Numele şi prenumele persoanei examinate Data Semnătura

Nota/procente (%) Numele şi semnătura examinatorului

NAVIGAŢIE

Chestionar de examinare (grilă test) – eliberare / revalidare / reînnoire / recunoaştere / echivalare licenţă de pilot de Aeronave Ultrauşoare Motorizate

1. Care este definiţia următoarelor noţiuni: 1 NM, 1 KTS, 1 Pa, 1 hPa, 1 bar, 1 mb, 1 Torr, IAS, CAS şi atmosfera standard (parametrii acesteia)?

2. Presupunem că trebuie să ne deplasăm în zbor cu o aeronavă de la un punct A la un alt punct B utilizând harta aeronautică şi compasul magnetic (busola).

a. Schiţaţi următoarele elemente: nordul adevărat/geografic NA, nordul magnetic NM,

nordul compas NC, linia drumului obligat LDO, drumul adevărat DA, drumul magnetic DM, drumul compas DC, declinaţia magnetică ∆m, deviaţia compas ∆c şi deriva ∆v.

b. Scrieţi ecuaţia capului compas CC în funcţie de unghiurile DA, ∆m, ∆c şi ∆v.

3. În cât timp veţi parcurge în zbor cu o aeronavă distanţa de la punctul A, având coordonatele geografice N44° 30’ 15’’ E 27° 31’33’’, la punctul B, având coordonatele geografice N47° 00’15’’ E 27° 31’33’’, cu vânt 04520 KTS, cu viteza proprie adevărată VPA = 185 km/h (presupunem că IAS = CAS = VPA)?

4. Zburaţi cu o aeronavă de la aerodromul A cu QFE(A) = 950 hPa cu altimetrul calat pe “0” pe acest aerodrom, la aerodromul B cu QFE(B) = 750 Torr cu A/T. Ce înălţime va indica altimetrul în momentul aterizării? Se dă treapta barica de 10 m/hPa.

5. Distanţa între două aeronave care zboară pe aceiaşi direcţie rectiliniu şi constant, la aceiaşi altitudine, dar în sens contrar, este de 264 km. Viteza faţă de sol a celor două aeronave este de 150 km/h şi 180 km/h. După cat timp se vor întâlni cele doua aeronave? Care este spaţiul parcurs de fiecare pană la întâlnire? (nu se ţine cont de viteza vântului, IAS = CAS = Vsol = VPA)?

6. Care este decalajul de timp faţă de ETA transmis când vă deplasaţi cu o aeronavă de la punctul A, având coordonatele geografice N 43°00’17’’ E 27° 20’14’’, la punctul B, având coordonatele geografice N47° 30’17’’ E 27° 20’’14’’, cu vânt 24030 KTS, cu viteza proprie adevărată VPA = 185 km/h (presupunem că IAS = CAS = VPA)?

7. Zburaţi cu o aeronavă de la aerodromul A cu QFE(A) = 1010 hPa cu altimetrul calat pe

“0” pe acest aerodrom, la aerodromul B cu QFE(B) = 715Torr cu A/T. Ce înălţime va indica altimetrul în momentul aterizării? Cum este poziţionat aerodromul B fata de A?Se dă treapta barică de 10 m/hPa.

8. În cât timp veţi parcurge distanţa de la punctul A ( N 44 03’ 17’’/ E027 28’03’’ ) la punctul B ( N 47 33’17’’ / E 027 28’03’’) zburând rectiliniu, uniform, în condiţii, meteo CAVOK, vânt calm, înălţime constantă 150m, cu IAS = 180kts (presupunem ca IAS = CAS = VPA)? Nu se ţine cont de viteza de rotaţie a pământului.

9. 1 mbar este echivalent cu :

a. 1,33 mm coloană mercurb. 0,75 torrc. 1,50 mm coloană mercur

10. Definiţi următoarele noţiuni :

Înălţimea de zbor

Altitudinea de zbor

FL

11. Zburaţi de la A la B pe distanţa de 450 km cu CC130, IAS 180kph (presupunem ca IAS = CAS = VPA), vânt 19010MPS. Determinaţi timpul de întârziere datorat existenţei vântului.

