379 sdc 01 70cm - suplimentul de cultură · [i lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu...

16
ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO 1,5 LEI R\mas f\r\ finan]are din partea noii conduceri a Institutului Cultural Român, Festivalul de Film Românesc de la New York a murit. De fapt, a murit [i nu a mu- rit. El a `ncetat s\ mai existe `n forma consacrat\, `ns\ continu\ sub un nume nou, [i anume Making Waves: New Romanian Cinema. Noua sa via]\ presupune al]i bani [i un alt patronaj, dar este sus]inut\ de aceea[i echip\ de baz\, la care s-au ad\ugat c`teva noi achizi]ii. Prima edi]ie a avut loc `ntre 29 noiembrie [i 5 decembrie 2012. Troienele, dup\ 40 de ani Olti]a C`ntec Troienele lui Andrei {erban au regim de tea- tru patrimonial. A[a cum la pa- rizianul La Hu- chette se joac\ C`nt\rea]a cheal\ [i Lec]ia conserv`nd varianta ini- ]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o [tafet\ este- tic\ spectacolul fondator, Troie- nele lui {erban, edi]ia Ia[i 2012, resusciteaz\ dup\ patru decenii o pagin\ important\ din trecutul avangardelor artei teatrale. » pag. 7 Fragmente dintr-o biografie interioar\ Doris Mironescu S-o spun scurt, de la `nceput: scri- sorile lui Emil Brumaru editate `n volumul III de Opere reprezint\ o revela]ie, o ëmare coresponden]\í, vorba lui Livius Ciocârlie, de ca- re literatura român\ avea nevoie. » pag. 11 ~n c\su]\ Adriana Babe]i Dac\ stau [i m\ g`ndesc bine, dar mai ales dac\ `mi ascut sim]irile, nici n-ar mai trebui s\ a[tept 21 decembrie ca s\ v\d dac\ ne spul- ber\m sau nu. Mi-a fost destul ce-am v\zut `n 9, duminic\ `n care, colac peste pup\z\, am citit dintr-o suflare [i cartea lui Lucian Boia despre România altfel. » pag. 10 Avanpremier\ Prozac Cronic\ de carte André Breton – Nadja ëSuplimentul de cultur\í publi- c\ `n avanpremier\ un fragment din Nadja, de André Breton, care va ap\rea `n cur`nd la Editura Po- lirom, `n colec]ia ëBiblioteca Poli- rom. Proz\ XXí, `n traducerea din limba francez\ a lui Bogdan Ghiu. » pag. 12-13 Making Waves: New Romanian Cinema Politica n-a reu[it s\ scufunde festivalul de film românesc de la New York Citi]i un dosar realizat de Iulia Blaga `n » paginile 2-3

Upload: others

Post on 25-Jan-2020

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

R\mas f\r\ finan]are din partea noii conduceri a Institutului Cultural Român,Festivalul de Film Românesc de la New York a murit. De fapt, a murit [i nu a mu-rit. El a ̀ ncetat s\ mai existe ̀ n forma consacrat\, ̀ ns\ continu\ sub un nume nou,[i anume Making Waves: New Romanian Cinema. Noua sa via]\ presupune al]i bani[i un alt patronaj, dar este sus]inut\ de aceea[i echip\ de baz\, la care s-au ad\ugatc`teva noi achizi]ii. Prima edi]ie a avut loc `ntre 29 noiembrie [i 5 decembrie 2012.

Troienele,dup\ 40 de ani

Olti]a C`ntec

Troienele luiAndrei {erbanau regim de tea-tru patrimonial.A[a cum la pa-rizianul La Hu-chette se joac\ C`nt\rea]a cheal\[i Lec]ia conserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon dinlume predau ca pe o [tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nele lui {erban, edi]ia Ia[i 2012,resusciteaz\ dup\ patru decenii opagin\ important\ din trecutulavangardelor artei teatrale.

» pag. 7

Fragmentedintr-obiografieinterioar\

Doris Mironescu

S-o spun scurt, de la `nceput: scri-sorile lui Emil Brumaru editate `nvolumul III de Opere reprezint\ orevela]ie, o mare coresponden]\ ,vorba lui Livius Ciocârlie, de ca-re literatura român\ avea nevoie.

» pag. 11

~n c\su]\Adriana Babe]i

Dac\ stau [i m\ g`ndesc bine, darmai ales dac\ `mi ascut sim]irile,nici n-ar mai trebui s\ a[tept 21decembrie ca s\ v\d dac\ ne spul-ber\m sau nu. Mi-a fost destul ce-am v\zut ̀ n 9, duminic\ ̀ n care,colac peste pup\z\, am citit dintr-osuflare [i cartea lui Lucian Boiadespre România altfel.

» pag. 10

Avanpremier\

Prozac

Cronic\ de carte

André Breton –Nadja

Suplimentul de cultur\ publi-c\ `n avanpremier\ un fragmentdin Nadja, de André Breton, careva ap\rea `n cur`nd la Editura Po-lirom, `n colec]ia Biblioteca Poli-rom. Proz\ XX , `n traducerea dinlimba francez\ a lui Bogdan Ghiu.

» pag. 12-13

Making Waves: New Romanian Cinema

Politica n-a reu[it s\scufunde festivalul de filmromânesc de la New York

Citi]i un dosar realizat de Iulia Blaga `n » paginile 2-3

Page 2: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

2 » actualitate

Festival transformat depolitica de acas\/FestivalRecast by Politics at Homee titlul articolului publicatde „The New York Times“ `n27 noiembrie, pentru care au-torul s\u, Larry Rohter, a statde vorb\ cu Corina {uteu,Scott Foundas (associateprogram director la FilmSociety of Lincoln Center),Andrei Ujic\ [i MihaiChirilov – ba a intrat [i peblog-ul lui Victor Ponta.

Iulia Blaga

{i a prins ideea: puterea de la Bu-cure[ti vrea s\ se ̀ ntoarc\ 50 de ani`napoi la vechiul val, de aceea a de-capitat Institutul Cultural Român,t\ind printre altele finan]\rile pen-tru Festivalul de Film Românesc dela New York. Corina {uteu, direc-toarea ICR New York, `mpreun\ cuadjuncta sa, Oana Radu, [i-au datdemisia, au `nfiin]at rapid o funda-]ie independent\ (The RomanianFilm Initiative), au lansat o campa-nie de str`ngere de fonduri [i aucontinuat organizarea festivalului,mai ales c\ Film Society of Lin-coln Center nici nu se g`ndea s\ orup\ cu ele [i s\ continue cu nouaconducere a ICR New York.

Festivalul a primit un nume nou,Making Waves: New Romanian Cin-ema, [i s-a desf\[urat `ntre 29 no-iembrie [i 5 decembrie sub o arhitec-tur\ nou\, care a cuprins un grupajde filme noi [i unul de filme clasice(incluz`nd o retrospectiv\ Alexan-dru Tatos), plus dou\ paneluri dediscu]ii despre libertatea creativ\`n cinema (focus pe România [iUngaria). Rezultatul a fost foartebun. Bilete v`ndute (la Dup\ dea-luri n-au fost locuri pentru to]i), e-couri `n pres\, parteneri mul]umi]i.Cea mai mare audien]\ s-a reg\sit,`n ordine, la Dup\ dealuri, Undevala Palilula, Mere ro[ii [i, la egali-tate, la Despre oameni [i melci [iTrei zile p`n\ la Cr\ciun.

Andrei Marga, c\ruia puterea po-litic\ i-a pus ICR-ul `n bra]e `n sep-tembrie 2012, spune azi c\ {uteu [iRadu n-au avut finan]are pentrufestival pentru c\ n-au cerut [i c\ audemisionat cu c`teva luni `nainteca el s\ vin\ ̀ n post. Andrei Marga

uit\ c\, `n septembrie, festivalul o-cupa cea mai mare parte a bugetu-lui buget care a fost t\iat [i c\directoarele de la New York [i-au datdemisia la dou\ zile dup\ numirealui, p\r\sindu-[i efectiv posturilela jum\tatea lui noiembrie. Corina{uteu, Mihai Chirilov [i Ada Solo-mon refac pentru Suplimentul decultur\ prima edi]ie de MakingWaves, lor al\tur`ndu-li-se C\t\linOlaru, care `n calitate de benefi-ciar al Bursei Alex. Leo {erbana petrecut mai mult timp la NewYork, ajut`nd festivalul.

Corina {uteu: „Unmaraton f\r\ oprire, cu multe obstacole, ca `ntr-un joc video“

A fost mai greu de organizat fes-tivalul f\r\ umbrela ICR-ului?

A fost foarte dificil s\ trecem para-lel prin str`ngerea de fonduri, orga-nizare, desprinderea de ICR (OanaRadu [i cu mine am avut p`n\ `nluna noiembrie ultimele proiectede gestionat `n beneficiul Institu-tului, [i acelea f\r\ s\ mai avembuget, dar am vrut s\ respect\m pro-misiunile fa]\ de parteneri), toatedificult\]ile unei mut\ri c\tre Bu-cure[ti [i ale unei tranzi]ii profe-sionale complexe ̀ n condi]ii ostile,uraganul Sandy, faptul c\ echipanoastr\ de organizare n-a mai avutmijloacele logistice ale ICR. A fostun maraton f\r\ oprire, cu multeobstacole, ca `ntr-un joc video. Dinfericire, Lincoln Center a mizat penoi [i a avut `ncredere c\ voi fi `nstare s\ pun festivalul pe picioareal\turi de partenerii mei.

{tiu c\ pare un miracol [i nu as-cund c\ ceea ce am ales are o maredoz\ de risc. Dar mi-a[ permite osimpl\ observa]ie legat\ de discu-]ia at`t de vie din jurul meseriei deantreprenor cultural. Aceast\ me-serie, ca oricare alta, cere talent,munc\ [i cunoa[tere. Unora dintrenoi ni se pare miraculos c\ oameniipiloteaz\ avioane sau c\ fac opera]iipe creier. Dac\ ̀ n]elegi cum s\ faciaceast\ meserie [i ai experien]a [italentul necesare, dup\ mul]i ani depractic\ interna]ional\ a[a cumam eu e posibil s\ reu[e[ti ceea cealtora le poate p\rea miraculos.

C`]i bani a]i str`ns prin crowd-funding?

22.000 de dolari, iar `n rest 100.000,plus tot ceea ce Lincoln Center punela dispozi]ie, precum [i munca vo-luntar\ a multor oameni talenta]i.Cei care au donat pe Kickstarter potfi g\si]i pe site-ul www.filmetc.org.Crucial\ a fost dona]ia venit\ dela Adrian Ghenie, un t`n\r pictorromân foarte talentat care e [i unfilantrop luminat. De asemenea, fon-durile ob]inute de la Trust for Mu-tual Understanding.

Cum s`nt percepute la New Yorkscandalul cu ICR-ul [i faptul c\evenimentul a devenit de nevoieunul independent?

Pentru publicul din NY, scandalulICR nu are vreo relevan]\. Mul]icred c\ schimbarea de putere a de-terminat o schimbare de persoane,foarte mult\ lume [i-a exprimat re-gretul `n leg\tur\ cu asta. Dup\ a-pari]ia articolelor `n presa de aici,s-a ̀ n]eles mai bine fondul problemei

PPEE SSCCUURRTTAAddeelliinn PPeettrrii[[oorr `̀[[ii pprreezziinntt\\ aallbbuummuullccoorreeeeaann llaa TT`̀rrgguu MMuurree[[Adelin Petri[or, unul dintre cei mai cunoscu]i jurnali[ti de r\zboi din Ro-mânia, ̀ [i lanseaz\ la T`rgu Mure[ albumul de fotografie Coreea de Nord,un lag\r c`t o ]ar\. Evenimentul va avea loc luni, 17 decembrie, de la ora18.00, `n Dublin Irish Pub din T`rgu Mure[ (str. Mihai Viteazul nr. 31),cu participarea jurnalistei Sorina Bota [i a fotografului Jakab Tibor. Fo-tografiile ce alc\tuiesc albumul au ob]inut premiul Editorial Non-pro ,International Photography Awards [i au fost nominalizate la Discoveryof the Year , Lucie Awards 2012. Cu o prefa]\ semnat\ de C\t\lin Tolon-tan, Coreea de Nord, un lag\r c`t o ]ar\ reprezint\ `n egal\ m\sur\ unavertisment privind riscul de a repeta gre[elile istoriei, a[a cum m\r-turise[te Adelin Petri[or chiar `n deschiderea volumului: Contactul cu]ara lui Kim a fost, a[a cum m\ [i a[teptam, dur. Am `nt`lnit imaginifamiliare: cozi la magazine, str\zi uria[e aproape pustii, cl\diri faraonice.La fiecare col] de strad\, din difuzoare se auzeau discursuri mobiliza-toare, iar bannerele uria[e con]ineau doar sloganuri ale propagandeipartidului unic... Imaginile orwelliene mi-au dat fiori [i m-au f\cut s\ m\g`ndesc c\ a[a ar fi ar\tat România dac\ nu ar fi existat decembrie 1989 .

SSvveettllaannaa CCâârrsstteeaann aa ddeesscchhiiss AAddvveennttCCaalleennddaarr aall pprreessttiiggiiooaasseeii ppllaattffoorrmmeellyyrriikklliinnee..oorrggPoeme semnate de Svetlana Cârstean au fost publicate pe portalullyrikline.org, una dintre cele mai prestigioase platforme online dedi-cate poeziei din `ntreaga lume. Este vorba despre mai multe poemeextrase din volumul de debut al Svetlanei Cârstean, Floarea de men-ghin\ (Cartea Româneasc\, 2008), dar [i de c`teva inedite.

The lyrikline.org Advent Calendar, cel mai recent proiect al lyrik-line.org, a debutat pe 1 decembrie, chiar de ziua României, cu o pagin\dedicat\ Svetlanei Cârstean, [i `[i propune s\ publice zilnic c`te o pa-gin\ dedicat\ unui poet p`n\ `n data de 24 decembrie. Svetlana Câr-stean este singurul poet român care face parte din acest proiect. Mai multedetalii pe http://lyrikline.wordpress.com/2012/12/01/the-lyrikline-org-advent-calendar/. Mai mult, pe pagina dedicat\ Svetlanei Cârsteanse reg\sesc [i versiunile audio ale acestor poeme, `n lectura autoarei,`nregistr\ri realizate `n studioul lyrikline.org `n iunie 2012, c`ndautoarea a participat la Festivalul Interna]ional de Poezie de laBerlin, edi]ia a XIII-a (2-9 iunie 2012, la Akademie der Künste [iLiteraturwerkstatt), cu sprijinul ICR Berlin.

Making Waves: New Romanian Cinema

Politica n-a reu[it s\ scufunde festivalulde film românesc de la New York

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

Echipa Making Waves: New Romanian Cinema

Page 3: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

actualitate « 3

[i reac]ia a fost de revolt\, ne`n]e-legere... Important `ns\, cred eu, ec\ evenimentul a dep\[it criza [i c\are perspectiv\ pentru ca cinema-tografia româneasc\ s\ continue s\fie prezentat\ `n acest loc presti-gios. La fel ca `n România, lumeanu `n]elege exact cum am reu[it ce-ea ce am reu[it, dar se bucur\ c\am f\cut-o. Trebuie s\ spun c\ acesttip de atitudine corespunde foartemult americanilor e, de fapt, esen-]a atitudinii lor [i poate c\ [i asta acontat enorm. Dac\ a[ fi fost direc-tor ICR `ntr-o capital\ european\,a[ fi avut cu totul alt\ strategie.

Care a fost momentul cel maipl\cut al edi]iei?

Au fost multe: deschiderea cu Des-pre oameni [i melci, fericirea [ientuziasmul unei s\li arhipline, fe-licit\rile primite de un actor ̀ n carecred enorm Andi Vasluianu [icele primite cu mult\ gra]ie de Mo-nica B=rl\deanu; succesul filmuluilui Mungiu cu 50 de oameni care nuau mai putut lua bilete [i a[teapt\premiera filmului din februarie, a-plauzele care nu se mai opreau pen-tru Cosmina Stratan [i Cristina Flu-tur; reac]ia la cele dou\ filme pro-duse de Ada Solomon (Toat\ lumeadin familia noastr\ de Radu Jude [iDin dragoste, cu cele mai bune in-ten]ii de Adrian Sitaru); momentulfoarte emo]ionant de dup\ prezen-tarea filmului Secven]e, c`nd distri-buitori americani au venit s\ `mispun\: E o capodoper\! ; prezen-]a aici a lui Florin Mih\ilescu, c\-ruia `i datorez foarte mult; `ntreb\-rile de dup\ filmul lui Radu Gabrea.Un moment foarte, foarte special noaptea, la mine, dup\ proiec]ii, undialog prelungit cu Dan Perjovschi,Mihai Chirilov [i Monica B=rl\dea-nu. Aceast\ `nt`lnire `ntre Monica[i Perjo mi s-a p\rut cheia antrepri-zei noastre: lumi care nu s-ar `n-t`lni `n mod normal se `nt`lnesc[i dialogheaz\...

Ce planuri ave]i pentru edi]ia2013? Ce face]i p`n\ atunci?

~ncep de azi ([tiu, pare ciudat, dar erealist) str`ngerea de fonduri pentruanul viitor. Dup\ ce ajungem acas\,vom discuta cu Oana [i Mihai cestrategie vrem s\ adopt\m pentruFilm ETC, asocia]ia care adminis-treaz\ Romanian Film Initiative [i

al c\rei al treilea membru fondatoreste Andi Vasluianu. ~mpreun\ cuOana vom relua [i expertiza noas-tr\ ̀ n politici culturale [i cooperarecultural\ interna]ional\, iar eu `mivoi relua activitatea de predare [i`mi voi da, `n fine, doctoratul. Oa-na spune c\, de fapt, vrea s\ plece`ntr-o croazier\. O `n]eleg.

Mihai Chirilov: „Oini]iativ\ independent\,care a presupus oreconfigurare radical\“

E alt festival sau acela[i festivalcu alt nume?

E alt festival cu alt nume. O ini]ia-tiv\ independent\ din toate punc-tele de vedere, care a presupus o re-configurare radical\ fa]\ de edi]i-ile anterioare, c`nd festivalul era fi-nan]at din bani de la stat. Edi]ia din2012 a ie[it mult peste cea din 2011,c`nd festivalul s-a mutat de la Tri-beca Cinemas la Lincoln Center: nu-m\rul de spectatori a crescut cu 15%fa]\ de 2011, entuziasmul [i admi-ra]ia publicului au fost palpabile,iar filmele au fost mai bune [i maidiversificate dec`t anul trecut.

Cum ai ales filmele, a existat unconcept?

Conceptul e simplu: o selec]ie c`tmai diversificat\ a celor mai repre-zentative filme române[ti ale anu-lui (lungmetraje, documentare [iscurtmetraje) [i un grupaj de filmeclasice ale unor autori care se cerdescoperi]i sau revizita]i. De aici [ip`n\ la de ce cutare film e ales nu eun drum lung, ̀ n care intr\ nu doarop]iunea [i gustul `n materie de ci-nema ale boardului festivalului, ci[i impactul poten]ial al fiec\rui filmla publicul american. ~n ce prive[tefilmele care au confirmat, gen Dup\dealuri, Toat\ lumea din familianoastr\ sau Despre oameni [i melci,e o chestiune de pozi]ionare ̀ n grilafestivalului, pentru a le maximizaimpactul. Exist\ `ns\ `ntotdeaunafire aparent nev\zute care leag\ a-numite filme [i pe care publicul ledescoper\ la fa]a locului, cum afost, de pild\, la aceast\ edi]ie stimu-lanta proiec]ie cu P\c\toasa Teodo-ra `nainte de Dup\ dealuri. {i maiexist\ [i o doz\ de, s\-i zicem, ne-bunie , menit\ s\ condimenteze

experien]a unui public care ar puteacrede c\ [tie la ce s\ se a[tepte do-vad\ includerea `n program a biza-reriei [oc a lui Radu Jude, Filmpentru prieteni, [i a documentaru-lui-mamut de trei ore al lui BogdanIlie Micu, Un g`nd, un vis, Doyle...[i-un pix.

