întări încrederea RESPECTÂND pe oricine. Spre deosebire de alte activități, evaluarea e indispensabilă pentru că: situațiile trăite pe parcursul jocului pot avea repercusiuni asupra relațiilor din interiorul grupului, într un fel sau altul depinzând de decurgerea acestuia; jocul, sau o anumită circumstanță în particular, pot de asemeni schimba dispoziția şi atitudinea participanților (producând frustrări din "pierderea" jocului).

Page 34: 41991526 Manual Curs Animatori

Jocurile pot fi privite ca o activitate, ca o metoda spontana de descoperire de sine, a celorlalţi si a lumii. Joaca atrage după sine experimentarea, observarea cat de departe poti merge, aventurarea, străduirea si sărbătorirea. Joaca împreună cu ceilalţi implica participare, ajutor reciproc, organizare, învăţarea felului in care sa câştigi si sa pierzi. Din aceasta perspectiva, joaca este o metoda de introducere in viata societăţii, deoarece, ca si in viata de zi cu zi, exista reguli cărora fiecare trebuie sa se supună.Jocul conferă vitalitate, energie, încredere in sine însuşi. Dezvolta calităţi: iniţiativă, spirit de echipa, decizie. ,da posibilitatea de a acţiona, de a îndeplini misiuni, de a avea responsabilităţi, mobilizează un ansamblu de calităţi latente, oferă supleţe, rezistenta, stăpânire de sine.

Tipuri de jocuri

Jocurile au fost împărţite pe mai multe categorii, in funcţie de criteriile de interes ale celor care le utilizează.Putem astfel întâlni

• Jocuri libere sau coordonate de un adult• Jocuri individuale sau in grup• jocuri de interior si jocuri de exterior, • jocuri pentru copii si pentru adulţi - care la rândul lor pot fi împărţite pe subgrupe

de vârsta, • jocuri sportive si de ambient, • jocuri specifice naţionale, • jocuri educative, • jocuri cu reguli stricte sau jocuri libere,etc.

Noi va oferim o împărţire a jocurilor după scopul pe care îl îndeplinesc. JOCURI de:

• Prezentare ; • Cunoaştere; • Formarea echipei • Comunicare • Cooperare• Rezolvare de conflicte• Simulare• Energizare• Relaxare• Construcţie• Stimularea a creativităţii• Memorie

• Încredere • Dezvoltare a abilităţilor practice • Interculturale

Page 35: 41991526 Manual Curs Animatori

Facilitatea jocurilor

Jocurile sunt una din componentele esenţiale ale metodelor folosite in educaţia non-formala. De Beneficiile jocurilor sunt nenumărate, şi iată câteva din motivele pentru care jocurile sunt unele din cele mai importante elemente folosite in proiectele Tineret in Acţiune;

desfiinţează bariere între participanţi; învaţă comunicarea, cooperarea şi încrederea prin experienţă; stimulează gândirea creativă şi rezolvarea de probleme; creează legături între membrii grupului şi lideri; creează o atmosferă de distracţie, entuziasm şi provocare;

lărgesc zonele de confort ale participanţilor

Alegerea jocurilor

Există nenumărate cărţi, site-uri pe Internet şi alte resurse ce oferă idei de jocuri. Cea mai frecventă problemă în dezvoltarea unei curricule de jocuri nu este găsirea lor, ci alegerea celor mai bune jocuri dintr-o mare varietate de opţiuni. Fiecare lucrător de tineret are o abordare personala asupra jocurilor ce trebuie alese intro activitate şi există foarte multe criterii de alegere a celui mai bun joc pentru un anumit grup. Este important atunci când alegi un joc să-ţi aminteşti că cele mai bune jocuri creează o balanţă între distracţie şi învăţare, ceea ce face educaţia prin experienţă posibilă.

Distracţia si învăţarea sunt evident primele şi cele mai importante criterii atunci când alegem un joc. Dacă un joc nu este antrenant şi plăcut, de ce ar mai dori cineva să îl joace? Totuşi, uneori un facilitator de joc nu poate fi sigur dacă participanţii vor găsi jocul distractiv si educativ.

Etapele facilitării jocurilor

PREGATIRE

Elemente de care trebuie sa tinem cont atunci cand organizam un joc :Numar de jucatori, varsta, sex, pregatirea fizica a fiecaruia, gradul de pregatire al jucatorilor, vreme, imbracaminte (trebuie adaptata), mentalitatea jucatorilor (gusturile lor), obisnuinta de a se juca (care ne ajuta sa alegem jocuri mai dificile sau mai usoare), loc, materiale de care dispunem, durata disponibila, momentul zilei.

A. INAINTE DE INCEPEREA JOCULUI :1. Aducem materialele necesare pentru jocul planificat.2. Crearea dispozitiei necesare, vedem daca toata lumea este prezenta, daca au o tinuta practica (atentie la obiectele ce pot cauza accidente).3. Pentru a da explicatii clare, cream liniste si maximum de interes, de atentie. Cateva metode :- fiti de un calm imperturbabil si uitati-va la ceas ;- incepeti explicatiile cu voce joasa ;

Page 36: 41991526 Manual Curs Animatori

- faceti-i sa strige (ceva zgomotos) : « Cric-crac ! …mai tare… cric-crac ! » - daca jocul se face pe echipe sau patrule, strigatul patrulei ;- daca toata lumea stie ce are de facut, ridicati bratul drept si asteptati pana cand toata lumea are bratul drept ridicat.

Vorbim tare, rar, la fel de mult pentru ochi cat si pentru urechi. Intelegerea jocului va fi facilitata daca utilizati scheme vizuale sau exemple. Ganditi-va cum vor percepe jucatorii o schema fata de un discurs lung. Explicatia trebuie sa fie completa, dar scurta si progresiva, explicatiile trebuie ordonate si daca se poate sa se faca mereu in aceeasi ordine (sa avem o fisa de joc).Ordinea in care se fac explicatiile. Exemplu :1. teren, limite ;2. impartirea pe echipe (cu semne distinctive si nume) ;3. scopul si spiritul jocului ;4. regulile principale, in numar mic, si daca se poate reguli secundare in timpul joclui ;5. semne de arbitraj (fluier, mijloace vizuale) ;6. timp limita ;7. reguli particulare : ce nu trebuie facut ;8. sugerarea unor tactici, tehnici ;9. intrebati daca sunt necesare explicatii suplimentare.Ne asiguram ca toti jucatorii au inteles, apoi daca este posibil jucam o tura sau doua de proba.

B. IN TIMPUL JOCULUI : Rolul animatorului : arbitreaza, anima, supravegheaza.ARBITREAZA, adica : - cunoaste perfect regulile jocului si situatiile dificile ce pot aparea ;- bun observator al jucatorilor si al stilului lor de joc ;- rezolva situatiile conflictuale ce apar (este important sa avem semne conventionale) ;- este just, echitabil : o autoritate ce nu poate fi contestata.

ANIMA, adica :- entuziasmeaza copiii (ritm sustinut, continuitate in animatie);- supravegheaza observarea regulilor si semnaleaza jucatorilor greselile. Nu trebuie sa credem ca un copil triseaza cu buna stiinta. Insistati intotdeauna asupra greselii si nu asupra autorului ei;- supravegheaza participarea tuturor.

SUPRAVEGHEAZA:Acest lucru este foarte important, mai ales cand exista copii care cunosc putin sau nu cunosc jocul.Animatorul trebuie sa observe semnele de oboseala fizica, acestea fiind :- paloare subita sau progresiva ;- imbujorare exagerata ;- deschiderea exagerata a gurii sau dilatarea narilor ;- respiratie precipitata;- rigiditate anormala in timpul miscarilor;

Page 37: 41991526 Manual Curs Animatori

ROLUL UNUIROLUL UNUI FACILITATOR DE JOCURI:FACILITATOR DE JOCURI:

1.1. Să stabileascăSă stabilească limitelimite

2.2. Să dea încredereSă dea încredere3.3. Să dea energieSă dea energie

- tremurul muschilor si membrelor in timpul anumitor exercitii de forta;- transpiratie abundenta;- iritare nervoasa;- pierderea brusca a atentiei;- diminuarea energiei in comparatie cu debutul jocului.Observati jucatorii, deoarece copiii isi dezvaluie caracterul in timpul jocului mai mult decat oriunde altundeva. Prins in joc, copilul se comporta natural.

