2.nevoia de a bea si manca (1)

7/25/2019 2.Nevoia de a Bea Si Manca (1)

1/24

In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos carese hraneste rational

(I. Gontea)

Nevoia de a bea si manca

DefinitieOricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in

cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si

mentine energia indinspensabila unei bune functionari .

I. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII. Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa

cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului :

glucide !"oteine li!ide vitamine a!a sa"u"i mine"ale .

#lucidelesau $id"atii de ca"bonreprezinta sursa principala energetica a organismului.

Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din

necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu eista o

contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor !diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie "

1


2/24

Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , caseie !stare etrema de slabire", denutritie ,

afectiuni hepatice , renale .

Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/g cor!/"4 h P"oteinele reprezinta materialele plastice !de formare" ale organismului , ele inlocuind

substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . #eprezinta sursa importanta de energie

si constituie material prima a fermentilor si a hormonilor .

$resterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator ,

evacuari pleurale si abdominale .

caderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .

Necesarul de !roteine = #-"g/g cor!/"4 h %i!ideleau valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. &le au rol

energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului !globulul

rosu", au rol de sustinere pentru organele interne , rol de depozit pentru rezervele de energie.

Necesarul de li!ide = #-"g/g cor!/"4 h

, boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ' si va

creste in malnutritie , hipertiroidism !datorita arderilor eagerate".

Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala !unt , smantana , sunca" si vegetala !ulei".

Vitaminelesunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. (ecesarul

de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.

)itaminele pot fi clasificate in :

- vitamine hidrosolubile

- vitamine liposolubile

(ecesitatile normale de vitamine pot a*unge pana la

- +50mg vitamina$'- 5mg +' mg'

- /mg'

- 0mg vit1

&'A!a si sa"u"ile mine"ale. 2n apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rolstructural si catalizator.

(ecesarul zilnic de apa este de 000-500 ml , ele se acopera prin lichidele ingerate si arderea

hidratilor de carbon si a grasimilore .

Necesa"ul de sa"u"i mine"ale: 3g de (a4zi , -3g 14zi , g $a4zi , g $l4zi , +/mg 6e4zi , 0,+5g7g4zi .

(ecesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragiiabundente , arsuri intinse ' si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza hepatica, etc.

#atia echilibrata la adult va cuprinde: 300 g glucide43h' 80 g lipide43h' 80g proteine43h

Facto"i ca"e influentea(a satisface"ea nevoii .+' Facto"i bilogici )

2


3/24

- varsta si dezvoltarea9 nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere sidezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.

- activitati $izice9 cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar- orarul si re!artizarea meselor 9 un program regulat al meselor este recomandat tuturorindivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta

*'Facto"i !si$ologici:- emotiile-influenteaza consumul de hrana !unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multealimente" .

- an%ietatea9 hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste side bunastare

+' Facto"i sociologici )- climatul 9 iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele

usoare si o cantitate crescuta de lichide

- statutul socio-economic9saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii

- religia9 in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : posturmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente !carne de porc , cafea , alcool " ,dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual

- cultura9 alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi.

,anifesta"i de inde!endenta :- cavitatea bucala9 dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara !daca este cazul" trebuie sa fieadaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si

aderente dintilor .

- masticatia9 trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .- re$le%ul de deglutitie (inghitire)9 trebuie sa fie prezent-digestia9 trebuie sa fie usoara , lenta .- de!rinderile alimentare-orarul meselor ! mese si gustari cu +0 ore de repaus nocturn".- a!etitul9 trebuie sa fie prezent.- satietatea !senzatia de satul" 9 trebuie sa fie prezenta- hidratarea9 reprezinta consumul de lichide in functie de varsta- simtul gustativ & trebuie sa fie prezent.

