ACADEMIA ROMANADISCURSURI DE RECEPTIE

LXVI

ALEXANDRU PHILIPPIDEiN EVOLUTIA CULTURII ROMANE$TI

DlSCURS ROSTlT LA 28 MAl 1935tN ~EDlNTA SOLEMNA

MONITORUL OFICIAL I DEPOZITUL GENER4L~I IMP RIME RIlLE STATULUI CARTEA ROMANEASCA.IMPRIMERIA NATIONALA. B-DUL ACADEMIEI 3-5

BUCURE;;TI1935

ACADEMIA ROMANADISCURSURI DE RECEPTIE

LXVI

ALEXANDRU PHILIPPIDEIN EVOLUTIA CULTURII ROMANE$TI

DlSCURS ROSTIT LA 28 MAl 1935IN ~EDlNTA SOLEMNA

MONITORUL OFICIAL I DEPOZITUL GENERAL$1 IMPRIMERIILE STATUI;U! CAR TEA ROM A N E A S C AIMPRIMERIA NATIONALA B-DUL ACADEMIEI 3-5

BUCURE~TI1935

ALEXANDRU PHILIPPIDEIN EVOLUTIA CULTURII ROMANE$TI

Statute1e Academiei Romane, Hisand destule libertati dis-cursurilor de recePtie, cer insa noului venit sa nu uite niciodaHielogiul predecesorului sau. Dispozitia e, precum se ~tie, im-prumutata dela Academia Franceza, unde exprima, cu intentiesau fad, nota de curtoazie a poporului francez. Dar ea seinsereaza in deajuns de bine ~i in temperamentul nostru na-tional, care, mai strain poate de ~lefuiala etichetei, gase~tetotu~i in sine 0 buna-cuviinta, a~ zice 0 smerenie, prielnica sarecunoasca merite1e si chiar bucuroasa sa 0 faca.

Fire~te un elogiu' pare sa implice examinarea subiectuluipe 0 singura fata, ~i astfel poate fi invinuit, cu aparenta dedreptate, a nu fi in totul nepartinitor.

Dar aparte ratiunile protocolare, perfect justificate intr'oasemenea circumstanta, un elogiu pastreaza in' orice caz va-loarea unei restabiliri de echilibru: fata de efectele altei ten-dinte cunoscute a sufletului omenesc, de a se complace cate ....odata sa gaseasca cu ostentatie partile slabe ale unui om, trecandadesea cu vederea ceea ce e mai bun, mai vrednic ~i mai inafad de tagada. Obiectivitatea se constitue de ce1e mai multeori prin astfe1 de completari ritmice, a~a ca genul e10giuluipoate avea rolul salutar de contra-pondere a criticei rauta-cioase, a criticei cu orice pret. Impacat pe deplin cu genulapologetic, care de altfe1 nu exclude cumpatarea, ~i profund in-credintat de aha parte de valoarea deosebita a invatatului, inIocul caruia am fost chemat sa succed, in incinta acestui a~e-zamant, ma simt totu~i cuprins de oarecare sfiiciune, in

momentul cand urmeaza sa incerc a schita personalitatea IuiAlexandru Philippide, iIustrui fiIoiog moidovean ~i eminentulfost profesor al Universitatii din Ia~i.

Cel dindi motiv de sfiiciune decurge de acolo ell pregatireamea profesionaia se raporta Ia alte domenii, deca.t Ia ace1a alactivitatii predecesorului meu. Cu ce autoritate voiu avea sajudec opera Iui ~tiinti;fica,~i Ioc~l sau ,in,~tiintaromaneasca ?Numeioase precedenie', chiar la Acad~m.ia Fi:ariceza.-' . modelulInstitutiei rtoastre, - unde matematicieni au hi'at Idcul poeti1or,fiziciani pe al istoriciIor, ~i totu~i au reu~it fiecare sa pronunteinteresante elogii aeademiee, aceast~'de s'igur ma Ineurajeaza,dar nu ma ajuta prea tare atunei cand e yorba sa pa~esc Iaexecutie. " . .,'..., , ,; Se ~ai adauga pe deasupra ~i un alt motiv desfiiciu'ne.. Va trebui sa vorbesc despre Alexandni Philippide in 'cadnilunui discurs, ~i eu ~tiu ce opinie detestabiia avea' originaIuIinvatat, despre genul retoric ~i despre oratorie in genere. Dupadansul discursuI, ca ~i religia - ce apropiere ciudata de ma.•nifestari . spirituale ! -'presupune amestecul ilicit ~i hibridal ce10r trei genuri Iiterare: Istoria, $tiinta ~i Poezia,com..,partimente ce trebuiau dupa a sa parere, separate cu stra~.•llicie ~i ferite de' orice atingere. Intr'o faza inca primitiva aspiritualitatii, despartirea celor trei genuri literare nu era desigur perfecta, ~i s'au intamplat incruci~ari ~i confuziuni, careau zamislit produse bastarde, neviabile, nefire~ti. '

