4. adjectivul

8/15/2019 4. Adjectivul

1/26

UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS”,GALATI

Facultatea de Litere-PIPP

Anul I, Li!a "i Literatura R#ana

1


2/26

Tea$ ADJE%TIVUL

Studenti$ canu Eu'enia

G(i)u Nic#leta

Sir!u Andreea

Daian &irela

La*ar Ganea Ileana

Nea'u Alina

%UPRINS

+ DEFINITIE

FELURILE ADJE%TIVULUI

.FLE/IUNEA ADJE%TIVULUI

0%ARA%TERISTI%I ALE ADJE%TIVULUI %ALIFI%ATIV

1GRADELE DE %O&PARATIE ALE ADJE%TIVULUI

2FUN%TIILE SINTA%TI%E ALE ADJE%TIVULUI

2


3/26

3S%4I&5AREA VALORII GRA&ATI%ALE A ADJE%TIVULUI

6LO%UTIUNI ADJE%TIVALE

7FUN%TIILE SINTA%TI%E ALE LO%UTIUNILOR ADVER5IALE

+8FOR&AREA ADJE%TIVELOR

++ORTOGRAFIA ADJE%TIVULUI

+E%4IVALENTELE ADJE%TIVULUI

+.DE%LINAREA LA ADJE%TIVELE %ALIFI%ATIVE

ADJE%TIVUL

Student$canu Eu'enia

+De9initie

Adjectivul este partea de vorbire flexibila (se declina) care exprima caracteristica unui obiect

denumit de substantivul determinat,cu care se acorda in gen,numar si caz.

Ca si substantivul si articolul,adjectivul este o parte de vorbire.El arata o insusire a unui obiect(fiinta,lucru,fenom,etc) si insoteste,de obicei,substantive,pe care le determina,avand functie

sintactica de atribut:

Ex: Ziua buna de dimineata se cunoaste.(adjectivul “buna” determina substantivul “ziua” si are

functia de atribut).

eseori,adjectivul formeaza impreuna cu un verb,mai ales cu “a fi”,predicatul propozitiei:

3


4/26

Ex:!iua de astazi este buna.

Felurile ad:ecti;ului

A "djective calificative sau propriu#zise#exprima insusiri ale obiectelor:

a.) simple: bun,rau,verde$

b.)compuse:cuminte,cumsecade$

c.) primare:frumos,rece$

d.)derivate cu ajutorul sufixelor :-e"c(romanesc)$-at#r(prevazator)$-#"(lemnos)$-iu(argintiu)$-

ean(bi%orean)$-aret(iubaret)$-nic(puternic) si a prefixelor :ne- (nedrept)$a- (atipic)$i- (illegal)$etc.

e.)variabile:

#cu patru forme flexionare:frumos#frumoasa#frumosi#frumoase$

#cu trei forme flexionare:mic#mica#mici$

#cu doua forme flexionare:verde#verzi$

f.)invariabile:#cand adjectivul nu#si sc%imba forma:maro,oliv.

5eterminative#provenite din alte parti de vorbire,prin sc%imbarea valorii gramaticale:

#adjective pronominale:niciun copil$

-ajective participale:floarea rupta$

-adjective gerunziale:mana tremuranda$

-adjective adverbiale:asemenea om.

%Ad:ecti;e cu # "in'ura terinatie "i ad:ecti;e cu d#ua terinatii

Te


5/26

(Tinerete fara batranete si viata fara de moarte)

d.)!iua,cand era caldura mare,stau la umbra in lastar.