C. LA SFARSITUL JOCULUI :Jocul se termina cand :- timpul prevazut pentru joc s-a terminat ;- s-a atins scopul ;- conditiile atmosferice nu mai sunt favorabile…

Dar, in orice caz, terminam jocul INAINTE ca interesul sa scada si, in plus, cand jocul incepe sa mearg foarte bine : ei il vor mai cere !!!

La sfarsitul jocului :- se mentine ordinea ;- se dau rezultatele, se felicita ambele echipe (nu numai cea castigatoare) ;- faceti o critica pozitiva a jocului ;- recuperati materialele ;- profitati de ambianta creata.

Ce trebuie să facă un lider lucrător de tineret după ce alege atent un joc şi îl încorporează într-un plan de proiect? Mulţi consideră că tot ce trebuie să facă este să explice regulile jocurilor, să dea participanţilor materialele necesare şi să înceapă să se joace. Corect? Greşit! Contrar credinţei

populare, facilitarea jocurilor nu este un lucru spontan. Este nevoie de foarte multe pregătiri şi de îndemânare pentru a deveni un lider de jocuri eficient. Rolul unui lider de jocuri – sau facilitator – este plurivalent. Conform Project Adventure, lider mondial în educaţia prin provocare, scopul unui facilitator de jocuri constă în patru aspecte principale: să stabilească

limite, să dea încredere, să dea energie şi să dea semnificaţii jocului.

a. Introducerea jocului

Facilitatorul ar trebui să înceapă cu descrierea ideii generale asupra felului cum se joacă jocul. Facilitatorul trebuie să explice pe scurt şi clar scopul jocului, regulile lui specifice, numărul de echipe şi numărul de persoane din fiecare echipă, limitele fizice ale locaţiei şi suporturile care pot sau trebuie folosite la joc. Oricând este posibil, însoţeşte această descriere verbală cu o demonstraţie fizică. Ajută-i tot timpul pe participanţi să devină nerăbdători arătând entuziasm şi încântare. Atunci când explici un joc să ai mereu în minte patru aspecte:

Page 38: 41991526 Manual Curs Animatori

SARCINILE PRINCIPALE ÎNSARCINILE PRINCIPALE ÎN INTRODUCEREA UNUI JOC:INTRODUCEREA UNUI JOC:

•• Descrie regulileDescrie regulile•• Demonstrează sarcinaDemonstrează sarcina•• Întreabă dacă existăÎntreabă dacă există

nelămuririnelămuriri•• Arată joculArată jocul•• Adaptează dacă esteAdaptează dacă este

1. Asigură-te că toţi te aud bine; vorbeşte tare şi clar.2. Asigură-te că toţi văd bine demonstraţia (şi elementele jocului dacă

este necesar)3. Descrierea să fie foarte scurtă, dacă e posibil mai puţin de un minut. 4. Arată entuziasm şi demonstrează cât de distractivă este activitatea.

După ce ai explicat jocul, creează şansa de a pune întrebări. Păstrează timpul pentru întrebări cât de scurt posibil. Este mai bine să începi să joci înainte ca toţi să înţeleagă jocul decât să explici jocul la nesfârşit; asigură-

te totuşi că participanţii ştiu despre ce este vorba. De îndată ce începe jocul, participanţii sunt de obicei capabili să înţeleagă destul de repede ce se întâmplă. Dacă, după ce ai început jocul, mai mulţi participanţi nu par să îl înţeleagă, e uşor să estimezi ce informaţii trebuie date, apoi explică din nou jocul, ştiind

că nu trebuie să-i plictiseşti pe ceilalţi cu ceva ce au înţeles deja.

După ce ai explicat jocul, împarte grupul în atâtea grupe cât sunt necesare pentru jocul respectiv. De obicei este cel mai bine să faci acest lucru după ce explici jocul. Dacă aştepţi să alegi grupurile după ce îl descrii în totalitate, vei evita încercările de a se începe jocul şi nu vei pierde timp. Împarte grupul în echipe sau parteneri pe cât de rapid şi corect posibil. Când împarţi o încăpere în două, foloseşte diviziuni naturale ca sexul sau clasa în care sunt membrii (deşi evită să creezi orice împărţiri nenaturale ale grupului) sau joacă un joc scurt pentru a-i împărţi în grupuri Nu pune niciodată căpitanii echipelor să aleagă echipe (cineva va fi întotdeauna ales ultimul) şi doar în ultimă instanţă alege-i prin excludere. Regula principală este să pierzi cât mai puţin timp posibil cu începutul jocului pentru a petrece cât mai mult timp posibil jucându-l.

b.Jocul in sineÎncepe să joci cât mai repede. Odată ce jocul a început, urmăreşte grupul pentru a vedea dacă este nevoie de mai multe explicaţii sau flexibilitate. Dacă toţi par confuzi, atunci va trebui probabil să te opreşti şi să explici

mai clar. Dacă jocul este prea uşor sau prea greu pentru unii dintre jucători, va trebui să adaptezi regulile sau limitele pentru a crea egalitate pe terenul de joacă şi a face jocul amuzant pentru toţi. Elementele cheie în a deveni un bun lider de jocuri sunt creativitatea şi adaptabilitatea – nu doar formulezi jocul şi apoi te retragi; fii atent la nevoile grupului pentru ca jocul să devină cât mai instructiv şi amuzant.

Cum să câştigi încrederea participanţilor

La prima vedere, te-ai putea întreba de ce încrederea este un aspect atât de important în conducerea jocurilor. La urma urmei, tinerilor le place să se joace, nu-i aşa? De ce ar fi încrederea o problemă? Există mai multe niveluri la care încrederea este esenţială în conducerea jocurilor.

ELEMENTE CHEIE ÎNELEMENTE CHEIE ÎN CREAREA ÎNCREDERII ÎNCREAREA ÎNCREDERII ÎN LIDERUL DE JOCURI: LIDERUL DE JOCURI:

•• PregătireaPregătirea•• PrezentareaPrezentarea•• ProvocareaProvocarea

prin alegereprin alegere

Page 39: 41991526 Manual Curs Animatori

ELEMENTE CHEIE ÎN A DAELEMENTE CHEIE ÎN A DA ENERGIE JOCULUIENERGIE JOCULUI

1.1. Să faci joculSă faci jocul distractivdistractiv

2.2. Să participi la joc Să participi la joc 3.3. Să prezinţi jocul într-Să prezinţi jocul într-

un mod creativun mod creativ 4.4. Să observi şi săSă observi şi să

Pentru a conduce un joc într-un mod eficient, participanţii trebuie să aibă încredere în tine. Dacă un joc include un anumit grad evident de risc şi provocare, participanţii trebuie să aibă încredere că tu, în calitate de lider, îi vei instrui cum să joace pentru a evita orice vătămare fizică sau emoţională. Dacă participanţii nu sunt dispuşi ca să-şi asume riscul de a juca jocul propus de tine (şi de a arăta caraghios), jocul nu va avea succes. Pentru a-i convinge de competenţa ta, trebui să te pregăteşti şi să te porţi ca şi cum ai fi pregătit. Trebui să ai toate materialele adunate şi organizate înainte ca participanţii să sosească. Testează jocul dînainte, folosind toate elementele de decor şi activităţile pentru a fi sigur că totul va merge bine. Să ai un joc de rezervă în cazul în care ceva nu merge bine. Nu pierde niciodată timpul la începutul unei întâlniri cu pregătiri, înnodând frânghiile sau umflând baloane!

