3 cardiologie

Download 3 cardiologie

Post on 03-Oct-2015

100 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

cardio

TRANSCRIPT

  • 9 1 Manual de nursing pentru elevll de anul II al $colllor Postliceale Sanltare - Volumul J

    ului cardiac ce are ca efect scaderea tensiunii arteriale. Organismul intervlne prln scanismele sale compensatoare: vasoconstrictie generalizata, cu redistrllHilran ngelui spre organele de importanta vitala (coronare, creier) si tahicardle, cu man-lerea tensiunii arteriale la un nivel care permite aprovizionarea creierului y\t In!-i cu oxigen. Cat timp tensiunea arteriala si aprovizionarea cu sange a cnm are anoxia generalizata datorita vasoconstrictiei compensatoare prelungitn, npar ziuni metabolice si toxice tisulare. Hipoxia, acidoza si descarcarea onormi 9 histamina si serotonina produc vasodilatatie si decompensarea socului I ln jsibila coagularea intravascular^ diseminata.

    Simptomatologie /. Stadiul de soc compensat este reversibil, bolnavul este vioi, uneori agltnl yl

    ixios, pulsul rapid, TA normala, chiar crescuta, prezinta paloare, transpirafll, po->nee, tegumente palide, red, cianoza unghiala, oliguria, mioza, cu evolutje spri :adiul de soc decompensat.

    //. Stadiul de soc decompensat este obisnuit ireversibil, bolnavul este apatlo, bnubilat, constient, tegumente palide-cianotice, umede, red, pulsul rapid pesto 140/ linut, mic, filiform, uneori imperceptibil, tensiunea arteriala scazutS sub 80 mmHg, anele superficial colabate greu de punctionat, respiratia frecventa, superficial^ upilele dilatate, anuria.

    III. Stadiul de soc ireversibil este ultima faza, tegumentele cianotice, pdmiintll, larmorate, pulsul rar si slab, tensiunea 0, venele periferice destinse, midrlazi ffxl, olnavul intra Tn coma.

    Diagnostic Se bazeaza pe circumstanta declansatoare, starea bolnavului, valorlle tan-

    lunii arteriale. Tratament Tratamentul unui bolnav in stare de soc: este obligatorie supravegherei

    lulsului, a diurezei orare, a TA si a presiunii venoase centrale. Se va trata corect ifect,iunea cauzala. Bolnavul va fi asezat Tn pozitie Trendelenburg (numai puntitiu wrioadd limitata de timp si daca exista certitudinea ca nu prezinta' si un traumatlaW \ranian). Se asigura mediul linistit cu temperatura constants.

    Tratamentul general consta, dupa caz, din masaj cardiac extern, rosplra-ie artificiala gura-la-gura" sau ventilatie asistata, oxigenoterapie, compon-larea acidozei prin injectare rapida i.v de 100-150 ml bicarbonat de sodlu mm THAM. Combaterea hipovolemiei se face cu Dextran 70 Tn solute de NiCI, I 000-1 500 ml, solutie Ringer-lactat, gelatina, sange, plasma sau albumin., \f\ .tadiul adrenergic se perfuzeaza izopropil-noradrenalina (Isoproterenol, Isupral) ),4 mg Tn 350 ml glucoza 5%. In stadiul de vasodilatatie se administreaza mal pu in perfuzii cu Metaraminol (fiole de 10 mg) sau Norartrinal (fiole de 2 si 4 mg), In glucoza 5% (500 ml) si mai mult perfuzie cu substante adrenolitice (alfa-blocanti)-Olbenamlnd, Dlbenzlllnd, Regltind, Hyderglne.

    In orlce fel de soc (cu oxcoptia celui anafllactlc), pana la precizarea etiologle

    MI >i iiII i ii 24. Cardlologie si nursing in cardiologle 66

    (combate hipovolemia), perfuzie lenta cu ser bicarbonat sau THAM (corectarea aci-dozei) si perfuzie foarte lenta de Isuprel, 0,4 mg Tn 350 ml glucoza 5%, sub control ECG (cresterea debitului). Se mai Tncearca corticoterapia masiva (Hemisuccinat de hidrocortizon) si heparina.