Cel\lalt festival va fi continuatde noua conducere a ICR NY?

Habar n-am, trebuie `ntreba]i ceide la noul ICR.

Care au fost momentele cele maiintense/reu[ite ale edi]iei? Cumvezi edi]ia de anul viitor?

~n primul r`nd, articolul `ntins pedou\ pagini din The New YorkTimes , ap\rut `n chiar preziuafestivalului aproape am sc\patziarul din m`n\. Apoi deschiderea[i `nchiderea, unde s-a stat [i pesc\ri [i unde am v\zut oameni `nfrig, a[eza]i ordonat la coad\, darcare n-au mai putut intra. Cei doiamericani care au venit spre mineglon], imediat dup\ proiec]ia cuFilm pentru prieteni al lui RaduJude, complet pulveriza]i de expe-rien]\. Introducerile foarte percu-tante ale directorului de imagineFlorin Mih\ilescu `nainte de filme-le lui Alexandru Tatos. Revederea,la 22 de ani distan]\, a filmului Sec-ven]e, al aceluia[i Tatos, `ntr-o co-pie nou\, dar cu acela[i efect amu]i-tor. Dup\-masa ̀ n care am b\gat uncap `n Amfiteatrul de la Elinor Bu-nin Munroe Film Center s\ v\d c`]ioameni au venit la scurtmetraje, cas\ num\r peste 100 de suflete `n-tr-o sal\ de 60 de locuri. {i, nu `nultimul r`nd, repriza de karaoke dinseara final\, `n compania echipeifestivalului, dar [i a invita]ilor spe-ciali, Andi Vasluianu [i a celor do-u\ actri]e din Dup\ dealuri, Cos-mina Stratan [i Cristina Flutur.

Filmul românesc mai e `n trendla New York?

Da, dovad\ proiec]iile arhipline, a-coperirea impresionant\ [i croni-cile pozitive din presa american\ despecialitate. Ar mai trebui spus c\e un eveniment frecventat `n egal\m\sur\ de americani [i de români,[i nu unul destinat exclusiv româ-nilor din diaspora cum ar puteacrede unii.

Ada Solomon: „Amplecat de acolo `nc\rcat\cu energie foarte bun\“

Filmele pe care le-am reprezentat caproduc\tor au fost primite foartebine. Din dragoste, cu cele mai buneinten]ii mai fusese prezentat ̀ n SUA,la Chicago, dar la Toat\ lumea dinfamilia noastr\, care era la primaproiec]ie american\, unele reac]iiau fost foarte speciale. Pe l`ng\ celeobi[nuite (spectatori care se reg\-sesc pe ecran, fie c\ provin din fa-milii desp\r]ite, fie c\ au trecut prin-tr-un divor], [i care au lacrimi `n

ochi la final), au fost oameni care auvrut s\ [tie cu c`t am pl\tit-o pe So-fia Nicolaescu, unde s-au dus banii(dac\ s-au dus `ntr-un cont specialpe care ea o s\-l acceseze la majorat),dac\ au venit reprezentan]i de laProtec]ia Copilului pe platou.

La Sitaru, reac]iile nu au fost di-ferite de cele din Europa. Oamenii seidentific\ foarte mult cu povestea, eaproape [ocant s\ vezi c\ filmul ro-mânesc e at`t de apropiat de expe-rien]a omului obi[nuit. Din nou,ca [i la Radu Jude, am fost `ntreba-t\ a nu [tiu c`ta oar\ c`te dialoguriau fost scrise [i c`te improvizate!...

A[ vrea s\ mai spun c\ MakingWaves degaj\ o energie pe care osim]i. E foarte greu pentru cinevacare n-a tr\it nici m\car o zi ̀ n NewYork s\ `n]eleag\ ce important eLincoln Center. Pe de alt\ parte,e de ne`n]eles ce `nseamn\ s\ fii peprima pagin\ din suplimentul decultur\ al cotidianului The NewYork Times . De aceea e foarte greude `n]eles ce a `nsemnat MakingWaves ca pozi]ionare `n spa]iul a-cestui ora[ inundat de evenimente`n fiecare clip\. Sala de la WalterRead nu e uria[\ (are 270 de locuri),dar a fost plin\ la toate proiec]iile.

C\t\lin Olaru, c`[tig\tor alBursei „Alex. Leo {erban“:„Am avut pentru primadat\ sentimentul c\ facparte dintr-o comunitate“

Ce munc\ ai prestat la NewYork?

Fi[a postului de bursier Alex. Leo{erban a presupus, printre altele,o component\ jurnalistic\, reflec-tat\ `n articolele pe care le-am pu-blicat ̀ n revista Cultura , pe blog-ul meu, catalinolaru.wordpress.com, precum [i prin intermediulunui blog `n limba englez\ pe carel-am dedicat Festivalului de Filmde la New York, mymininyff.blog-spot.com. De asemenea, am avutprivilegiul de a m\ al\tura echi-pei Romanian Film Initiative, or-ganizatoare a Making Waves: NewRomanian Cinema. ~n aceast\ ca-litate, am redactat comunicate depres\, am realizat o serie de inter-viuri cu invita]ii acestei edi]ii [i,mai ales, m-am bucurat, al\turi depublicul newyorkez, de cele mai bu-ne filme române[ti recente, dar [iclasice.

Utilitatea acestei experien]e.

Se va dovedi `n timp, deocamdat\ egreu de estimat. Ce [tiu sigur e c\am avut pentru prima dat\ senti-mentul c\ fac parte dintr-o comu-nitate, `n adev\ratul sens al cuv`n-tului. La aceasta au contribuit `nprimul r`nd Corina {uteu, Oana Ra-du [i Mihai Chirilov, `ns\ aceea[iimplicare afectiv\ i-a caracterizatpe to]i cei cu care am avut de-a face`n timpul festivalului oaspe]i,

voluntari, donatori de pe platformaKickstarter, profesioni[ti din lu-mea filmului sau simpli spectatori.

Primul film care i-a venit ̀ n min-te c`nd a ie[it din aeroport.

Night on Earth, cu singura diferen-]\ c\ taximetristul din filmul meunu era italian, ci avea origini indi-ene. Din fericire, spre deosebire depreotul din filmul lui Jarmusch,am fost mai pu]in slab de `nger,motiv pentru care r\spund azi la`ntreb\ri viu [i nev\t\mat.

Cele mai cinematografice mo-mente pe care le-a tr\it `n NY.

Horror post-apocaliptic: `n cele c`-teva zile de dup\ impactul ura-ganului Sandy cu coasta newyorke-z\, c`nd doar chiotele ocazionale aleturi[tilor de calamitate care `ncin-geau, c`nd ]i-era lumea mai drag\,street party-uri ad-hoc m\ f\ceaus\ m\ `ndoiesc de faptul c\ am pri-mit, f\r\ [tirea mea, un rol `n TheQuiet Earth sau The Omega Man.

Film de ac]iune: `nt`lnirea cu a-dev\ratul Last Action Hero ameri-can, un domn `n v`rst\ care mi-am\rturisit c\ a salvat mii de ame-ricani de la moarte sigur\, c\ pu]ini-a lipsit s\ previn\ dezastrul din11 septembrie [i care mi-ar mai fispus el multe dac\ n-ar fi avut, `nacea fatidic\ duminic\, programde slujb\ [i `nchin\ciune.

Musical: dup\ seara de `nchide-re a festivalului, c`nd eu, Oana Radu,Mihai Chirilov [i Andi Vasluianuam canonit microfonul al\turi deCosmina Stratan [i Cristina Flutur.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

Filme prezentate`n festival:Despre oameni [i melci (des-chidere), Dup\ dealuri(`nchidere), Din dragoste, cucele mai bune inten]ii, Toat\lumea din familia noastr\,Film pentru prieteni, Unde-va la Palilula, Nunta de pia-tr\, Mere ro[ii, Secven]e,Duios Anastasia trecea,docu-dramele Trei zile p`n\la Cr\ciun [i Crulic Drumulspre dincolo, documentareleUn g`nd, un vis, un Doyle...[i-un pix, 8 Martie,P\c\toasa Teodora, Turn Offthe Lights, scurtmetrajele:Un alt Cr\ciun, Blu, Tat\lmeu e cel mai tare, Cin\ `nfamilie, Hello Kitty, Minuteinfinite [i }ip\tul.

FOTO

: Dav

id G

odlis

Proiec]ia de `nchidere, cu Dup\ dealuri, s-a desf\[urat cu sala plin\

Page 4: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

4 » opinii

Daniela Zeca-Buzura

Motivul? Redresarea finan-ciar\ [i imposibilitatea dea mai sus]ine un proiect cul-tural nu doar al TVR-ului,ci, de 10 ani `ncoace, al Ro-mâniei ̀ ntregi. Domnul Cla-udiu S\ftoiu, pre[edinte-di-rector general, manager de-semnat politic de USL, a e-conomisit bani? Desigur, ascutit o cheltuial\ de 1,7%din bugetul unei institu]ii `nderiv\ de imagine [i care a-re un deficit de c`teva zeci demilioane de euro.

Chirurgia redres\rii pu-tea fi `nceput\ de oriunde,dar ini]iatorul ei a `nceput-ode la singurul canal de emi-sie care `i aducea prestigiu[i valoare, contra unei inves-ti]ii aproape modice. A mizat

pe dezbinarea perpetu\ [i re-cunoscut\ a elitelor [i a in-telectualilor din România [ia reu[it: nu a fost prea multzgomot dup\ suspendarea

TVR Cultural, dispari]ieplombat\ abil [i cu promi-siunea public\ de a trans-fera o mare parte a progra-melor defunctului canal peviitorul TVR2 Cultural. ~ncur`nd putem num\ra 100de zile de la acest angajamentr\sun\tor, timp ̀ n care gene-ralistul TVR2 a ajuns, dinpunct de vedere editorial, ocorcitur\ lamentabil\, iardominantul serviciului pu-blic, canalul TVR1, a `nre-gistrat valori medii de ra-ting de 0,8, c`t ale sugruma-tei ni[e culturale, suspenda-t\ `n luna septembrie.

Poate c\ domnul ClaudiuS\ftoiu, manager general dec`teva luni al corpora]iei

TVR, a f\cut o important\economie, cu cei 350.000 deeuro/an bugetul real deproduc]ie al TVR Cultural ,iar eu, manager de mai mul]iani al defunctului post, num\ mai pricep la cifre. Maimult dec`t at`t: domnia sa,pre[edintele-director gene-ral, a fost conving\tor [ieroic pentru mul]i dintre noi,prin gestul de a-[i asuma oamputare ̀ n carne vie ̀ n pro-cesul de redresare [i reeva-luare din TVR. Eu ̀ ns\mi l-amcrezut [i m-am supus exame-nelor ru[inii, ca s\ reconstru-im televiziunea brand de ]a-r\. Dup\ 18 ani de jurnalism,dup\ 11 ani de c`nd le predaustuden]ilor [i masteranzilor

de la Universitatea din Bu-cure[ti teoria [i practica te-leviziunii, iar c\r]ile meleconsacrate audiovizualuluiau intrat `n toate bibliogra-fiile de profil, m-am supusevalu\rii, cu test-gril\ [i exa-men oral, al\turi de EugeniaVod\, Marina Constanti-nescu, C\t\lin {tef\nescu[i mul]i, mul]i al]i colegi `nfa]a profesionalismului c\-rora m\ `nclin [i le cer scu-ze c\ nu `i numesc aici.

Finalitatea ̀ ncrederii noas-tre [i a devotamentului fa-]\ de o institu]ie c\reia i-amoferit totdeauna fidelitatea,energia [i creditul numelornoastre? ~n aceast\ sear\, ma-nagerul general al TVR a f\-cut cunoscut\ cererea sa derenun]are la licen]a de emi-sie a TVR Cultural, anul`ndastfel categoric [i f\r\ recursposibilitatea existen]ei uneini[e tematice `n cadrul servi-ciului public de televiziu-ne, f\r\ a fi cerut `ns\ acor-dul, pentru acest gest radical,

Consiliului de Administra]ieal TVR, a[a cum se impunealegal, [i f\r\ a fi cerut nim\-nui o solu]ie de men]inere [iredresare.

~n]eleg bine, s`ntem `n im-pas, fali]i [i ̀ n c\dere de ima-gine, dar constat c\, `ntr-uncontext european `n careperspectiva [i extensia apar-]in ni[elor de televiziune, noine complacem ̀ n recul [i mer-gem contra v`ntului, anul`ndceea ce ne adusese notorietatetimp de un deceniu. Ca mana-ger de]in\tor al unei strategii,domnul S\ftoiu are dreptul s\adopte inclusiv solu]ii extre-me [i nepopulare, dar nu ast-fel, prin gesturi ilegale [i derobinsonad\, care nu [tiu c`t\redresare economic\ promp-t\ au adus, dar `n mod sigurne-au f\cut s\ spunem adiooric\rei speran]e c\ am maiavea vreo alternativ\ la con-sumerismul generalizat [i lacultura divertismentului.

B\tr`na institu]ie TVR tre-buie reformat\, de acord, tr\-im sub vremuri de recesiune[i austeritate e evident ,dar `ntr-un asemenea mo-ment s\ renun]i la p\strareadreptului de a men]ine, fie [icriogenat\ pentru un timp, olicen]\ de emisie cultural\ ̀ n-seamn\ s\ glorifici gestul si-nuciga[ de a-]i aduce singurcalul troian ̀ n cetate. Dar maieste Televiziunea Român\ ocetate? A cui? {i pentru cine?Am mers ieri cu `ncredere lavot, g`ndind c\ ̀ n acest fel voiavea r\spuns la `ntreb\rilemele [i, dup\ cum pute]i con-stata, `nc\ a[tept, cu opti-mism, r\spunsul.

10 decembrie 2012

Acest text se ia doar pe baz\de prescrip]ie democratic\.Nu e un pamflet, e o consta-tare. Nu e o constatare f\cu-t\ `n prip\, de un votant re-voltat de rezultatele electo-rale. E o concluzie ce are gus-tul unui grapefruit de import:o gref\ cu gust am\rui-sc`r-bos, ca un sirop de tuse pecare `l `ncerci de fiecare da-t\ c`nd desfaci coaja aia gal-ben-aurie, cu speran]a c\ `-n\untru vei g\si o minune.~ntr-un demers masochist,mai desfaci una, o dat\ la pa-tru ani. {i, chiar de-i dai jos[i ultima f\r`m\ de pieli]\ce le d\ pumni papilelor talegustative, `]i spui: C`h, e la

fel! . Cu toate astea, o faciori de c`te ori ai chef s\ ui]ide senza]ia amar\ de dina-inte [i-]i zici, ca prostul, c\

poate de data asta va fimai bine .

Nu e mai bine. E din ce`n ce mai r\u. Student fiind,citeam `n c\r]i de[tepte,scrise de oameni foarte in-teligen]i, despre st`nga [idespre dreapta . Despre sta-tul socialist, consumator deresurse, care vine, `ntotdea-una, dup\ ce ni[te c`ini de li-berali au acumulat suficientcapital, pe care \[tia, risipi-torii, `l cheltuiesc acum peprograme sociale de bun\ ca-litate. Citeam, t`n\r votant

fiind, despre miraculoasa [iextrem de necesara alternan-]\ dintre cei ce dau [i cei cele permit \lorlal]i s\ dea.

Românul [tie, m\car `nsubcon[tient, suficient\ fizi-c\ de clasa a VI-a, `nc`t s\ `[idea seama c\ rela]ia cu ghiu-leaua e una c`t se poate deciudat\: se poate apropia, sepoate dep\rta, depinde, evi-dent, `n ce sistem de referin-]\ te afli. Românul are p\ca-tul de a aplica teorii ale fizi-cii clasice `n via]a postmo-dernist\: se raporteaz\ fiela st`nga, fie la dreapta, p\-r`ndu-i-se, aproape `ntotdea-una, c\ opusul se dep\rtea-z\ de locul c\ldu] `n care `i

g`ngure[te con[tiin]a. Româ-nul uit\, `ns\, un lucru: as-t\zi nu mai exist\ nici st`nga,nu mai exist\ nici dreapta.

Sistemele noastre de refe-rin]\ au luat-o complet razna,indicatoarele acelor de pre-siune au trecut de mult delinia ro[ie, explozia a avutloc, iar noi nici m\car nune-am dat seama de chestiaasta. C\ut\m cu busola Nor-dul sau Sudul, c`nd ele numai exist\ de o bun\ vreme`ncoace. Ie[ind din sisteme-le astea de referin]\ `n carene-am a[ezat comod, obser-v\m c\ am avut de ales, la a-legerile parlamentare, `ntreni[te non-sensuri: o alian]\

de dreapta , care, la mo-mentul t0 , era un mic partidde st`nga; o alian]\ de st`n-ga , una care cuprinde, chi-purile!, cel mai v`rtos colosde dreapta, dup\ cum ne spu-ne teoria vintage a libera-lismului; un partid-televizor,care `mprumut\ [i aduce larang de art\ prostiile ema-nate, `n timp, de celelaltedou\ forma]iuni.

Nu v\ inflama]i, dragi vo-tan]i, de oricare parte a sis-temului de referin]\ v-a]i fiplasat! Dac\ a]i votat cudreapta , a]i pus [tampila,poate, pe st`nga . {i invers.A[a-i c\ nu se mai `n]elege

nimic? Nu v\ inflama]i,c\ci nu v\ scrie r`ndurile defa]\ un dezam\git de rezulta-tul scrutinului de duminic\,ci un dezam\git de tabloulcomplet electoral românesc.Altfel, unul previzibil, decare mul]i se mir\ acum cumaxima ipocrizie de carepot ei da dovad\. Nu v\ in-flama]i c\ am scris, `n titlu,cuv`ntul impostur\ . El necuprinde pe to]i, deopotri-v\. Nu v\ inflama]i, sta]ilini[ti]i la locurile voastre :e posibil ca, odat\ ajuns `nParlament, Dan Diaconescus\ ne scoat\ la lumin\ toateelodiile.

La loc TELEcomandaAlex SavitescuVictoria imposturii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

Revan[a mediocrilor:adio, TVR CulturalAst\zi, luni, 10 decembrie, dup\ ora 18, `ntr-unmoment `n care, `n mod normal, angaja]ii uneiinstitu]ii se preg\tesc s\ `[i `ncheie programul,o revolt\toare deziluzie m-a f\cut s\ aban-donez orice inten]ie de a v\ vorbi doar despreliteratur\. Am aflat cu stupoare de pe site-ulintern al serviciului public TVR c\ liderul ClaudiuS\ftoiu [i-a declarat c\tre Consiliul Na]ional alAudiovizualului inten]ia definitiv\ de a renun]ala licen]a de emisie a ni[ei tematice TVRCultural, suspendat\ oficial la data de 15septembrie a acestui an, din „motive tehnice“!

Page 5: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din PetrilaIon Barbu

~n schimb, românul e foarte intere-sat de ceea ce se petrece cu... Ame-rica, de exemplu. Cu Statele Unite.Cumva, e [i normal: marea pute-re planetar\ nu poate l\sa indife-rent pe nimeni, deci nici pe co-mentatorul român, care, precumconu Leonida al lui Caragiale, pri-cepe toate rosturile lumii.