Este uşor să crezi că jocurile sunt prin ele însele incitante şi creatoare de energie. Dacă un joc este bine ales şi potrivit grupului tău, atunci aşa va fi. Totuşi, liderul de jocuri nu poate să renunţe la responsabilitatea sa doar pentru a construi şi menţine energia jocului.

Creearea de semnificatii

Poetul T.S. Eliot a scris odată că „am avut experienţa, dar ne-a scăpat semnificaţia.” Ultima responsabilitate a unui lider de jocuri este să dea un înţeles jocului; aceasta este cea mai importantă componentă, dar şi cea mai evitată. Jocurile sunt adesea considerate doar nişte scopuri în sine, nu şi mijloace. Această idee este validă dacă doar vrei să dai energie grupului sau să-ţi faci întâlnirile mai distractive. Însă dacă doreşti să extragi toate beneficiile jocurilor pe care le joci la, trebuie să-ţi dezvolţi o abilitate de a extrage semnificaţiile din experienţa de joacă a grupului. Semnificaţia nu există în neant, ea nu poate fi scoasă din nimic. Trebuie să planifici activ şi conştient scopul jocului tău, să observi grupul în timpul jocului, să combini planul şi observaţiile tale în lecţii şi apoi (partea cea mai dificilă) învaţă aceste lecţii din experienţa grupului tău. După joc poţi să extragi semnificaţiile punând întrebări membrilor grupului într-un mod care să le faciliteze învăţarea lecţiilor fără ca tu să le spui explicit înţelesul. Aceasta este activitatea denumită procesul de reflecţie al grupului. Această abilitate de facilitare, cunoscută ca analiză (debriefing), este cea mai dificilă şi mai importantă abilitate a unui facilitator de jocuri. Partea de debrifing o vom analiza intr-un alt capitol.

Surse utile de jocuri:În engleză:http://www.thesource4ym.com/games/ http://www.wilderdom.com/games/gamesguides.html http://www.egadideas.com http://www.firststepstraining.com/resources/activities/archive/ http://www.salto-youth.net/toolbox/

Page 40: 41991526 Manual Curs Animatori

În română:http://www.thefishbowl.org.ro http://www.caleidoscop.org.ro

Sumarizând -o abordare pedagogica a jocului

ALEGEREA JOCULUI!!! Este foarte util sa avem o mapa cu fise de joc (hand-out-uri).

o Motivaţia, intenţiile pedagogice.o Ritmul jocului – vârsta jucătorilor

- ritmul jocului trebuie sa se adapteze la nevoia de mişcare a participanţilor, la caracteristicile vârste, la curba de efort caracteristica momentului de desfăşurare, la locul in care se desfăşoară jocul: pădure, munte, plaja etc.

o Pentru cine ? - grupa de vârsta- sex : fete – băieţi – mixt- grad de pregătire- număr si structura

o Când ?- sezon- moment al zilei- durata – timpul disponibil

o Unde ?- ce fel de teren- ce spatiu (securitate – estetica – autorizaţie)- temperatura

Posibilitati materiale- materiale pentru joc- animatori

PREGĂTIREA- alegerea temei- pregătirea materialelor- număr de animatori- rolul fiecărui animator- studiul si cunoaşterea perfecta a jocului de către animatori- ce se câştiga la sfârşitul jocului

DERULAREA- locul de plecare al animatorilor- strângerea jucătorilor, captarea atenţiei- organizarea:

o semnale clare si preciseo limitarea spaţiuluio limita de timpo reguli de plecareo locul animatorului in timpul jocului (unde)o sancţiuni (eliminări ?)o in timpul jocului : reguli precise, ambianta, disciplinao final de joc clar, evaluare si felicitări (punere in valoare)

Page 41: 41991526 Manual Curs Animatori

UTILIZARE :- variante- jocul următor- concluzii- note pe fisa.

Conduita animatoruluiAnimatorul poate sa fie in doua situaţii: sa fie arbitrul jocului sau sa fie jucator ca si ceilalti. In ambele situaţii el trebuie:

• sa fie imparţial,• sa fie drept cu toti participanţii, • sa nu fie influenţat de jucători,• sa aibă grija sa fie respectate regulile,• sa menţină o ambianta pozitiva,• sa vegheze la securitatea jucătorilor, • sa penalizeze o eventuala trişare,• sa nu fie agresiv,• sa nu fie pasiv, • sa nu fie depăşit de evenimente• sa supravegheze ca toţi participanţii sa fie integraţi in grup si ca se

amuza .

Jocuri de consolidare a echipei

Descrierea metodeiJocurile de construire a echipei sunt gândite pentru a ajuta liderii echipei sa transforme un grup de persoane cu legături intre ele intr-o echipa dinamica si productiva – un proces care rareori apare natural. Aceste jocuri indeparteaza plictiseala, ridica moralul echipei si re energizeaza membrii echipei. Asigura un pauza scurta in cadrul unei sarcini intensive pe care echipa trebuie sa o indeplineasca si pot servi ca o adaugire sau suplimentare importanta a unei întâlniri de echipa. Ele pot ajuta indivizii sa se integreze in procesul de dezvoltare a echipei si, simultan, asigura importante raspunsuri pentru o varietate de întrebări critice cu care se confrunta echipa. Jocurile pot face întâlnirile de echipa mai distractive si aceasta este in sine un obiectiv important.Chiar si liderii de echipa cu mai putina experienţă pot folosi jocuri de construire a echipei după o pregătire minima. Cel mai probabil, membrii echipei se vor implica foarte tari si vor răspunde fiecărui joc cu entuziasm si apreciere. Vor învaţă sa identifice punctele cheie in cadrul care trebuiesc învăţate, îşi vor intari reciproc contribuţiile si vor fi stimulaţi sa caute modalităţi de a translata noile ideile si aptitudini in interacţiuni legate de sarcinile lor normale.

Utilizarea MetodeiConstruirea echipeiCrearea de echipe performante poate fi o sarcina dificila, si nu se întâmpla peste noapte. De obicei, liderii echipei trebuie sa se bazeze pe procesul de construire de echipa pentru a integra aptitudinile individuale si resursele

Page 42: 41991526 Manual Curs Animatori

intr-un efort unificat. Construirea echipei implica încurajarea membrilor echipei sa examineze îndeaproape cum lucrează ei împreună, portretizând modul ideal de colaborare, explorând diferenţele si slăbiciunile de care suferă, si stabilind planuri pentru implementarea unor moduri eficiente de cooperare.

Construirea echipei nu se întâmplă de la sine; este cel mai bine sa fie ajutata de cineva care va facilita procesul. Un lider de echipa, sau un facilitator, ajuta echipa sa înveţe despre sine, observa întâlnirile echipei, contribuie cu observaţii echipei si câteodată confrunta indivizii cerându-le sa îşi examineze propriul comportament si consecinţele (sau sa exploreze noi alternative). Facilitatorul încearcă, pune întrebări, asculta, observa limbajul non-verbal si stimulează rezolvarea problemelor. Rezultatele intenţionate include o echipa care este deschisa unor noi alternativ, conştienta de propria-i diversitate in resurse, capabila sa gândească si sa acţioneze independent, dornica sa exploreze consecinţele acţiunilor curente sau propuse.

Avantajele jocurilor de construire a echipeiLucrul in echipa este greu. Poate fi frustrant pentru membri atunci când discuţiile se îndepărtează de la subiect, când nu exista o agenda sau aceasta nu a fost urmata, sau când întâlnirile se lungesc interminabil. Eforturile se irosesc, energiile slăbesc si apare plictiseala. Cum puteti injecta întâlnirilor de echipa un entuziasm reînnoit, sa ridicaţi spiritul echipei si sa construiţi moralul membrilor echipei?