(."l.ratescu#*oinesti# Puiul )

E


6/26

Student$G(i)u Nic#leta

.Fle


7/26

singular singular

(+)nominativ nominativ

• "djectivul se declina impreuna cu substantivul pe cale#l insoteste si sta de obicei dupa

acesta.• upa locul pe care il ocupa fata de substantiv,adjectivul poate fi:

a>nearticulat atunci cand:#se afla dupa un substantiv articulat cu articolul %otarat$

Earticulat,atunci cand adjectivul se afla inaintea substantivului determinat poate prelua articolul %otarat

de la acesta:

"ingular

1#"c. frumosul baiat0frumoasa fata

/#. frumosului baiat0frumoasei fete

-lural

1#"c.frumosii baieti0frumoasele fete

/#. frumosil#r baieti0frumoasel#r fete

0%aracteri"tici ale ad:ecti;ului cali9icati;

• +uporta,ca orice adjectiv propriu#zis,morp%eme gradare,aparad in contextele specific gradelor de

comparative$

7


8/26

Ex:ai putini0ai multi elevi decat ne asteptam$t#t atat de putini0t#t atat de multi elevi ca si anul

trecut$9#arte0e


9/26

cazul adjectivelor calificative:ceea ce este “frumos”,”interesant”,”mult”,pentru un locutor poate

fi,dimpotriva,apreciat ca “urat”,”neinteresant”,”putin”de catre alt locutor.

Student$Sir!u Andreea

1Gradele de c#)aratie ale ad:ecti;ului

2ormele pe care le ia adjectivul pentru a arata ca o insusire poate exista in grade diferite la doua sau mai

multe obiecte comparate sau c%iar la acelasi obiect in situatii diferite se numesc 'rade de c#)artie

"djectivele au trei grade de comparatie:

• -ozitiv• Comparativ

• +uperlativ

Gradul )#*iti; arata insusirea unui obiect,fara termen de comparatie:

Ex: problema usoara$

ceai fierbinte$

copil serios$

Gradul c#)arati; arata ca insusirea unui obiect este in grad diferit fata de aceeasi insusire a altui obiectfata de aceeasi insusire a lui,in imprejurari diferite.

Comparativul are trei forme:

a>c#)arati; de "u)eri#ritate#un obiect are aceeasi insusire, dar intr#un grad mai mare decat al altui

obiect.

9


10/26

Ex: problema ai usoara$

ceai ai dulce@

copil ai serios .

Comparativul de superioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbul mai;

!>c#)arati; de e'alitate-doua obiecte au aceeasi insusire in acelasi grad:

ex:problema tot atat de usoara$

ceai tot asa de dulce$

copil la fel de serios$

Comparativul de egalitate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv precedat de : t#t atat de,t#t a"a

de,la 9el de

c>c#)arati; de in9eri#ritate-arata ca un obiect are aceeasi insusire,dar un grad mai mic de cat un alt

obiect.

Ex: problema ai )utin usoara$

ceai ai )utin dulce$

copil mai putin serios$

Comparativul de inferioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbele:mai si

putin

Gradul "u)erlati;-arata ca insusirea unui obiect este in cel mai inalt sau cel mai scazut grad.

+uperlativul are doua forme:

a>"u)erlati;e relati;e-arata ca aceeasi insusire a unui obiect este in cel mai inalt grad (de superioritate)

sau in cel mai mic grad (de inferioritate) in comparatie cu a altui obiect.

"u)eri#ritate in9eri#ritate

problema cea ai usoara$ ceaiul cel ai dulce$

copilul cel ai serios$ copilul cel ai )utin serios$

+uperlativul relativ se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate,precedat de

articolul adjectival cel,cea,cei,cele

!>"u)erlati;ul a!"#lut-arata cel mai inalt grad al insusirii ,fara termen de coparatie:

ex:problema 9#arte usoara$

10


11/26

copilul 9#arte serios$

+uperlativul absolut se construieste cu adverbul 9#arte,dar se poate exprima prin alte mijloace cu grad

mai mare de expresivitate:

• Cu alte adverbe:)rea,tare,ne")u" de,'r#*a; de,neai)#enit de,e


12/26

Cand este nume predicative,adjectivul este in relatie cu subiectul si ca atare este totdeauna in

cazul nominativ.

c.)Complement indirect.