Genul retoric, dupa savantul meu predecesor, a aparuttntr'o atare invaIma~eaIa -, dupa' cum '~i religia t6t Ia fel -,'iar astaziepoca Iui de glorie este sfar~ita ~i odata cu separatiageriuriIor, merge spre 0 repede decadere. '

'Nu e par'di 0 itonie,sa elogiezi pe Philippide, tocmaiprih..;tr'un discurs?

Cine insa poarta 0 sarcina ~i e decis sa 0' indeplineasca;trebue sa afle fara .zabava contra-argumente,pentru a-~i cutmalndoelile ~i arice tendinta de a, ~ovai. $i pare-se ca Ie-amgasit. Cea dintai intre grijile indicate -' chestiunea compe-tentei filologice -,- mi,-a £ost ,usor' imprastia,ta recetind· s,i in

'j ",

parte: cetind pentru intaia oarli, opera' Iui Philippide. 'Recu-..izandu-ma ~i· mai departe in: ceprive~te judecarea amaQ.uritelor

§La probleme1or str.ict filologice, am avut to:tu~i impresia;, pemasura ce ma adanceam in lectuia ~i descopeream consonantaacestei oper·e Cll atmosfera unei epoce ~i tendintele unei pe-rioade, di a~ putea sa fixez, slujindu-ma de atatea elementetemeinice 9i lesne de degajat, locullui Alexandru Philippide inevolutia culturala a tarii noastre, momentul pecare dansul 11exprima, 11caracterizeaza ~i 11ilustreaza in chip deosebit. ',Destul cuprins pentru un discurs de recePtie, ~i ma intrebchiar, in ipoteza ca a~ fi avut competenta specialistului 9idestoinicia de a diseca amanuntele operei sale, daca in adevara~ fi utilizat-o astazi, 9i daca mi-ar fi slujit realmente in aceasta.solemna imprejurare?

Cat prive9te cealalta rezerva. sufleteasca, de a displace umbreilui Philippide, omagiindu-l in forma de el despretuita, dar aciobligatorie, a discursului, - mi-am zis ca la urma urmei,critica sa neiertatoare putea fijustificata numai fata de 0 anumitareligie 9i de un anume fel de discurs. Ca tot a9a dupa cumasistam la 0 resurectie religioasa, dupa 0 lunga diferentiere 9idesvoltare 9tiintifica, tot a9a se poate admite 0 retorica onorabila~i dupa diferentierea rodnica a genurilor literare.

Chiar daca am adera la teoria pomenita, a amestecarii vata-matoare a genurilor - care a nascut forme hibride - tot artrebui sa facem deosebire intre invalmageala lor initiahl, indi-viza, indistincta, care impiedeca desvoltarea fiecarui gen inparte, - 9i coordonarea lor sintetica, in care mai tarziu sereunesc, fara sa se primejduiasca, 9i care poate fi dimpotrivaun semn vadit de progreso Mai sunt 9i alte caturi, ba inca mainecontroversate - bunaoara in domeniul artistic - unde in-talnim ,arte la inceput indivize, care ati trebuit sa se separe,pentru a prospera, dar odata rafinandu-se prin diferentiare,si-au intins iarasi mainile, pentru a-si da concurs una alteia~i a se complet~ reciproc. '

Nu zic ca fara aceasta replica, a9 fi inlemnit la 0 rascruce~imi-ar fi secat avantul omagiului de azi - dar oricum, dansaimi aduce un supliment util de lini~te sufleteasdi.

Alexandru Philippide s'a nascut la Barlad la 1859., Peste originea sa greaca, vremea a~ternuse un strat adancde con~tiinta romaneasca, hranita de neintrerupta gedere ill

tara a catorva generatii ale familiei sale, de incruCi~area cufamilii moldovene, de graiul romanesc care incetul cu incetula inlocuit cu totul limba de obar~ie, in sfar~it de intiparireaindelebila a aJIlbiantei ~i a locurilor in care a crescut.

Totu~i 0 vaga traditie greceasca, intovara~ita de oarecaremandrie, n'a disparut cu totul din sufletul savantului roman.