Noi (si alte sute de mii de utilizatori) am aflat ca jocurile pot fi un antidot magic contra plictiselii. Jocurile include o varietate de activităţi, exerciţii si jocuri de spargere a gheţii care fac întâlnirile echipei mai distractive, generează sentimente si emoţii si ridica spiritul echipei. Au fost folosite pentru a suplimenta si îmbunătăţi sesiunile de construire a echipei de când s-a descoperit ca oamenii au o capacitate de atenţie prelungita foarte scăzuta. Participanţii răspund mai bine atunci când întâlnirile au viata, varietate si surprize. Forţa de munca a zilelor de astăzi se aşteaptă ca întâlnirile echipei sa fie active, de un ritm rapid, inovative, participative si sa aibă imaginatie. Jocurile pot sa ajute la realizarea materiala a acestor obiective prin focusarea atentiei asupra nevoilor celor care participa.

In mod specific, jocurile de construire a echipei pot ajuta la atingerea următoarelor obiective:Jocurile ajuta liderii echipei sa demonstreze un punct – unul care este clar, memorabil si relevant sarcinii curente. Sunt, ca efect, unelte educative puternice pentru a atinge o idee esenţiala

Jocurile ajuta la construirea unei stări de spirit a echipei. Ele asigura un contrast puternic intre “treaba de zi cu zi” prin injectarea unui element de competiţie, cooperare si/sau distracţie in cadrul întâlnirilor echipei.

Jocurile ajuta membrii echipei sa aibă încredere unul in celalalt. Ele asigura oportunitatea de a împărtăşi idei, sentimente si experienţe pe măsura ce echipa găseşte soluţii comune. O înţelegere mai mare si apreciere a

Page 43: 41991526 Manual Curs Animatori

contribuţiei celuilalt sunt produse secundare foarte preţioase ale jocurilor de construire a echipei.

Jocurile ajuta membrii sa devina mai flexibili si adaptivi. Membrii vor înţelege repede si vor aprecia faptul ca exista mai mult de o cale de rezolvare a problemelor.

Jocurile asigura oportunitatea liderilor echipei de a întări comportamente potrivite ale membrilor echipei. Când exista cooperare, când se demonstrează creativitate sau când barierele interpersonale încep sa cada, un lider poate arata apreciere pentru răspunsurile dorite provocate din partea unui membru al echipei.

Trăsăturile unice ale jocurilor le fac utilizabile si potrivite pentru folosire in cadrul întâlnirilor echipei si a sesiunilor de construire a echipei. De exemplu, de obicei jocurile:

• Sunt usor de folosit. Pot sa varieze intre activităţi de un minut pana la un exerciţiu care stimulează o discuţie de o ora asupra implicaţiilor acestuia. Totuşi, deoarece activitatea ar trebui folosita pentru a adăuga sau a suplimenta scopul sau conţinutul principal, timpul devotat jocului trebuie atent controlat.

• Sunt ieftine. In general, nu trebuie cumpărat nimic, nici nu e nevoie de un facilitator sau consultant extern.

• Sunt participative. Pentru a fi folosite eficient, jocurile ar trebui sa implice fizic membrii echipei (prin mişcare) sau psihologic (prin activitate mentala sau vizuala). Jocurile de obicei ajuta oamenii sa îşi concentreze atenţia si sa se gandeasca, sa reacţioneze, sa voarbeasca si, cel rău important, sa se distreze in timp ce învaţă cum pot fi mai buni membri ai echipei.

• Folosesc recuzita. Câteva jocuri implica folosirea unui obiect de recuzita care sa adauge realism si varietate unei activităţi. Aceste obiecte pot fi o imagine, o persoana, un obiect static sau o foaie ce conţine text.

• Au un risc scăzut. In general, jocurile de construire a echipei nu implica activităţi cu riscuri majore, pentru ca scopul lor este construirea echipei, si nu pierderea membrilor echipei. Atunci când sunt grupate continutul potrivit, contextul potrivit, persoanele potrivite si climatul potrivit si folosite intr-o maniera pozitiva, vor functiona intotdeauna. Sunt prietenoase cu participanţii si de obicei acestia raspund in mod pozitiv.

• Sunt adaptabile. Cele mai bune activităţi, la fel ca si cele mai amuzante povesti, pot fi potrivite aproape oricărei situaţii, si totuşi sa îşi îndeplinească scopul pentru care au fost introduse in sesiunea de construire a echipei. Aceste jocuri pot fi modificate uşor pentru a fi ajusta propriilor gusturi si îşi vor retine caracterul original. De fapt, este recomandabil ca sa modificaţi jocurile pe care le cunoaşteţi si sa le adaptaţi cat mai mult pentru a se potrivi scopurilor, grupului sau organizaţiei.

Page 44: 41991526 Manual Curs Animatori

• Sunt concentrate pe un singur punct. De obicei jocurile de construire a echipei demonstrează sau ilustrează un punct major sau încearcă sa atingă un scop major.

De aceea, sunt orientate către micro-subiecte mai degrabă decât către subiect majore. Păstraţi-le simple si concentrate si îşi vor îndeplini sarcina.

Jocuri de educaţie interculturalaJoaca te elibereazăFiecare confruntare, si in mod sigur confruntarea cu alte culturi, provoaca oamenii sa înceapă un proces creativ. La fel cum entuziasmul unui pictor este provocat de ceea ce vede, înainte de a începe sa lucreze cu pensulele si vopselele pentru a crea imagini care nu au existat înainte. Insa daca vedem ceva nefamilial, de multe ori ne uitam uimiţi si nici nu ne mai mişcam.

Mai mult decât orice alta metoda, joaca oferă o cale de scăpare. Este cea mai potrivita metoda de a provoca un proces creativ. Prin joaca, oamenii sunt confruntaţi cu propriile valori si standarde si cele ale celorlalţi. Acea confruntare poate sa fie dificila, insa jocurile le mai îndulcesc. Ceea ce oamenii joaca este de multe ori o imitaţie a vieţii reale, insa nu este real. Asta ii face sa se simtă liberi. Oamenii pot sa dea frâu liber imaginaţiei si sa îşi elibereze creativitatea. Joaca înseamnă a pune lucrurile in perspectiva, a nu te lua foarte in serios, a lasa grijile zilei de mâine in spatele tău pentru un moment. Când oamenii se joaca se pare ca regulile sunt puse deoparte si un fel de unitate temporara se creează.

De aceea jocurile sunt modul ideal de a provoca procese de învăţare interculturala sau de a le pregăti, test si digera. Pentru ca joaca este o cale sigura, insa activa de a imita evenimente. Joaca stimulează imaginaţia si abilitatea de a explora situaţiile incerte, de a practica intre timp. Depăşirea barierelor in siguranţa, aşa ca in viata reala.

Discutarea jocurilorUnele jocuri trebuie jucate pur si simplu, puterea jocului va avea grija ca sa apăra situaţii interesante. Insa alte jocuri – in mod sigur jocurile de simulare – ar trebui evaluate după, împreună cu participanţii. O astfel de discuţie ar trebui pregătita foarte bine. Aveţi foarte mare atenţie asupra pregătirii întrebărilor. Le puteţi discuta in grupuri mici sau cu întreg grupul. Întrebări importante pot fi:_ care a fost prima reactie la joc?_ Ce ati simţit in timpul jocului?_ Ce s-a întâmplat?_ De ce s-a întâmplat?_ Despre ce este vorba in acest joc, la ce va face sa va gândiţi?_ Ce ati învaţă despre voi si despre alţii?_ (Cum) ati reacţiona in viitor diferit la o situaţie similara?Aceste întrebări sunt numai un ghid. Ce este mai important este ca participanţii pot avea şansa sa exprime experienţă si opiniile lor in cuvinte. Intr-adevăr, cateva jocuri pot fi foarte cofruntationale. De aceea discuţia

Page 45: 41991526 Manual Curs Animatori

nu trebuie sa dea informaţie in plus, ci sa rezume jocul. Va puteţi gândi la tot felul de modalităţi creative de a purta aceasta discuţie.