Inte"ventiile nu"sei !ent"u mentine"ea inde!endentei : asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si

starea fiziologica

Necesa"ul calo"iceste de 500-000 cal4zi . Necesa"ul calo"ic !e *- $ in functie de activitate :

- in repaus 9 5 cal4g corp4zi

- efort fizic usor -5-30 cal4g corp4zi

- efort mediu 309 35 cal4g corp4zi

- efort mare 9 35-0 cal4g corp4zi

Necesa"ul calo"ic !e *- $ in functie de va"sta :

3


4/24

- se creste necesarul caloric cu 0-0% pentru copii

- se scade cu +0-+5% pentru varstnici

asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri

minerale) .

asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:

- 50-55% glucide

- +0-+5% proteine

- 0-30% lipide

asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :

- a" 30% proteine de origine animala

- b" 0% proteine de origine vegetala

- c" 5% lipide de origine animala

- d" 5% lipide de origine vegetala

calculeaza numarul de calorii/kg corp/24h in stari fiziologice

- la sportivi , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 0%- in starile febrile necesarul caloric este marit cu +% pentru fiecare grad ce depaseste

8grade $

asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii

ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare ,cunoscand valoarea a

principiilor alimentare :

- glucide 9 3,+cal prin metabolizarea unui gram

- lipide 9 ;, cal prin metabolizarea unui gram

- proteine 9 3,+cal prin metabolizarea unui gram

cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului

alege alimente tinand seama de preferintele, deprinderile si nevoile pacientului

inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative

ale diferitelor principii alimentare

II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

P"obleme de de!endenta :

#) 'limentatie inadecvata !rin de$icit") 'limentatie inadecvata !rin e%ces sau sur!lus) i$icultate de a se alimenta si/sau hidrata4) i$icultate de a urma dieta*) Greturi si varsaturi

6) +e$uz de a se alimenta si hidrataSu"se de dificultate:

4


5/24

) de ordin fizic :

- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv

- afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare

- tuba*ul gastric : intoicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine

- obstructii sau strangulari intestinale

2)de ordin psihologic :

- tulburari de gandire

- anietate

- stress

- stari de criza

!)de ordin sociologic :

- insalubritatea

- religia

4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului incon"urator.

.Alimentatia inadecvata !"in deficit9 aport insuficient de alimente .,anifesta"i de de!endenta )- ANORE/IE < lipsa poftei de mancare0 INAPETENTA< apetit scazut0 DISFA#IE 1 dificultate de inghitire0 ODINOFA#IE1deglutitie dureroasa0 #IN#IVITE< inflamatia gingiilor- =lceratii ale mucosei bucale , buzelor

0 #%OSITAidratare necorespunzatoare

- ?a nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de

slabiciune

- @returi

- )arsaturi

- caderea in greutate

- @reseli in alegerea si prepararea alimentelor

- RE#2R#ITATII < intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale

-aerofagie-gust si valoare acordate mancarii-dezordonat,mananca in picioare sau in pat,obiceiuri

gresite!consuma numai un fel,numai rece,etc"

Inte"ventiile asistentei

5


6/24

acient cu alimentatie inadecvata!deficit"

Obiective Inte"ventii autonome si delegatePacientul sa aiba osta"e de bine fa"a

g"etu"i si va"satu"i

- aseaza pacientul in pozitie semisezand sau in decubit dorsal cu capul

intr-o parte

- prote*eaza len*eria de corp si de pat a pacientului cu musama , aleza ,prosop

- a*uta pacientul in timpul varsaturilor spri*inindu-l

- invata pacientul sa inspire profound

-administreaza medicatia prescrisa de medic !antiemetice , vitamine ,

saruri minerale"

-opreste sau reduce aportul de lichide sau alimente

Pacientul sa fieec$ilib"at$id"oelect"olitic

- alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind

perfuzii cu glucoza 5% , +0% , 0% , % , 30% la indicatia medicului

- calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea

patologica !febra , varsaturi , diaree"

- in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric +% pentru fiecare

grad de temperatura peste 8 grade $ si 0-0% pentru agitatie ,

convulsii , arsuri

- dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici

de lichide reci la intervale egale de timp

- eploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului

valorificandu-le

-educa pacientul asupra importantei dietei alimentare

- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate

Pacientul sa fieec$ilib"at nut"itional

- eploreaza preferintele pacientului

- serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata

- respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare

- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator

- educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze

- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate ,

contraindicatiile regimului

- invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si

echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare in vederea

inlocuirii unui aliment cu altul:-33g glucide sunt cuprinse +00g zahar'+0g orez' +5 g taitei'00 gpaine, 350g fructe uscate'00 g legume uscate' 500 g cartofi'50 g fructe

proaspete

-33 g !"oteine sunt cuprinse in:000ml lapte'350g carne alba'50 gpeste'300 g branza

-33 g li!idesunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei,unt ,untura de porc

6


7/24

acientul sa fie

echilibrat psihic

- asigura climat cald , confortabil

- incura*eaza pacientul

- eplica scopul interventiilor

*.Alimentatia si $id"ata"ea inadecvata !"in su"!lus 9 aport alimentar eageratcantitativ si calitativ .