1-0 amintea prea tare prezenta in arborele sau genealogica carturarului Dimitrie-Daniel Philippide care, stabilit in Mol-dova, a publicat la Leipzig in 1816 0 istorie ~i 0 geografie aRomaniei, fire~te in limba greaca; tot a~a i-o aducea aminteexistenta unor rude ramase in Tesalia, cu care a luat contactintr'una din rarele lui calatorii (acela~i lucru i s'ar fi intamplat!}ilui Kant care avea - din pricini similare - neamuri risipiteprin Scotia ~i Suedia, dar filosoful german n'a parasit Konig-sbergul niciodata, a!}aca relatiile cu rudele de aiurea le-a pa-strat numai prin corespondenta). Staruinta de a-!}iscrie numeleintotdeauna intr'un fel care se abate dela sistemul scrierii fone-tice, altminteri constant preconizata, era 0 concesiune semni-ficativa, pe 'care .0 facea Philippide originei sale indepartate,dar care nu impiedeca totu~i cu nimica desavar!}italui inglobarein datinele ~i aspiratiile poporului roman, in nume1e caroraavea dreptul sa vorbeasca, la fel cu orice roman neao!},cu stra-mo!}ia!}ezatide veacuri pe aceste meleaguri romane~ti.

Alexandru Philippide !}i-adesvaluit curand ~i dragostea luide carte, !}iputerea lui de munca, !}ivaloarea sa intelectuala.Dupa ce ~i-a incheiat in urbea sa natala, !}irul ace10r !}colipecare Ie avea la dispozitie acolo - !}coalaprimara ~i liceul-a urmat Facultatea de Litere din Ia!}i,unde ~i-a trecut licentacu 0 lucrare intitulata: « Incercdri asupra stdrii sociale a popo-rului roman in trecut », scriere remarcabila, personala, turnatain fraze limpezi ~i cadente, intr'o limba vioaie, cu savoare cro-nicareasca. Cartea s'a retiparit mai tarziu intr'o a doua edi-tiune, -un noroc aproape necunoscut, tezelor de licenta, ingenere cu tiraj unic, care ~i ace1ase desface in deob~te mai multoferit, decat cumparat.

Moartea timpurie a filologului Alexandru Lambrior a lasatvacanta catedra de limba ~i literatura romana, dela cursul su-perior al Liceului National din Ia~i. Philippide 0 dobande~te

prin concurs, parasind postul de subbibliotecar dela BibliotecaCentrala, unde 11va inlocui Mihail Eminescu.

Am atins - ~i asta in tr eacat - 0 simpla fara.ma a vietiiintelectuale a Ia~ului de atun ci, ~i iata ca s'au ~i adunat laolaltatrei nume consacrate: Emine scu, Philippide ~i Lambrior.

Oriunde am arunca sonda 1n acea perioada glorioasa a me-tropolei moldovene, vor ta~ni s erii de nume proprii, ramase incronica luminoasa a trecutului.

Fenomenul acesta este simp tomatic pentru inaltul nivel alsocietatii ie~ene din epoca respe ctiva, pentru falanga de oamenide elita cu care se impodobea ca pitala Moldovei, de~i detronatadin proeminenta ei politidi. Era tocmai epoca « Junimei >}, aacelei societati de oameni cu invatatura si cu criterii de orientareferma, care ~avut un rol a~a d~ imp~rtant in indrumarea pedii sanatoase a pHipandei noastre culturi. Activitatea fecunda aJunimei a beneficiat de sigur de norocul, de a se fi intalnit inacela~i loc, ~i in acela~i moment, 0 seama de capete bine in-zestrate ~i cu preocupari transcendente prozei de toate zilele.Dar osebit de aceasta, ceea ce a inlesnit acea coeziune a intelec-tualitatii ie~ene, necesara muncii in comun, au fost - socot -~i unele imprejurari speciale, care n'au putut dura mai multde doua decenii: spiritul de rivalitate ~i de fronda care animaIa~ul, diminuat politice~te in favoarea Bucure~tiului, ~i caretinea nu numai sa umple golul administrativ, ramas pe urmastramutarii capitalei, printr'un alt gen de activitate ~i printr'unalt fel de inaltare, dar chiar sa poata spune capitalei norocoasea Principatelor Unite: ma depa~e~ti fatal prin prestigiul politic~i prin insufletirea ta de centru economic ~i administrativ;dar in ce prive~te vieata culturaHi ~i produsele intelectuale, aciam ramas eu deasupra ~i nu ma poti egala.