Ex:in albastru s#a facut verde.

d.)Complement circumstantial de timp.

Ex: l cunosc de mic.

e.)Complement circumstantial de cauza.

Ex:-langea de flamand.

Cand este folosit cu alte functii sintactice decat subiect sau nume predicativ,cazul este precizat de

prepozitii specific acuzativului.

Model de analiza

Ex: eteala este pentru un brad inalt.

inalt#adjectiv propriu#zis,variabil cu patru forme,grad pozitiv,se acorda in gen,numar si caz cu

substantivul “brad” (masculine,singular,acuzativ),functia sintactica de atribut adjectival.

3Sc(i!area ;al#rii 'raaticale a ad:ecti;ului

ACand un adjective nu mai insoteste un substantiv isi pierde valoarea gramaticala de adjective si devinesubstantiv.

Ex:4mul batran este intelept.

Ad:ecti;

5atranul este intelept.

"ubst

+ubstantivizarea adjectivului batran s#a facut cu ajutorul articolului %otarat enclitic (#l).

Ex:aleaua cea galbena este un soi nou.

Ad:ecti;

E


13/26

+ubstantivizarea adjectivului galbena nu s#a realizat cu ajutorul articolului %otarat,el fiind deja articulat

(cea)." devenit substantiv,deoarece nu mai insoteste un substantiv pe care sa#l determine,ci denumeste

singur un obiect.

Adjectivele devenite substantive se compara ca orice substantiv:

# pot fi insotite de adjective propriu-zise sau pronominale:blandul batran%acest batran%

- pot fi precedate de articolul ne%otarat (daca nu sunt precedate de articolul adjectival):un batran ,niste

batrani.

#au in propozitii functiile sintactice ale substantivului:

5subiect:atranul era cumsecade.

5nume predicativ:unicul meu e"te batranul acela.

;c#) n)

complement direct:#am vazut pe batranul acela in parc.

5atribut:Casa batranului este curate.

5Cele mai multe adjective sunt folosite si ca adverbe de mod pentru a arata caracteristica unei

actiuni:

+crie urat$cantand usor$pene frumos colorate.

13


14/26

Student$Daian &irela

6L#cutiuni ad:ecti;ale

!ocutiunea adjectivala-este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv si se

comporta in propozitie ca adjectivul:

=#> de cul#are@ca luea@cuB9ara 'u"t@de ca)etenie@de 9ata@de antuiala@de )#ina@de

"eaa@din t#)#r@in etate@in ;ar"ta@la cataraa@la t#arta@)e cin"te@dat dracului@adu" la

inde)linire@ie"it la i;eala@de drea)ta@de "tan'a@in #ri'inal@de dulce@de "ec@de aceea@de

niic@al dracului@!atat#r la #c(i@ca ;ai de elBeaBeiBele@ca ;ai de lue@cel din ura@cu dare

de ana@cu "caun la ca)@de t#t 9elul@9el de 9el@"in'ur "in'urel@t#t 9elul de@t#t unul "i

unul,etc

ocutiunile adjectivale se comporta ca si adjectivele putand sa primeasca articolul adjectival

(demonstrative) sau sa fie folosite la diferite grade de comparatie

E


15/26

;c#) n)

Atentie"celeasi locutiune poate fi adjectivala (cand determina un substantiv) sau adverbial (cand

determina un verb).

Ex: *ucrul de mantuiala este pierdere de vreme.

Su!"t l#cad:

&otdeauna lucreaza de mantuiala

Ver! l#cad;er!