    Tratamentul diferentiat dupa tipul de soc. - Tn socul hipovolemic, importante sunt oxigenul si refacerea volemiei (Dextran,

    solutie Ringer-lactat, sange); uneori, corticoizi Tn doze mari si niciodata vaso-presoare.

    - In socul anafilactic: corticoterapie masiva i.v., antihistaminice, refacerea volemiei. - Tn socul septic: se administreaza antibiotice masiv, corticoterapie, se corecteaza

    hipovolemia (Dextran), heparina, 0 2 , eventual perfuzii cu Isuprel si, mai tarziu, se administreaza Dibenzilina sau Hydergine.

    - Tn socul cardiogen: opiacee, oxigen, heparina si pozitia clinostatica cu extremita-tile inferioare usor ridicate, se combate bradicardia cu Atropina 1 mg, i.v., si hipo-volemia cu Dextran sau ser glucozat 5%, 300 ml, perfuzii cu Norartrinal 8-12 ml, 0,2%, Tn 1 000 ml ser glucozat 5% (20-30 picaturi/min.), Isuprel sau Dopamina si, daca raspunsul este negativ, cu Dibenzilina, Regitina, cortizon. Acidoza se com-bate cu THAM. Rolul asistentului medical, Tn afara spitalului, este sa calmeze bolnavul, sa

    combata durerea cu analgezice, sa-l aseze Tn pozitie decliva, sa faca hemostaza provizorie Tn caz de hemoragie, sa acopere bolnavul, dar sa nu uzeze de mijloace de Tncalzire energica (pentru a nu mari vasodilatatia periferica), sa controleze tensi-unea arteriala si sa anunte eel mai apropiat medic sau Salvarea; Tn spital transporta bolnavul la serviciul de terapie intensiva, Tl dezbraca cu grija, Tl asaza Tn pozitie de-cliva, pregateste pentru tratament: sange, perfuzii de noradrenaline, analgezice.

    Profilaxie Profilaxia presupune tratamentul corect al afectiunii cauzale.

    SINCOPA SI LIPOTIMIA (LESINUL) Definitie Sincopa este un sindrom clinic, caracterizat prin pierderea brusca, de scurta

    durata, a cunostintei si functiilor vitale, datorita opririi trecatoare si reversibile a circulate cerebrale.

    Lipotimia sau lesinul este opierdere usoara, incomplete, a stariide constienta care apare la persoane emotive, cu labilitate psihica, dupa emotii puternice.

    Etiopatogenie Sincopa apare Tn bolile cardiace cu scaderea debitului cardiac (sincopa cardi-

    aca): stenoza aortica sau mitrala, insuficienta aortica, infarct miocardic, cardiopatii congenitale cianogene, tulburari de ritm rapid, bloc A-V, miocardopatie obstructive!, sindrom ortostatic (hipotensiune ortostatica, medicamente hipotensive), la bolnavi cu ateroscleroza cerebrala (sincopa cerebrala), bronho-pneumopatii obstructive cu insuficienta respiratorie marcata (sincopa respiratorie), emotii puternice, punctii, dureri intense, compresii pe sinusul carotidian (sincopa reflexa). Factorii etiologici act,ioneaza prin oprirea inimii urmata, dupa aproximativ 30 de secunde, de oprirea respiratiei sau diminuarea severa a frecventei sale, prabusirea TA, cu micsorarea debitului cardiac. Consecinta cea mai grava a opririi inimii sau a respiratiei este su-primarea aportului de 0 ? la creier. Daca lipsa 0 2 depaseste 4-5 minute, apar leziuni i r a t / o r r I K ! I \

  • Manual da nunlng pantru alavll da anul II al Jcolllor Postllctili Sinltara - Volumul 2

    Simptoin. i tologie in i .1 minora, lipotlmla, bolnavul se afla intr-o stare do obnubilare, laia plei

    (Itin;; i|>l< l.s a constientei si fara abolirea totala a lundiiloi vegetative; pulsul, batai le < ardiace si respiratia sunt perceptibile, iar TA masumbila; este precedata de amcteli, sudori reci, tulburari vizuale, bolnavul avand timp sa se aseze Tnainte de a se prabusi; dureaza cateva minute sau mai mult si se termina tot progresiv.