Aceasta mentalitate tranzitorie - ce pana la urma a trebuitsa cedeze - a fost un ferment dintre cele mai puternice carea activat vieata intelectuala a ora~ului politice~te decazut.

Alexandru Philippide a intrat ~i dansul in faimoasa societateliterara, a participat la ~edintele « Junimei >} a scris la « Con-vorbiri Literare >}. Fire~te ca a fost pretuit de junimi~ti \ apre-ciatori genero~i ai valorilor - atat pentru competenta sa filo-logica cat mai alespentru metoda sa de lucru.

"Jar- Philippide va fi 'g~sit130 tandri..:i in :ditectivele {i Juniinei »~forfIlularea precis a a postulatelor ihstinctuluisau ~tiiIitific, pecare ilaplica farasa-Ifi invatat nimeni: pe'de o 'parte protestultin contra formei f~ra: fond, a iluziei fara adevar, a deserta-ciunilor de eruditie aparenta, a ipo!ezelor fanteziste, a afirma':'"tiilor; necontrolate, - iar pe de. alta parte procedura strictobiectiva, metoda pozitivista, singura cale fecunda, de~i milipsita cateodata de primejdia. unor deformatii si a unor in-gustimi.· . .' ,

In{<Junimea» Pilippide ~i-a limpezit directivele metodologice- aceasta societate fiind in primul rand 0 eminenta ~coala demetodologie - dar in ce prive~te formatia sa de specialist;pentru care nici universitatile noastre nu aveau catedrele nece-sare, a trebuit sa se desavar~easca mai tarziu, facand olungacalatorie de studii in Germania, audiind cateva semestre pesavantii Universitatii din Halle, intregindu-~i variat ~i fericitinstructia sa necompleta, facuta pana atunci mai mult auto-didact.

In 1892, acel om superior, ve~nic preocupat de progresulinstitutiilor noastre ~i de punerea in valoare a oamenilor ale~i,-e vorba de Titu Maiorescu, - face sa se infiinteze 0 catedrade filologie romana la Universitatea din Ia~i, catedra destinataevident lui Philippide, care 0 ~i ocupa indata, la inceput casuplinitor ~i in curand ca titular.

De acum par'ca ~i mai mult decat inainte, biografia luiPhilippide se confunda cu elaborarea lucri'irilor ~i indeplinireaexemplara a indatoririlor lui de profesor. Ar mai fi de semnalatinca indepartarea lui de junimism ~i chiar trecerea la uneleatacuri prin revista ie~ana {< Viata Romaneasca », la un momentin razboiu cu {< Convorbirile Literare ». Incidentul acesta carepoate sa fi avut la origina~i unele determinari subiective, aretotu~i 0 importanta care ne-a decis a-I pomeni, in aceea elldansril corespunde cu 0 prefacere sensibila in structura sufle-teasca a lui Philippide., Opera istorico-filologica a acestui invatat se afirma cu doualucrari importante, care preced de aproape cariera sa univer-sitad: Introducere in Istoria limbii si a literaturii romane siPrincipii de istoria limbii, ~i se incheie' cu opera masiva in dou'a

voluihe: Orlgin.a Romariilb~; '.apailita·spre :sfa'r~itUl cariereih.iiprofesorale. In tot ·acest interval de treizeci~i dnd de aniactivitatea sa publicistid e c~mstituita mimai'dintr'un lant deopuscule ~i bro~uri, polemici,' recenzii, "f<lpoarte universitare~ academice, in sfar9it din scrieri mai rnarunte, care zugra";vesc, cu reveniri neincetate, ~iintr'o fonna pururea impetuoasa,conceptia sa despre ~tiinta. Intre bloculprimelor volume ~iacel al operei finale, se interpune, un lung 9irag de insule, cao punte discontinua, cum e aceea care leaga tara lui de originacu pamantul continentului vecin. De unde aceasta diminuare aactivitatii lui de publicist? Poate d-~i rezerva puterile, pre-gatind pe indelete opera lui de apoteoza, dar probabil 9i dinalte doua cauze esentiale. Mai intai Academia Romana-care 11numara dela 1900 printre membrii ei activi -11insar-cinase cu intocmirea dictionarului limbii romane, care I-aabsorb it 8 ani de zile, cu' adunarea ~i clasarea unui materialimens, cu mult prea mare pentru economia unei lucrari care secerea terminata mai repede.