Astfel, unul dintre filosofii ne-cunoscu]i ai internetului românescconchide, ̀ n coada unui articol des-pre problemele bugetare ale State-lor Unite: Toate IMPERIILE de-alungul istoriei au sf`r[it prin DEZ-INTEGRARE, ultimul fiind IMPE-RIUL SOVIETIC, a[a c\ trebuie s\urmeze [i ultimul imperiu r\mas,

adic\ IMPERIUL AMERICAN . Al-tul e mai radical: Imperiul USA,imperiul satanic al r\ului, trebuies\ se dezintegreze, pentru c\ ajun-ge suferin]a [i mizeria pe care leaduce lumii `ntregi. La gunoi cuUSA . Dup\ cum se vede, dac\ e-vreii erau r\i [i controlau `ntreagaplanet\, nici americanii nu s`ntmai buni. E un lucru demonstrat[i mereu popularizat. ~ntreg meca-nismul lumii e o conspira]ie sionis-t\. Evreiasc\. Sau american\. Sau[i american\. Asta e clar.

De c`te ori a]i `nt`lnit sintagmajandarmul lumii asociat\ cu SUA?

O reg\sesc [i acum sistematic `ncomentariile referitoare la orice e-veniment legat de interven]ii aleNATO (NATO, nu Statele Unite)oriunde `n lume. Eu cred c\ ame-ricanii s`nt foarte r\zboinici [i nuc\ «vor s\ p\streze pacea», ci vors\ de]in\ controlul `n orice col] allumii. Cine i-a pus pe ei jandarmullumii? Ei [i-au luat acest drept prinfor]\, exact ca o band\ de b\t\u[iai cartierului... . Iar altundeva vineconcluzia, t\ioas\ [i justi]iar\: A-merica se va duce de r`p\. Cine ri-dic\ sabia de sabie va pieri .

Da, dar, vorba altcuiva, adev\-rata problem\ e c`nd se duce pecopc\ CHINA . C\ a[a-i chibi]ul lo-cal: st\ [i a[teapt\ s\ vad\ c`nd moa-re capra vecinului [i, dac\ se

poate, a celui mai puternic vecin.Ce-i drept, dintre marile puteri e-

xistente ̀ n imaginarul local, Chinae cel mai pu]in prezent\. ~n schimb,orice [tire despre Rusia este comen-tat\ cu `nfocare. Paradoxal, de[i `ngeneral românul cu nickname dinspa]iul virtual pare a fi antiameri-can, nimic nu `ntrece furia cu carespurc\ Rusia, care e un fel de du[-man de serviciu, un arhi-inamicperpetuu. Ne`ncrederea `n statulrus [i animozitatea fa]\ de Rusias`nt profund ̀ nr\d\cinate ̀ n geneleromânilor. Acum mai bine de unsecol, istoricul [i filosoful A.D. Xe-nopol scria c\ o alian]\ cu ru[ii`n orice `mprejurare, o `ncredere`n cuv`ntul sau semn\tura lor vorfi totdeauna o nebunie scump pl\-tit\ . Iar lucrurile sau convin-gerile nu s-au schimbat nici azi.

~n focul unei discu]ii din seriastupid\ România colonie , lan-sat\ lunile trecute de na]ionali[tiip`r`]i, unul dintre comentatori r\s-punde furios: Mai bine o coloniea unui stat civilizat dec`t sub ocu-pa]ie bol[evic\! Mar[ `n Siberia! .Un altul r\bufne[te [i el, pe aceea[iidee: Prefer s\ fim o «colonie» `ncare am totu[i ce m`nca [i `n carevalorile vin din ]\rile civilizate [inu din Rusia .

Discu]iile despre Rusia provoa-c\ cea mai mare implicare emo]io-nal\ a comentatorilor [i rareori g\-se[ti pe cineva care s\ fie favorabilmarii puteri de la R\s\rit. Ru[iis`nt gunoaie bol[evice , au para-zitat [i au distrus cam orice pe ceau pus m`na , iar ceea ce au adusei Europei de Est e o perioad\ de`napoiere [i regres vreme de de-cenii . ~n `nfl\c\rarea lor, comen-tatorii i se adreseaz\ Rusiei direct,imprecativ: Drag\ Rusie, pupa-ne-ai `n dos! C\ tare mai mori degrij\, nu care cumva s\ ajungemcolonie. Las c\ ̀ nc\ n-am uitat cumne-a fost cu voi. Ba chiar dac\ dra-cu v-ar lua, ne-am putea sim]i [i noimai bine, c\ ne sta]i ca un nod `ng`t . O adev\rat\ perl\ retoric\, nu?

Nici Europa Occidental\ nu sca-p\ neflagelat\ de comentatorul ro-mân. Unii vorbesc despre Occiden-tul apostaziat [i nelegiuit , al]ii doardespre perfidul Albion , care con-duce (distruge) lumea prin colosulmilitar american (da, chiar a[a!).}ara noastr\ e o colonie, o pia]\ dedesfacere pentru marile puteri .Sub conducerea lui B\sescu, pusde `nalta poart\ a UE [i a yankeilorla conducerea coloniei României...,am ajuns ca to]i s\ ne trag\ [uturi`n fund, pumni dup\ ceaf\ .

~n fine, o concluzie amar\: Mi-edor de Cea[c\ .

N-are de ce. E evident c\, la ast-fel de comentarii, regretatul dic-tator vorbe[te prin noi. De fapt el,nea Nicu, `ntruchiparea ]\r\noiu-lui invidios [i speriat de str\ini,ne-a sem\nat mai mult dec`t vrems\ recunoa[tem.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

S\ vorbim desprestr\ini (II)

» Dup\ cum se vede,dac\ evreii erau r\i [i controlau `ntreagaplanet\, nici americaniinu s`nt mai buni. E un lucru demonstrat[i mereu popularizat.~ntreg mecanismullumii e o conspira]iesionist\. Evreiasc\. Sau american\. Sau [i american\. Asta e clar.

N-a[ putea `ncheia analiza opiniilor comentatoruluiromân de pe Internet despre na]iunile lumii f\r\ un set deexemple despre str\inii ce ne intereseaz\ – c\ci exist\ [ina]iuni cu care nu ne batem capul prea tare: s\ zicem,austriecii, islandezii, peruanii, coreenii [i multe altele.

Page 6: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

6 » muzic\

LTI [i praf `n ochi – pemarginea unei replici

Dar `mi m\rturisesc aici public`nc`ntarea c\, dup\ mai bine de [a-se ani de c`nd scriu pentru acest s\p-t\m`nal, un articol a fost luat `nseam\ [i de profesioni[tii muziciiclasice, nu numai de prietenii meifideli, cititorii melomani.

Kirie eleison! E drept c\ a fostnecesar s\ `i stimulez solicit`ndreplica, dup\ un atac furibund peFacebook al unei prietene, at`t me-loman\, c`t [i angajat\ a SRR. Fe-re[te-m\, Doamne, de prieteni c`nd`mi vor binele cu for]a... Ce e ciu-dat este c\ propozi]iile [i argumen-tele domniei sale consonau p`n\ laa-]i pune probleme de copyright cuacelea avansate de dna Monica Is\-cescu, secondat\ de {tefan Costache,ambii coordonatori (de ce nu le-o p\-sa organizatorilor `n[i[i de Supli-mentul de cultur\ ?) ai Festivalu-lui Zilele Lipatti . Cine pe cine maicopiaz\ `n ]ara lui copy & paste laputere?

Una peste alta, at`t pe pagina meade Facebook de unde mustr\rilecu vot de blam au fost [terse brusc,f\r\ nici o explica]ie, exact c`nd laIa[i sosea epistola replic\ , c`t [i`n s\pt\m`nalul de fa]\, am fost luatla rost c\ mi-a[ fi `nc\lcat onoa-rea de familist `n ale ziaristicii.Mai precis, c\ le-a[ fi f\cut un pro-ces de inten]ie organizatorilor Zi-lelor Lipatti, `nainte de a o `ntreba

ce [i cum pe pianista Luiza Bo-rac despre absen]a ei din concertela aceast\ onorabil\ manifestare.

La repro[ul ̀ ntrebare de pe Face-book, semnatarii Replicii adau-g\, `n mod original [i plini de poli-te]e, c\ a[ fi vinovat, lovit de D-zeu,s-ar putea spune, de o omniscien]\de natur\ pesimist\ `n ce prive[-te scena muzical\ româneasc\. {i c\,`n consecin]\, viziunea pesimist\a trebuit s\-mi fie contrapunctat\,punctual prin reamintirea unorpuncte tari ale Festivalului (sic!).

Numai cele tari , cele moi , nu!Pentru a simplifica lucrurile pen-

tru cititor, ei bine, dna Is\cescu se

`n[al\: am `ntrebat-o pe prietenamea Luiza Borac cum se face c\ nua fost invitat\ s\ c`nte la ZileleLipatti , cu at`t mai mult cu c`t areo oarecare `nclinare spre compo-zitorul român mai mult\, ori-cum, dec`t celebrul pianist , darspecialist `n Rahmaninov, NikolaiLugansky [i pe care a demon-strat-o recent la Festivalul Enescu.

La dorin]a ei expres\, r\spunsulLuizei Borac nu l-am amintit `n ar-ticolul meu din nr. 377; [i nu o voiface nici acum. S\ spunem doar c\nu era unul de bine... Nici semna-tarii Replicii nu r\spund ̀ ntreb\-rii mele! Aflu, pe undele aceleia[ilemnoase LTI (Lingua Tertii Im-perii, admirabil descris\ de VictorKlemperer [i care, la noi, la români,este folosit\ `n continuare), c\ or-ganizatorii Zilelor Lipatti se afl\`n dialog permanent pentru g\sireacelor mai bune solu]ii... [subl.mea], cu Luiza Borac [i cu al]i ar-ti[ti români.

Semnatarii mai sugereaz\ c\ lan-sarea discului Luizei nu s-a pututface din motive independente deei . Trebuia, oare, s\ le aduc\ pia-nista la Bucure[ti cu bra]ul? Sauca [i cum discurile piani[tilor [i, ̀ ngeneral, ale muzicienilor românicare tr\iesc `n str\in\tate s-ar g\-si pe toate drumurile `n magazi-nele din România. S\ fim serio[i!

Inutil s\ `n[ir numele acestor mu-zicieni, lista ar fi prea lung\, maiv`rstnici [i mai tineri.

Dar, fiindc\ a venit vorba, c`tediscuri cu interpret\rile compo-zi]iilor lui Lipatti de c\tre piani[tiromâni a]i v\zut ̀ n magazinele bu-cure[tene? A]i v\zut undeva dis-cul Simfoniei Concertante cu SofiaCosma [i Corneliu Gheorghiu? Celal Concertino-ului cu Ninuca O[a-nu? Vreunul cu Luiza Borac? A]iv\zut vreunul cu `nregistr\ri dinarhiva istoric\ a Radioului? Vre-unul m\car cu acei piani[ti r\-ma[i sau afla]i `n ]ar\ (`n gr\di-na noastr\ , pentru a cita pe ci-neva) [i distin[i `n ultimul dece-niu cu Premiul Funda]iei Lipatti,de la Viniciu Moroianu la t`n\rulRitivoiu?

Restul s`nt vorbe [i auto-pros-l\vire, cum este nostima afirma-]ie final\ c\ Zilele Lipatti ar fi

singurul eveniment de anvergu-r\ interna]ional\ ce l-a cinstit pe

cel mai apreciat dintre piani[tiiromâni . Nemaivorbind c\ ulti-ma mare aniversare Lipatti a fostcelebrat\ la Besançon [i Geneva,`nainte de a se trezi ai no[tri bravi

coordonatori , oare de la cine `nlume se a[teapt\ evenimente deanvergur\ de cinstire a muzicie-nilor români celebri? De la ARDKultur(al)?

„Kirie Eleison!... Iat\-m\-sispr\vniceas\!“, ar fiexclamat Coana Chiri]acitind „Dreptul la replic\“publicat `n ultimul „Su-pliment de cultur\“ de„coordonatorii“ Festiva-lului „Zilele Lipatti“, f\r\s\ mi se fi oferit posibi-litatea de a-l citi `nainte(nu mai vorbesc de a r\s-punde pe aceea[i pagin\).Ei, imprevizibila Românie!

Cu dubl\ semnifica]ie, termenulRelapse, ales de Al Jourgensenpentru discul de relansare, este,indiscutabil, o op]iune cinstit\. Unpoet care a explorat sensurile mul-tiple ale cuvintelor, izbutind s\ le`mbine ̀ n sintagme percutante, u-nul care a ob]inut colaborarea (sauajutorul) lui William S. Burroughsla versuri ce-au impresionat [i mo-tivat stadioane de revolta]i, simtec\ a (de)c\zut. S\ se fi cumin]it,`ntr-adev\r, artistul n\scut la Ha-vana, ̀ n 1958, dintr-o mam\ cuba-nez\ [i-un tat\ norvegian, cres-cut `n Chicago [i-n `mprejurimide un danez, mecanic la ma[ini dinFormula 1? Greu de crezut. Au-di]ia CD-ului certific\ r\utateaobi[nuit\ muzicii Ministry, c\ i-ozice metal industrial, c-o fi denu-mit\ cumva mai... fieros (plasticnu e o vocabul\ potrivit\ `n con-text!). ~n particular, pritocesc unsentiment de vinov\]ie fiindc\ aml\sat s\ treac\ at`ta vreme f\r\s\-l comentez, uit`nd pur [i simplude acest album.

La primul contact auditiv cu Mi-nistry, pe-o caset\ Made by Power-play, parc\ prin 1994, am avut re-ac]ia obi[nuit\ a roack\ruluihr\nit cu biberonul de clasicii ge-nului. Nu m\ speriaser\ Metalli-ca, Megadeth sau Testament, darMinistry m-a izbit ca p`nza unuipolizor flexibil spart\ de-un sculp-tor ultramodernist ̀ n efortul crea-tiv cheltuit pe-o lucrare New Age.A durat ceva p`n\ c`nd a devenituna din trupele mele favorite, lacare m\ `ntorc deseori [i ascult cufebrilitate. Patosul transmis de su-netul grav, casant, abraziv, grun-jos, dur, sufocant ritmat, impeca-bil pus pe suportul de ebonit\ saude policarbonat, format stereo [i,c`teodat\, surround, e greu de tra-dus `n cuvinte. Risc paragraful defa]\ cu incon[tien]a neofitului, de-oarece vreau s\ `n]eleg [i eu de cesimt nevoia s\ ̀ nv`rtesc, ore la r`nd,

c`te un album Ministry. O explica-]ie banal\ ]ine de factorul ce-a con-figurat decisiv personalitatealui Al Jourgensen, copil-corcitur\a dou\ culturi diametral opuse,bastard la modul propriu `ntr-osocietate definit\, ea `ns\[i, desimbioza multicultural\. Dar to]is`ntem, `ntr-un fel sau altul, bas-tarzi ai lumii noastre. Micul Al s-ofi sim]it din start str\in `n lumeanord-american\ [i s-a ap\rat (nudoar) cu mijloacele rockului. Deaici periodice ie[iri ̀ n decor, depen-den]a de cocain\, alcoolism [i vio-len]\, panacee la ̀ ndem`n\, facile[i inutile `n egal\ m\sur\. Tot deaici teme(ri)le versurilor ce vor-besc incongruent despre duritateavie]ii americane, nu alta dec`t adezmo[teni]ilor de pretutindeni.Jourgensen se `nscrie `ntr-o lung\list\ de arti[ti utilizatori de sub-stan]e interzise (cum sun\ titlulnoului volum de versuri al poetu-lui Liviu Ioan Stoiciu, abstinentconvins!). M-a[ hazarda s\ observc\ destui dintre ace[tia au deschisc`te o falie important\ ̀ n istoria ar-telor slujite, dup\ fiecare dintre eicanonul estetic trebuind s\ fiereformat sau m\car reformulat.

Plutitul pe marginea bog\]iei(Jourgensen locuie[te de mul]iani [i are studio muzical pro-priu la periferia ora[ului El Pa-so) aduce ispita. Dup\ ce albu-mul Psalm 69 a `mpins Ministry`n mainstream, urm\toarele, pro-babil bine pl\tite de casa de dis-curi Warner Bros., au fost con-di]ionate de p\c\toasa politic\ adepartamentului de v`nz\ri. Re-]eta succesului odat\ g\sit\, cemai contau inten]ia sau voin]a ar-tistului? Care voin]\ nici nu seprea manifesta, omul fiind aproa-pe junkie. Incapabil s\ rezistemecanismului, Jourgensen a ce-dat. Ca foarte mul]i `n situa]iasa, cu talentul atrofiat de haluci-nogene, chitaristul, vocalistul,poetul cu poten]ial inovator a re-petat schemele [tiute, uz`ndu-le.Fanii devota]i [i exigen]i l-au p\-r\sit, casa de discuri l-a conce-diat, altele nu s-au `nghesuit s\-lcont(r)acteze. ~nfiin]area firmeiproprii, 13th Planet Rec., lucrulcu noi muzicieni n-au readus e-nergia; pauza dintre 2008 [i 2011n-a solu]ionat problema. Reveni-rea e pe linia ultimelor realiz\ri.Ce poate oferi un rocker anti-sis-tem? Eventual, c`ntece pro-occupy.Exemplu: 99 percenters.

Pro-orice, `ns\, e deja confor-mism. Sau compromis.

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Psalmul revenirii

Page 7: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

Distribu]ia reunea interpre]i din12 ]\ri, iar multilingvismul lor,backgroundurile lor culturale auamprentat spectacolul prezentat`n 1971 `ntr-un loc cu o istorie ex-traordinar\, anticul Persepolis, `naer liber. Andrei {erban f\cea asis-ten]\ de regie la Brook [i era, catoat\ lumea implicat\ `n proiect,fascinat de noul tip de comunica-re, acustic\, dar nonverbal\, eli-ber`nd remanen]e cu o vechimeremarcabil\. Experimentul deve-nea o punte c\tre un trecut ̀ ndep\r-tat, ritualic, poate pu]in obscur, darcu at`t mai fascinant. ~n `nsemn\-rile din cursul acestui laborator,Peter Brook se `ntreba ce rela]iee `ntre teatrul vorbit [i nevorbit?Ce se `nt`mpl\ c`nd sunetul [i ges-tul devin cuv`nt? Ce loc ocup\ cu-v`ntul `n expresia teatral\? E vi-bra]ie? Concept? Muzic\? Zace

cumva `ngropat\ `n structura su-netului vreo limb\ uitat\? .

La Ia[i se joac\ exact cala New York [i Bucure[ti

C`]iva ani dup\ Orghast, {erban`ncepea la clubul Off-Off Broad-way La MaMa din New York Frag-mente din trilogia greac\, inclu-z`nd Medeea, Troienele [i Electra.Era un proiect avangardist la da-ta aceea, care `[i propunea, la `n-demnul lui Brook, s\ duc\ mai de-parte cercetarea `n privin]a pute-rii teatrale a sunetului, a poten]ia-lit\]ilor emo]ionale ale limbilormoarte. Se sim]eau `n aceste spec-tacole influen]ele teoretice ale luiGrotowski [i Artaud, ideea de tea-tru s\rac [i actor sf`nt, nevoia deteatru ritualic, ce ac]ioneaz\ asupraaltor resorturi dec`t cele ra]ionale.

Ellen Stewart, sprijinul lui {erbande la La MaMa, i-a sugerat s\ lu-creze cu Elizabeth Swados, atuncio necunoscut\ ̀ n metropola ̀ n careavangarda exploda pur [i simplu,c\reia {erban i-a ̀ ncredin]at parteamuzical\, de fapt sonor\ a specta-colelor din Trilogie. Ce a urmat, se[tie, e `n c\r]ile de referin]\ ale is-toriei teatrului contemporan, a foststartul `n carier\ al regizorului nos-tru plecat `n lumea liber\.