Val#area de ad:ecti;e "au de ad;er! a acestor cuvinte pe langa un verb copulative se stabileste in felul

urmator:

-are valoare adjectivala cand verbul are subiect%

-are valoare adverbial cand verbul are valoare impersonala si cere o propozitie subordonata subiectiva(")

"djectivele compuse se scriu intr#un cu;ant sau in cu;inte "e)arate

• "djectivele compuse sudate se scriu intr-un cu;ant$

5adjectiv"substantivpursange;

#adverb"adjectivbinecuvantat$binefacator$binemeritat$binevoitor$clarvazator$preafericit;

"ceste compuse se deosebesc de imbinarile cu o structura si o componenta asemenatoare,care reprezinta

fie compuse mai putin sudate,scrise cu cratia-!ine-cre"cut (cuviincios),fie 'ru)uri de cu;inte care sescriu separate:!ine cre"cut (dezvoltat bine).

)re)#*itia aCt#tBt#ateCad:ecti;$at#ate"tiut#rat#t)uternic,at#t!iruit#r,at#tcun#"cat#r

ad:ecti;e ne#l#'ice,care au in component elemente de compunere: aer#)#rtuar, aut#c#)iati;,

cr#n#9a',electr#ca"nic,(eli#arin,ne#li!eral,"#ci#cultural@

• "djectivele compuse ne"udate se scriu cu cratia$

ad:ecti;Cad:ecti;,avand flexiune numai la ultimul component:bun-platnic$instructiv-educativ$literar-

artistic$nou-nout$rar-platnic$economico-financiar$romano-american;

#adverb%invariabil)"adjectiv$compusul prezentand o diferenta de sens fata de cuvintele de baza:a"a-*i"

(pretins),!ine-cre"cut(cuviincios),!ine-cun#"cut (celebru),!ine-;enit (oportun,agreat),dre)t-credinci#"

,inainte-er'at#r,n#u-na"cut,)r#)riu-*i","u"-nuit@

E


16/26

• "djectivul dra' (inclusive substantivizat) are la feminin plural si la genitiv#dativ singular

nearticulat forma dra'ile=9ete dra'i,dra'ile ele,nu drage,dragele$dar ultiele,nu

ultimile)$forma dra'a se foloseste in adresare atat pentru feminine cat si pentru masculine.

• a unele adjective neologice,norma actuala,reflectand uzul persoanelor cultivate,aditela

9einin forme cu "i 9ara alternanta # (accentuat)##a,in ordinea de preferinta

anal#a'aBanal#'a@##l#a'aB##l#'a@in timp ce la altele nu adite forme cu#a$!ar#ca,ec(i;#ca, =nu baroaca,ec%ivoaca).

• "djectivele terminate la masculine singular in ?u#" au femininul singular in ?u#a"a

=re")ectu#"Bre")ectu#a"a@"#)tu#"B"#)tu#a"a> si pluralul in ?u#a"e

=re")ectu#a"e,"#)tu#a"e>

• a adjectivele terminate in ?uu,norma actuala recomanda in continuare pronuntarea finale ca

(iat$m.sg. a!i'uu (#gu#u),f.a!i'ua (gu#a), f.pl.a!i'ue (#gu#e),dar m.pl.a!i'ui(#gui).

• Cateva adjective (anuit,di9erit,ult,)utin,t#t> au la 'eniti;-dati; )lural desinenta

pronominala ?#r$anuit#r@ acestea,precum si de"tul,di;er",9elurit,nuer#u", pot exprima la

plural valoarea de genitive printr#o constructive ci )re)#*itia a, iar pe cea de dativ cu )re)#*itia

la,a!eleCacu*ati;ul,ca "i nueralele =;#tul a zece&a numerosi parlamentari).

• "djectivele invariabile au aceeasi forma la toate cazurile0genurile0numerele,printer acestea

numarandu#se adjectivelecu finala ?ce$atr#ce,e9icace,#trice,)er")icace

16


17/26

Student$La*ar Ganea Ileana

+8F#rarea ad:ecti;el#r

Exista un numar de adjective de baza,numite si primare si un numar foarte mare de adjective

formate prin derivare de la substantive,de la verbe si de la alte adjective cu ajutorul sufixelor:

-al,-ar,-a",-at,-!il,-e"c,-et,-aret,-i"t,-iu,-#",-t#r,-ui

"ici luam in dicutie pe cele formate de la substantive si verbe.