Pentru elaborarea acestei opere, la care in cele din urma atrebuit sa se renunte, Philippi de ~i-a concentrat toata puterealui de mund, ducand vieata de schimnic, intrerupand in chipradical orice agrement al vietii ~i orice relatie sociala. In aldoilea rand puterile lui spirituale au mai fost consumate 9i decursul sau universitar, pe care 11tinea copios ~i cu 0 rara punc-tualitate, neintelegand sa-l intrerupa nici chiar atunci cand seintampla sa cada in zilele lui de clasa, vreo sarbatoare religioasaori nationala.

S'au' pastrat caiete voluminoase cuprinzand cursurile luisavante, care, chiar de nu vor vedea lumina tiparului, nu suntin niciun caz pierdute, intru cat substanta lor pretioasa s'aintegrat in substanta spirituala a atator elevi zelo~i care-i con-tinua specialitatea ~i doctrina.

L-am cunoscut personal pe Philippide in toamna anului1906, dnd am ajuns colegul sau la Ia9i.

Am vazut numaidecat enormul prestigiu de care se bucuraprintre prOfesori ~i studenti - ace~tia alergau sa-l asculte chiardad nu erau obligati - dupa cum ii pastrez amintirya acelorizbucniri pline de umor ~i de verva, care succedau nemijlocit

dupa intervale de tacere, in care avea aierul' absent. L-amapropiat in comisii ~i consilii profesorale, caci nici yorba nuera sa-l frecventezi acasa, pe un om pe care vizitele 11 inco-modau. Daca nu ma in~el, numai 0 singura data am fost la eIacasa - dupa dorinta lui exprimata - in dureroasa primavaraa anului 1918, dnd tara noastra, tradata ~i parasita, incheiapace separata.

Mi-a deschis el singur u~a ~i apoi a urmat in camera lui delucru un lung conciliabul de ~oapte, ca alaturi de odaia unuimuribund. Ma intreba de conditiile dusmanului, iar ca.nd i-amspus ca - printre altele - Moldova pierde muntii, yorba saatat de navalitoare, n'a putut sa articuleze, dedt un Vai!adanc. La durerea romanului umilit se adauga aceea a Mol-dovei mutilate, caci Hira nicio tendinta separatista, patria sa

. cea mica a avut in inima acestui om de ~tiinta pozitiva, un locco. totul privilegiat.

Dela acele zile intunecate, din fericire repede trecute, Phi-lippide a mai profesat inca 15 ani, stingandu-se in Ia9u1 me-lancoliilor permanente in vara anului 1933, dupa 0 boala care11 mai cercase in cateva randuri, dar pe care 0 biruise, cu toataimprudenta indaratniciei de a nu-~i pierde nicio lectie, ceeace-l aducea regulat la universitate, unde suia cu mari eforturiscarile, adesea proptindu-se cu mana de pereti.

Icoana acestui devotament eroic pentru ~coala, intrege~tecariera sa inchinata datoriei, cu un nimb de frumusete deose-bita.

Daca ~i din aceasta schita biografica, a putut sa se stravadapasiunea lui pentru 9tiinta, nu avem inca nicio presimtiredespre marile jertfe nebanuite, pe care omul acesta, fanaticde investigatie metodica, le-a putut aduce idolului sau.

Semnalez pe acea mai putin observata, de~i poate de 0 in-semnatate capitala. Philippide a ajuns sa-9i inabuge unele por-niri sufletesti initiale din acelea care dau farmec si luminaexistentei, ~umai' ~i numai pentru a sta Hira slabiciu~e in ser-viciul adevarului stiintific si al obiectivitatii. Omul acestapare-se c'a avut i~ ti~erete' unele inclinari 'poetice, in oricecaz dragoste vadita pentru poezie. A tradus in versuri Odelelui Horatiu pe cand era in liceu ~i a pastrat mai multa vreme

deprinderea de a reciti pe poetii antichitatii (totdeauna inoriginal) ~i a-i comenta in mici reuniuni de familie. Am con-statat de asemenea la prima sa lucrare - tezade licenta - 0