Revenit `n România imediat du-p\ 90, cu g`ndul s\ schimbe [i micanoastr\ lume, {erban a reluat Tri-logia la Teatrul Na]ional din Bu-cure[ti. O revolu]ie estetic\, la unsfert de secol de la premiera ameri-can\, `n chiar primii ani `n caresocietatea româneasc\ dob`ndiselibertatea de a privi peste grani]e.Acum, la aproape 40 de ani, Troie-nele se joac\ `n reluare la OperaNa]ional\ Român\ din Ia[i. Mana-gerul Beatrice Rancea, interpret\`n distribu]ia bucure[tean\, a avutnostalgia propriei experien]e pro-fesionale [i a readus la via]\ sce-nic\ montarea, transplant`nd-o peafi[ul ie[ean. Se joac\ exact ca laNew York [i Bucure[ti, `nt`i `n culi-se, apoi pe scen\, printre spectatori,protagoni[ti [i cor deopotriv\, [iabia `n partea de final, la locurileclasice . Totul `n greaca veche, o

comprimare a versiunii lui Euripi-de. Consternarea publicului, care eemo]ionat, dar nu pricepe, e expli-cabil\. Nimeni nu cite[te curent Eu-ripide, ̀ n nici un caz ̀ n original. Opreg\tire prealabil\ ar fi fost bi-ne-venit\, sub forma unui sinop-sis, a unui anun] informativ. Sigur,asta ar fi dezv\luit surpriza , darar fi adecvat receptarea.

O revenire la mijloacelesimple, esen]iale aleteatrului

Ce nout\]i aducea Troienele la mij-locul anilor 70? Concentra teatrul

pe for]a sunetului, pe capacitatealui sonor\ de a tezauriza valori spi-rituale apuse [i de a readuce acesteremanen]e `n aten]ia prezentului.Auditiv s`nt ]ipete, lamenta]ii, cu-vinte ie[ite din uz, provenind din-tr-o limb\ uitat\, spuse `ntr-o ca-den]\ care ne `nc`nt\ urechea prinneobi[nuitul lor, dar ne [i cutremu-r\. E c`ntul la care f\cea referire A-ristotel `n regulile din Poetica sa,ca parte esen]ial\ a unei tragedii.Ritmul [i muzicalitatea s`nt date deversuri, de scandarea, alternarearitmurilor din fragmentele epice ̀ n-f\]i[ate. Emisia vocal\ nu e numaipe expira]ie, ca `n vorbire, ci [i peinspira]ie, pentru care e nevoie deantrenament. Frica [i mila, elementedefinitorii ale patosului [i condi]iiale catharsisului, s`nt declan[atede un amestec ciudat de brutalitate,for]\, primitivism [i sensibilitate.Sunetele s`nt c`nd duioase, melodi-ce, lirice, c`nd puternice, r\zboini-ce, de femei, copii, b\rba]i, coruri.

Muzica frazelor, alternan]a ros-tire-t\cere, interven]iile minime a-le c`torva instrumente muzicale tobe, flaut, fer\str\u relateaz\soarta troienelor dup\ cucerireacet\]ii. Spectacolele din Trilogie aufost o revenire la mijloacele sim-ple, esen]iale ale teatrului a[a cumera practicat cu mii de ani `n ur-m\. Vizual, s`nt focurile tor]elor,lum`n\rile, fumul, obscuritateaelementelor naturale primordia-le ap\, foc, p\m`nt, paie, lemn.

Raportul actori-public era schim-bat. Spectatorii nu vin doar ca s\asiste la succesiunea de scene, aucalitatea de martori. E un publicrestr`ns numeric, care st\ ̀ n picioa-re `n mijlocul ac]iunii, o `nso]e[te`n compartimentele scenei. Operaepic\ relateaz\ soarta crud\ a Ca-sandrei, Andromac\i [i Hecubei,eliber`nd un fior str\in, nou, dinalte lumi [i alte vremuri.

O pagin\ important\ dintrecutul avangardelorartei teatrale

Troienele lui Andrei {erban au re-gim de teatru patrimonial. A[a cumla parizianul La Huchette se joac\C`nt\rea]a cheal\ [i Lec]ia con-serv`nd varianta ini]ial\, cum tea-tre cu blazon din lume predau ca peo [tafet\ estetic\ spectacolul fonda-tor, Troienele lui {erban, edi]ia Ia[i2012, resusciteaz\ dup\ patru de-cenii o pagin\ important\ din tre-cutul avangardelor artei teatrale.Pentru arti[tii locali a fost un exer-ci]iu de master class. Pentru public,`nt`lnirea cu un artist de talia luiAndrei {erban a fost o binecuv`n-tare cultural\. Spectatorii aviza]ia[teapt\ ̀ ns\ o produc]ie nou\, ine-dit\, a[a cum a lucrat regizorul laCluj, Sibiu sau Bucure[ti.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

~n `nsemn\rile sale despre Orghast, spectacolul pe care l-a realizat ca proiect de studiu `n cadrul CentruluiInterna]ional de Cercet\ri Teatrale de la Paris, la`nceputul anilor ’70, Peter Brook `[i delimita aria deinteres punctual la „studierea structurii sunetelor“. Dinechipa de-atunci f\cea parte Ted Hughes, poet englezcare a inventat pentru aceast\ produc]ie un limbajcomplet nou, inexistent, rezultat al unor `ndelungateserii de improviza]ii realizate de actori pe fragmente `ngreaca veche, `n special din opera lui Euripide. Pornindde la ele, Hughes a creat „textul“ de scen\, un text lipsitde semnifica]ii lingvistice, dar care avea alte calit\]i:ren\[tea sonorit\]i [i energii ancestrale extraordinare.

Troienele,dup\ 40 de ani

Page 8: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

Drago[ Cojocaru

1. Tintin `n Tibet, de Hergé

Este incontestabil faptul c\ seriaTintin, prin uria[ul s\u succes,reprezint\ un monument al benziidesenate. Dar de ce au preferat ceide la Lire ca tocmai aceast\ series\ ocupe locul `nt`i `n clasamentul

celor 50 de BD-uri esen]iale ? Fi-indc\, prin m\iestria folosirii li-niei clare, prin capacitatea de a a-mesteca genurile [i prin influen]ainestimabil\ asupra lumii BD-ului,Aventurile lui Tintin reprezint\ [i

ast\zi cea mai mare serie a celei dea 9-a Arte, capodopera unei litera-turi ale c\rei calit\]i au fost dove-dite din plin `n secolul ce a trecut .

Dar cum po]i s\ alegi dintre cele24 de aventuri scrise [i desenatede Hergé [i de ce tocmai acest al20-lea album merit\ locul 1 `n cla-sament? Fiindc\, spun autorii cla-samentului, Tintin ̀ n Tibet repre-zint\ albumul cel mai tragic, celmai intim [i cel mai emo]ionant dinserie . ~n aceast\ aventur\, Tintinafl\ c\ amicul s\u Chang s-a pr\-bu[it cu avionul `n masivul Hima-laya. F\r\ s\ cread\ `n moartea a-cestuia, Tintin porne[te imediat`n c\l\torie pentru a-[i g\si [i a-[isalva prietenul, confrunt`ndu-seastfel cu pericolele muntelui [i culegendarul Yeti.

Albumul reprezint\ o cotitur\ ̀ nseria lui Hergé. Aventurile trepi-dante din trecut au devenit desue-te; de-a lungul celor 62 de pagini,pentru prima oar\, nu se g\se[te

nici o urm\ de maniheism, nici ointrig\ poli]ist\, nici un personajnegativ ce trebuie `nfr`nt .

Interesant\ este [i geneza albu-mului. ~n acea perioad\, la sf`r[i-tul anilor 50, Hergé suferea de o de-presie sever\, cauzat\ de o aventu-r\ extraconjugal\ care avea s\ `l

duc\ pe canapeaua unui psihana-list. De asemenea, `n via]a real\,autorul `ncerca s\ dea de urma luiTchang Tchong-Jen, studentul chi-nez care `i fusese prieten `n anii 30[i care `l ajutase `n realizarea al-bumului Lotusul albastru. Desp\r-]i]i de r\zboi [i, apoi, de revolu]iacultural\ chinez\, cei doi prieteniaveau s\ se re`nt`lneasc\ mult mait`rziu, `n 1981. De aceea, spun ceide la Lire , Tintin `n Tibet repre-zint\ albumul maturit\]ii [i al`n]elepciunii, un imn c`ntat prie-teniei [i sacrificiului personal .Nu e de mirare c\ tocmai aceast\ po-veste reprezenta [i albumul pe ca-re Hergé `l prefera din toat\ seriaTintin.

2. Maus, de Art Spiegelman

Despre Maus s-a vorbit enorm a-ceast\ oper\ esen]ial\ a celei de a9-a Arte bucur`ndu-se, fapt foarterar, chiar de o edi]ie ̀ n limba româ-n\. S`nt 250 de plan[e `n care ArtSpiegelman spune povestea sa [ia tat\lui s\u, polonez sc\pat din

infernul de la Auschwitz, prin in-termediul unei fabule animaliere`n care [oarecii s`nt evreii, iarpisicile nazi[tii. Maus este o m\r-turie implacabil\ a realit\]ii Holo-caustului [i a teribilului s\u im-pact psihologic [i s-a dovedit a fi,imediat dup\ publicare (din 1981),una dintre capodoperele benzii de-senate. Este singurul roman BD ca-re a fost recompensat cu prestigio-sul premiu Pulitzer, `n 1992, [i afost tradus p`n\ acum `n 18 limbi.

3. La Ballade de la mer salée, de Hugo Pratt

C`nd Hugo Pratt a realizat aceas-t\ band\ desenat\, `n 1967-1969,celebrul artist vene]ian trecuse de40 de ani [i avea `n spate o carier\prolific\. Nu [tia `ns\ c\ aceast\Balad\ a m\rii s\rate avea s\ re-prezinte o r\scruce ̀ n activitatea sa.Albumul inspirat de Stevenson,Melville [i Joseph Conrad poves-te[te o aventur\ cu pira]i `n insule-le Melaneziei, ce se petrece unde-va `n timpul Primului R\zboi Mon-dial. Printre numeroasele persona-je ce particip\ la aceast\ aventur\se num\r\ [i un erou secundar, unmarinar cu o moralitate dubioas\pe nume Corto Maltese, destinat u-nei cariere str\lucite `n istoria ce-lei de a 9-a Arte. Astfel, La Balladede la mer salée, a c\rei importan]\istoric\ nu mai trebuie dovedit\ ,devine matricea seriei care `l areca erou pe Corto Maltese, serie ce

va continua, p`n\ la moartea au-torului, de-a lungul unei duzine dealbume [i a c`teva zeci de pove[timai scurte. Nici Pratt nu [tia c`nda terminat acest album c\ a datna[tere unuia dintre cei mai fai-mo[i eroi de BD, nici c\ La Bal-lade de la mer salée va sta la bazano]iunii de roman grafic .

4. La Marque jaune, de Edgar Jacobs

Seria Blake [i Mortimer , reali-zat\ de unul dintre discipolii luiHergé, belgianul Edgar P. Jacobs,este una dintre culmile benzii de-senate, bucur`ndu-se de un succesenorm. Este continuat\ [i ast\zi,de autori de top, la decenii dup\moartea autorului original, `ntr-oserie de albume tratate de editoriaidoma unui blockbuster holly-woodian. De multe decenii, faniise ceart\ c`nd vine vorba s\ nu-measc\ cel mai bun album din se-rie. La Marque jaune este, proba-bil, cel mai bun candidat pentrulocul 1. Realizat `n 1956, ini]ial `npaginile revistei Tintin , el spunepovestea confrunt\rii dintre eroiiseriei (c\pitanul Blake de la servi-ciile secrete [i acolitul s\u, profe-sorul Mortimer) cu un misterios[i omnipotent criminal care tero-rizeaz\ Londra postbelic\. Jacobsnu ascunde influen]a pe care aavut-o asupra sa filmul expresio-nist (mai ales M, al lui Fritz Lang)[i reu[e[te turul de for]\ de a creao aventur\ care, de[i ancorat\ `n-tr-un stil specific epocii `n care a

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

8 » dosar

Zece benzi desenate esen]iale –o selec]ie subiectiv\~ntr-un num\r special, intitulat „Un se-col de BD“, ap\rut `n luna noiembrie,revista francez\ „Lire“ `ntocme[te unclasament al celor 50 de albume debenzi desenate „esen]iale“ din`ntreaga istorie a celei de a 9-a Arte.Nu este pentru prima oar\ c`nd serealizeaz\ un astfel de top. La fel cacelelalte `ns\, el r\m`ne un clasamentsubiectiv; `ntocmit de alt\ revist\, `nalt\ epoc\, `n alt\ ]ar\, ar fi enumerato selec]ie diferit\ de opere BD. {itotu[i, toate cele 50 de albume

selectate de redac]ia „Lire“, a[a cumse arat\ `n editorialul revistei, „[i-aubulversat epoca [i au marcat lumeaBD-ului, explor`nd noi piste, grafice [inarative“. „Este un clasament subiectiv[i are ca scop s\ provoace reac]ii, s\dea na[tere unei dezbateri“,avertizeaz\ François Busnel, directorulrevistei. ~n acela[i timp, el poatereprezenta baza unei biblioteci BD pecare orice fan al acestei arte ar trebuis\ o de]in\. Iat\, `n continuare,ocupan]ii primelor zece locuri.

1

2

3

4 5

» „Aventurile lui Tintin“ reprezint\ [i ast\zi cea maimare serie a celei de a 9-a Arte, capodopera uneiliteraturi ale c\rei calit\]i au fost dovedite din plin`n secolul ce a trecut.

Page 9: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

dosar « 9

fost realizat\, r\m`ne la fel de fas-cinant\ [i ast\zi.

5. Watchmen, de Moore [i Gibbons

Este examenul de maturitate alBD-ului cu supereroi. Odat\ cu a-ceast\ ucronie postmodern\, scri-s\ de Alan Moore [i ilustrat\ deDavid Gibbons, `n 1985, comics-uri-le cu supereroi au ̀ ncetat s\ fie doarpentru copii. Moore profit\ de a-ceast\ poveste cu justi]iari nevro-tici, `ntr-un 1985 alternativ, `ncare lumea se afl\ la 5 minute deun conflict nuclear, pentru a de-construi universul supermeniloramericani, dar [i pentru a pune`ntreb\ri incomode despre foartemulte lucruri mult mai grave. ~n-treb\rii Cine `i p\ze[te pe paz-nici? , Moore ̀ i d\ un r\spuns teri-fiant `n concluzia acestui BD esen-]ial ce a fost ales de revista Timepe lista celor mai importante c\r]iale literaturii anglo-saxone dinultima sut\ de ani.

6. Little Nemo, de Winsor McCay

Ast\zi, mai ales, pare uluitor fap-tul c\ seria Little Nemo a pututs\ apar\ la `nceputul secolului tre-cut, c`nd BD-ul f\cea abia primiipa[i `n paginile cotidienelor ame-ricane. De aceea, opera lui McCayr\m`ne [i ast\zi una dintre celemai curajoase [i profund novatoa-re benzi desenate din istorie.

Winsor McCay (1872-1934) esteun artist al secolului al XIX-lea.Odat\ intrat `n t`n\ra lume a co-mics-urilor, contribu]ia sa va fimajor\ [i vizionar\. La prima ve-dere, Little Nemo este un avatar allui Alice `n }ara Minunilor: unb\ie]el care, `n fiecare episod, in-tr\ `n lumea viselor pentru a tre-ce prin aventuri suprarealiste,comice [i poetice, care se sf`r[escinevitabil prin trezirea eroului.Dar, cum McCay ]inea ca BD-uls\u s\ reproduc\ fidel logica visu-lui, Little Nemo poate fi citit [i cao intrare `n subcon[tientul erou-lui, fiecare episod av`nd o anumesemnifica]ie. La aceasta contribu-ie [i punerea `n pagin\ revolu]io-

nar\ a lui McCay, dar [i imagina-]ia fertil\ a autorului (b\nuit deunii de a se fi ajutat cu substan-]e psihotrope).

7. Jimmy Corrigan, de Chris Ware

Jimmy Corrigan, the smartest kidon Earth este o band\ desenat\ re-alizat\ de americanul Chris Ware`n anii 90 [i publicat\, ini]ial, `npaginile unui ziar din Chicago.Un BD de mare succes, `nt`mpi-nat cu superlative de criticii dinSUA [i din `ntreaga lume, recom-pensat cu o list\ lung\ de premii,printre care [i Guardian First BookAward (singura band\ desenat\ cea primit aceast\ distinc]ie). Jim-my Corrigan este povestea unuipu[ti care, `n timpul unui weekendde Ziua Recuno[tin]ei, ̀ ncearc\ s\`[i ̀ nt`lneasc\ tat\l disp\rut de preamult\ vreme din via]a sa. Autorulo nume[te fic]iune autobiografi-c\ . Cei de la Lire cred c\ este `m-plinirea unei forme de expresie ar-tistic\ de c\tre un autor determinats\ dep\[easc\ limitele genului .

8. L’Ascension du Haut Mal, de David B.

David B. (Pierre-François Beau-chard) este un autor a c\rui faim\a dep\[it hotarele Fran]ei. ~ns\ peteritoriul Hexagonului, seria saL Ascension du Haut Mal , ̀ n [ase

volume, publicate ̀ ntre 1996 [i 2003,a reprezentat un [oc . Este o e-vocare halucinant\ a copil\rieiautorului marcat\ de epilepsiade care sufer\ fratele s\u , cu ointensitate nemai`nt`lnit\ `n BD-ulde gen. Este mai mult o ac]iunecathartic\, o lupt\ metaforic\ `ncadrul c\reia boala ia forma ale-goric\ a unui dragon , evocare acopil\riei `n care David B. reme-moreaz\ angoasele, `ndoielile [ivina fa]\ de fratele bolnav. BD-ula fost recompensat cu premiulAlph-Art pentru scenariu la Fes-tivalul de la Angouleme, `n 2000.

9. Arzach, de Moebius

Jean Giraud zis Moebius ne-a p\-r\sit `n aceast\ prim\var\, la v`r-sta de 74 de ani, l\s`nd `n urm\ ooper\ grafic\ imens\. O oper\ ca-re dovede[te c\ Moebius nu a fostnumai unul dintre cei mai impor-tan]i arti[ti BD din toat\ istoriaacestei a 9-a Arte, ci [i, prin imen-sa lui influen]\, unul dintre ceimai importan]i arti[ti ai sf`r[itu-lui de secol XX.

La `nceputul anilor 70, Jean Gi-raud nu era `nc\ Moebius, pseu-donimul adoptat pentru operelesale ulterioare. Era un autor maidegrab\ clasic, desenator excelental seriei western Blueberry ,

arondat echipei reunite ̀ n jurul re-vistei Pilote . La fel ca mul]i al]icolegi de-ai s\i, Jean Giraud `nce-pe `n acea perioad\ o disiden]\artistic\ `n cadrul revistei con-duse de René Goscinny. Este totmai pasionat de universurile sci-ence-fiction [i suprarealiste, dec\l\toriile interioare. Adopt\ pse-udonimul Moebius pentru a sem-na aceste noi benzi desenate, `nfapt o cu totul alt\ personalitatea acestui artist ce avea s\ devin\unul dintre liderii acelei revo-lu]ii europene a benzii desenate ,ale c\rei ecouri se fac sim]ite [i as-t\zi. ~n cele din urm\, Jean Moe-bius Giraud p\r\se[te Pilote pen-tru a se lansa, al\turi de Druillet[i Dionnet, `n aventura personal\a legendarei reviste Métal Hurlant .{i p\r\se[te, `n acela[i timp, c\r\-rile b\tute ale BD-ului tradi]ional.