Jocuri (de “spart gheata” de “de încălzire”, de “energizare”, de “integrare”)

DescriereExista momente in timpul unui curs de instruire când este nevoie activităţi de energizare, de încălzire, de concentrare a atenţiei, etc. Aceste jocuri energizeaza animatorii/lucrătorii de tineret si participanţii la un curs de instruire sau orice alta activitate, când încep sa se plictisească, oferă un cadru de cunoaştere a participanţilor intr-un mod interesant, stimulează interacţiunea si gândirea pozitiva intre participanţi, generează interes si entuziasm asupra subiectului cursului, îmbunătăţesc comunicarea si încrederea intre participanţi, etc.UtilizareAlegeţi jocurile in funcţie de_ mărimea grupului_ cat de bine se cunosc intre ei membrii grupului_ durata activităţii_ relaţia dintre “încălzire” si scopul cursului de instruire sau agendaAvantaje_ încurajează implicarea si participarea activa_ stimulează cunoaşterea participanţilor intre ei_ stimulează gânduri legate de temeri si aşteptări_ interacţiune_ încurajarea lucru in echipa, cooperareaDezavantaje_ grupurile mari pot restricţiona alegerea unor jocuri_ daca jocurile nu sunt relaţionate cu activităţile care urmează, pot părea ca fiind pierdere de timpProcesul_ Pregătiţi instrucţiunile si materialele necesare_ Sarcina trebuie trasata clar participanţilor înainte de a incepe jocul

2. JOCURI DE ROL Repetiţia este mama învăţăturii.

DescriereJocul de rol este o buna metoda prin care participanţii pot fi puşi în situaţia de a pune în practica elemente teoretice în situaţii cât mai apropiate de cele reale.Participanţii sunt implicaţi direct în rezolvarea unei situaţii fiind puşi în postura de a-si asuma rolurile personajelor implicate. Situaţia descrisa trebuie sa stimuleze interacţiunea dintre participanţi/ grupuri. Este o extensie a tehnicii este aceea a "schimbului de rol" in cadrul careia, participanţii trec succesiv prin mai multe roluri familiarizându-se astfel cu diversele perspective prin care situaţia poate fi abordata.AvantajeJocul de rol oferă ocazia participanţilor sa analizeze comportamente si sa primească feedback specific.

Page 46: 41991526 Manual Curs Animatori

DezavantajeRiscurile sunt legate de neasumarea rolurilor sau, dimpotrivă, de asumarea lor exagerata.ProcesAtmosfera sau tonul unui joc de rol este stabilita de instructor. Este responsabilitatea instructorului sa ofere instrucţiuni clare atunci când implica un grup intr-un joc de rol.Acesta stabileşte regulile de baza si limitele. Instructorul este cel care poate opri jocul de rol atunci când observa ca se pierde realismul jocului, caracterul si valoarea educativa.

Prin intermediul jocului de rol, participanţii învaţă din experienţă. Jocul le permite sa:

• Experimentează modul in care ei ar face fata unei anumite situaţii. Reacţia spontana poate produce sentimente si atitudini care s-ar putea sa nu fie iasă la suprafaţa in timpul unei discuţii. Actorii si observatorii dezvolta anumite abilitati de a înţelege si prevedea propriile comportamente si a celorlalţi.

• Spunând un punct de vedere sau o decizie este un pas înainte spre o acţiune concreta. Din informaţiile transmise participanţii ar putea deduce, de exemplu ca doamna A ar trebui sa ii ceara scuze domnului B. Intr-un joc de rol, doamna A trebuie sa meargă la domnul B sa ii ceara scuze. Cu alte cuvinte, jocul de rol arata diferenţa dintre a face un lucru si doar a te gândi la el.

• Se obţine schimbarea unei atitudini. Punând persoane cu temperamente diferite in acelaşi rol, se poate observa cum comportamentul unei persoane nu este importanta doar pentru personalitatea sa ci si pentru situaţie.

• Exerciţiul exercita control asupra sentimentelor si emoţiilor. De exemplu, jucând rolul unui client iritat, un participant ar putea învaţă sa devina mai puţin iritat in viata reala. Cei mai mulţi oameni au un sentiment de disconfort când experimentează pentru prima data jocul de rol, insa ei se obişnuiesc pe parcursul jocului. Alţi oameni sunt incapabili sa joace un joc de rol. Cel mai bun lucru pe care il pot face este sa vorbească despre ce ar putea sa spună sau sa facă o persoana intr-un rol. Când întâlniţi astfel de persoane in grup instructorii nu trebuie sa ii forţeze sa participe. Exista multe modalităţi de a prezenta si conduce un joc de rol. De obicei se desfăşoară după cum urmează:

• Instructorul descrie rolurile si persoanele care vor juca diferitele roluri.

• Participanţii se simt in siguranţa sa joace roluri diferite. Instructorul ii instruieşte pana când e sigur ca participanţii înţeleg fiecare rol. Participanţii pot fi rugaţi sa îşi aleagă voluntar un rol sau pot fi alesi direct de către instructor pentru rolurile jocului.

• Participanţii care joaca roluri sunt rugaţi sa spună ce au învăţat din ceea ce au experimentat.

• Alţi participanţi for da feedback celor care au jucat roluri. Câteodată jocul de rol se poate folosi după ce s-a folosit metoda studiului de

Page 47: 41991526 Manual Curs Animatori

caz. Astfel, jucând diferitele roluri din studiul de caz, participanţii pot schimba situaţia prin comportamentele si atitudinile lor. Jocul de rol poate fi planificat de instructor sau introdus spontan pentru a creste valoarea de învăţare a unei situaţii. O situaţie conflictuala poate fi o ocazie perfecta pentru a juca jocul de rol cu acele persoane care sunt in conflict, insa avand rolurile inversate. Astfel se poate calma un conflict.

Aud si uit3. SIMULAREA Vad si îmi amintesc Acţionez si înţeleg.

Confucius DescriereSimularea este un model simplificat sau abstract a unui model particular de proces care trebuie învaţat de un grup participanţi la un curs de instruire. Ea combina studiul de caz cu jocul de rol in scopul de a reproduce cat mai fidel posibil o situaţie reala. Scopul este facilitarea transferului in practica a cunoştinţelor teoretice.

Simularea este una dintre cele mai eficiente metode pe care un instructor o poate folosi sa dramatizeze situaţii din viata reala. Lucrând prin simulare, participanţii pot învaţă despre proces si despre ei înşişi ca actori ai procesului, fara a-si asuma riscurile unei experienţe din viata reala.Utilizare_ permite participanţilor sa experimenteze luarea unei decizii in situaţii “reale” fara a fi îngrijorat de consecinţele deciziilor lor_ este o modalitate de a aplica cunoştinţe, de a dezvolta deprinderi si de a analiza atitudini intr-un context asemănător cu o situaţie realaAvantaje_ caracter practic_ participanţii sunt responsabili de propriile reacţii_ implicare mare a participantului_ feedback imediatDezavantaje_ consuma mult timp_ facilitatorul trebuie sa fie foarte bine pregătit, in mod special asupra logisticii_ o simulare este adesea o viziune simpla a realităţii_ necesita o pregătire riguroasa a situaţiei simulata si a materialelor necesare.Procesul_ Pregătiţi participanţii sa îşi asume roluri specifice in timpul simulării_ Prezentati obiectivele, regulile si timpul disponibil pentru simulare_ Facilitati simularea_ Întrebaţi participanţii ce reacţiile au avut in timpul simulării_ Întrebaţi participanţii ce au învăţat in urma simulării, după care dezvoltaţi un principiu_ Întrebaţi participanţii asupra legăturii intre simulare si viata lor

Page 48: 41991526 Manual Curs Animatori

_ ConcluzionaţiExista modele simple de simulări care se folosesc in educaţia copiilor de vârste mici. De exemplu, pentru a educa un copil asupra modului in care se cumpăra dintr-un magazin, se foloseşte un jocul de simulare a activităţii de cumpărare intr-un magazin.