Adjective formate din substantive:

Substantivul Adjectivul Substantiv Adjectiv

vama vamal C26 ceferist

fuga fugar zeflemea zeflemist

bucluc buclucas arama aramiu

narav naravas caramida caramiziu

buza buzat mijloc mijlociu

cer ceresc apa apos

lume lumesc frica fricos

Adjective formate din verbe:

'erbul Adjectivul

locui locuibil

17


18/26

iubi iubaret,iubet

certa certaret

sari saritor

vatama vatamator

a acestea se adauga multimea de participii folosite ca adjectiv ,ex:abatut, ars, copt,fermentat,

fermecat,+otarat,initiat,intarit,lamurit,muncit,onorat,pacalit,retras,saracit,terfelit,umblat, etc

++ORTOGRAFIA ADJE%TIVLUI

"djectivele terminate la masculin singular nearticulat in ?iu ()lu!uriu>,iar la feminin singular in ?I

norii plumburii@ spicele aurii

• "djectivele masculin terminate in ?iu se scriu cu trei ?I nominativ plural articulat %otarat:

ijlociu mijlocii mijlociii

!globiu zglobii zglobiii

Cenusiu cenusii cenusiii

• "djectivele feminine terminate la nominativ singular nearticulat in ?ie se scriu la genitive si

dativ plural articulat cu d#i ?I,atunci cand adjectivele sunt asezate inaintea substantivului:

roc%ie rosie rosiilor roc%ii

• a 9eininul adjectivelor de tipul !un,are,cutaneu,'eniti;-dati;ul "in'ular nearticulat este

identic cu )luralul nearticulat (note bune,sperante mari,infectii cutanee):ace"tei n#te !une,unei

ari ")erante,ace"tei in9ectii cutanee@iar cel articulat se formeaza prin adaugarea articolului

%otarat 7 I la 'eniti;-dati;ul nearticulat:!unei n#te,arii ")erante

+E%4IVALENTELE ADJE%TIVULUI

AIn )r#)#*itie$

"djectivul poate fi ec%ivalat intr#o propozitie de un grup de cuvinte,de exemplu:

a.)"cesta este onica fara frica

b.)"u alergat pe un drum cu bolovani

c.)i vorbea mereu de dragostea lui de fiu

18


19/26

d.)+e vede o zare de foc

/rupurile de cuvinte care fara a fi propozitii,au inteles de adjectiv se numesc l#cutiuni (adica e


20/26

Student$Nea'u Alina

+.DE%LINAREA LA ADJE%TIVELE %ALIFI%ATIVE

"djectivele calificative se declina num ai cand insotesc substantivele la care se refera ,indiferent daca se

afla langa acestea sau sunt despartite de ele printr#un cuvant sau prin mai multe cuvinte ,de obicei, printr#

un determinative.n functie de pozitia fata de substantiv,avem urmatoarele posibilitati:

a.)"djectivul calificativ sta imediat du)a substantiv,tipul:# !un sau #ul !un,ca"a are sau ca"aare,!at lun',!atul lun',etc

b.)"djectivul calificativ sta du)a un determinativ asezat el insusi dupa substantiv ,tipul: #ul !un,#ul

cel !un,)#etul eu )re9erat,9ata aceea )alida,ana acea"ta ica,e


21/26

a tipul ;,ambele adjective isi sc%imba forma cand sunt feminine.

eclinarea tipul $om bun$omul bun

"ingular, fara articol singular,cu articol

1.". (acest) om bun omul bun

/.. (acestui) om bun omului bun

*. om bun< ===

1.". bat lung batul lung

/..(acestui) bat lung batului lung

plural plural

1.".(acesti) oameni buni oamenii buni

/..(acestor) oameni buni oamenilor buni

singular plural

1.".(aceasta) casa mare casele mari

/..(acestei) case mari caselor mari

*.