Seria Arzach apare `n pagi-nile primelor numere din MétalHurlant [i are efectul unei bombe.S`nt 35 de plan[e, cinci scurte po-ve[ti `n care eroul, Arzach, un r\-t\citor printr-o lume oniric\, zboa-r\ c\lare pe pterodactilul s\u albpeste peisaje fantastice, depozitegigantice de oase, de[erturi plinede oameni verzi, cet\]i fabuloase...Un univers fantastic ce este par-curs f\r\ nici un cuv`nt, nici untext explicativ! Este ceva cu totulnou ̀ n BD [i aceast\ istorie mut\deschide brusc cititorilor posibi-lit\]i neb\nuite de interpretare.

Un BD cu o influen]\ imens\ nunumai asupra autorilor francezi,ci [i `n SUA [i Japonia.

10. QRN surBretzelburg, de Franquin [i Greg

Saga lui Spirou [i Fantasio de An-dré Franquin [i Greg (Michel Rég-nier) r\m`ne una dintre capodo-perele BD-ului franco-belgian, laegalitate cu Tintin [i Astérix. ~n-ceput\ `n 1938, ea continu\ [i as-t\zi. Dar, dintre toate albumele,cei de la Lire cred c\ tocmaiQRN sur Bretzelburg, ap\rut `npaginile revistei Spirou `ntre1961 [i 1963, este cel mai valoros.Culmea este c\ na[terea ei afost complicat\. ~n epoc\, Franquinera tot mai s\tul s\ desenezeSpirou (pe care nu el `l crease).La cap\tul nervilor, suferind de de-presie, desenatorul `ncalc\ chiarregula de aur a revistei: `ntreru-pe realizarea benzii desenate! Cul-mea este c\, `n ciuda acestui con-text de culise, QRN sur Bretzelburgeste unul dintre cele mai reu[ite e-pisoade ale seriei Spirou et Fan-tasio . Grafisme superbe, umoromniprezent. Mai ales `ncerc`nds\ se extrag\ din universul luiSpirou, Franquin semneaz\ oaventur\ profund original\, care`i permite s\ dea fr`u liber ideilorsale antimilitariste.

6

7

8

9 10

Page 10: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

A fost odat\ ca niciodat\, ofat\ `nc`nt\toare pe nume-le ei Holly Golightly. SauLulamae Barnes. Sau poatealtfel. Mul]i ziceau despreea c\ ar fi fost o „exhibi]io-nist\ vulgar\“, o „impostoa-re total\“, o „insult\ adus\moralit\]ii”, o „`ng`mfat\insensibil\ [i f\r\ minte“,chiar [i o „]op`rlanc\ sauvreo vagaboand\ de prinOklahoma“. To]i gre[eau [ito]i aveau dreptate `nacela[i timp.

Florin Irimia

Tr\ise `n Texas, `nainte de a fugi laHollywood [i apoi la New York. {ti-use dintotdeauna ce vrea de la via]\,sau a[a ̀ i l\sase impresia primul eiso], doctorul Golightly din Tulip,Texas, un v\duv cu mul]i copii, cucare Lulamae se m\ritase la v`rstade paisprezece ani. Doctor de cai, ve-terinar, foarte bun la suflet, t\m\du-itorul tuturor jivinelor din zon\. In-clusiv al lui Holly [i al fratelui ei,Fred, pe care `i surprinsese `ntr-o zi,fl\m`nzi [i murdari, d`nd t`rcoalepropriet\]ii lui `n c\utare de cevade m`ncare.

„S\ nu te `ndr\goste[tiniciodat\ de o jivin\“

P\rin]ii le muriser\ de tuberculo-z\, iar ei r\m\seser\ ai nim\nui.

Doctorul `i luase sub aripa sa, `ihr\nise, `i `ngr\[ase, apoi se por-nise s\ le fac\ toate mofturile. Maiales ei. Nu c\ i-ar fi folosit la ceva.

S\ nu te `ndr\goste[ti niciodat\de o jivin\ , ̀ i spune Holly la un mo-ment dat unui poten]ial `ndr\gos-tit. Asta a fost gre[eala lui Doc.Tot timpul aducea jivine acas\. Un[oim cu o arip\ rupt\. Odat\ o pi-sic\ s\lbatic\ cu un picior rupt.Dar nu po]i s\-]i d\ruie[ti inimaunei jivine: cu c`t le dai mai mult,cu at`t prind puteri. P`n\ se `ntre-meaz\ destul [i fug `n p\dure. Sauzboar\ `ntr-un copac. Apoi `ntr-uncopac [i mai `nalt. Apoi `n cer. Astao s\ ]i se `nt`mple (...) dac\ te `ndr\-goste[ti de o jivin\. P`n\ la urm\, os\ r\m`i cu ochii la cer. Cum a r\-mas doctorul c`nd, `ntr-o zi, Holly,asemenea celorlalte jivine nere-cunosc\toare , a hot\r`t c\ a venitvremea s\ plece. {i dus\ a fost.

A zburat ca un [oim tocmai p`n\la Hollywood, de care s-a plictisitrepede, dup\ care a ajuns la NewYork, unde a `nceput s\ se mi[te, a-bil\ [i gra]ioas\ ca o pisic\ s\lba-tic\, prin `nalta societate.

Printre b\rba]ii aceia cu bani,care ̀ ]i dau cincizeci de dolari nu-mai ca s\ te duci la toalet\ s\-]ipudrezi nasul. {i care apoi te h\i-tuiesc, cer`ndu-[i r\splata pentruc\ au f\cut cinste. Unii, mai nervo[i,mai dispera]i, ajungeau chiar p`-n\ la u[a apartamentului ei din-tr-un bloc din Upper East Side, `nManhattan.

Timp de inim\ albastr\[i inim\ ro[ie

~nt`mpl\tor, `n aceea[i cl\dire `ncare, cu un etaj mai jos, locuia [inaratorul nostru, pe atunci un t`-n\r scriitor aspirant, s\rac, dar ini-mos, cu care domni[oara Holly a-vea s\ se `mprieteneasc\. Nu vaexista niciodat\ o poveste de dra-goste `ntre cei doi, chiar dac\ elpoate [i-ar fi dorit, c\ci pentruHolly naratorul e, la `nceput, unfel de surogat pentru fratele ei `n-rolat `n armat\ [i plecat s\ lupte`n r\zboi (spre deosebire de adap-tarea cinematografic\ cu adora-bila Audrey Hepburn, `n romanac]iunea se petrece `n anii 40),iar apoi un foarte bun [i devotat

confident. Va exista, `n schimb,timp petrecut `mpreun\, timp a-muzant (cu petreceri bizare [i con-versa]ii despre orice), dar [i maipu]in amuzant (c`nd naratoruleste la un pas s\ cad\ de pe un cal`n galop sau c`nd Holly afl\ c\fratele ei a murit `n r\zboi), timpde inim\ albastr\ [i inim\ ro[ie(g\si]i explica]ia `n carte), dar `norice caz, timp de neuitat, pentruc\ domni[oara Holly Golightly,care, a[a cum `i spune [i numele,ia totul `n u[or, dar are [i o aur\de ingenu\ ce-i st\ cuminte dea-supra capului, mai posed\ o cali-tate pe de-a-ntregul fascinant\:este o adev\rat\ alchimist\ a re-alit\]ii, put`nd transforma oricelucru banal `n ceva memorabil.

Astfel, visul ei de a lua miculdejun la Tiffany, faimosul maga-zin de bijuterii din Manhattan, de-vine tocmai o metafor\ a acesteiabilit\]i de a da str\lucire cotidi-anului chiar [i atunci c`nd coti-dianul se `nc\p\]`neaz\ s\ r\m`n\[ters [i opac.

Condamnat\ la nefericire

Doar c\ aceast\ regin\ ne`ncoro-nat\ a glitter-ului nu are parte de

prea multe nestemate , c`ndvine vorba de propria ei via]\.Condamnat\ la nefericire, este p\-r\sit\ de cel ce putea s\-i devin\so], un politician brazilian carevrea s\ devin\ nici mai mult, nicimai pu]in dec`t pre[edintele ]\riisale. {i pentru c\ domni[oaraGolightly se recomand\ drept o

c\l\toare (a[a scrie [i pe cutiaei po[tal\), ea va pleca din nou ladrum, departe de New York, totmai departe [i mai departe, p`n\c`nd nimeni nu-[i va mai aminti defemeia fragil\, suav\, `mpr\[tiat\,inteligent\, naiv\ [i at`t de ferme-c\toare care pentru c`teva luni alocuit `ntr-un apartament din Up-per East Side. Ei bine, nu chiar.Naratorul [i-o va aminti [i nu nu-mai c\ [i-o va aminti, dar la pestetreizeci de ani de la momentul pri-mei lor `nt`lniri, va scrie despreea cu aceea[i fascina]ie [i uluire ca[i cum ar fi cunoscut-o cu c`tevazile `nainte. Ceea ce, cunosc`nd-oacum pe Holly Golightly, estecum nu se poate mai firesc.

Truman Capote, Mic dejun la Tiffany,traducere din limba englez\ deConstantin Popescu, colec]ia „TOP10+“, Polirom, 2012

Dac\ stau [i m\ g`ndesc bi-ne, dar mai ales dac\ `mi as-cut sim]irile, nici n-ar maitrebui s\ a[tept 21 decembrieca s\ v\d dac\ ne spulber\msau nu. Mi-a fost destul ce-amv\zut `n 9, duminic\ `n ca-re, colac peste pup\z\, am ci-tit dintr-o suflare [i cartealui Lucian Boia despre Ro-mânia altfel. Ce s\ mai zic?Dup\ n\uceal\ [i dezn\dej-de, dup\ furie [i resemna-re, dup\ amu]ire [i vorb\rie`n delir, dup\ cogit\ri ad`ncidespre m\rirea [i dec\dereaa tot [i a toate, am zis ho!destul! gata! M-am `nvioratbrusc [i-am schimbat placamiercuri pe la pr`nz. De par-c\ cine [tie ce z`n\ bun\ m-arfi atins cu nuielu[a ei fer-mecat\, m-ar fi f\cut s\ m\

dau de trei ori peste cap [im-ar fi preschimbat. S-a`nt`mplat `n timp ce str\b\-team Parcul Copiilor cotro-pit de z\pad\, de soare [i dechiote. C`nd am ajuns l`ng\tobogane [i leag\ne, odat\mi-am lep\dat ghebo[eala [i[o[onii de b\bu]\ f\r\ din]i,v\ic\rea]\ [i neputincioa-s\. Am aruncat saco[ele [irucsacul, am trop\it m\runtdin bocanci, mi-am f\cut p`r-tie p`n\ la primul scr`nciob,c\ruia aici, pe Bega, i se spu-ne hu]ulu[, [i m-am hu]ulatp`n\ am ame]it. C`nd am co-bor`t cu picioarele pe p\m`nt,alt om eram! Da, mi-am spus:exist\ via]\ [i dup\ alegeri.{i a[a a tot fost din clipa aia,`n fiecare zi, c`nd am f\cutce-am [tiut mai bine.

Am tras aer `n piept [imi-am luat av`nt pentru fie-care pas. De la cum mi-amcur\]at trotuarul din fa]acasei p`n\ la cum m-am g`n-dit s\ le fac unor cunoscu]i[i necunoscu]i via]a mai z`m-bitoare de s\rb\tori. De pil-d\, joi am copt [i `mp\r]itcovrigei cu ca[caval ̀ n c\su-]a Fornetti din centru. Pen-tru o pungu]\ cald\, trec\-torii erau invita]i s\ aduc\juc\rii pentru casele de co-pii. Nu vre]i s\ [ti]i c`te su-te, ba chiar mii de lucrurifrumoase s-au str`ns! {i c`]i

pu[ti s-au perindat pe lacovrigi, `nso]i]i de p\rin]i,bunici sau profesori. ~n orac`t am treb\luit eu a sositchiar o clas\ `ntreag\ (a V-a),de la General\ 13, a[a c\dintr-un foc s-au adunat 22de pungi pline de cadouri.Mi-a ]inut de ur`t Gheo,care a trudit [i el la cupto-ra[ s\pt\m`na trecut\. Iarmaestrul fotograf Florin Ia-n\[, care-i [i tata kendo-uluila Timi[oara, ne-a f\cut omul]ime de poze. Iat\-necum st\m `n c\su]\ [i `m-biem lumea la fapte bune.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

10 » carte

Prozac

Adriana Babe]i~n c\su]\

Jivine, jigodii [ioameni de bine

Page 11: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

carte « 11

Fragmente dintr-obiografie interioar\

Doris Mironescu

Pe urm\, pentru c\ face din nou pre-zent\ tot mai inactuala epoc\ de di-nainte de 89, ̀ ntr-un moment ̀ n ca-re (e o impresie personal\, dar poatenu cu totul gre[it\) haloul istoric alvie]ii literare postbelice `i estom-peaz\, odat\ cu farmecul, [i impor-tan]a real\ pentru `n]elegerea mo-dului acestei epoci de a g`ndi litera-tura. Dar mai e ceva. Volumul reve-leaz\ o nou\ fa]\ a scriitorului, cuat`t mai necesar\ cu c`t pare s\ fi r\-mas un reflex al criticii române[ti,din anii 70 p`n\ ast\zi, s\ demon-streze c\ Emil Brumaru este un ma-re poet lucru care dovede[te o anu-mit\ nesiguran]\ a uneltelor de m\-sur\ ̀ n fa]a unei concesive nerostite.

Marele scriitor dinspatele marelui poet

{i Alex {tef\nescu, `n prefa]a pri-mului volum de Opere, [i LiviusCiocârlie, `n studiul introductivla volumul de fa]\, reiau dosarul

m\re]iei scriitorului ie[ean, de-venit\ `ntre timp o eviden]\ certi-ficat\ de premii na]ionale [i deuria[ul succes de public al autoru-lui lui Julien Ospitalierul, dar, separe, insuficient de zdrobitor argu-mentat\. P\rerea mea este c\ Bru-maru era oricum un mare poet,dar dup\ apari]ia acestui volum de

scrisori el devine un mare scriitor,ad\ug`nd operei sale o latur\ nece-sar\. Iar fa]a prezent\ aici este ceaa gravit\]ii [i deprim\rii, a gra]iei`n mizerie, a tragediei intime pecare poezia, mai ales aceea de tine-re]e a lui Brumaru, p\rea s\ o oco-leasc\. Este `n Cer[etorul de cafeasuficient\ tragedie pentru to]i citi-torii neconvin[i c\ bulionul sau

umbrelu]a de m\rar erau sufi-ciente argumente pentru a consacra,cum s-a [i `nt`mplat p`n\ la urm\,un clasic. Dar s-o lu\m metodic.

Coresponden]a din volumul defa]\ este de mai multe feluri, pemai multe voci. Mai `nt`i se g\sescaici scrisorile c\tre Lucian Raicu,criticul mult admirat, publicate `nvolumul anterior cu acela[i titlu caal c\r]ii de fa]\, Cer[etorul de cafea,`n 2004. S`nt, cumva, piesa clasic\a volumului: scrisori trimise uneiautorit\]i respectate, f\r\ a[tepta-rea unui r\spuns (care, de altfel, nicinu vine), probe de gra]ie gratuit\,exerci]iu al imagina]iei poetice `nmomentele ̀ n care poezia i se refuz\.Se g\sesc acolo uluitoare probe devirtuozitate: hermeneutic\ licen-]ioas\ [i demitizant\ asupra luiTurgheniev sau Dostoievski, decu-paje ame]itoare din clasici (Bruma-ru este un mare operator al colaju-lui cu texte literare, `n fragmentede critic\ creatoare `n pilde pe

care le intituleaz\ Roua lecturii:p\cat c\ n-a ie[it [i de aici o carte!),spovedanii demne, elogii literare,pove[ti din provincie etc. Texteleacestea deja cunoscute, trebuie s-orecunosc, mi-au amortizat `nt`lni-rea cu volumul. Le cuno[team dinedi]ia precedent\ [i, dac\ ele ar ficonstituit v`rful restituirilor epis-tolare [i `n edi]ia de fa]\, a[ fi t\cutun sentiment de insatisfac]ie egois-t\, de cititor. Din fericire, setul ecompletat de veritabile revela]ii.

Epistolierul Brumarueste foarte versatil

Scrisorile c\tre Leonid Dimov dinanii anteriori debutului, din peri-oada leg\rii de grupul oniric, s`nto astfel de revela]ie. Brumaru este,la sf`r[itul anilor 60, un scriitor h`r-[it deja, angajat `n schimburi co-locviale, dar pline de con[tiin]aimportan]ei lor, de impresii des-pre crea]iile celuilalt, de fraze bu-fone c\tre so]ia acestuia, Marina,de lungi poeme dedicatorii, dintrecare c`teva fuseser\ restituite devolumul Submarinul erotic. Dar eo coresponden]\ `ntre prieteni, dincare lipse[te distan]a, slobod\ lagur\, direct\, util\ mai ̀ nt`i pentruparticipan]i, semn al intimit\]ii maimult dec`t testimoniu de istorieliterar\. Lucru care se repet\, lasf`r[itul anilor 70, cu livrescul poet{erban Foar]\ ( tu scrii poezia pelitere , `l descifreaz\ ie[eanul), c\-ruia Brumaru `i scrie la fel, empa-tic [i exclamativ, provoc`ndu-l printot felul de eseuri lubrice, pentrudemitizarea cuvintelor-tabu . {i,par]ial, mult mai pudic totu[i, `ncele c`teva epistole c\tre Ilie Con-stantin. Nu rup tiparul scrisorileexcesiv de ceremonioase trimiset`n\rului, pe atunci, cronicar lite-rar Alex {tef\nescu, `n care poetulcaut\ s\-l ini]ieze pe critic `n c`tevadintre ata[amentele sale de lectu-r\, proclam`nd chiar, memorabil,

Blecher este Dumnezeul nostrune[tiut . Notabile s`nt scrisorileample c\tre Radu Petrescu, scrii-tor de cu totul alt protocol, lucrupentru care epistolierul ̀ [i modifi-c\ tonusul, referin]ele biografice [iliterare, chiar fraza. Pliindu-se petipicul t`rgovi[teanului (singurul,mi se pare, care ]ine piept ritmuluin\valnic al coresponden]ei poetuluide la Ia[i), Emil Brumaru ̀ [i descriemetodic habitatul poetic (plas`n-du-l `ns\ `n trecutul irecuperabil

de la Dolhasca), gusturile, preferin-]ele vegetale, amintirile din copi-l\rie. Ba chiar, la un moment dat, caun [colar cuminte, poetul ̀ i promi-te ̀ n glum\ domnului profesor oparalel\ `ntre motanul Sc\mo[il\de la Dolhasca [i pisicile baude-lairiene promisiune, ce-i drept,nerespectat\. E altceva dec`t obi[-nuitul s\u salt asociativ din cele-lalte epistole, unde autorul caut\febril un ton nou `n proz\ `ntr-unmoment de criz\ poetic\. E ca [icum poetul s-ar cumin]i `n scri-sorile c\tre Radu Petrescu; de fapt,epistolierul Brumaru este foarteversatil, `mbin`nd jocul cu etiche-ta, seduc`nd [i [oc`nd alternativ,asalt`ndu-l pe fiecare interlocu-tor cu arme pe potriva sa.