Metode de întărire ale învăţării din experienţa

1.INTRERUPERI INTELIGENTE

Descrierea exerciţiului_ Fiecare participant va primi o carte de poker_ Trainerul va avea exact aceleaşi cărţi care au fost distribuite participanţilor_ Scurta prezentare pentru participanţi: se explica participanţilor ca atunci când co-trainerul va arata semnul STOP prezentarea se va oprii pentru 30 de secunde sau atunci când participanţii doresc acest lucru, timp in care participanţii vor formula întreruperi inteligente. Apoi facilitatorul va alege o carte care va fi identica cu ceea a cărui va formula întreruperea. Acesta va fi obligat sa execute întreruperea._ Pe un perete va fi un flip-chart care va explica tipurile de întreruperi_ Prezentarea începe_ Stop prezentare_ Se da cu zarul, se decide care tip de întrerupere va avea loc_ Pauza pana participanţii se gândesc_ Se alege participantul pe baza tipului de carte_ Se reacţionează la întrerupere_ Se repeta procedura_ Procedura se modifica (ex: participanţii in grupuri decid tipul de întrerupere)_ Se concluzionează cu o runda finala de întreruperiTipuri de întreruperi• Aplica: prezintă un plan personal de acţiune si explica cum ai aplica ceea ce a fost explicat in ultima parte a prezentării

• Contrazice: Identifica scăpări ale prezentării. Explica de ce nu esti de acord.

• Ilustrează: Prezintă exemple reale sau imaginare care sa se relaţioneze cu subiectul ultimei parti din prezentare

• Parafrazează: Sumarizează punctele esenţiale ale ultimei părţi a prezentării.

• Personalizează: Împărtăşeşte impresiile personale legate de subiectul ultimei parti a prezentări

• Întreabă: Pune cinci sau mai multe întrebări legate de acest subiect (toata prezentarea) . Explica de ce crezi ca acestea sunt întrebări importante.

2. ADEVARAT SAU FALS(Prelegere interactiva)

Descriere

Page 49: 41991526 Manual Curs Animatori

Prezentatorul expune o serie de afirmaţii despre subiectul in discuţie si le cere participanţilor sa decidă daca acea afirmaţie este adevărata sau falsa. Apoi prezentatorul argumentează fiecare afirmaţie cu informaţii in plus.Utilizare.Acest mod de prelegere se foloseşte atunci când participanţii cunosc parţial informaţiidespre acel subiect.Exemple de subiecte de discuţie: diversitate culturala, internetul, comunicarea, infectii cu transmitere sexuala, etc.Avantaje

• permite evidenţierea concepţiilor greşite pe care participanţii si le-au format anterior despre subiectul discutat

• oferă posibilitatea argumentării pro si contra asupra valorii de adevăr a unei afirmaţii corectează concepţiile greşite despre un subiect

Dezavantaje• daca argumentarea nu este sustinuta de informaţii relevante, metoda poate induce in eroare participantul

Procesul_ Pregătiţi o lista cu afirmaţii legate de subiectul prelegerii._ Formulaţi jumătate din afirmaţii in forma adevărata, iar cealaltă jumătate in forma falsa._ Fiecare afirmaţie va fi scrisa pe o bucata separata de hârtie/carton._ Pe o coala de flip-chart desenaţi un tabel cu doua coloane. Pe o coloana se vor lipi afirmaţiile adevărate iar pe cealaltă afirmaţiile false._ Introduceţi pe scurt tema si explicati importanta ei._ Distribuiţi apoi cate o afirmaţie fiecărui participant rugându-i sa decidă individual asupra valorii de adevar sau fals al afirmaţiei._ Vor posta apoi afirmaţia in tabel sub valoarea atribuita afirmaţiei. Daca au decis ca afirmaţia este adevarata, vor posta afirmaţia in coloana cu adevărat iar daca este falsa in cealalta coloana._ Când au terminat aceasta sarcina, citiţi cu voce tare fiecare afirmaţie din fiecare coloana. Argumentaţi daca afirmaţia este adevărata sau falsa si furnizaţi informaţii relevante in susţinerea ideii. Repetaţi procedura pentru fiecare afirmaţie.

3. PRELEGERE IN ECHIPA

Pentru o demonstrare rapida a prelegerilor in echipa, împart in primul rând participanţii in doua grupe.Când sa foloseşti acest joc?Când conţinutul de instruire implica proceduri pas-cu-pas.Când participanţii sunt capabili sa predea si sa invete unii de la alţii.Când ai mai multe Exerciţii.Subiecte mostra

• Cum sa creezi o schema Pareto?• Cum sa creezi un slogan de avertisment• Cum sa desenezi o schema logica?• Cum sa rezolvi o ecuaţie de gradul doi (pătratica)?

Page 50: 41991526 Manual Curs Animatori

• Cum sa specifici un obiectiv de performanta?• Cum sa scrii un sumar executiv (activ)?

Analizează proceduraÎnaintea prezentării, împarte procedura in paşi. Daca sunt mai mult de sase pasi,organizează-le in grupuri de la trei la sase cu complexităţi apropiate.Introduce proceduraOferă o retrospectiva a procedurilor. Descrie in scurt fiecare pas, si legătura dintre pasii diferiţi.Imparte participanţii in grupeCreează un grup pentru fiecare pas (sau grupa de paşi).Fa o prezentare separata pentru fiecare grupFiecare prezentare se ocupa de un singur pas (sau grupa de paşi). In plus prezentarea identifica legăturile majore dintre un pas si celelalte.Alcătuieşte echipe din grupuri diferiteFiecare echipa ar trebui sa aibă membri din fiecare grupa. Astfel, fiecare echipa va include persoane care au ascultat din fiecare dintre cele cinci prezentări.Cere echipelor sa îndeplinească sarciniDa echipelor Exerciţii. Ca exerciţiul sa fie terminat, membri echipei ar trebui sa invete unii pe ceilalţi diferiţii paşi ai procedurii.

Oferă ajutor consultativCat timp echipele sunt ocupati sa lucreze la proiect, plimba-te in jurul lor si oferă-le ajutor când este nevoie.Cere echipelor sa dea raporturi.După ce echipele si-au terminat proiectul, cere fiecăruia sa dea un raport scurt despre activităţile lor si despre realizări.Repeta proceduraDa exerciţii adiţionale echipelor. Asigura-te ca acestea acoperă o varietate larga de situaţii. Reaminteşte participanţii ca trebuie sa invete toţi paşii unul de la celalalt in timp se-si termina exerciţiile.Ce se întâmplă daca?Ce se întâmplă daca esti presat de timp? Întinde aceasta activitate peste mai multe sesiuni. Fa prezentarea iniţiala in prima zi, si prezentările diferite pentru diferitele grupe in ziua următoare. Fa in aşa fel încât echipele sa lucreze la exerciţii in ziua a treia.Ce se întâmplă daca trebui sa te ocupi cu toti participanţii in acelaşitimp? Foloseşte mai multe persoane de a face diferitele prezentări, in asa fel încât sa-si furnizeze lecturile in mod simultan. Asigura-te ca co-prezentatorii tai folosesc aceeaşi termeni.Ce se întâmplă daca nu ai co-prezentatori? Pregăteşte câţiva participanţi in prealabil, învăţându-i pe fiecare cate un pas (sau un grup de pasi). Pune-i pe aceşti participanţi sa invete grupele diferite mai târziu. Ca o alternativa, înregistrează-ti prezentarea pe caseta video si arata fiecărei grupe diferite segmente ale acesteia.Ce se întâmplă daca participanţii nu se pot împarţi in mod egal? Unele echipe ar putea avea mai mult de o persoana care a ascultat aceeaşi prezentare. Daca câţiva pasi din procedura sunt mai dificile decât

Page 51: 41991526 Manual Curs Animatori

celelalte, pune mai mult de un participant in echipa sa se ocupe de acel pas.Ce se întâmplă daca participanţii n-au încredere in co-echipieri? Explica-le ca cercetarea făcuta pe adultii instruiţi demonstrează ferm puterea învăţării in echipa. Accentuează faptul ca in procesul învăţării si predării cooperative, fiecare înţelege mai bine procedura.Ce se întâmplă daca fiecare participant se concentrează pe paşii proprii?Avertizează participanţii ca vor avea un exerciţiu final pe care va trebui sa–l completeze individual.