,anifesta"i de de!endenta:

0indice !onde"al)4&0*35-greutatea corporala cu +5-0% mai mare decat greutatea ideala' greutatea ideala se calculeaza

astfel: 500,85!Bcm -+50" )ani -0:3 0,; !la femei"

Bcm


8/24

Alimentatia bolnavuluiAlimentatia bolnavului t"ebuie sa "es!ecte u"matoa"ele !"inci!ii)-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare cresterii la copii sau

cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult

-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la

copii si celorlalte functii

-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si

aparitia recidivelor

-consolidarea rezultatelor terapeutice

Regimu"ile dieteticeRegimu"ile dietetic


9/24

idric Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acutaAlimente !e"mise)supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate sidegresate din carne,apa fiarta si racita

idro-

zaharat

2ndicatii)perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renalaacuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor

infectioase

Alimente !e"mise)suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama decompot,zeama de orez

emilichid 2ndicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,cirozahepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard

Alimente !e"mise)supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructecoapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente

lactat 2ndicatii:in primele -5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele ziledupa hemoragie digestiva superioara' alimente !e"mise)+000-000ml

lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana0acto-$ainosvegetarian

2ndicatii)dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomacAlimente !e"mise)branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri delegume,smantana,frisca,fainoase

e!atic Indicatii)hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasmhepatic

Alimente !e"mise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine albapra*ita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt+og4zi,ulei0-

0g4zi

+enal Indicatii)glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente !e"mise)salata de cruditati cu untdelemn,fructe crudecoapte,compot,supe de legume si fainoase,pra*ituri cu mere,cas,branza de

vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare

1ardio-vascular

Indicatii)cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acuin a doua saptamana de boala9.alimente !e"mise)lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructecrude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt+0g,ulei0g

iabet Indicatii)diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude' alimente canta"ite)paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe' necanta"ite)peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei

i!ocaloric Indicatii9obezitate,hipertensiune arterialaAlimente !e"mise:30cal-00g branza de vaci '300cal-lapte,branza devaci,carne alba,legume,mere' 00cal din aceleasi alimente

Intocmi"ea foii de alimentatie (ilnica

9


10/24

6oaia de alimentatie zilnicaidric>idrozaharat

emilichid#enal$ardiovascularDiabet7it+000caloriiTotal

+0 +0

5 5 5 0 :3

7edic Asistenta sefa .

Alimentatia !acientului

In legatu"a cu se"vi"ea meselo" se vatine seama de)0o"a"ul si se"vi"ea meselo"0!"egati"ea se"vi"ii meselo"0dist"ibui"ea alimentelo"0 o"dinea de se"vi"e a mesei) 0 se va distribui intai "egimul comunapoi "egimu"ile ti!si la urma se va dispune aducerea "egimu"ilo" individualepentru pacientii a caror alimentative nu se incadreaza in regimul tip.-vor lua masa intai pacientii ce se pot alimenta singuri,apoi cei care necesita a*utor

-alimentatia artificial se face in afara programului obisnuit

,odu"ile de alimentatie a bolnavului

;n func


11/24

- arti$icial9 alimentele sunt introduse Gn organism pe cale artificiala.

Alimentatia activa si !asiva

3biective Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea organismului

6avorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si prevenirea

cronicizarii unor imbolnaviri

regatirea materialelor- vesela si tacamuri

- cana simpla

- cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor

- tava, carucior pentru alimente

- alimente conform regimului recomandat

- servetele de masa

- prosoape !servete" pentru protectia len*eriei de corp si patregatirea !acientului1ulegera datelor- afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese

- posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de repaus

- posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie !se poate alimenta

singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv"

- efectuarea unor eamene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare inainte sau dupa

acestea

- administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa

- preferintele alimentare ale pacientului

!sihica- se stimueaza autonomia

- se eplica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru evolutia

favorabila a bolii

$izica- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de a*utor

- se a*uta pacientul sa se spele pe maini

-se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala:

-sezand la masa in salon sau in pat -semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin

-in decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat

$ectuare- se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost

indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

11


12/24

-se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat

- se a*uta pacientul sa-si spele mainile

-porHiile aran*ate estetic sunt aIezate pe mese mici !3 persoane-in sala de mese".