12. Zborul după compasul magnetic direct se face pe:

a. ortodromab. LDRc. loxodroma

13. Prin CC se înţelege:

a. unghiul dintre nordul compas şi axa longitudinală a aeronavei partea din faţab. unghiul dintre nordul adevărat şi axa aeronaveic. unghiul dintre nordul magnetic şi axa aeronavei

14. Unghiul dintre LDO şi LDR se numeşte :

a. ALUb. VPAc. ALL

15. QFE(A) = 751,88 torr; QFE(B) = 789,48 torr; QNH = 950hPa, treapta barică K = 10m/hPa. Determinaţi diferenţa de înălţime între cele două puncte A şi B.

16. Declinaţia magnetică este :

a. unghiul dintre CC şi NMb. distanţa dintre NM şi NAc. unghiul dintre NM şi NG

17. Deviaţia compas este :

a. unghiul dintre CC şi LDOb. unghiul dintre NC şi NMc. unghiul dintre NC şi NA

18. Zburaţi de la A la B pe distanţa de 300 km cu CC090, IAS = 130km/h (presupunem că IAS = CAS = VPA), vânt 15010MPS. Determinaţi timpul de întârziere datorat existenţei vântului.

19. QFE(A) = 741,88 torr; QFE(B) = 789,48 torr; treapta barică K = 10m/hPa. Determinaţi diferenţa de înălţime între cele doua puncte A şi B.

20. Presupunem că trebuie să ne deplasăm în zbor cu o aeronavă de la un punct A la un alt punct B utilizând harta aeronautică şi compasul magnetic (busola). Schiţaţi următoarele elemente: nordul adevărat/geografic NA, nordul magnetic NM, nordul compas NC, linia drumului obligat LDO, drumul adevărat DA, drumul magnetic DM, drumul compas DC, declinaţia magnetică ∆m, deviaţia compas ∆c şi deriva ∆v.

21. În cât timp veţi parcurge în zbor cu o aeronavă distanţa de la punctul A, având coordonatele geografice N46° 30’ 15’’ E 27° 31’33’’, la punctul B, având coordonatele geografice N47° 00’15’’ E 27° 31’33’’, presupunând că nu există vânt, cu viteza proprie adevărată VPA = 65 km/h (presupunem că IAS = CAS = VPA)?

22. Care este distanţă între două puncte de pe teren dacă pe o hartă aeronautică scara 1:500000 distanţa între ele este de 10 cm?

23. Presupunem că trebuie să ne deplasăm în zbor cu o aeronavă de la un punct A la un alt punct B utilizând harta aeronautică şi compasul magnetic (busola). Schiţaţi următoarele elemente: nordul adevărat/geografic NA, nordul magnetic NM, nordul compas NC, linia drumului obligat LDO, drumul adevărat DA, drumul magnetic DM, drumul compas DC, declinaţia magnetică ∆m, deviaţia compas ∆c (presupunem că nu există vânt şi deriva ∆v = 0°).

24. În cât timp veţi parcurge în zbor cu o aeronavă distanţa de la punctul A, având coordonatele geografice N46° 25’ 15’’ E 27° 31’33’’, la punctul B, având coordonatele geografice N47° 00’15’’ E 27° 31’33’’, presupunând că nu există vânt, cu viteza proprie adevărată VPA = 60 km/h (presupunem că IAS = CAS =VPA)?

25. Definiţi coordonatele geografice, respectiv latitudinea şi longitudinea.

26. Presupunem ca zburăm într-un spaţiu aerian de clasa C la o înălţime de 1000 m la verticala aerodromului şi unitatea de control al traficului aerian ne cere sa aterizam în cel mai scurt timp pe aerodrom. Calculaţi timpul minim necesar până la aterizare cunoscând faptul că viteza maximă de înfundare cu care poate coborâ aeronava este de 5 MPS.