Exerci]iul epistolar esteun exerci]iu de criz\

Altfel stau lucrurile `n buc\]ile ca-re completeaz\ superb acest volum,epistolele c\tre Florin Mugur. Scri-se tot metodic, tot f\r\ r\spuns (sauaproape) ca [i `n cazul textelor des-tinate lui Lucian Raicu, ele au, `nplus fa]\ de acelea, apropiereaprieteniei, intimitatea total\, pecare o [i fac de altfel tem\ central\a acestei serii. Este `n scrisorileacestea loc [i pentru exuberan]adarnic\, de proprietar de meta-fore surprinz\toare, dar [i pentruacedie [i lamenta]ie. Oric`t a[vorbi de mine `n aceste scrisori,ele `]i s`nt adresate, presupun untransfer de sentimente, e[ti duhov-nicul meu, te ̀ ncarc cu sufletul meup\c\tos, sau bun, sau plictisitor,sau amuzant etc. {i tot aici fru-moasele afirma]ii, unele dintrecele mai puternice, cred, din lite-ratura român\ epistolar\: Prie-tenia este o disciplin\. Dup\ cumtot o disciplin\ este [i parfumul ;sau: Da, cred c\ prietenia esteeroismul de-a flutura un drapel dincare nu a mai r\mas dec`t b\]ul! .~n coresponden]a cu Florin Mugurnu apare doar anecdotica ie[ean\despre fumurile poetului M.U. sauinfidelit\]ile criticului A.C., ci [i

imaginea `n negativ pe care acestefiguri [i ̀ nt`mpl\ri vesele o imprim\ad`nc poetului `mpins spre mizan-tropie: Cum naiba rezi[ti tu lafrecu[urile astea ve[nice cu oamenii?Mie mi se face pielea de g\in\! .

Exerci]iul epistolar de a trimitezilnic c`te o pagin\ scris\ unui prie-ten de departe, care nu r\spunde, a

fost `nceput deci `n 1978 cu FlorinMugur. Este, evident, un exerci]iude criz\, un mod de a sfida foaiaalb\ pe care versurile nu mai vors\ se a[tearn\. Scrisorile lui EmilBrumaru s`nt atunci un fel de oper\de ̀ ncercare, dublu al celei poetice,literatur\ agonizant\ compus\ `nmomentul c`nd poetul se decide,imprudent, s\ spun\ Adio, Robin-son Crusoe! . La fel ca [i poemeleimpudice care vor constitui Infer-nala comedie, rezultate din dorin-]a de a destupa izvorul aproape se-cat prin sporul dat de cele c`tevacuvinte refuzate de dic]ionarelevechi. Emil Brumaru ̀ [i scrie scri-sorile c\tre Florin Mugur `ntr-unmoment `n care poezia este inva-dat\ `n mod amenin]\tor de pro-pria textualitate, pierz`ndu-[i pu-terea de a numi lucruri; limbajulpoetic nu mai filtreaz\ realul, ci `lopacizeaz\ brutal: De c`teva zilemi s-a cam dus voio[ia. [...] S\ scriudeci cuv`ntul can\ [i apoi s\-l um-plu cu cuv`ntul ap\. Pe urm\ s\ beaucu cuv`ntul gur\ lichidul livresc!Folosindu-m\ de cuv`ntul m`n\, ca-re va apuca str`ns cuv`ntul toart\! .Poezia se face [i din criz\, prieteniapoate fi suplinit\ [i de epistole tri-mise cu `nc\p\]`nare, f\r\ a a[tep-ta un r\spuns. Sau, cu o expresie dinnou puternic\ [i memorabil\, caat`tea din volumul de fa]\: S\ nuuit c\ [i prietenia e o disciplin\.S\ nu uit c\ poezia poate fi scris\[i f\r\ inspira]ie. S\ nu uit c\ tre-buie, c\ trebuie, c\ trebuie s\ fiufericit, chiar [i cu riscul unei a-d`nci dezn\dejdi .

Emil Brumaru, Opere III. Cer[etorul decafea, prefa]\ de Livius Ciocârlie,Polirom, 2012

S-o spun scurt, de la `nceput: scrisorile lui Emil Brumarueditate `n volumul III de Opere reprezint\ o revela]ie, o„mare coresponden]\“, vorba lui Livius Ciocârlie, decare literatura român\ avea nevoie. Mai `nt`i, desigur,pentru c\ aduce l\muriri despre biografia (interioar\) aunuia dintre poe]ii cu cea mai mare putere defascina]ie de ast\zi, din chiar locul de r\scruce alcarierei sale, sf`r[itul anilor ’70 – `nceputul anilor ’80. » „S\ nu uit c\ [i prietenia

e o disciplin\. S\ nu uit c\poezia poate fi scris\ [if\r\ inspira]ie. S\ nu uitc\ trebuie, c\ trebuie,c\ trebuie s\ fiu fericit,chiar [i cu riscul unei a-d`nci dezn\dejdi“ – EmilBrumaru.

Page 12: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din Nadja, deAndré Breton, care vaap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\XX“, `n traducerea dinlimba francez\ a luiBogdan Ghiu.

– FRAGMENT –

Cine s`nt eu? Dac\, `n mod excep-]ional, m-a[ baza pe un adagiu: `n-tr-adev\r, de ce nu s-ar reduce to-tul la a [ti pe cine b`ntui ? Trebu-ie s\ m\rturisesc c\ acest ultim cu-v`nt m\ deruteaz\, dat fiind c\tinde s\ stabileasc\ `ntre anumi-te fiin]e [i mine ni[te rela]ii maiaparte, mai greu evitabile, mai tul-bur\toare dec`t a[ fi crezut. Spu-ne mult mai mult dec`t vrea s\ spu-n\, m\ face s\ joc `nc\ din timpulvie]ii rolul unei fantome, face `nmod evident aluzie la ceea ce atrebuit s\ `ncetez a mai fi pentrua fi cine s`nt. Folosit nici m\carabuziv `n aceast\ accep]ie, el `mid\ de `n]eles c\ manifest\rile e-xisten]ei mele pe care eu le consi-der obiective, manifest\ri mai multsau mai pu]in deliberate, nu s`ntdec`t ceea ce r\zbate, `n limiteleacestei vie]i, dintr-o activitate al

c\rei adev\rat c`mp `mi este cutotul necunoscut. Reprezentareamea `n ceea ce prive[te fantoma ,cu tot ce are ea conven]ional at`tca aspect, c`t [i ca supunere or-beasc\ fa]\ de anumite contingen-]e de moment [i de loc, este pen-tru mine, mai presus de orice, ima-ginea `mplinit\ a unei cazne carepoate s\ fie ve[nic\. E posibil cavia]a mea s\ nu fie dec`t o imagi-ne de acest fel, iar eu s\ fiu condam-nat s\ revin asupra propriilor meipa[i, convins fiind c\ explorez, s\`ncerc s\ cunosc ceea ce foartesimplu ar trebui s\ recunosc, s\aflu o mic\ parte din ceea ce amuitat. Aceast\ privire asupra mie`nsumi nu-mi pare fals\ dec`t `nm\sura `n care m\ presupune pemine `nsumi, `n care plaseaz\ `nmod arbitrar pe un plan de ante-rioritate o figur\ `mplinit\, `nche-iat\, a g`ndirii mele care nu arenici un motiv s\ negocieze cu tim-pul, `n care implic\ `n acela[i timpo idee de pierdere ireparabil\, depeniten]\ [i de c\dere a c\ror lip-s\ de fundament moral nu supor-t\, dup\ p\rerea mea, nici o discu-]ie. Important e ca aptitudinile de-osebite pe care mi le descop\r `n-cet, `ncet `n aceast\ lume s\ nu m\distrag\ vreun pic de la c\utarea u-nei aptitudini generale care mi-arfi proprie, dar nu-mi este dat\. Maipresus de tot soiul de gusturi pe

care mi le [tiu, de afinit\]i pe ca-re mi le simt, de atrac]ii pe care lesuport, de evenimente care mi se`nt`mpl\, [i care mi se ̀ nt`mpl\ nu-mai mie, dincolo de nenum\ratemi[c\ri pe care m\ v\d f\c`ndu-le,de emo]ii pe care doar eu le `ncerc,m\ str\duiesc s\ aflu, fa]\ de cei-lal]i oameni, `n ce const\, dac\ nude unde provine diferen]ierea mea.Oare nu tocmai `n m\sura `n ca-re voi deveni con[tient de aceas-t\ diferen]iere mi se va dezv\luice anume, `ntre to]i ceilal]i, amvenit s\ fac `n aceast\ lume [ipurt\torul c\rui mesaj unic s`nt,astfel `nc`t s\ nu pot r\spunde desoarta lui altfel dec`t cu capul?

Tocmai pornind de la astfel dereflec]ii consider c\ ar fi de doritca, renun]`nd, e adev\rat, la celemai dragi prerogative ale sale, darpropun`ndu-[i, p`n\ la urm\, un]el mai pu]in van dec`t ordonareapur mecanic\ a ideilor, critica s\se m\rgineasc\ la incursiuni sa-vante pe t\r`mul care crede c\-i e`n cel mai `nalt grad interzis [i ca-re este, `n afara operei, acela `n ca-re persoana autorului, prad\ fap-telor celor mai ne`nsemnate ale vie-]ii curente, se exprim\ `n total\independen]\, `ntr-un mod dese-ori extrem de caracteristic. Amin-tirea acestei anecdote: Hugo, spresf`r[itul vie]ii, f\c`nd `mpreun\cu Juliette Drouet, pentru a mia oa-r\, aceea[i plimbare [i ne`ntreru-p`ndu-[i medita]ia t\cut\ dec`t latrecerea tr\surii `n care se aflau`n fa]a unei propriet\]i spre cared\deau dou\ por]i, una mare [i unamic\, [i, ar\t`ndu-i-o Juliettei pecea mare, spun`nd: Poarta cava-lerilor, doamn\! , [i auzind-o peea, ar\t`ndu-i-o pe cea mic\, spu-n`nd: Poarta pedestra[ilor, dom-nule! ; apoi, ceva mai departe, `nfa]a a doi copaci cu crengile `m-pletite, relu`nd: Filemon [i Bau-cis , [tiind c\ de data aceasta Ju-liette nu va mai r\spunde, [i asi-gurarea care ne e dat\ c\ aceast\ceremonie emo]ionant\ s-a repetat,zilnic, vreme de ani, cum ar puteachiar [i cel mai izbutit studiu des-pre opera lui Hugo s\ ne ofere `nasemenea grad `n]elegerea [iuluitoarea senza]ie a ceea ce era,a ceea ce este el? Aceste dou\ por]is`nt ca o oglind\ a for]ei [i a sl\bi-ciunii lui, nu [tim `ns\ care estecea a micimii [i care a m\re]iei.{i ce interes ar putea s\ aib\ totgeniul din lume dac\ nu ar ad-mite `n preajma sa aceast\ adora-bil\ `ndreptare care este cea a iu-birii, concentrat\ `n replica Juli-ettei? Nici cel mai subtil [i mai

entuziast comentator al operei luiHugo nu va reu[i s\-mi transmi-t\ vreodat\ acest suprem sim] alpropor]iei. Ce n-a[ da s\ de]in des-pre fiecare dintre oamenii pe ca-re-i admir un document privat devaloarea acestuia! ~n lips\, m-a[mul]umi [i cu documente de maimic\ valoare [i pu]in capabile s\-[ifie suficiente din punct de vedereafectiv. Nu am un cult pentru Flau-bert, [i totu[i, dac\ mi se spunec\, a[a cum el `nsu[i m\rturisea,prin Salammbô n-a vrut altcevadec`t s\ dea o impresie de galben ,iar prin Doamna Bovary, altcevadec`t s\ creeze ceva care s\ aib\culoarea mucegaiului din unghere-le ̀ n care exist\ p\duchi de lemn ,`n rest fiindu-i totuna, aceste pre-ocup\ri p`n\ la urm\ extralite-rare m\ fac s\-l apreciez. Superbalumin\ a tablourilor lui Courbeteste, pentru mine, aceea a pie]eiVendôme din momentul pr\bu[i-rii coloanei. ~n zilele noastre, unom precum de Chirico, dac\ ar ac-cepta s\ dezv\luie integral [i, bi-ne`n]eles, f\r\ art\, intr`nd `n ce-le mai infime, dar [i mai tulbur\-toare detalii, lucrurile cele mai lim-pezi care l-au f\cut c`ndva s\ ac]io-neze, ce pas `nainte n-ar provocael exegeza s\ fac\! F\r\ el, dar cespun eu: `n ciuda lui, doar pe ba-za p`nzelor sale de atunci [i a unuicaiet manuscris aflat `n posesiamea, nu poate fi vorba de o recon-stituire altfel dec`t imperfect\ auniversului s\u dinainte de 1917.E un mare p\cat s\ nu po]i umpleaceast\ lacun\, s\ nu po]i surprin-de pe de-a-ntregul tot ceea ce, `n-tr-un univers ca acesta, ia `n r\s-p\r `ntreaga ordine existent\, sta-bilind o nou\ scar\ a lucrurilor.Chirico a recunoscut `n acel mo-ment c\ nu poate picta dec`t dac\este surprins (el, primul) de anu-mite dispuneri de obiecte, [i c\ `n-treaga enigm\ a revela]iei se re-zum\, pentru el, la acest cuv`nt:surprins. Desigur, opera care re-zulta r\m`nea str`ns legat\ de ceeace-i provocase apari]ia , nesem\n`n-du-i `ns\ dec`t `n felul straniu `ncare seam\n\ doi fra]i sau, maicur`nd, imaginea visat\ a unei a-numite persoane [i acea persoan\`n carne [i oase. Este [i `n acela[itimp nu este aceea[i persoan\; ou[oar\ [i misterioas\ transfigu-rare se observ\ `n tr\s\turi . Din-coace de aceste dispuneri de obiec-te care prezentau, pentru el, o evi-den]\ at`t de aparte, aten]ia critic\ar trebui focalizat\ [i asupra a-cestor obiecte `n sine, c\ut`nd s\`n]elegem de ce, `ntr-un num\r

at`t de restr`ns, tocmai ele au fostsortite s\ se dispun\ `n acel mod.Nu vom fi izbutit s\ spunem nimicdespre Chirico at`ta timp c`t nuvom putea s\ explic\m vederilelui cele mai subiective asupra an-ghinarei, m\nu[ii, fursecului saubobinei. Ce p\cat c\ nu putem s\cont\m, `n aceast\ privin]\, pecolaborarea sa!

~n ceea ce m\ prive[te, `nc\ [imai importante dec`t, pentru spi-rit, `nt`lnirea cu anumite dispu-neri de lucruri, `mi par a fi pre-dispozi]iile unui spirit fa]\ de a-numite lucruri, aceste dou\ ge-nuri de dispozi]ii guvern`nd, sin-gure, toate formele sensibilit\]ii.Cu Huysmans, cel din En rade [iLà-bas, `mi g\sesc, astfel, ni[temoduri at`t de apropiate de a e-valua tot ce mi se propune, de a a-lege cu p\rtinirea disper\rii dintot ce exist\, `nc`t chiar dac\, spremarele meu regret, n-am avut po-sibilitatea s\-l cunosc dec`t prinintermediul operei sale, `mi este,poate, cel mai pu]in str\in dintreprieteni. Dar nu tot el, de aseme-nea, a f\cut mai mult dec`t orici-ne altcineva pentru a ̀ mpinge p`n\la limita extrem\ acea disocierenecesar\, vital\, dintre colacul desalvare, aparent at`t de fragil, ca-re ne poate fi de ajutor `n orice `m-prejurare, [i aparatul vertiginosal for]elor care conlucreaz\ pen-tru a ne face s\ ne scufund\m?Mi-a transmis plictisul vibrant pecare i l-au provocat aproape toatespectacolele; nimeni p`n\ la el n-a[tiut, dac\ nu s\ m\ fac\ s\ asistla marea trezire a ma[inalului pet\r`mul devastat al posibilit\]i-lor con[tiente, m\car s\ m\ con-ving\, omene[te, de absoluta eifatalitate [i de inutilitatea de a c\-uta `n ea, pentru mine `nsumi, sub-terfugii. C`t de recunosc\tor `is`nt c\ m\ informeaz\, f\r\ s\-ipese de efectul pe care ar trebuis\-l produc\, despre tot ce-l pri-ve[te, ce `l preocup\, `n ceasurilede neagr\ disperare, din afara a-cestei disper\ri, pentru c\ nu c`n-t\ absurd, a[a cum mult preamul]i poe]i fac, aceast\ dispera-re, ci `mi enumer\ r\bd\tor, `numbr\, minimele ra]iuni cu totulinvoluntare pe care le mai g\se[-te, `nc\, pentru a fi, [i pentru a fi,chiar dac\ nu prea mai [tie pen-tru cine anume, cel care vorbe[-te! Este [i el obiectul uneia dintrene`ncetatele solicit\ri care par aveni din afar\ [i care ne imobi-lizeaz\ pentru c`teva clipe `n fa]aunuia dintre acele aranjamente`nt`mpl\toare, cu un caracter

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

12 » avanpremier\

AUTORUL

André Breton s-a n\scut la Tinchebray, `n 1896. Debuteaz\ la ov`rst\ fraged\ cu poeme, apoi se dedic\ studiului medicinei [i psi-hiatriei. ~n 1916, se al\tur\ curentului dadaist, `n ciuda obiec]ii-lor pe care le [i pune `n pagin\. Eseist, editor [i critic, este unuldintre fondatorii suprarealismului, iar manifestele sale con]inprincipalele linii ale curentului. Moare la Paris, `n 1966.

André Breton – Nadja

Page 13: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

mai mult sau mai pu]in nou, alc\ror secret, dac\ st\m s\ ne`ntreb\m a[a cum se cuvine, amputea, probabil, s\-l afl\m `n noi`n[ine. C`t de mult `l deosebesc,mai este oare nevoie s\ spun, deto]i empiricii romanului care pre-tind c\ aduc `n scen\ personajediferite de ei `n[i[i, `njgheb`ndu-lefizic [i moral a[a cum le trece princap pentru binele c\rei cauze emai bine s\ nu [tim. Dintr-un per-sonaj real, despre care li se parec\ [tiu ceva, fac dou\ personajeale pove[tii lor, iar din dou\, f\r\prea mare dificultate, unul singur.Iar noi ne d\m de ceasul mor]iis\ discut\m! Cineva `i sugera unuiautor cunoscut mie, `n leg\tur\cu o carte care urma s\-i apar\ [ia c\rei eroin\ ar fi putut fi multprea lesne recunoscut\, s\-i maischimbe, `n plus, m\car culoareap\rului. Blond\, ar fi avut, se pa-re, [ansa s\ nu tr\deze o femeiebrunet\. Ei bine, consider astfelde lucruri nu doar puerile, ci de-a dreptul scandaloase. Persist `n asolicita nume, `n a nu ar\ta inte-res dec`t c\r]ilor l\sate ca ni[te u[ideschise, c\rora nu mai trebuies\ li se caute cheia. Din fericire,zilele literaturii psihologice cufabula]ie romanesc\ s`nt num\ra-te. {i s`nt convins c\ lovitura depe urma c\reia aceasta nu-[i vamai reveni i-a fost aplicat\ de c\-tre Huysmans. ~n ceea ce m\ pri-ve[te, voi continua s\ locuiesc `naceea[i cas\ de sticl\, `n care ori-c`nd se poate vedea cine vine s\m\ viziteze, `n care tot ce e at`r-nat de tavan [i pere]i se men]inea[a ca prin farmec, `n care noap-tea dorm pe un pat de sticl\ cucear[afuri din sticl\, `n care maidevreme sau mai t`rziu cine s`nt`mi va ap\rea gravat cu diaman-tul. Desigur, nimic nu m\ `nc`nt\mai mult ca totala dispari]ie a luiLautréamont `n spatele opereisale, [i am tot timpul prezent\ `nminte formula sa inexorabil\ Ti-curi, ticuri [i iar ticuri . Pentrumine continu\, `ns\, s\ existe ce-va supranatural `n circumstan]e-le unei dispari]ii umane at`t de

des\v`r[ite. Ar fi o de[ert\ciune s\pretinzi a[a ceva, [i s`nt absolutconvins c\ o atare ambi]ie nu do-vede[te, din partea celor care seascund `n spatele ei, dec`t ni[telucruri prea pu]in onorabile.