-se invitE pacientii la masE,

-felurile de mFncare se servesc pe rFnd, vesela folositE se ridicE imediat.

- nu se ating alimentele cu mFna.

-se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru alimentarea in

salon

-se imbraca un halat curat si manusi

Alimenta"ea activ=se poate face:- in sala de mese,- Gn salon'- la masE sau la pat.

7n salon la mas8

-se GndepErteazE tot ce ar putea influenHa negativ apetitul pacientului !tEviHE,scuipEtori, ploscE".-se invitE pacientul sE se spele pe mFini, se a*utE sE se aIeze la masE'

servirea mesei se face ca si Gn sala de mese.

7n salon, la !at)-se pregEteIte salonul ca pentru alimentarea Gn salon la masE.

-se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand

-se rote*eaza en*eria pacientului cu a*utorul unui prosop daca este cazul

-se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala

-se a*uta pacientul sa taie alimentele daca este necesar

-se observa daca pacientul consum toate alimentele

0a !at in decubit lateral stang(daca !acientul este dre!taci) -se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul spri*init pe o perna

-se spala pe maini

- se prote*eaza len*eria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat

-se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului

-se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide

-lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul

Alimenta"ea !asiv=$Fnd starea generalE a bolnavilor nu le permite sE se alimenteze singuri, trebuie sE fie a*utaHi.

Sco!)vor fi hrEniHi bolnavii- imobilizaHi

- paralizaHi

- epuizaHi , adinamici

- Gn stare gravE

- cu uIoare tulburEri de deglutiHie

12


13/24

Efectua"e

- se asezapacientul in pozitie sezand !daca are membrele superioare afectate" sau semisezand

!daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava"

- se prote*aza len*eria de pat si de corp folosind prosoape curate

- se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta adaptabila la pat

- asezare in partea dreapta a pacientului !de regula" pe un scaun, si se verifica temperaturaalimentelor

- se ridica cu o mana !stanga" capul bolnavului cu perna si se administreaza supa cu lingura pe

*umatate plina- se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate

- se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie

- se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana

- se incura*eaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila

- se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are tulburari de

deglutitie

- se bserva permanent faciesul pacientului

Ingri9iri du!a tehnica- se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur

- se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba len*eria daca este necesar

- se verifica daca prezinta senzatie de greata

- se a*uta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale

+eorganizare- se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare

- se aeriseste salonul

Notarea !rocedurii in dosarul de ingri9ire- notare in dosarul de ingri*ire cantitatea de alimente si lichide ingerate

- modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, eagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place

mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente- prezinta sete eagerata

- acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa

- acuza senzatia de plenitudine

- refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis

- recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese, in timpul

noptii, restrictie alimentare pentru eaminarile din zilele urmatoare

13


14/24

valuarea e$icacitatii !rocedurii 'ezultate asteptate/dorite:

- pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator

- eprima stare de confort

- respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut

'ezultate nedorite / $e faceti

- acientul nu consuma intreaga cantitate de alimente

- cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a mesei, nu-i plac

alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi respecta religia

- pacientul refuza anumite alimente, acuza greata

- se consemneaza observatiile si se anunta medicul

Alimenta"ea a"tificiala

Alimentatia artificial< introducerea alimentelor Gn organismul pacientului prin mi*loace

artificiale.

e realizeaza prin urmEtoarele procedee:

sond8 gastric8 sau intestinal8

gastrostom8 clism8

!arenteralSco!)-hrEnirea pacienHilor inconItienHi

-cu tulburEri de deglutiHie

-cu intoleranHE sau hemoragii digestive

-operaHi pe tubul digestiv Ii glandele anee

-cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

-Gn stare gravE' negativism alimentar

Alimenta"ea !"in sond= gast"ica

14


15/24

5ateriale- de protecHie: alezE, prosoape

- sterile : sondE naso-gastricE, seringi de 5-+0 cm, pensE hemostaticE

- nesterile : pFlnie, tEviHE renalE

- bulion alimentar : sE nu prezinte grun*i, sE fie la temperatura corpului, sE aibE valoare

calorica

regatirea !acientului ( vezi sonda9 gastric)%ecu:ie- Gn caz de stazE gastricE , se aspirE conHinutul Ii se efectueazE spElEturE gastricE