    Sincopa este forma majora care debuteaza brutal, uneori subit, Tn plina sa-natate aparenta. Bolnavul este inert, imobil, palid, livid, nu reactioneaza la ex-citatie, nu respira, nu are puis, nu se aud bataile inimii. TA este scazuta sau prabusita, pupilele sunt midriatice. Bolnavul se afla Tntr-o stare de moarte aparen-ta (moarte clinica) care se termina fie prin revenirea constiintei, fie prin moarte rea-la, moarte biologica. Daca bolnavul Tsi revine, fata se coloreaza, pulsul si zgomotele inimii reapar, constienta revine. De obicei, dupa 5 secundeapar tulburari de vedere, dupa 15 secunde bolnavul Tsi pierde constienta si dispar reflexele, iar dupa 20-30 secunde se opreste respiratia, apar convulsii generalizate, pierderea urinei si a ma-teriilor fecale, turgescenta jugularelor; dupa 4-5 minute urmeaza moartea.

    Tratament Primul gest terapeutic este asezarea pacientului Tn decubit dorsal cu picioa-

    rele usor ridicate. Se combate mecanismul de producere - hipotensiunea, rarirea ritmului, ortostatismul - si se trateaza boala cauzala - infarctul miocardic, tulburarile de htm sau conducere etc. Nu se administreaza lichide pe cale orala. Se poate Tn-cerca excitarea reflexelor cutanate (lovituri scurte si vii, frictiuni energice, umezirea fetei cu apa rece).

    Tratamentul de reanimare consta Tn aplicarea a 2-3 lovituri de pumn violente pe regiunea precordials si, daca inima nu-si reia activitatea, se Tncepe masajul cardiac extern, Tnsotit de respiratie gura-la-gura". Tn sincopa Adams-Stockes se instituie perfuzie cu Isoproterenol (Isuprel) 0,2 mg in 250 ml glucoza 5%, iar Tn caz de insucces, injectarea i.m., i.v. sau intracardiac de Adrenalina 0,3-0,5 ml. Daca nu se obtin rezultate, se face defibrilare electrica. Tn sincopele reflexe se adminis-treaza sedative si antalgice, iar Tn caz de hipersensibilitate a sinusului carotidian, Atropina (0,5 mg la 6 ore), Efedrina (25 mg x 3/zi), Isuprel (5 mg x 3/zi).

    MOARTEA SUBITA Definitie Moartea subita este oprirea rapida a vietii. Este denumita stop cardiocirculator

    cand apare Tntr-un ritm foarte scurt. Etiopatogenie Exista 4 mecanisme majore ale mortii subite: fibrilatia ventriculara, oprirea

    inimii, tahicardia ventriculara cu contractu ineficiente si ruptura inimii. Primele doua sunt mai frecvente. Cauza principals este cardiopatia ischemica, dureroasa sau nedureroasa; mai rar, intoxicatii cu Chinidina sau Digitala, anestezia, mane-vrele terapeutice sau exploratoare pe torace, socul, insuficienta cardiaca gra-va etc. Alte mecanisme de moarte subita sunt: ruptura unui anevrism, hemoragia cerebrala etc. Tn toate formele apar consecinte grave: deschiderea larga a orificiilor inimii, egalizarea presiunilor arteriale si venoase intracavitare, asfixia acuta.

    Simptomatologie Simptomele cardinale sunt: oprirea brusca a inimii, pierderea cunostintei,

    incetarea respiratiei si dilatatia pupilelor Tn primele 4-5 minute de la debut se

    MODULUL24. Car