27. Pe hărţile de navigaţie VFR linia curbă întreruptă de culoare mov reprezintă:

a. deviaţia magnetică b. declinaţia magnetică c. declinaţie compas

28. Deriva reprezintă unghiul format:

a. între direcţia vântului şi deplasarea pe sol a avionuluib. între axul longitudinal partea din faţă şi linia deplasării pe sol c. între axul longitudinal şi direcţia vântului

29. Viteza de zbor este 120 km /h CAS, vântul 4 m/s din sud, iar direcţia de zbor este 359º, care este viteza la sol ?

a. 139 km/hb. 134 km/h c. 130 km/h

30. Pe o hartă 1:500 000 linia neagra între localităţi reprezintă:

a. drum de ţarăb. şosea naţionalăc. cale ferată

31. Unghiul format între nordul geografic şi nordul magnetic se numeşte :

a. declinaţia magnetică b. derivăc. abatere magnetică

32. La reperul de control pe rută constataţi că aţi ajuns mai târziu cu 10 min, motivul este:

a. puterea motorului a scăzutb. direcţia vântului s-a schimbatc. vântul şi-a sporit intensitatea considerabil

33. Direcţia vântului ca sens indică:

a. din ce direcţie bate vântul b. către ce direcţie bate vântulc. sensul se indică prin notarea alături de valoare a direcţiilor N,E,V,S.

34. Altitudinea se măsoară faţă de:

a. nivelul mării b. sol c. cel mai jos punct de pe glob.

35. Condiţiile atmosferei standard sunt:

a. 15º, 765 mm Hgb. 25º,1013 Hpa c. 30º,675 mm HG

36. Pentru estimarea timpului necesar de deplasare între două puncte sunt minim necesare următoarele elemente:

a. viteza proprie adevărată, viteza vântului şi viteza la solb. viteza vântului, direcţia vântului, viteza proprie adevăratăc. viteza la sol, viteza vântului

37. Capul compas reprezintă:

a. direcţia indicată de busolă faţă de nordul magnetic;b. unghiul format de direcţia nordului compas şi axul longitudinal al aeronavei partea

din faţă c. unghiul format de direcţia nordului magnetic şi axul longitudinal al aeronavei

partea din faţă.

38. Amplasarea unei busole la bordul unei aeronave determină anumite corecţii ce trebuie făcute valorilor pe care aceasta le indică. Cum se numeşte unghiul cu care se face corecţia valorilor indicate?

a. deviaţie compas b. declinaţie compasc. declinaţie magnetica

39. Înălţimea de zbor este :

a. distanţa pe verticală măsurată de la nivelul mării până la aeronavăb. distanţa pe verticală de la sol până la aeronavă c. înălţimea de zbor se mai numeşte şi altitudine şi se măsoară de la nivelul

corespunzător presiunii standard de 760 mm Hg şi până la aeronavă

40. Direcţia vântului se măsoară faţă de:

a. nordul geografic b. nordul magneticc. nordul compas

41. Nivelul de zbor este:

a. distanţa pe verticală măsurată în sute de picioare între nivelul corespunzător presiunii STD=1013mb Hg şi aeronavă

b. nivelul la care se află aeronavac. distanţa măsurată în metri de la nivelul mării până la aeronavă

42. Dacă vă deplasaţi cu o aeronava către E şi vântul bate din N adică perfect din 90 de grade faţă de direcţia în care vă deplasaţi va fi modificată viteza faţă de sol?

a. dab. nu c. depinde de tăria vântului

43. În aviaţie, viteza vântului se măsoară în:

a. m/s b. km/hc. kts

44. La decolare am “calat” scala presiunilor pe QFE şi acele altimetrului pe 0”. Daca nu am umblat în timpul zborului la altimetru, la aterizare pe alt aerodrom acesta va arata:

a. cota aerodromului de sosireb. diferenţa între QFE plecare şi QFE sosire c. diferenţa între QNH sosire şi QFE plecare