- se ataIeazE pFlnia la capEtul sondei Ii se toarnE lichidul alimentar 00-300 ml pFnE la 500 ml,

GncElzit la temperatura corpului

- se introduc apoi 00-00 ml apE Ii o cantitate micE de aer pentru a goli sonda

- se Gnchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor Gn faringe de unde ar putea

fi aspirate determinFnd pneumonia de aspiraHie 9 complicaHie gravE- se etrage sonda cu atenHie

la pacienHii inconItienHi cu tulburEri de deglutiHie sau care trebuie alimentaHi mai mult

timp pe aceastE cale , sonda se introduce endonazal.

sondele de polietilen se menHin mai mult de 3- zile , cele de cauciuc maimum - zile

fiind traumatizante !produc escare ale mucoaselor"

raHia zinicE se administreazE Gn 3- doze foarte Gncet, de preferinHE cu aparatul de perfuzat

utilizFnd vase izoterme

Alimenta"ea !"in gast"ostom=

#ast"ostoma


16/24

-cantitatea introdusE o datE nu va depEIi 500 ml

-dupE introducerea alimentelor sonda se Gnchide pentru a Gmpiedica refularea acestora

-tegumentele din *urul stomei se pot irita sub acHiunea sucului gastric care se prlinge adesea pe

lFngE sondE , provocFnd uneori leziuni apreciabile

-de aceea , regiunea din *urul fistulei se va pEstra uscatE, acoperitE cu un unguent protector Ii

antimicrobian, pansatE steril cu pansament absorbant

Alimenta"ea !"in clism=-se poate asigura hidratarea Ii alimentarea pe o perioadE scurtE de timp

-deoarece Gn rect nu sunt fermenHi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluHii izotonice,

substanHele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacHie

alimentarea se face prin clisme picEturE cu picEturE cu soluHie #inger, glucozE 38J cu rol

hidratant.

Alimenta"ea !a"ente"al=0!e"fu(ia iv.

5aterile necesare-de protecHie-pernE elasticE pentru spri*inirea braHului, muIama, alezE'

-pentru dezinfecHia tegumentului tip 2

-instrumentar Ii materiale sterile - seringi Ii ace de unicE folosinHE!se verificE integritateaambala*ului, valabilitatea, lungimea Ii diametrul acelor" - Gn funcHie de scop' pense, mEnuIi ,

tampoane

-alte materiale-garou sau bandE &smarch, fiole cu soluHii medicamentoase, soluHii perfuzabile,

tEviHE renalE

perfuzor < trusE de perfuzie

pompE de perfuzie automatE-cu reglare programatE a volumului Ii ratei de flu

robinete cu douE sau mai multe cEi

branulE!cateter i.v."

fluturaI benzi de leucoplast pentru fiarea acului!canulei" Ii a tubului perfuzorului de pielea

bolnavului

Se facecu substanHe care:-au valoare caloricE ridicatE

-pot fi utilizate direct de Hesuturi

-nu au proprietEHi antigenice

16


17/24

-nu au acHiune iritantE sau necrozantE asupra Hesuturilor

e cale i.v. pot fi introduse soluHii izotone- sau hipertone : glucozE +0-0--30% , fructozE

0% , hidrolizate proteice

lanul de alimentare se face dupE calcularea necesarului de calorii 4 3h Ii a raHiei de lichide Gn

care pot fi dizolvate principiile nutritive

(evoia de lichide este completatEcu ser fiziologic sau solutii glucozate Ii proteice

#itmul de administrare diferE dupE natura Ii concentraHia preparatului, starea pacientului, de la

50ml4h la 500ml4h

>IDRATAREA SI ,INERA%I?AREA OR#ANIS,2%2I.Apa :

- reprezinta 80% din greutatea organismului si se repartizeaza astfel:

-50%-in interiorul celulelor-lichid intracelular

-+5% in spatiile lacunare-lichit interstitial

- 5% circula in vase-licid plasmatic- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice ,

necesare bunei functionari a organismului

- nevoia de apa a adultului este de 000-500 ml43h

- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:

a" +/0ml apa4g corp4zi in primele luni

b" +50ml apa4g corp4zi intre -; luni

c" +0ml apa4g corp4zi intre ;-+ luni

d" +00ml apa4g corp4zi peste + an

- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :

a" +000-+500 ml prin urina

b" 50-500 ml prin transpiratie

c" 50-500 ml prin respiratie

d" +00-00 ml prin scaun

- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice

- in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la de($id"ata"e sau $i!e"$id"ata"e.Se deosebesc mai multe sind"oame de de($id"ata"e:' des$id"ata"e i(otona 9cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasiproportie !varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate" .