Nu-mi propun s\ relatez, ̀ n mar-ginea expunerii pe care o voi `n-treprinde, dec`t episoadele cele maimarcante ale vie]ii mele a[a cum`mi este ea accesibil\ `n afara pla-nului ei organic, adic\ exact `nm\sura `n care este l\sat\ `n voiahazardurilor, at`t a celor mari, c`t[i a celor mici, unde, opun`ndu-seideii mele comune despre ea, m\introduce `ntr-o lume parc\ inter-zis\, aceea a apropierilor subite,a coinciden]elor uluitoare, a refle-xelor care primeaz\ asupra oric\-rui alt elan al mentalului, a acor-durilor placate ca la pian, a fulge-relor care ne-ar putea ajuta s\ ve-dem, dar s\ vedem, nu glum\, dac\n-ar fi ̀ nc\ [i mai rapide dec`t cele-lalte. E vorba de fapte de o valoa-re intrinsec\ f\r\ `ndoial\ greucontrolabil\, dar care, prin carac-terul lor absolut nea[teptat, vio-lent de neprev\zut, ca [i prin ge-nul de asocia]ii suspecte de ideipe care-l provoac\, un mod de a teface s\ sari de la firul-Fecioarei lap`nza de p\ianjen, adic\ la lucrulcare ar fi cel mai sc`nteietor [imai gra]ios de pe lume dac\ `ncol], sau prin preajm\, nu s-ar a-fla p\ianjenul; e vorba de ni[te fap-te care, chiar [i atunci c`nd ]in deordinul purei constat\ri, prezint\de fiecare dat\ toate aparen]eleunui semnal, f\r\ a putea spune,de fapt, ale c\rui tip de semnal, [icare fac ca `n deplin\ singur\tates\-mi descop\r ni[te complicit\]iinimaginabile, care m\ conving deiluzia mea ori de c`te ori m\ credsingur la c`rma navei. Ar trebuiierarhizate aceste fapte, de la ceamai simpl\ p`n\ la cea mai com-plex\, de la mi[carea aparte, in-descriptibil\, pe care ne-o provoa-c\ vederea unor obiecte foarte rareori ajungerea `ntr-un loc sau altul,`nso]ite de senza]ia foarte clar\c\ pentru noi ceva grav, esen]ial,depinde de aceste lucruri sau

locuri, p`n\ la totala pierdere a p\-cii cu noi `n[ine pe care ne-o pri-cinuiesc anumite `nl\n]uiri, anu-mite concursuri de `mprejur\ricare ne dep\[esc cu mult `n]elege-rea, [i care nu admit revenirea noas-tr\ la o activitate ra]ional\ dec`tdac\, `n cele mai multe cazuri, fa-cem apel la instinctul de conserva-re. S-ar putea stabili nenum\ratestadii intermediare `ntre acestefapte-alunecare [faits-glissade] [iaceste fapte-pr\pastie [faits-préci-pice]. Propria r\spundere nu-ipare, ca s\ spunem a[a, angajat\`n primul caz, dar este angajat\ `ncel de-al doilea. Este, `n schimb,infinit mai surprins, mai fascinatde ceea ce trece prin unele dec`t deceea ce trece prin celelalte. E [imai m`ndru de primele, ceea ce nuare cum s\ nu fie ciudat, se simtemai liber fa]\ de ele. A[a se `n-t`mpl\ `n cazul acelor senza]ii e-lectrice despre care vorbeam, a c\-ror parte de incomunicabilitateeste, prin ea `ns\[i, o surs\ de ine-galabile desf\t\ri.

S\ nu a[tepte cumva cineva dela mine relatarea integral\ a ceeace mi-a fost dat s\ tr\iesc `n acestdomeniu. M\ voi limita, aici, s\-mireamintesc f\r\ efort ceea ce, ne-r\spunz`nd vreunui demers dinpartea mea, mi s-a `nt`mplat une-ori, de ceea ce `mi ofer\, `nt`mpl`n-du-mi-se pe c\i neb\nuite, m\su-ra gra]iei [i a dizgra]iei aparte alc\ror obiect s`nt. Despre toate a-cestea voi vorbi f\r\ nici o ordineprestabilit\, `n func]ie de capri-ciul momentului care las\ s\ ias\la suprafa]\ ceea ce plute[te lasuprafa]\.

Voi lua ca punct de plecare hote-lul Des Grands Hommes din Pia]aPanteonului, unde locuiam prin1918, [i ca popas conacul Manoird Ango din Varengeville-sur-Mer,unde m\ g\sesc `n august 1927, `ncontinuare, f\r\ `ndoial\, acela[i,[i unde mi s-a oferit s\ locuiesc,atunci c`nd a[ dori s\ nu fiu de-ranjat, `ntr-o colib\ mascat\ arti-ficial cu m\r\cini[, la margineaunei p\duri, de unde a[ putea,

ocup`ndu-mi, ̀ n rest, timpul dup\bunul meu plac, s\ plec la v`n\-toare cu bufni]e. ({i ar fi putut,oare, fi altfel din moment ce vo-iam s\ scriu Nadja?) Nu conteaz\dac\, pe ici, pe colo, c`te o eroareori c`te o omisiune m\runt\, [i chiarc`te o confuzie ori o uitare since-r\ arunc\ o umbr\ asupra a ceeace relatez, asupra a ceea ce, `n an-samblu, nu poate fi pus la ̀ ndoial\.Mi-ar pl\cea, `n sf`r[it, ca astfelde accidente ale g`ndirii s\ nu fiereduse la nedreapta propor]ie aunor fapte diverse [i c\, dac\ spun,s\ zicem, c\ la Paris statuia luiÉtienne Dolet, din Pia]a Maubert,`ntotdeauna m-a atras `n acela[itimp [i mi-a provocat o senza]ie in-suportabil\ de r\u, s\ nu se deduc\din asta c\ s`nt, cu totul, bun de

dat pe m`na psihanalizei, metod\pentru care am toat\ stima [i des-pre care consider c\ nu urm\re[-te nici mai mult, nici mai pu]indec`t s\-l expulzeze pe om din el`nsu[i, [i de la care a[tept alte is-pr\vi dec`t unele de port\rel. S`ntconvins, de altfel, c\ ea nici nu es-te `n stare s\ abordeze astfel de fe-nomene, tot a[a cum, `n pofida ma-rilor ei merite, `nseamn\ a-i acor-da, deja, o prea mare onoare admi-]`nd c\ epuizeaz\ problema visuluisau c\ nu provoac\, pur [i simplu,noi rat\ri ale unor acte plec`nd dela explica]ia pe care o d\ actelorratate. {i ajung, astfel, la propriamea experien]\, la ceea ce consti-tuie, pentru mine, un subiect des-pre mine `nsumi cel mult intermi-tent de medita]ii [i reverii.

CARTEA

Nadja, publicat\ `nFran]a `n anul 1928,este considerat\ u-na dintre pove[tiledefinitorii pentru cu-rentul suprarealist.Mai mult dec`t o sim-pl\ nara]iune ce ur-meaz\ pa[ii unui t`-n\r prin Paris [i le-g\tura lui cu o feme-ie, ea reprezint\ oobsesie ce `l va ur-m\ri `ntreaga via]\.Cartea con]ine [i unset de 48 de fotogra-fii, ce surprind oa-meni, locuri, obiecte[i situa]ii suprarea-liste. Nadja, care `nrus\ `nseamn\ spe-ran]\ , este o punte`ntre imagina]ie [i lu-me, felul `n care fan-tezia `[i g\se[te loc`n realitate, nu `ntot-deauna palpabil, ciconstruind o prezen-]\, un mod de a fi cu spiritul `n prezent [i de a te bucura pe deplinde starea de fapt. E o stare mental\, o viziune, iar cititorul `[ipoate pune deseori `ntrebarea dac\ ea exist\ cu adev\rat, ceea cear trebui prea pu]in s\ conteze `ntr-o asemenea formul\ poetic\.

Ilf [i Petrov, Dou\sprezece scaune, text reconstituit de A.I. Ilf, traduceredin limba rus\ de Tudor Mu[atescu, text revizuit, ad\ugit [i note deAna-Maria Brezuleanu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, EdituraPolirom, 368 de pagini, 29.95 lei

~n Rusia sovietic\ a anului 1927, Ippolit Matveevici Vorobianinov, un no-bil dec\zut, `n `mprejur\ri nefericite, `n ipostaza de func]ionar, afl\ dela r\posata lui soacr\, chiar `nainte ca aceasta s\-[i dea duhul, c\ bijuteri-ile familiei au fost ascunse, de teama bol[evicilor, `n unul dintre cele dou\-sprezece scaune ale sufrageriei. ~ns\ setul de scaune ajunge s\ fie confiscatde guvern dup\ Revolu]ie [i v`ndut bucat\ cu bucat\. ~nt`mplarea `i st`r-ne[te interesul marelui maestru al combina]iilor Ostap Bender, care, se-siz`nd o [ans\ aproape indecent\ de `mbog\]ire, `l convinge pe Vorobia-ninov s\ plece am`ndoi `n c\utarea scaunelor. Drumurile `i poart\ de laMoscova p`n\ `n Caucaz [i au de-a face cu personaje dintre cele mai colo-rate, de la birocra]i sovietici oportuni[ti la v`rstnicii supravie]uitori aivechii or`nduiri, care mai de care mai egoist, corupt sau incompetent,oferind astfel cititorilor de azi prilejul de a cunoa[te Rusia anilor 30 [ide a savura una dintre cele mai reu[ite satire scrise vreodat\.

Yann Martel, Via]a lui Pi (edi]ia 2012), traducere din limba englez\ de Andreea Popes-cu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 336 de pagini, 29.95 lei

AAccuumm [[ii uunn ffiillmm ddee eexxcceepp]]iiee,, `̀nn rreeggiiaa lluuii AAnngg LLeeee..

Pi Patel, fiul unui director de gr\din\ zoologic\ din Pondicherry (India), are dou\atrac]ii neobi[nuite: curiozitatea vie fa]\ de religie, vizit`nd pe r`nd [i f\r\ s\ aleag\biserica, sinagoga [i moscheea, [i dragostea fa]\ de animale. C`nd tat\l lui Pihot\r\[te c\ familia va emigra `n Canada, adolescentul politeist nici nu b\nuie[teaventura ce-l a[teapt\. Nava pe care, al\turi de ai lui, Pi `[i `ncepe c\l\toria pesteocean se scufund\. Pu]inii supravie]uitori, aduna]i `n prip\ pe-o barc\, fac cuno[-tin]\ abrupt: o superb\ zebr\ oloag\, o hien\ p\tat\, un urangutan, un roi de g`ndaci[i parazi]i, Richard Parker un tigru bengalez ame]it de r\ul de mare [i, `ngrozitde nea[tepta]ii tovar\[i de c\l\torie, Pi Patel. Legea junglei [i condi]iile precare alePacificului `[i spun cuv`ntul [i pe barc\, supravie]uind al\turi timp de 227 de zile,r\m`n Pi [i Richard Parker. Ajun[i p`n\ la urm\ la ]\rm, tigrul dispare f\r\ urm\,iar Pi `[i spune povestea celor ce-l ascult\. O poveste pe c`t de realist\ `n detaliile eip\m`nte[ti, pe at`t de fabuloas\, parc\ scoas\ din sertarul cu pl\smuiri al lui EdgarAllan Poe.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Page 14: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

Virtuozul maestru al sitarului indian,Pandit Ravi Shankar, care a dezv\-luit lumii `ntregi muzica ]\rii sale[i a colaborat cu The Beatles sau cuYehudi Menuhin, a `ncetat din via]\la v`rsta de 92 de ani.

Botezat drept Na[ul curentuluiWorld Music de c\tre George Har-rison, Ravi Shankar a devenit celebruc`nt`nd `mpreun\ cu The Beatles `nperioada flower power a cunoscu-tului cvartet. Aceast\ colaborare a-vea s\ inspire sound-ul psihedelicce a dominat cultural anii 60.

Se pare c\ cel care i-a ini]iat peBeatlesi `n muzica lui Shankar a fostRoger McGuinn de la The Byrds. A-ceasta s-a petrecut spune McGuinn `n SUA, `n 1965, `n timpul unei petre-ceri la re[edin]a actri]ei Zsa-Zsa Gabor,

unde nu a lipsit LSD-ul. George Har-rison a fost impresionat de sunetulsitarului [i, un an mai t`rziu, lua lec-]ii de la Ravi Shankar. A devenit pri-mul artist occidental care a c`ntat lasitar pe piesa Norwegian Wood, dar a`nceput s\ se intereseze [i de medi-ta]ia transcendental\.

Am plantat astfel r\d\cinile psi-hedelismului , spune McGuinn, ca-re crede c\, la vremea respectiv\, c`ndmul]i doreau s\ descopere adev\ruldespre chestiunile spirituale , LSD-ul[i muzica indian\ se potriveau `nmod natural.

Ravi Shankar `ns\ a povestit a-cum patru ani cum, la `nceput, s-abucurat de compania Beatlesilor, dars-a s\turat repede s\ fie `n centrulaten]iei.

Brusc, am devenit un soi de popstar , a povestit Shankar cum s-a po-menit `nconjurat de cete de hipio]i,

tineri, b\rbo[i, cu plete, purtau m\r-gele [i nu erau normali. Se compor-tau ca asce]ii sanyasini naga, fum\-tori de canabis. N-am fost deloc fe-ricit [i i-am zis lui George: «Ce aif\cut?!» .

Ravi Shankar, The Beatles [i hipio]ii droga]i

Ravi Shankar `mpreun\ cu George Harrison

Terori[tii, arti[tii epocii noastre?

Ast\zi, vorbele lui DeLillos`nt reanalizate de criticulde art\ [i filosoful germanBoris Groys, `ntr-un articolcare ̀ nso]e[te expozi]ia Es-tetica terorii . A[a cum spu-ne DeLillo, scriitorul este b\-tut ast\zi f\r\ drept de a-pel, fiindc\ media folose[te

actele teroriste pentru a creapove[ti puternice pe care niciun scriitor nu le poate con-cura , crede Groys, citat deSlate . Mai mult, `ntre scri-

itor [i terorist exist\ o ri-valitate: Artistul folose[teacelea[i unelte media ca [i te-roristul fotografie, video,

film. Dar este limpede c\ ar-tistul nu poate concura te-roristul pe terenul gestuluiradical .

Afirma]ii scandaloase

Slate aminte[te c\, la unan dup\ atentatele din 11septembrie 2001, artistulbritanic Damien Hirst afir-ma c\ autorii atentatului

merit\ felicita]i pentru c\au realizat ceva ce nimenialtcineva n-ar fi crezut posi-bil din punct de vedere ar-tistic impactul asupra amilioane de oameni. A fostmalefic, da, dar a fost con-ceput special pentru un ast-fel de impact. La fel, compo-zitorul german KarlheinzStockhausen vedea `n aten-tatele de la World Trade Cen-ter cea mai mare oper\ deart\ conceput\ vreodat\ .

Aceste afirma]ii au pro-vocat un scandal la vremearespectiv\. ~n 2012, ArnoldBerleant, profesor emeritde filosofie la UniversitateaLong Island, e de p\rere c\astfel de declara]ii nu pot fi`nl\turate cu u[urin]\.

~n articolul Art, terrorismand the negative sublime ,Berleant se `ntreab\ care arfi valorile estetice pe carele-ar putea invoca terori[tii,f\c`nd o distinc]ie `ntre ar-t\ [i estetic\.

Berleant crede c\, la ni-vel moral [i estetic, acesteatentate s`nt inclasabile.Nu pot fi ap\rate din punctde vedere moral, iar estetics`nt negative fiindc\ frica [iteroarea pe care le provoa-c\ surclaseaz\ experien]asenzorial\ . ~n schimb, poa-te fi valorificat\ social ca-pacitatea lor de a declan[aschimb\ri, iar la nivel este-tic poate fi subliniat\ for]alor dramatic\. Pentru a de-p\[i acest blocaj moral, filo-soful analizeaz\ terorismul

prin prisma sublimuluinegativ , c\ci, spune el, `nmulte cazuri actele teroris-te au caracteristici similarecu sublimul. Adic\ s`nt irezis-tibile, puternice, incalcula-bile [i nu `i afecteaz\ dec`tpe cei personal afecta]i .

Spre statutul de„martor-spectator“

Slate analizeaz\, de ase-menea, impactul actelor te-roriste asupra arti[tilor con-temporani, cit`nd dintr-unarticol de Bertrand Gervais,profesor la Universitatea dinQuébec, care crede c\ mar-torilor-victime ale violen]eiteroriste li s-a ad\ugat sta-tutul de martor-spectator .Amintind efectul relu\rii `nbucl\ de c\tre mass-media aimaginilor din 11 septem-brie, profesorul afirm\ `narticolul Dejucarea spec-tacolului violen]ei c\ arti[-tii, pentru a se distan]a deactul terorist, trebuie s\ sedebaraseze de imaginea lui[i s\ [tearg\ turnurile .

Ce `i diferen]iaz\ pe arti[ti [i terori[ti

Slate aminte[te aici de ce-lebra copert\ pentru TheNew Yorker , realizat\ de ArtSpiegelman, cu imaginea tur-nurilor World Trade Centernegre pe fond negru, sau al-te opere artistice care detur-neaz\ aten]ia direct\ de latragedia din 11 septembrie.

Boris Groys crede c\ aceastaeste o diferen]\ fundamen-tal\ de strategie `ntre ace[tiarti[ti [i terori[ti. Primii s`nticonocla[ti, `n vreme ce tero-ri[tii vor s\ `nt\reasc\ cre-din]a ̀ n imagine, ̀ n seduc]iaiconofil\ [i, pentru aceasta,iau m\suri excep]ionale ,scrie Boris Groys, care credec\ orice compara]ie ̀ ntre art\[i terorism este viciat\ .

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

14 » interna]ional

„Cu doar pu]in\ vreme `n urm\, un romancier putea s\ mai cread\ c\ne poate influen]a con[tiin]a terorii. Ast\zi, oamenii care formeaz\ [iinfluen]eaz\ con[tiin]a uman\ s`nt terori[tii“, spunea scriitorulamerican Don DeLillo `ntr-un interviu `n „The New York Times“, cuzece ani `nainte de atentatele din 11 septembrie.

Page 15: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

Discul care se c`nt\, nu se ascult\Noul album al muzicianului american Beck,

lansat pe 6-7 decembrie `n SUA [i Marea Bri-tanie, pune la grea `ncercare talentele fanilor:pentru a asculta noile compozi]ii ale acestuia,amatorii trebuie s\ le c`nte!

Beck, `n loc s\ lanseze albumul `ntr-un for-mat tradi]ional, a publicat o culegere cu 20 departituri 18 piese vocale [i dou\ instrumen-tale. S`nt partituri adev\rate, cu nota]ii [i indi-ca]ii muzicale de specialitate , fiecare dintreaceste c`ntece beneficiind de o copert\ ilus-trat\. Toate partiturile s`nt livrate `ntr-o cutieluxoas\, tip\rit\ `n cele mai bune condi]iigrafice posibile. ~n prefa]a acestui album, BeckHansen a explicat c\ ideea unui astfel deproiect dateaz\ din 2004 [i evit\ s\ spun\ c`ndva interpreta el `nsu[i aceste partituri. ~ntretimp `ns\, pe Internet au `nceput s\ apar\ dejaprimele versiuni de fani ale c`ntecelor de penoul album Beck.