45. Se numeşte “cap compas”:

a. unghiul format între direcţia de referinţa (NA, NM, NC) şi traiectul real urmatb. unghiul format între direcţia de referinţa (NA, NM, NC) şi axa longitudinală a

aeronavei (partea din faţă) c. unghiul format între meridianul locului şi LDR

46. Direcţia vântului (DV) este:

a. unghiul format între meridianul geografic şi vectorul vânt (la aterizare) b. unghiul format între vectorul vânt şi meridianul geograficc. unghiul format între NM şi vectorul vânt (la aterizare)

47. Direcţia vântului formează cu LDO un unghi numit:

a. UVD (unghiul vântului cu drumul) şi se măsoară de la vectorul vânt la LDO în sens orar (semn +)

b. UVD şi se măsoară de la vectorul vânt la LDO în sens invers orar (semn -)c. UDV (unchiul drumului cu vântul) şi se măsoară de la LDO la vectorul vânt în

sens orar (semn +) şi antiorar (semn -)

48. Semnul derivei este pozitiv când:

a. vântul “bate“ din stânga b. vântul “bate” din dreaptac. se măsoară de la ALA la LDR

49. Triunghiul de navigaţie (al vitezelor)

a. este o construcţie grafică cu rolul de a vizualiza toate direcţiile de referinţă, traiectul, unghiurile (drumuri-capuri) şi de a stabili astfel corect poziţia aeronavei într-un moment oarecare

b. are rolul de a permite (prin compunerea vectorilor) numai determinarea vectorului VPA

c. are rolul de a permite (prin compunerea vectorilor) numai determinarea unghiului D

50. Care este relaţia de calcul între DA şi DM şi care este valoarea DM dacă DA este 70° şi DM este 5°?

a. DM = DA+(+/-Dm) = 65°b. DM = DA –(+/-DM) = 65°c. DM = DA –Dm = 65°

51. Abaterea laterală unghiulară (notata ALU) este:

a. unghiul format între direcţia celui mai apropiat meridian geografic şi LDOb. lungimea perpendicularei dusă din punctul unde se află aeronava pe LDR la LDOc. unghiul format între linia drumului obligat LDO şi linia drumului real LDR

52. Ce este loxodroma?

a. arcul mic din cercul mare care trece prin punctul de plecare PIT şi cel de sosire PFT al unui traiect de pe suprafaţa pământului

b. linia de poziţie care intersectează meridianele sub acelaşi unghi c. linia de poziţie care intersectează paralele sub acelaşi unghi

53. În navigaţia aeriana ce semnifică abrevierea PFT?

a. punctul de aplicaţie al Forţei de Tracţiuneb. punctul Final al Traiectului c. nu se foloseşte această abreviere

54. Căile aeriene interne ale României au o lăţime de:

a. în funcţie de nivelul de zborb. 3 km stânga/dreapta faţă de axa lorc. 5 km stânga/dreapta faţă de axa lor

55. Valoarea ZZZZ din Planul de Zbor se utilizează când:

a. viteza de zbor este mai mare de 40 km/hb. nu există codificare ICAO pentru valoarea respectivă c. sunt necesare informaţii suplimentare

56. Drumul adevărat (DA) reprezintă:

a. drumul format de direcţia nordului meridianului geografic şi traiect b. drumul format de direcţia nord a meridianului magnetic şi traiect c. drumul format de direcţia nord indicată de compas şi traiect

57. Hidrografia înfăţişează pe hartă:

a. zonele cu umiditate mai mare 50%b. cursurile şi suprafeţele de apă c. totalitatea obstacolelor hidrologice de pe teren