ALEGEREA TEHNICILOR POTRIVITE DE ANIMATIE

TIPURI DE INVATARE ACTIVITATI DE ACTIVITATI DEANIMATIE EVALUAREPrezentari,

Informatii materiale citite Examene (teste scrise)brainstorming Examene oralemateriale audio‐video

Abilitati (manualitate, de Demonstratie + lista de control Observatie directa in:comunicare, de planificare) Instructiuni urmate de practica +*practicarea abilitatii

feedback *simulareStudiu de caz *joc de rol (pentru abilitati deLucru in grupe mici comunicare)Acvariul utilizarea listei de controlBrainstormingDiscutii, acvariul Indirect prin observarea

Atitudini / valori Joc de rol comportamentelor, in special in*brainstorming timpul practicii

Joc de rol

Page 52: 41991526 Manual Curs Animatori

EVALUAREA IN ANIMATIE

EVALUAREA INIȚIALĂValoarea/ funcția diagnostică a acestei evaluări inițiale se manifestă atât din perspectiva cursantilor cât şi a animatorului care va lucra cu aceştia

În ceea ce îi priveşte Inventariază Achizițiile Existente La Momentul T 0 (Zero);pe cursanti

Depistează Eventualele Decalaje Dintre Aceştia

Relevă/ Evidențiază, La Momentul Respectiv,

Capacitățile/ Posibilitățile De Învățare Ale Elevilor; Etc.

În ceea ce îi priveşte Descoperă factorii (cauzele) care explică situația respectivă.pe Animator

Arată şi explică nevoile de dezvoltare ale cursantilor

Îi ajută să şi multiplice căile de stimulare a dezvoltării optimale a acestora;

„Pun în evidență caracteristicile diferențiale ale cursantilor şi posibilitățile de a acționa în direcția atingerii obiectivelor” etc.

Exemplu: Chestionar pentru analiza nevoii de animatie, Identificatii care este motivul adresarii intrebarii

ANALIZA LA NIVEL PERSONAL MOTIVUL ADRESARII INTREBARII

Cine sunt cursantii ?

Ce experinata au acestia ?

Ce ii motiveaza ?

Care este modul lor de a invata ?

ANALIZA LA N IVEL SARCIN I MOTIVUL ADRESARII INTREBARII

Ce trebuie sa invete ?

Care este nivelul actual al performantei lorprivind aptitudinile ce trebuie sa le

41

Page 53: 41991526 Manual Curs Animatori

dobandeasca ?

Care este nivelul de performanta optima ?

ANALIZA LA NIVEL LOGISTIC M O TIV U L A D R E S A R II IN T R E B A R II

Lucreaza impreuna ?

Cati cursanti s au inscris ?

Este seful in acelasi grup ?

EVALUAREA FORMATIVĂ

Se realizeaza pe tot parcursul desfasurarii cursului de animatie

În ceea ce îi priveşte pe îi oferă o confirmare (feed back) a învățării în mod operativ şicursanti frecvent;

îl ajută să depisteze dificultățile şi să le depăşească;îi sugerează proceduri de recuperare sau de remediere imediată;cursantul nu este judecat, nu primeşte note sau calificative, nu este

supus clasificării;încurajează punerea de întrebări şi reflecții sau motivează şistimulează eforturile de învățare;sprijină efortul de autoevaluare etc

În ceea ce îl priveşte pe acesta beneficiază de o conexiune inversă imediată despreAnimator pertinența şi performanțele demersului său.

Poate detecta dificultăți, confuzii, greşeli, intervenind imediat pentruameliorarea situației.Oferă posibilitatea tratării diferențiate a cursantilorr etc.

Indicatori / Criterii De Evaluare

Animatorii pot evalua

cursantii in functie de:Gradul de insusire a cunostintelor noiGradul de ameliorare a competentelor profesionale vizate de obiectiveMasura in care s a modificat atitudinea pe parcursul derularii stagiuluiGradul de interes fata de aprofundarea formarii Natura motivatieiCapacitatea de lucru in echipa

Page 54: 41991526 Manual Curs Animatori

Animatorii pot evalua Coerenta programului de animatie in ansamblu:stagiul in functie de - la nivelul proiectarii

- La nivelul desfasurariiPerceptia cursantilor cu privire la derularea cursuluiGradul de suplete oferit de progarm prin adaptarea din mersGradul de implicare a cursantilorRezultatele evaluarii cursantilor

Cursantii pot evalua Calitatea organizarii stagiuluianimatorii: - Nivelul ofertei de animatie

- Orar- Conditii de lucru

Competenta profesionala- Caliattea prestatiei in domeniul specialitatii- Calitatea strategiei de animatie- Calitatea relatiilor interumane- Calitatea mamagemantului timpului utilizat

Cursantii pot evalua Calitatea organizarii stagiuluistagiul prin - Nivelul ofertei de animatie

- Orar- Conditii de lucru

Derularea lui conform sau nu asteptarilorGradul de utilitate perceputInfluentele exercitate asupra personalitatii cursantilor

Scale de evaluare

Intrebari de reflectie

la sfarsitul unei zile de animatie

Criterii pentru comportamentele

Interesant / neinteresantFoarte rapid / foarte lentFoarte dificil / foarte usorRelevant / irelevantOrganizat / neorganizatRelaxat / tensionatAm fost energizat azi cand:…Astazi am învatat ca.....Astazi am re‐învatat ca....Astazi mi‐am notat ca....Astazi am descoperit ca.....Astazi mi‐am dat seama ca....Astazi m‐a surprins ca.....Astazi m‐am bucurat ca....Astazi am fost dezamagit(ã) ca.....

Nivelul minimal

43

Page 55: 41991526 Manual Curs Animatori

observate • Stăpânire insuficientă/ imprecisă/ confuză a limbajului de specialitate;

• Redare aproximativă, din memorie, a cunoştințelor teoretice propuse de temă; • Redarea parțială a conținutului, a unor scheme;

• Selectarea unor informații din surse fără legătură cu tema propusă; • Argumentare formală; • Lipsa unor opinii personale. Nivelul mediu

• Utilizarea unor cunoştințe sumare, presupuse de tema dată;

• Selectarea unor informații fragmentare oferite de sursele de specialitate; • Argumentarea parțială a ipotezelor; • Formularea unor opinii personale, dar insuficient de clar conturate;

• Tratare relativ simplistă; • Folosirea unui limbaj ştiințific corect, dar cu mici imperfecțiuni. Nivelul maximal

• Analizează complet datele; • Argumentarea este corectă; • Formulează opinii personale şi concluzii originale; • Realizează lucrarea prin muncă independentă; • Foloseşte un limbaj adecvat; • Exprimarea este clară, convingătoare.

Jurnalul este o metodă de evaluare utilizată destul de des în spațiul nord american. Menționarea într un jurnal a sarcinilor de învățare, a paşilor parcurşi, a dificultăților şi a reuşitelor poate constitui un bun exercițiu de reflecție asupra propriului proces de învățare.

Ex. Jurnal pentru învățare experiențială (după Opportunity Associates)

Experiența întâmplat?) Identificare Analiza Generalizare

relevant pentru fost important, cum s aici?, Ce este aplicabilmine?) a produs?) şi în alte situații? etc.)