eclinarea tipului . )#etul eu )re9erat

singular plural

1.". poetul meu preferat poetii mei preferati

/.. poetului meu preferat poetilor mei preferati

*. = =

1.".exercitiul tau zilnic exercitiile tale zilnice

/..exercitiului tau zilnic exercitiilor tale zilnice

*. = =

eclinarea tipului / 9ru#a"a 9ata

singular fara articol singular cu articol

21


22/26

1.". (acest) bun prieten bunul prieten

/.. (acestui) bun prieten bunului prieten

*. = bunule prieten<

1.".(aceasta) frumoasa fata frumoasa fata

/..(acestei) frumoase fete frumoasei fete

*. = =

plural fara articol plural cu articol

1.".(acesti) buni prieteni bunii prieteni

/..(acestor)buni prietenibunilor prieteni

*. = =

1.".(aceste) frumoase fete frumoasele fete

/..(acestor) frumoase fete frumoaselor fete

*. = =

eclinarea tipului 0inunatul tau ;i"

singular plural

1.". cunoscutul nostru scriitor cunoscutii nostri scriitori

/..cunoscutului nostru scriitor cunoscutilor nostri scriitori

*. = =

1.".minunatul tau vis minunatele tale vise

/..minunatului tau vis minunatelor tale visuri

*. = =

1.".vec%ea noastra prietenie vec%ile noastre prietenii

/..vec%ii noastre prietenii vec%ilor noastre prietenii

*. = =

eclinarea tipului 1al ;#"tru dra' )arinte

22


23/26

"ingular plural

1.".(acest)al vostru drag parinte (acesti) ai vostri dragi parinti

/..(acestui)al vostru drag parinte (acestor) ai vostri dragi parinti

*. = =

1.".(acest) mare scriitor (acesti)mari scriitori

/..(acestui)mare scriitor (acestor)mari scriitori

*. = =

1.".acea indrazneata idee acele indraznete idei

/..acelei indraznete idei acelor indraznete idei

*. = =

1.".oricare spumos val oricare spumoase valuri

/..oricarui spumos val oricaror spumoase valuri

*. = =

eclinarea tipului 2tanarul "a;ant r#an

singular plural

1.".(acest) tanar savant roman (acesti)tineri savanti romani

/..(acestui)tanar savant roman (acestor) tineri savanti romani

*. = =

1.".tanarul savant roman tinerii savanti romani

/..tanarului savant roman tinerilor savanti romani

*. = =

1.".(acest) remarcabil studiu economic (aceste)remarcabile studii economice

/..(acestui) remarcabil studiu economic (acestor) remarcabile studii economice

*. = =

1.".remarcabilul studiu economic remarcabilele studii economice

/..remarcabilului studiu economic remarcabilelor studii economice

23


24/26

*. = =

1.".(aceasta) noua ramura industriala (aceste) noi ramuri industriale

/..(acestei) noi ramuri industriale (acestor) noi ramuri industriale

*. = =

1.".noua ramura industriala noile ramuri industriale

/.. noii ramuri industriale noilor ramuri industriale

*. = =

24


25/26

5I5LIOGRAFIE

+ION %OTEANU,Graatica de !a*a a li!ii r#ane,Editura Al!atr#",5ucure"ti +76

GA5RIELA PANA DINDELEGAN,Eleente de 'raatica,Di9icultati,c#ntr#;er"e,n#i

inter)retari,Editura 4uanita" Educati#nal,%#lectia re)ere,5ucure"ti 88.

.Pr#9&ARIANA NEGRU,PROF&ARIANA 5ADEA,Li!a r#ana,Graatica )entru

ele;i,Editura 5adea Pr#9e""i#nal c#n"ultin',5ucure"ti 883

25


26/26

26

4. adjectivul

Documents