58. Înălţimea se defineşte ca fiind:

a. distanţa pe verticală a unui punct în raport cu o suprafaţă de referinţă b. distanţa pe verticală a unui punct în raport cu suprafaţa măriic. distanţa pe verticală a unui punct în raport cu suprafaţa izobară de 1000 mb

59. Elementele de navigaţie care determină direcţia zborului sunt:

a. drumul, capul de zbor b. abaterea laterală unghiularăc. deriva aeronavei

60. Unghiul de deriva se datorează:

a. fluctuaţiilor presiunii atmosferice la diferite nivele de zborb. tracţiunii variabile a motorului în timpul deplasării pe traiectc. deplasării masei de aer în care zboară avionul

61. În Planul de Zbor, câmpul numărul 10 “EQUIPMENT” completat cu valorile “S/N” reprezintă?

a. standard / Fără Transponder b. situaţie Normalăc. stare de Necesitate

62. Declinaţia magnetica este:

a. unghiul dintre CC şi NMb. distanţa dintre NM şi NA c. unghiul dintre NM şi NG

63. QFE reprezintă:

a. presiunea la pragul pistei b. presiunea la nivelul mariic. presiunea standard

64. Distanţa pe verticală dintre două planuri a căror diferenţa de presiune este egală cu un mb (h/Pa):

a. nivelb. altitudinec. treaptă barică

65. Linia de poziţie care intersectează meridianele sub acelaşi unghi constant, se numeşte:

a. ortodromab. loxodroma c. secanta

66. Dacă ruta se află în dreapta axei avionului, deriva va avea valori:

a. pozitiveb. negative c. atât a. cat şi b.

67. Mila marină (NM) reprezintă:

a. 1562 mb. 760 mc. 1852 m

68. La sosirea pe aerodromul de destinaţie altimetrul se calează pe:

a. QNHb. QFE c. QNE

69. Drumul se măsoară în sens:

a. orar b. antiorarc. nu contează

70. În navigaţia aeriana ca ştiinţa aplicată, Pământul se considera a fi:

a. o sferab. un "elipsoid de rotaţie" (obţinut prin rotirea unei elipse in jurul axei mici) c. un corp matematic neregulat

71. Axa terestră sau "de rotaţie" se considera a fi:

a. diametrul în jurul căruia se roteşte Pământul în 24 oreb. linia convenţionala care "trece" prin "centrul" Pământului şi faţă de care acesta se

roteşte c. semiaxa mică a secţiunii elipsoidului de rotaţie

72. Polii tereştri (geografici) se considera a fi:

a. "punctele" în care axa terestră intersectează suprafaţa globului terestru b. "punctele" determinate prin intersectarea semiaxei mici a Pământului cu

suprafaţa sac. "locurile" din care daca ar fi privita rotaţia Pământului, aceasta ar apare în sens

antiorar, respectiv orar

73. Meridian se consideră a fi:

a. o linie convenţională care "uneşte" polii tereştrib. un cerc mare determinat pe suprafaţa terestră prin intersectarea Pământului cu

un plan care conţine punctul de origine al sfereic. oricare semicerc determinat pe suprafaţa terestra prin intersectarea Pământului

cu un plan care "conţine" axa terestră

74. Antemeridianul se considera a fi:

a. semicercul opus al oricărui meridian b. jumătatea unui cerc micc. oricare meridian

75. Numărul maxim al meridianelor este:

a. infinit (în realitate se poate "trasa" cate un meridian care sa poată trece prin fiecare punct de pe suprafaţa terestra)

b. 360c. 180

76. Paralela se consideră a fi:

a. oricare cerc determinat pe suprafaţa terestra de un plan care "trece" prin "originea" elipsoidului de rotaţie

b. cercul mare determinat pe suprafaţa terestra de un plan care "trece" prin "originea" elipsoidului de rotaţie şi este perpendicular pe axa terestra

c. oricare cerc determinat de intersecţia Pământului cu planuri perpendiculare pe axa terestră