*' des$id"ata"e $i!e"tona@ se elimina apa in proportie mai mare !transpiratie eagerata,polipnee"+' des$id"ata"e $i!otona9 se elimina sarurile minerale in proportie mai mare!in poliuriilepatologice sau provocate de diuretice"

Des$id"ata"ea17


18/24

Cau(ele des$id"ata"ii sunt:- de ordin fizic: diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide ,

climat cald

- de ordin psihologic: stres , stari de criza- de ordin sociologic: pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile

- lipsa cunoasteriide sine , notiuni de educatie sanitara

,anifesta"i de de!endenta )- tegumente uscate

- pliu cutanat persistent

- buze uscate

- senzatie de sete

- astenie fizica si intelectuala

- cefalee

- ameteli

- tendinta la hipotensiune

- modificari de puls !tahicardic"

- scaderea eliminarilor urinare

- cresterea ureei sanguine

- urini concentrate cu densitate mare

Inte"ventiile asistentei.

Obiective Inte"ventii autonome si delegate

acientul sa

fie hidratat

corespunzator

-masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea

-cantareste zilnic bolnavul!face bilantul ingesta-ecreta -bilantul hidric"

-monitorizeaza semnele vitale,nivelul de constienta,rezultatele de laborator

-mentine integritatea mucoaselor prin igiena riguroasa

-asigura aport de lichide 500ml4zi din care +500 ml peros

- asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata

- pacientul cu refle de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu

pai sau cu o lingurita

- in starile febrile asistenta administreaza

limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de necesitatile fiziologice si

patologice

-inspecteaza zilnic zonele de presiune de pozitie

-mentine igiena tegumentelor

Caile de $id"ata"e ale o"ganismului:

18


19/24

+" Orala

" erfuzie intravenoasa 9 introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor

medicamentoase

" ubcutanata 9 se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza

tesutului prin compresiune , complicatii septice.

3" Duodenala 9 administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala

5" #ectala 9 se face prin clisma , picatura cu picatura.

E7cesul de volum lic$idian,anifesta"i )

0crestere acuta in greutate-edem periferic

-pleoape edematiate

-cresterea presiunii venoase centrale

-hipertensiune arteriala,puls puternic

-dispnee,raluri crepitante

-turgescenta *ugularelot

-scaderea hemoglobinei si a hematocritului

-scaderea densitatii urinare

Inte"ventii0educa pacientul si familia asupra consumului redus de apa si sodiu-masoara zilnic ingestia si eliminarea

-cantareste zilnic bolnavul

-masoara functiile vitale-observa edemul periferic

-evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar

-stabileste cantitatea de lichide pentru fiecare tura

-educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolitic

-invata pacientul care sunt lichidele si alimentele cu continut crescut de sodiu

-schimba conceptia de preparare a alimentelo

VA%ORI%E N2TRITIONA%E A%E A%I,ENTE%OR

Valo"i nut"itionale fainoaseAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

aine de grau alba / +0, 53 ,+

aine de grau intermediara 55 /, 0,/ 5, 8,

aine de grau neagra 35 /,3 +, 3/,5 ,5

aine de secara ; 8,/ +, 38,5 30,

aine de graham 5 ;,+ + 5+ -

$ornuri, chifle ; +0,5 0, 5,5 ,5

Orez decortificat 55 5, + 85,/ +3

19


20/24

@ris 53 ++, 0,/ 8, +3

6ulgi de ovaz / +, , 5, +

aste fainoase obisnuite 0 5, + 85,; +,5

aste fainoase cu ou +0, , 8;,+ ++,/

iscuiti 8 /, ;,5 83

Valo"i nut"itionale lactate

Aliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

?apte de vaca integral 8 ,5 , 3,/ /8

?apte de vaca partialdegresat 22

5 ,5 3,; //

?apte de vaca batutintegral

3 ,5 , ,; //

2aurt gras 55 , , ;0

2aurt slab 0 , 0,+ ,; ;ranza grasa de vaci +5 + ; 3,5 80

ranza slaba de vaci ;8 +8 +, 3 85

ranza de burduf 8 / / 0,5 ;

ranza telemea de oaie 80 +8 0 + 55

ranza telemea de vaca 3 +8 +8, + 58

$ascaval / 5 +; + 50

ranza topita grasa 8+ 0 0, + 55

Valo"i nut"itionale ca"ne si !"e!a"ate de ca"neAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