ingrijire deosebita a stilului ~i un talent de expresie care nuera comun. Dar pe nesimtite grija de forma literara dispare cudesavar~ire, pentru a se ajunge in ce1e din urma la lucrari~tiintifice de sigur foarte bogate, dar fara compozitie stransa,cu fraze neglijente, Hira vechea lor cadenta ~i via lor coloare.Mai mult decat atata, incep a-~i face aparitia, dec1aratii ostilepoeziei ca atare, punandu-se cu mult deasupra ei, ce1e1altedoua genuri literare, care erau dupa dansul, $tiinta ~i Istoria.Poezia este oarecum asimilata cu subiectivismul- iar acesta,privit ve~nic in comparatie cu tinuta obiectiva, fata de careaparea inferior 1).. Aproape cere eliminarea judecarii operelorestetice, dupa criteriul frumos-urit, -larga poarta a subiec-tivitatii - preferind aprecierii operelor, explicarea lor. (< De vorfi bune sau rele, frumoase sau urite, ne spune Philippide, pro-ducte1e literare inregistrate de istoric, sunt pentru acesta numaini9te manifestari ale naturii, care trebuesc pricepute, nu laudate,nici batjocorite ». Un mod de a se reduce vraja poeziei chiaracolo unde ar fi fost la ea acasa, inlocuindu-se punctul de vedereal finalitatii estetice, prin acel al inHintuirii istorice 9i al expli-carii cauzale.

Aceasta carantina stricta la care supune preocuparile estetice~i contactul voluptos cu ele, 11face pe Philippide sa-9i ingu-steze singur catedra universitara, care era la inceput (< Filologie~i Literatura Romana » renuntand a face curs de literatura,chiar mai inainte de a se fi creat catedre speciale, a~a ca unnumar de ani ne-am aflat in situatia paradoxala, a unei facultatide litere romane~ti, fara un curs de literatura romana 2).

Pretuia 9i mai tarziu probabil, poezia lui Eminescu, in carevedea ~i altceva decat un produs istoric, ce trebuia explicatca atare. Dar rezerva sa fap de indeletnicirea poetica insa~i, 11

1) Vezi articolul «Istoria ~i critica literarii» No. I al «Vietii Romline~ti·&dinMartie 1606.

2) Astazi s'au infiintat catedre speciale, dar acea veche continua a cuprinde intitlu ~i literatura romlina, pentru a face «pendant ,> Mitropoliei Moldovii, care no-minal e ~i a Sucevii, fara a mai fi de multo

unpiedeea . si1. recunoasca g¢nialitatea:··divinului' lide Iroman;spunand apasat intr'un· articol :« di. trebue sa fie 'convirigemodaHl ca Moldova n'a avut niciun geniu dela $tefan cel Mareincoace >} •. Din cele doua· priveli~ti care uimeau sufletul luiKant: « Bolta instelata deasupi;a noastr3: ~i legea mor-alain noi >},Philippide 0 inlaturase deplin pe cea dintai - izvor de reveriivagabonde - menlinand insa intacta pe cea de a doua, careiai se inchina necondilionat, pe care 0 practica fara ~ovaire ~iam putea zice, fara elasticitate. Desparechind austeritateaeticei « Kantiene >}, de tovara~ia UItui speetacol care - oricum-putea sa vorbeasca ~i sensibilitalii, ~i-a boltit pe veeie deasupracapului, in locul cerului cu stele, un cer abstract, cenu~iu.

Care sa fie cauza acestei prefaceri psihice, a acelei aspreconversiuni? Ce I-a indepartat de poezie, facandu-l aproapedu~tnan? Raspundem hotarit, dupa ce am strabatut opera sain intregime: a fost convingerea ca poezia este un obstacol ~i .o primejdie in calea cercetarii ~i elaborarii ~tiinlifice - pecand fire~te imperativul etic nu-i aducea niciun fel de vata-mare, ba poate mai de graba ajutor.

Multa lume ar putea tresari de mirare fala de aceasta pri-goana a divinei poezii, aducandu-~i aminte de intregirea fericitape care 0 aduce frumosul adevarului, putandu-i sluji atat caizvor de inspiralie - matematicul H. Poincare declara, capentru dansul soluliile cele mai frumoase au fost intotdeauna~i cele mai adevarate - precum ~i ca ve~mant, salvand adeseade pieire 0 opera de ~tiinta, chiar cand cuprinsul ei s'a pe-rimat.

Cu drept cuvant a putut candva sa se spue:

«(AuParnasse seulementOn emploie une matiereQui dure eternellement».