77. Numărul (maximal) al paralelelor este:

a. 360b. 180c. infinit (putându-se trasa câte o paralela care să treacă prin orice punct de pe

suprafaţa globului terestru)

78. Ecuatorul se consideră a fi:

a. cea mai mare paralelab. oricare cerc determinat pe suprafaţa terestrăc. semicercul care divide globul terestru în emisfera nordică şi emisfera sudică

79. Coordonatele geografice sunt:

a. latitudinea şi longitudinea b. fiecare dintre cele doua numere (valori) care precizează poziţia unui punct în

raport cu un sistem de referinţăc. meridian, paralelă şi azimut

80. Latitudinea unui punct oarecare este:

a. valoarea unghiului (cercului de meridian) dintre planul ecuatorului şi verticala punctului

b. valoarea unghiului (arcului de ecuator) dintre planul meridianului "0" şi planul meridianului punctului

c. valoarea distantei (în Km sau NM) dintre planul ecuatorului şi planul paralelei punctului respectiv

81. Latitudinea se măsoară în:

a. km sau NMb. grade sexagesimale c. grade centezimale

82. Valorile maxime ale latitudinii pot varia între:

a. 0 - 90 º b. 0 - 180º c. 0 - 360º

83. Latitudinea (de) +90o corespunde:

a. punctului cardinal E daca deplasarea are loc pe ecuatorb. meridianului cu numărul 90c. polului nord

84. Punctul care are latitudinea (de) 0o este:

a. polul nordb. pe ecuator c. polul sud

85. Toate punctele de pe aceeaşi paralelă:

a. au aceeaşi latitudine b. au latitudine diferităc. se afla la aceeaşi distantă de meridianul "0"

86. Longitudinea unui punct oarecare este:

a. valoarea unghiului (arcului de meridian) cuprins între planul ecuatorului şi verticala punctului

b. valoarea unghiului (arcului de ecuator) cuprins între planul meridianului "0" şi planul meridianului punctului

c. valoarea distanţei (în Km sau NM) între planul ecuatorului şi planul paralelei punctului respectiv

87. Longitudinea unui punct se măsoară în:

a. km sau NMb. grade centezimalec. grade sexagesimale

88. Valorile maxime ale longitudinii pot varia între:

a. 0 - 90˚b. 0 - 180˚ c. 0 - 360˚

89. Toate punctele de pe acelaşi meridian au:

a. aceeaşi longitudine b. aceeaşi latitudinec. longitudini diferite

90. Toate punctele de pe meridianul Greenwich au:

a. latitudine = 0°(360°)b. longitudine = 0° c. latitudine = 180°

91. Punctul care are longitudinea (de) 180o este:

a. pe meridianul "0"b. numai pe ecuatorc. pe polul nord

92. Punctul care are longitudinea (de) 0o este:

a. pe meridianul Greenwich b. numai pe ecuatorc. numai la polul sud

93. Latitudinea şi longitudinea constituie:

a. coordonatele polare ale unui punctb. coordonatele geografice ale unui punct c. linia de poziţie a unui punct

94. NM (nautical mile) reprezintă:

a. lungimea arcului de 1' al meridianului terestrub. lungimea arcului de 1' al ecuatorului terestru c. a 40.000.000-a parte a circumferinţei terestre

95. Pentru a merge din punctul A în punctul B, drumul adevărat, din desenul de mai jos, are ca valoare aproximativă

a. 050ºb. 130ºc. 310º

96. Declinaţia magnetică variază odată cu

a. altitudineab. ora zileic. locul

97. Este ora 18. Zburaţi în linie dreaptă, cu soarele din faţă. Compasul vă indică 080º. Deduceţi că:

a. este exactb. este falsc. nu putem deduce nimic

98. Pentru a vă modifica capul compas trebuie:

a. să urmăriţi compasul pe timpul virajuluib. să luaţi un reper la sol înainte de intrarea în viraj în noua direcţie de luatc. să opriţi virajul în momentul în care capul ales trece în faţa liniei compasului