$arne de vaca slaba ++/ + - 83

$arne de vitel slaba +/, +, - 3,

$arne de vaca grasa 30+ 5 - 83

$arne de porc slaba +3 0,3 , - 8

$arne de porc semigrasa / +,5 +,5 - 0,;

$arne de porc grasa // +5 5 - 3;

$arne de oaie slaba +33 0 ,5 - 8

$arne de oaie semigrasa + +8 / - 53$arne de miel 0 +/ 0 -

$arne de gaina slaba +/ 0 5 - 8

$arne de gaina grasa +8 +; ;,5 - 80

$arne de curca slaba +8; 3,5 /,5 - 5,/

$arne de rata + +;, - 85

$arne de caprioara +00 0 +,; - 8

20


21/24

$arne de iepure ;/ + - 85

$arne de mistret ++3 ,3 - 83

6icat de bovine +3 0 5 3 8

6icat de porc +3 +; 8

?imba de bovine 08 + +5 0,3 /,3

#inichi de bovine, de porc + +/ - 8

unca presata 3 +/,3 ,8 - 5

arizer, crenvurst, polonez /; +0,+ , - +

ate de ficat +0 /,8 + , 8,+

Valo"i nut"itionale !este si !"e!a"ate din !esteAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

$rap +03 +/,; ,/ - 88

alau / +;,3 0,3 - 8/,3

tiuca / +;,+ 0,3 - 8;,3

$onserve de stavrizi inulei !numai pestele"

08 ,5 +, - 5/,

Valo"i nut"itionale ouaAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

Ou de gaina integral +8+ +3 + 0, 8

@albenus !ou de gaina" 3 + 0, 5

Albus !ou de gaina" 58 + 0, 0,5 /

Valo"i nut"itionale legume !"oas!eteAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5Ardei gras rosu ; +, 0,3 8, ;0,

Ardei gras verde 5 +,+ 0, 3, ;,8

Ardei umplut2 cu orez ++3 +,3 / /, /

ulion de tomate 0 , - ++,5 /0

$artofi noi /0 +,8 0, +8,3 /0,5

$astraveti +; +, 0, ,; ;3,

$astraveti murati in otet +5 - - , ;5

$eapa uscata 5+ +,5 0, +0,5 /8,

$eapa verde 0 + 0, /,5 ;5,

$iuperci 5 5 0,5 ,5 //,3$iuperci deshidratate + 3+,8 +,8 0,/ ++,8

$onopida 0 ,/ 0, ,; ;+,

$onopida in apa +0 0,; - +,5 ;5

Dovlecei +/ 0,; 0,+ , ;,8

6asole verde 0, 5,8 /;,3

6asole verde in apa 0 +,5 0,3 ,3 ;3,3

21


22/24

@hiveci in bulion 5 +, 0,5 ,/ ;,5

7azare in apa 3/ ,3 0,5 /,+ /,5

7azare verde boabe ; /,3 0,5 +3 8+

7orcov 35 +,5 0, /,/ /8,

7orcovi deshidratati ,3 ;, +,5 +,3 +3,

asta de tomate ; 3,8 - +8, /

atlagele rosii 5 +,+ 0, 3, ;,;

atlagele vinete 8 +, 0, 3,/ ;+,

#idichi +,; 0, ,; ;3,

#idichi de luna ++ 0, 0,+ ,/ ;3,/

#osii in bulion 0 +,8 0,3 3,8 ;,

panac 5 ,5 0, ;0,+

paranghel in apa +5 0,/ 0,+ ,8 ;

uc de tomate +,+ - 3, ;

Bocana de legume ;3 +,3 5,5 /,5

=sturoi +8 8, 0, +,;

)arza acra 5 +, - , ;0

)arza alba +,/ 0, 5,/ ;+,8

)arza rosi +,; 0, 5, ;0,5

Valo"i nut"itional f"ucteAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

F"ucte !"oas!ete

Afine 0,8 0, +,; /3

Ananas 5 0,3 0, ++,; /5anane +, 0, +,3 85

$aise 5/ +,+ 0,+ +,; /5

$apsune 3 0,/ 0, /, ;0

$irese / +,+ 0, +/, 85

$irese amare /0 + 0,3 +8,/ 8

$orcoduse 35 0, 0,+ +0, /

Dude /+ +, 0, +3,5 /

@repfuri / 0,5 0, ,5 /;