Atata numai di plasmuirea poetica nu coboara mtotdeaunapana in acele adancuri unde frumosul se impreuna cu adevarul,;cand poetul anticipea~a de mult.e ori opera omu~ui de ~tiinla, -fiindca alte d~li imaginalia se ab.ate pe drumuri ingenioase ~i~otite, adesea ispititoat;e, dar care s'e indeparteaza decalealarga a adevarului. $i riu e. nicio uimire di oamenicari au

m~nu"it,:<:m.,maestri(;;imaginatia:: ~i-al;f folpslt.:.o;c;m,<suce;es,::aufnc;leJ?lna~,u~e?~i llime~ sa s~ f~reasca. d;e.~a. 'Pascal. a denumitnpagmat1a lntr p c,ug~tare: ~(.cette '"JIlaitresse d' erreUr; et de·;faussete:» iax NapoleotlI-iu a'spi,ls Illtr'o 'maxima: '(I din cauza:fanteziei se· pierd tazbbaiele )}. ' .: " " '. ."'. ',:, I~ oricecaz fantezia poetica~este'un a1.1atre:dtitabil pe,ntru Q~ti~n!a plapanda, cu ,metoda mea nefcrata; cu drumurile' ne";batatorite, fara 0 traditie care, s'o sprijine ~i Hira c;on~tiintq~lara a menirilor ei, -, ~i mai ales ceeace, fiu trebue iIi cazulnostru sa seuite, sunt ambianta si momentul in care si-a in-ceput activit~tea Philippide, prec~m ~i opera ceamai ~rgentacare se impunea pasiunii sale de cercetator. . . ':, Cand filologul 'deJa Ia~i ~ coborit, mar,eIia, a gasit instalatadomnia aproape neatinsa a lui B. P. Ha$deu,· om necontestatde geniu,cp. spiritul foarte ager, cueruditie Vasta, dar: ~icu '0

fantezie constructiva, din care izvorau abundente teorii ~iipoteze deo temeinicie dubioasa. Pentru Philippide; Ha~deu,cu care n:a intarziat saincruci~eze 'sabia, era exemplul viu alomului de $tiinta osandit safaca 0 oper.a precara,din cauzaaliantei cu poezia, tare I-a abatut dela ,calea tea dreapta, delametoda solida a cercetarii. $tiiIita urmeaza sa-~i gaseasea tinta~i fortele in ea insa~i, sa-~i <:;iJ;c4ffiscriecuminte campul ex-plodirii, sa nu se 'orienteze dupa ~lte nazuinte ale spirituluiomenesc, care dispund altor nevoi suflete~ti decat aceea 'a cu-noasterii obiective si adevarului curat. Calatoria sa de studiiin Germania, i-a p~tentat Jui Philippide convingerile lui me-:todice, oferindu~i· atatea exemple. de ~tiinta veridica; ~i"docu-mentata, -. 'dupa: ce 0 prima fortific~re a instinctului sau decercetare serioasa,o dobandise m tara, in contact, cu acea~(Junime » pe care Philippide 0 :caracterizeaza intr'uIi articoljubilar, ca osocietate care practita pozitivismul, ~i 9 laudapentru faptul, de a nu fi subordonat munca §tiintificaunor idealuri straine, fie' pat,riotice, fie sociale, (aei, ~ra aluzi~la conceptia Iui Dobrogeanu-Gherea, ,GU 'Cilre' d~ asemeni apolemizat) 1).

') Numarul jubilar al (,Convorbirilor literare.) dupa 2S de ani de aparitie(1892). • .•... '" ,":." ';, '. J . L, . , ..•.,. : '. i

Daca prin pozitivism intelegem criterii temeinice de cerce-tare ~i 0 concePtie matura despre ~tiinta, de sigur ca epitetulse acorda cu tendintele Junimei; dar eticheta aceasta se po-trive~te par'di ~i mai tare cu Philippide insu~i, care intrupeazaintegral pozitivismul, chiar cu excesele ~i curiozitatile sale,fiindea in paginele lui Philippide i~i gasesc adeseori ecoul, peIanga esenta sanatoasa a acestei conceptii, ~i unele miopiiteoretice, care intovara~esc cam de regula 0 doctrina, mai alesla intaiele ei aparitii. Se intalnesc risipite in opera lui Philippide,multe din ideile-fixe ale lui Auguste Comte, Hid ca de altfelsa pretindem, ca ar fi yorba aicea de 0 nemijlocita influenta afilosofului francez.