Jurnalul invatarii experientialeJurnalul meu

44

Page 56: 41991526 Manual Curs Animatori

Ziua/ Momentele in Momentul zilei De ce au fost Ce am invatat ?sesiunea care am invatat cel mai importante pentru Cum pot aplica ce

cel mai mult important mine acele am invatat ?Cumastazi au fost: pentru mine a momente?(col 1+2) voi folosi pe viitor?continut, fost:atitudini,aptitudini noi

Ziua 1

Ziua 2

10 moduri de a încheia o sesiune de animatie

Azvârlirea mingii cunoaşteriiFiecare membru al grupului împărtăşeşte un lucru pe care l-a învăţat in timpul cursului de instruire. Utilizaţi o minge, astfel încât fiecare persoana împărtăşeşte ceea ce a învăţat atunci când primeşte mingea.Planuri de viitorFiecare participant împărtăşeşte un lucru pe care l-a învăţat in timpul cursului de instruire si pe care doreşte sa îl aplice in săptămâna care urmează după acest curs. De exemplu, daca sunt la un curs de instruire despre managementul proiectului, fiecare participant va spune primul lucru pe care il vor aplica intr-un proiect.Întreabă ExperţiiLa începutul cursului de instruire cereţi fiecărui participant sa scrie o întrebare la care doresc răspuns in timpul sesiunii. La sfârşitul cursului, amestecaţi întrebările si cereţi participanţilor sa îşi răspundă unul altuia la întrebări.Cântă un cântecParticipanţii sunt grupaţi in grupuri de cate 3 persoane. Ei trebuie sa compună si sa cânte un cântec despre ceva ce au învăţat in timpul cursului de instruire. De exemplu, la un curs despre siguranţa mersului cu motocicleta o echipa cânta “Vâsleşte, vâsleşte, vâsleşte barca ta” cu ajutorul cuvintelor care descriu cum sa ia curba in siguranţa.Concurs de cuvinte încrucişateCreaţi un puzzle de cuvinte încrucişate (sunt accesibile programe la adresa www.crosswordkit.com) cu idei care descriu concepte cheie din timpul cursului de instruire. Formaţi un poster acest puzzle de cuvinte încrucişate si acordaţi echipelor 5minute pentru a-l completa. Acordaţi premii echipelor care găsesc toate răspunsurile corecte in timpul acordat.As dori sa se întâmpleDaţi fiecărui participant o carte poştala. Solicitaţi participanţilor sa îşi scrie propria adresa poştala pe o parte si o dorinţa care vor sa o îndeplinească peste o luna pe cealaltă parte. Colectaţi cărţile poştale si trimiteţi-le participanţilor peste o luna cerându-le sa va spună in ce măsura si-au îndeplinit dorinţa.Pictura murala de grup

Page 57: 41991526 Manual Curs Animatori

Lipiţi pe un perete o bucata mare de hârtie (suficient de lunga astfel încât toţi participanţii sa poate scrie pe ea in acelaşi timp). Fiecare participant trebuie sa deseneze o imagine care sa reprezinte ceea ce au învăţat ei in timpul cursului de instruire. Apoi cereţi-le sa ghicească ce reprezintă fiecare imagine.Momente de SteaLa finalul unei sesiuni de consolidare a echipei, cereţi fiecărui participant sa identifice un moment in care o persoana din grup s-a evidenţiat in mod impresionant cu ceva.

Un astfel de moment se întâmpla atunci când o aptitudine a unui participant a ieşit in evidenta. In timp ce identifica aceste momente, participanţii trebuie sa lipească o steluţa persoanei căreia i-a identificat acel moment de sclipire. Asiguraţi-vă ca fiecare participant va primi o steluţa pentru un moment in care a ieşit in evidenta. Daca e necesar, menţionaţi si dumneavoastră câteva astfel de metode pe care le-aţi observat la participanţi.

Paşi in acţiuneAşezaţi etichete in forma unei urme de picior (de mărime reala) pe podea, sub forma unui sir sau a unei potcoave de cal. Aşezaţi grupul in fata primei urme din sir. Pentru a face un pas înainte cereţi participanţilor sa împărtăşească un lucru pe care il vor face in următoarea săptămâna. Apoi spuneţi-le ca acesta a fost primul pas spre acţiune, adică au promis ca vor face ceva.MulţumescPentru a sublinia modul in care participanţii au învăţat unii de la alţii in timpul cursului de instruire, cereţi-le sa mulţumească unuia dintre participanţi (in afara de instructor) care l-a ajutat sa invete ceva sau i-a clarificat un aspect pe care nu l-a înţeles in timpul cursului de instruire. Spuneţi participanţilor ca atunci când vor primi un “Mulţumesc” sa spună simplu “Cu plăcere”. Acest lucru ii ajuta pe participanţi atât sa dea cat si sa primească complimente.

O scurta recapitulare ca ANIMATOR am nevoie sa fiu atent la:

1. Limbajul trupului – sa nu am atitudine inchisa (maini incurucisate, maini in buzunare). Truc sugerat – tine un marker, pix etc in mana atunci cand faci prezentari

2. Implicarea tuturor participantilor – in toate activitatile e nevoie ca tot grupul sa fie angajat si sa participe –cei ce nu vor sa participe – li se desemneaza rol de observator si pot juca un rol important pe debrief 3. Facilitarea – cat mai multe intrebari – vezi intrebarile de debrief din stagiul de animatie si pune mai mult accet pe intrebarile de transfer; rolul animatorului este de 30% ‐ rolul participantilor e de 70% (Nu participa la munca grupului si nu da solutii) 4. Fii energic – mai ales pe jocuri –si mai ales joaca‐te cu placere ‐ E ESENTIAL sa transferi energia ta participantilor 5. Nu uita sa planifici activitati de rezerva ‐ sunt jocuri/activitati care ar putea sa nu iti iasa – e ok – treci cu eleganta peste si introdu un energizer 6. Ai grija mereu sa ai toate materialele ‐ am videoproiectorul conectat inainte de sesiune, PPT –urile sunt deschise, am foi de flipchart suficiente 7. Fii atent la timp ‐ cu toate aceste daca grupul discuta un aspect si e un aspect important atunci e bine sa nu opresti brusc activitatea.

Page 58: 41991526 Manual Curs Animatori

8. In cazul subiectelor controversate – nu intra in contradictie ca si trainer, paseaza responsabilitatea grupului si vezi reactia lui si/sau pune intrebari (de genul avocatul diavololui...dar daca...?) 9. Evita sa pui intrebari stanjenitoare 10. Un bun animator este foarte atent cum livreaza critica constructiva – nu uitati modelul sandwich si nu ataca persoana

SFATURI PRACTICE PENTRU ANIMATORIPregatirea sălii inaintea de sosirea participanților

Veniți devreme______________Întâlniți vă cu coordonatorul centrului de conferințe, examinați programul delucru al acestuia si aflați cum îl puteți găsi în caz de urgență în timpul seminarului.

Persoana de contact________________________________ nr. de telefon

________________Verificați dacă în sală:_______ Instalația de aer condiționat/încălzire funcționează – sala este confortabilă;_______ Scaunele şi mesele sunt aşezate corespunzător;_______ Sala şi mesele sunt curate;_______ Cafeaua şi apa sunt pregătite;Verificați materialele pentru participanți_______ Materialele de instruire sunt puse în ordine;_______ Ecusoanele cu numele participanților sunt pregătite;_______ Materialele de curs sunt distribuite;ASPECTE INTRODUCTIVE 11Verificați echipamentul audio video_______ Suportul de planşe este pregătit, împreună cu markerele;_______ Echipamentul este pus în priză şi testat;_______ Focalizați imaginea (dacă se foloseşte retroproiector);_______ Testați sunetul din diferite puncte

BIBLIOGRAFIE:

• Teoria şi practica evaluării, Luciana Simona Velea Institutul de Ştiințe ale educației

• Suport de curs Animatie de Animatori, Alina Mustața şi Silvia Mişu, Fundația Noi Orizonturi, 2008

• T kit no.6 Training Essesntials, Coucil of Europe and European Comission, October 2005

Page 59: 41991526 Manual Curs Animatori