@utui 0,5 0,5 +3, /

?amai 0 0,; 0,8 , /;7andarine 30 0,/ 0,+ /,8 //

7ere 83 0, 0,3 +,; /

(ectarine 5 0, 0,+ +,/ /

epeni galbeni 0,5 0,+ 5 ;3

epeni verzi ; 0,5 0,+ 5,3 ;+

ere 8 0, 0, + /

22


23/24

iersici 5 0,; 0,+ +,3 /

ortocale 38 0,/ 0, +0,+ /8

rune 83 0, 0,+ +8, 8/

truguri +00 ,+ +,8 +/,5 /+

)isine 5 +, 0,5 +, /5

Cmeura 8 +,3 0, +, /

F"ucte uscate

$aise !fara samburi" 03 5, 0,3 / 0

$urmale !cu samburi" +,; 0, 83 +;

6asole boabe 0 +,8 38 +

?eguminoase uscate

7azare boabe +,5 +,; 5 +

rune !cu samburi" 0 ,5 0,5 8+ 0

mochine 8 3, +, 5/

stafide 03 ,5 0,5 8+, +8

F"ucte si seminte oleaginoase

Alune in coa*a 30/ /,8 ,/ ++,8 3

Arahide 5/3 ;, 33,5 +5,8 /

$astane 300 +0,8 8 ;,5 /

6istic 50 , 53 +,/ 3

7asline grecesti 8 5 8, 5

7asline verzi 3 3 55 +,

(uci 53 +;,/ 0 ,8 5

(uci de cocos 5;/ /,3 3/,/ ;,; /Dovleac !seminte" 58 / 38,3 5,+ 8

6loarea - soarelui !seminte" 30 +3,8 , +3,5 /

Valo"i nut"itionale !"oduse (a$a"oaseAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

Amidon 30 - - / -

omboane cu ciocolata 583 8 ,/ 5, 0,;

omboane fondante 30 ,+ ;,+ 8/,8 /,3

$acao praf 33; ,3 0, 30, 5,

$aramele cu lapte ;/ - - ;

$iocolata cu lapte 0 ,; ;,; 3;,/ +,

$iocolata cu vanilie 580 5,+ ,+ 5/,; +

$iocolata mena* 5 ,5 8,5 +, +

Dulceata de nuci verzi + - - 8,+ ,

Dulceata de trandafiri / - - /0, +/,/

6ructe confiate 0; 0, - 85 -

@em de caise 0 0,5 - 8 5

23


24/24

@em de capsuni 03 0,3 - 83

@em de gutui 0/ 0,5 - 85

@em de piersici 0/ 0,3 - 83,5 +

@em de prune 00 0, - 8,5 5

@em de visine ;; 0,// - ;,5 3,+

@em de zmeura 03 - - 83, 0

@lucoza +; - - 88,8

>alva din floarea - soarelui 53 +/,/ +,5 3 ,8

>alva din susan 553 +,; ,; 38,3 ,

Keleu de afine +3 0, - 8 -

Keleu de mure ; 0,5 - 5 -

?actoza 308 0, - ;; -

7agiun de prune 35 +,5 - 55 -

7armelada amestec /; 0,3 - 8,5 ,

7armelada etra ; 0,3 - 8+ ,5

7artipan 3;5 ;, /,5 3,8 +,/

7iere de albine 5 0,3 - /+, +/

(uga 585 ; 5 5 +

raline 350 +5 8 /

irop de fructe !visine,zmeura"

// 0,0; - 80 /

Cahar 3+0 - - ;;,; 0,+

Valo"i nut"itionale g"asimiAliment 33 g' Bilocalo"ii P"oteine %i!ide #lucide A!a 5

7argarina 8/ 0,5 / - +5,8eu de bovine si ovine ;8 0, ;;,3 - 0,

mantana 0% + ,5 0 ,+ 8+,3

mantana 0% ;; ,5 0 , ,

=lei de soia ;/ - ;;,/ - 0,

=nt /0 / /0 ,5 ;,5

=ntdelemn de floarea -soarelui

;; - ;;,; - 0,+

=ntura de gasca ; 0,5 ;; - 0,

=ntura de porc ;/ 0, ;;, - 0,

24

2.nevoia de a bea si manca (1)

Documents