99. Regimul de zbor IFR este:

a. rezervat aeronavelor ce dispun de anumite echipamente specialeb. regimul dvs. de zbor dacă evoluaţi în condiţii de vizibilitate proastăc. aplicabil doar avioanelor care zboară peste nivelul de zbor 196

100. Regulile de zbor premise pentru aeronavele ULM sunt:

a. fie regulile IFR, fie cele VFR, în funcţie de condiţiile de vizibilitateb. exclusiv regulile VFRc. exclusiv regulile IFR

NvB

A

101. Baza norilor este la 1500 m deasupra terenului. Pentru a respecta condiţiile meteo minimale de zbor la vedere, nu urcaţi la o înălţime superioară la:

a. 1500 mb. 900 mc. 1200 m

102. Exceptând obstacolele artificiale şi persoanele, înălţimea minimă de zbor (de siguranţă) este de:

a. 50 m (170 ft)b. 150 m (500 ft)c. 300 m (1000 ft)

103. FIR este:

a. o regiune de informare a zboruluib. un spaţiu aerian controlatc. un spaţiu aerian asociat unui aerodrom

104. Pătrunderea întru-un spaţiu aerian de clasă C este supusă autorizărilor ATC date de către unitatea de trafic aerian care are în responsabilitate acest spaţiu:

a. adevăratb. falsc. doar pentru VFRd. nu ştiu

105. În cursul pregătirii unui zbor, constataţi că trebuie să traversaţi un spaţiu aerian cu regim special, semnalat cu D 573. Deduceţi imediat că este o zonă:

a. interzisăb. periculoasăc. reglementată

106. Zonele interzise sunt semnalate pe hartă prin litera:

a. Db. Rc. P

107. TMA şi AWY sunt spaţii aeriene controlate a căror utilizare este:

a. rezervată zborului IFRb. interzis pentru aeronavele ULM fără autorizaţie specialăc. rezervată zborului VFR

108. Nivelul de zbor 55, corespunde cu:

a. o altitudine de 5500 mb. o altitudine de 5500 ftc. 5500 ft citiţi pe un altimetru fixat la 1013,2 mb

109. Scrieţi ecuaţia teoremei sinusurilor şi efectuaţi schiţa necesară.

110. Desenaţi un triunghi de navigaţie (al vitezelor) şi specificaţi toate mărimile caracteristice.

111. Este ora 18. Zburaţi în linie dreaptă, cu faţa în soare. Compasul vă indică 080º. Deduceţi că:

a. este exactb. este falsc. nu putem deduce nimic

112. Indicaţia 3 pe roza compasului corespunde cu:

a. 003ºb. 030ºc. 300º

113. Survolul unei zone/aşezări dens populate se efectuează numai la o înălţime minimă reglementată:

a. adevăratb. survolul este interzis

114. Până la ce nivel de zbor sunt autorizate ULM-urile să urce?

a. 4 000 mb. nivel de zbor 195 (5959 m pe un altimetru fixat la 1013mb)c. nu depinde decât de limitele fizice ale pilotului, care ar trebuii în prealabil să îşi

evalueze limitele în cheson de decompresie

115. TMA şi AWY sunt spaţii aeriene controlate a cărui utilizare este:

a. rezervată zborului IFRb. interzis pentru ULM fără autorizaţie specialăc. rezervată zborului VFR

116. Nivelul de zbor 55, corespunde cu:

a. altitudine de 5500 mb. altitudine de 5 500 ftc. 5 500 ft citiţi pe un altimetru fixat la 1013,2 mb

117. Atunci când aveţi un cap de 030º afişat pe compas, fără vânt, ruta dv. reală este sensibil orientată spre:

a. vestb. nord-vestc. est

118. Pe o hartă aeronautică scara 1:500000 ce distanţă reală corespunde unei distanţe de 10 cm pe hartă?

a. 25 kmb. 50 kmc. 75 km