{i Prince, `n 2001, a pus la dispozi]ia faniloro melodie instrumental\, Contest Song, c\reiafanii trebuiau s\ `i scrie versurile sau s\ `i`nregistreze partea vocal\.

Vladimir Nabokov nu afost niciodat\ un autoru[or de transpus lacinema, dar, p`n\ acum,c\r]ile lui au fost adaptatede regizori precum PeterMedak, Jerzy Skolimowski,Rainer Werner Fassbinder,f\r\ a uita de cele dou\versiuni cinematograficeale romanului Lolita, unasemnat\ de Adrian Lynne,alta de Stanley Kubrick.

Dar cunoscutul scriitor a avut orela]ie foarte apropiat\ cu un altmare regizor, Alfred Hitchcock,iar cei doi s-au g`ndit, evident, laposibilitatea de a realiza un film`mpreun\.

Revista The American Readera f\cut publice fragmente din co-responden]a celor doi, din care sevede cum Hitchcock i-a cerut luiNabokov s\ lucreze `mpreun\ lamai multe idei de scenariu.

~ntr-o scrisoare datat\ 19 noiem-brie 1964, Hitchcock vorbe[te des-pre ideea unui scenariu a c\rui e-roin\ s\ fie o femeie asociat\ cu untransfug, posibil un savant care, `nplin R\zboi Rece, ia hot\r`rea dea lucra pentru du[man. Caut opoveste plin\ de emo]ie, de psiho-logie, narat\ cu ac]iune [i mi[ca-re, o poveste care s\ `mi permit\,

desigur, s\ realizez un suspens ti-pic hollywoodian , `i scria Hitch-cock lui Nabokov.

Acesta `i r\spundea pe 28 no-iembrie, trimi]`ndu-i c`teva ebo-[e de idei. Una dintre acestea eraurm\toarea: O fat\, un star `n as-censiune, este curtat\ de un as-tronaut `n devenire. Ea `l prive[-te pu]in de sus, are o rela]ie cu el,dar, ̀ n acela[i timp, are o rela]ie [icu altcineva. ~ntr-o zi, astronautuleste trimis `n prima lui misiune,spre o stea `ndep\rtat\, de unde se`ntoarce aureolat de succes. Echi-librul `ntre ei s-a schimbat. El este

omul cel mai renumit din ]ar\, `nvreme ce cariera ei nu a dep\[it unnivel mediocru. Acum, ea e mul]u-mit\ s\ fie cu el, dar ̀ [i d\ seama c\b\rbatul este schimbat. Ea nu [tiece este ̀ n neregul\ [i, pe m\sur\ cetrece vremea, `[i face tot mai multegriji, ̀ ncepe s\ se team\, intr\ ̀ n pa-nic\. Am un deznod\m`nt foarte pa-sionant pentru aceast\ intrig\ , `iscria Nabokov lui Hitchcock.

Din p\cate, acest deznod\m`nt nueste cunoscut, fiindc\ nu apare `ncoresponden]a dintre cei doi, carenu au reu[it, p`n\ la urm\, s\ rea-lizeze nici un film `mpreun\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

430 de titluri

disponibile

„Maestrul curbelor“ a `ncetat din via]\Arhitectul brazilian Oscar Niemeyer, care a revolu]ionat arhi-tectura modern\ (al c\rei simbol este ora[ul Brasilia), a `nce-tat din via]\ la Rio de Janeiro, la v`rsta de 104 ani.

N\scut pe 15 decembrie 1907, la Rio, `ntr-o familie burghez\de origine german\, portughez\ [i arab\, Oscar Ribeiro deAlmeida Niemeyer Soares a participat, `n 70 de ani de carier\,la realizarea a peste 600 de opere arhitecturale. C`teva zeci din-tre acestea s`nt `nc\ `n construc]ie, `n diverse ]\ri.

~n anii 50, lui Niemeyer i-a fost oferit\ fericita oportuni-tate de c\tre pre[edintele Juscelino Kubitschek s\ ridice dinnimic Brasilia, actuala ca-pital\ federal\ a Braziliei,`mpreun\ cu urbanistulLúcio Costa [i peisagistulRoberto Burle Marx.

Inaugurat\ pe 21 apri-lie 1960, Brasilia c\reiaNiemeyer i-a creat cl\di-rile cele mai importante i-a adus numeroase pre-mii, printre care Pritzker,Nobelul arhitecturii, `n1988.

Cele mai bune filme aleanului, versiunea AFIInstitutul de Film American a f\cut lista anual\ a ce-lor mai bune zece filme ale anului (f\r\ a le organiza ̀ n-tr-o anumit\ ordine), iar acestea s`nt: Argo al lui BenAffleck, Lincoln al lui Spielberg (foto), Mizerabilii (nouaadaptare a lui Tom Hooper, cu Hugh Jackman [i RussellCrowe), Zero Dark Thirty al lui Kathryn Bigelow, noulfilm al lui Tarantino, Django Unchained, Via]a lui Pi deAng Lee, Moonrise Kingdom, Beasts of the Southern Wild,Silver Linings Playbook [i, oarecum surprinz\tor, ul-timul Batman: The Dark Knight Rises.

Comentatorii au semnalat absen]a de pe list\ adramei The Master de Roy Thomas Anderson, foarte

apreciat\ de criticii de film,care a primit trei premiideja de la Asocia]ia Critici-lor din Los Angeles. De ase-menea, AFI a publicat [ilista celor mai bune serialeTV ale anului: Mad Men,Breaking Bad, The WalkingDead, Homeland, Ameri-can Horror Story, Girls,Modern Family, Urzealatronurilor, filmul politicGame Change [i emisiuneacomediantului Louis C.K.

Hitchcock-Nabokov:filmul ratat

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Vladimir Nabokov Alfred Hitchcock

Page 16: 379 sdc 01 70cm - Suplimentul de cultură · [i Lec]iaconserv`nd varianta ini-]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe o[tafet\ este-tic\ spectacolul fondator, Troie-nelelui

Pace, Ochi de Uliu! Pace, Picior de Vulpe! Ochi de Uliu, mare

[ef trimis Picior de Vulpela tine vorbit `ntrebat c`ndnaiba e gata calendar.

Picior de Vulpe, eu pie-le de cur de gazel\ nu maiam. Jaguarul m`ncat toategazelele, eu nu putut prinsjaguarul, fuge tare [i mu[c\.Mare [ef sup\rat la mine?

Mare [ef nervos este,t\iat trei so]ii [i dat la c`ini.Apoi t\iat c`inii [i dat la ca-pre. Apoi t\iat capre c\ de cenu m`nc\m carne de c`ine.

Mare [ef trimis Piciorde Vulpe t\iem la mine d\mla c`ini?

Nu, Ochi de Uliu, mare[ef nu vrea t\iem la tine.Mare [ef vrea calendartermin\m mai repede. Tri-

mis [i cadou, ciuperci pi-pa p\cii, fum\m noi.

Ooo, Mare [ef ciupercibune mereu are! Imediat pi-pa preg\tim. Picior de Vulpem`ncat azi? Drum lung f\-cut, fl\m`nd sigur. Eu f\cutma]e porc spinos la pro]ap.

M`ncat, cred c\ sup\ratla spirite, c\ f\cut caca moa-le. L\sat d`r\ p`n\ la casa ta.

Nici o problem\, facemceai ment\, trecut sup\rarela spirite imediat, caca tarefacem.

Ochi de Uliu d\m pi-pa la mine, fum\m vedemspirite.

Da. Uite, aprinde la tine. Hmpffffffff, bun ciu-

perci mare [ef! Ia, d\-mi `ncerc\m [i

eu. Hmfffffffff, daaa! Sigurvedem acu[i spiritele.

Ochi de Uliu, eu `nce-put ame]esc la mine. Tu nu?

Picior de Vulpe, eu ̀ n-c\ nimic.

Cum, Cap de Vultur?Uite, str\mo[ii no[tri ve-nit la cort. |sta nu estemCol] de Lup, bunicul t\u?

Nu, mare r\zboinic!Bunicul meu tr\ie[te, uite-l,zboar\ prin cort! Ha ha ha!

Pfffiu! Ochi de Uliu,bun ciuperci adus la tine, euomor trei ur[i cu m`inilegoale acum, mare curaj am.Tu ]ii pe ei [i eu sugrum!

Ha ha ha, noi ursoaicaprindem [i facem pui la ea.

Nu face s\ r`d la mine,c\ tu[esc [i m\ `nec. Mer-gem facem pui [i cu so]ia lajaguar?

Mpfuuuu, eu vreauf\cut pui la femeile lui ma-re [ef. La toate. C`te are?

Hi hi hi, Ochi de Uliu,

dac\ tu nu termin\m la elcalendar, nu mai are niciuna, le d\m la c`ini.

Picior de Vulpe, eu vruts\ ̀ ntreb la tine. R\zboinicmare [tiu c\ e[ti, dar...

Cel mai mare r\zboi-nic! Eu nu tem dec`t de ma-re [ef.

Eu asta [tim, dar vruts\ ̀ ntreb, nu sup\rat la mi-ne... la femei merge binejuc\ria ta?

Ooooooo, Ochi deUliu, eu mare r\zboinic[i la femei. Ia uite la minece juc\rie are!

Uau, frumos juc\rie,Picior de Vulpe! Dac\mare [ef vrea, terminat

scris calendar pe ea, haha ha! C`nd vrea el s\ [tiece lun\ s`ntem, zice: ma-re r\zboinic, arat\ calen-darul!

Nu poate facem asta!Dac\ mare [ef zice l\sat ca-lendarul la el pe mas\ [i euplecat la r\zboi? Trebuieneap\rat scris piele degazel\.

Nu am piele gazel\.Scris numai p`n\ `n 2012.

Las\, d\-mi-l a[a, ducla mare [ef. O s\ scrie ur-ma[ii no[tri `n continuare,c\ doar nu a[a pro[ti o s\ fie,s\ cread\ c\ e gata lumea!

Cine [tie, Picior deVulpe? Cine [tie?

E `n principal o crea]ie elegiac\,afectuoas\ despre cinema [i des-pre un anumit timp al acestuia, [i`n secundar una despre lumea `ncare tr\im [i tehnicizarea care ne`ndep\rteaz\ de via]a real\. C`tevaimagini de epoc\ ni-l ̀ nf\]i[eaz\ peEtienne-Jules Marey, un pionier altehnicii cinematografice [i al [ti-in]ei `n general, care la sf`r[itulsecolului al XIX-lea a studiat mi[-carea oamenilor, animalelor [i p\-s\rilor. Imaginile cu mi[carea des-compus\ care decupeaz\ secven]ialun timp de mult apus pun azi ̀ n con-text nu [tiin]a, c`t percep]ia noas-tr\ asupra timpului. Cine s`nt ceicare au tr\it `naintea noastr\? ~nce m\sur\ vie]ile [i faptele lor le in-fluen]eaz\ pe ale noastre? Unde nevom duce noi `n[ine? ~n ce m\su-r\ cinemaul, arta se opun mor]ii?(La Cannes, Carax a spus c\ spec-tatorii de cinema s`nt o m`n\ de oa-meni care vor muri `n cur`nd .)Cum fiecare film se hr\ne[te din e-poca lui, nu e ̀ nt`mpl\tor c\ filmullui Carax iese `n acela[i an cu pro-duc]ia american\ Atlasul norilor/

Cloud Atlas, care, ecraniz`nd best-sellerul lui David Mitchell, tratea-z\ mult mai superficial despre ava-tar [i pune mai multe genuri cine-matografice `ntre acelea[i coperte(nemaiamintind de blockbusterulrecent al lui James Cameron pentrucare corpul, [i nu ma[ina era vehi-culul principal al eroilor).

~n prima secven]\ din Holy Mo-tors, f\r\ leg\tur\ aparent\ cu res-tul, Carax reface un moment dinE.T.A. Hoffmann, pomenit [i de Kaf-ka, [i ni se prezint\ pe sine `n pija-ma, descoperind o u[\ secret\ cared\ din dormitor ̀ ntr-o sal\ de oper\unde spectatorii stau ca ̀ mpietri]i.Ce urmeaz\ `n film e o `nl\n]uirede 11 momente cu acela[i protago-nist Domnul Oscar, un personajmisterios care c\l\tore[te `n per-manen]\ ̀ ntr-o limuzin\ ca de nun-t\ `mpreun\ cu o femeie [ofer. Li-muzina nu e doar vehiculul, dar [igarderoba unde domnul Oscar sepreg\te[te pentru fiecare din cele11 momente, machiindu-se [i cos-tum`ndu-se pe r`nd `n cer[etoare,uciga[, om de afaceri, muribund

sau tat\ de familie. Pentru acest/erol/uri, Carax l-a folosit pentru apatra oar\ ̀ ntr-un lungmetraj de-als\u pe Denis Lavant, oferindu-i ro-lul [oferi]ei lui Edith Scob, carejucase `n 1959 `n clasicul lui Geor-ges Franju Les yeux sans visage(film care anul trecut l-a inspirat [ipe Almodóvar pentru Pielea ̀ n caretr\iesc/La piel que habito). Refe-rirea la filmul lui Franju o face [iCarax `n `ntreg filmul s\u, m\[-tile circul`nd `n permanen]\ [i a-p\r`nd literalmente pe ecran.

Ideea e, p`n\ aici, necomplicat\:Oscar e `nsu[i regizorul, care `ncertificatul de na[tere e Alex OscarDupont (Leos Carax e anagramaprenumelor, de aceea numele s\us-ar citi cum se scrie). Cele 11 per-sonaje pe care le interpreteaz\ Os-car s`nt, `mpreun\ cu acesta, ava-tarii cineastului, spiritele care `ipopuleaz\ lumea interioar\ [i ca-re au nevoie de ochiul spectatoru-lui pentru a prinde via]\. ( Se zicec\ frumuse]ea e `n ochii celui careprive[te , spune personajul mis-terios interpretat de Michel Picco-li; {i dac\ nu prive[te nimeni? ,`ntreab\ domnul Oscar.)

Ca [i Uncle Boonmee..., HolyMotors e imposibil de explicat `n`ntregime de fapt, e o prostie cespun, de c`nd arta trebuie expli-cat\? , dar e pe c`t de fascinant,pe at`t de derutant. ~ntr-at`t de de-rutant `nc`t, de[i n-a luat nici unpremiu la Cannes (m\car a fost`nscris `n competi]ia oficial\), afost inclus de revista Cahiers duCinéma pe locul 1 ̀ n Top Ten-ul fil-melor anului 2012 (`n topul Sight

& Sound e pe 4), `n vreme ce al]icritici (la noi, Magda Mih\ilescu)l-au considerat fals [i snob. (Schim-bul de replici dintre Piccoli [i La-vant poate fi citit [i ca un comen-tariu al cineastului la felul cums`nt percepute filmele sale.)

N-o fi Holy Motors chiar celmai bun film din 2012, dar exist\ceva profund elegiac `n odiseea luiOscar dintr-un costum `ntr-altul,ca o greutate care cre[te de la unpersonaj la altul, la fel cum des-pre suflete se spune c\ se `n]elep-]esc cu fiecare via]\. Dar c`nd, t`r-ziu `n noapte, Oscar se duce la cul-care nu dezbr\cat de personaje,ci `n costumul tat\lui de familie(`nchiz`nd cercul deschis de Ca-rax la `nceput), elegia se `ncarc\cu senza]ia difuz\ a unui joc dincare nu po]i ie[i (ceva à la Cronen-berg). La Apichatpong Weeraset-hakul exista tot timpul jungla `ncare te puteai pierde, chiar dac\amenin]a s\ te `nghit\. Carax nu`]i d\ aceast\ [ans\. U[a pe careo deschide nu e salvatoare, darlumea lui de umbre te seduce.

Motoare sfinte/Holy Motors. Regia:Leos Carax. Cu: Denis Lavant, EdithScob, Kylie Minogue, Eva Mendes

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

Robin and theBackstabbersS`nt forma]ia mea preferat\ dinRomânia. Cum mi-am dat seamade asta? 1. Oric`t de frig ar fi afar\[i oric`t de noapte, c`nd dau play,trebuie neap\rat s\ alerg la fe-reastr\ [i s-o deschid, ca s\ aud\tot cartierul, toat\ curtea interi-oar\, to]i oamenii care dorm sauau plecat la serviciu, femeile cucopii mici, copiii lor mici, c`inii,pisicile, hamsterii, plantele de a-partament, hainele puse la uscat,p\turile [i plapumele, facturile lalumin\ [i `nc\lzire, magne]ii defrigider, bunicii [i bibliotecile. Eo chestiune de generozitate. 2. De-[i [tiu c\ (~n 3 minute) Ma[ina 682nu e cea mai bun\ pies\ din u-nivers, ea intr\ `n categoria meapersonal\ de muzici-zoloft, genulcare te iau pe sus atunci c`nd ]i separe c\ sf`r[itul lumii e-aproape,te urc\ pe umerii lor [i te duc lamarginea ora[ului, acolo de undese v\d, dac\ te ui]i foarte, foarteatent, turmele de zebre [i de ele-fan]i. 3. La fel [i V`n\toarea rega-l\, pe care nu mi-e deloc greu s\ oa[ez l`ng\ The Last Beat of MyHeart [i s\ le las pe am`ndou\ s\-[i fac\ efectul devastator asuprainimilor mele. 4. ~mi place s\ spun:

Mi-a[ tr\i toat\ via]a p`n\ di-sear\ . 5. S`nt [i epici, [i lirici, [idramatici, literari & cinematogra-fici, iar \sta-i un lucru foarte rar.6. Ce c`nt\ ei are leg\tur\ cu fri-ca, entuziasmul, e[ecul, curajul,moartea, via]a [.a.m.d. Ce c`nt\ei are, de fapt, leg\tur\ cu mine.7. ~]i spun, cu o infinit\ bl`nde]e,c\ s-a dus totul naibii, dar nu-i ni-mic, noroc c\ s`ntem aici [i pu-tem sta noaptea asta `mpreun\,mai vedem noi ce-o s\ fie m`ine.8. Marele zgomot (da, ca-n Maziles-cu) e una dintre cele mai frumoa-se piese pe care le-am auzit vreo-dat\ c`ntate la noi, o cavalerie detandre]e [i groaz\, un ad\post `ncare mai g\se[ti o sticl\ de whis-ky dup\ ce-a trecut furtuna. 9. (A-cesta este un motiv invizibil.) 10.Albumul lor de debut, Bacovia O-verdrive. Vol. 1: Stalingrad, a a-p\rut acum c`teva s\pt\m`ni [i[tie s\-]i reporneasc\ motoareleadormite dup\ o iarn\ lung\. 11.O s\-l las mo[tenire nepo]ilor mei,`mpreun\ cu inelele, colec]ia decercei [i jurnalul de la 14 ani. 12.S`nt foarte, dar foarte de[tep]i.13. Sat dup\ sat. 14. Vocea lui Ro-bin de killer crooner. 15. {i multealtele.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 379 » 15 – 21 decembrie 2012

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Desfacerea lumii

16 » fast food

Motoare sfinte/Holy Mo-tors, primul film pe carefrancezul Leos Carax `l facedin 1999 (de la Pola X) `ncoa-ce, trimite `nc\ de pe afi[(unul dintre afi[ele sale) laUncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives de Apichat-pong Weerasethakul, care a c`[tigat Cannes-ul acum doi ani.Acela[i fundal verde, aceea[i umbr\ fantomatic\ [i difuz\din care se v\d doar ochii – ro[ii la Apichatpong Weeraset-hakul, dou\ faruri de ma[in\ la Leos Carax. Holy Motors e `nmod asumat din aceea[i familie cu Uncle Boonmee...

Film

Iulia Blaga

Unchiul Oscar, care `[i poateaminti vie]ile interioare