Fire~te este 0 dovada de pozitivism excelent, atunci candPhilippi de se rididi in contra simplificarii dogmatice a lucru-rilor ~i a pretentiunii de a se rosti ultimul cuvant, in limpeziformule definitive, - afirmand di adevarul nu consta « in cevaprecis ~i lustruit ca un diamant: toate preciziile ~i lustruirilesunt semnele slabiciunii mintii de a pricepe adevarul, care estenebulos ~i incurcat )}.Sau atunci cand adaoga ca « omul nupoate fi destul de prevenit in contra acelei tendinti de preci-pitare, de tindere la absolut ~i la identitate care ameninta sa~tearga deosebirile formelor»l). Dar paralel cu aceste preceptemetodologice de valoare permanenta, mai intalnim ~i uneleaversiuni caracteristice pozitivismului fanatic, ca aceea impo-triva metafizicei, despre care spune « ori ea ~tie cineva metafi-ziea ori ea nu ~tie nimic, e tot una )},nedreptatind 0 speculatiecare s'a dovedit adesea ori fecunda si care daea a fost efectivun camp de controversa, imparta~e~te aceasta slabiciune ~i cufilologia, un de controversele nu sunt mai putin ireductibilesi mai vii. De asemeni cand ironizeaza certitudinea experienteiinterne, siguranta simtului intim - « yorba goala, zice dans~l,aceasta siguranta)} - nu face decat sa repete 0 prejudecata alui Comte, care exc1usese psihologia introspectiva din ierarhia~tiintelor pozitive. Tot a~a cand ridiculizeaza logica, denu-mind-o ~tiinta formelor goale, ceea ce putea fi intru catva ade-varat de logica scolastiea, statiea ~i imutabila, nu insa de orice

logica, in orice caz nu de logica dinamica, ce se tine pas cupas de progresele ~tiintei, abstdigandu-i metodele ~i fiind 0emanatie a spiritului stiintific insusi.

Pre~eptele metodol~gic~ ale lui 'Philippide, intru cat s'audovedit fecunde, fac parte ~i e1e din canoane1e logicei ~tiintifice~i este caracteristic ca savanti ca Liebig sau Helmholz, i~i in-china cu recuno~tinta opere1e lor de ~tiinta exacta logicianuluiJohn Stuart Mill.

Piitruns de maxima «Junimei », «afara cu forma fara fond »,Philippide trece dincolo de inte1esul pe care dansa il avea insanul ace1eisocietati, ajungand la aplicatii extreme, zeflemisandstiinta de predilectie a sefului Junimei - e yorba de logica--ba ~ergand inca ~i mal departe, prin aceea ca arunca manu~apoeziei insa~i, atat de pretuita de cenac1ul junimist.

In vreme ce Titu Maiorescu socotea poezia 0 realitate aparte,de sine statatoare, avand ~i fond ~i forma proprie, Philippide,fara a fi negat undeva categoric realitatea ei independentii,ajunge sa 0 considere cu precadere ca forma fara fond a ~tiin!ei.

De ad separatia sa naturala de 0 societate insufletita de dra-goste literara, ~i este caracteristic cum toate incercarile me1ede a-i provoca evocari melancolice din epoca de inflorire aJunimei - ceea ce imi isbutise cu alti supravietuitori delaIa~i - au ramas in genere Hira succes. Ba mai mult, Philippideavea sa-~i exprime pe fata rezerve1e sale fata de Junimea ceaindragostita de forma frumoasa, - ~i toata valoroasa lui operade mai tarziu, fugind cu groaza de forma fara fond, ajungeintins la polul opus: al fondului fara nicio grija de forma.

Alexandru Philippide a avut 0 netarmurita ~i tiranica pasiunea cercetarii stiintifice. Contactul intim cu stiinta inseamnapentru dansu'l su'premul instrument al perfe~tion'arii omului.Fire~te e'vorba numai de ~tiinta teoretica, deoarece acea tehnicaii inspira mai de grab a antipatie, tinand chiar sa i-o manifestepe fata, ca atunci cand s'a impotrivit sa-~i instaleze acasa radio~i telefon. ~i poate doar faptul ca n'ar mai fi putut face ~tiinta,il oprea sa doreasca ~i dansul - ca eroul nuve1ei lui Emi-nescu - intoarcerea in vremea lui Alexandru cel Bun, eu aicarui spatari si vorniei adueea atat de bine, si la infatisare sila felul lui di~tr'o bueata. " • ,

In a,versiun~a~sa ;pe~tru: ',pr.ogr,e$ele,teh,nic~j,\~ta! po;a~~;)na,ilUU.!t:det::at '4r~go~tea" Q.,e'Viea,;t~i'siP1pla;~i retrasa;, eni:,prp ...babil ~i 0 vaga presimtir!3' d~;ljealizarile, telmice' v~n< rin~9ri s~ap.ulez~ opera; lllQrala' a~tiintei: teoretice - <;are ~i a~a ,avan-seaza incet, -:p~l1:tand mijlo~(;e:prea mari la ind~Inanaom~luimca 'barbar, in ale carui adancuri un fond de brutalitate mOd-ne~te acop~rit.Nenorocirea' m,ai:e: ca pe cand ~tiinta teOl::etiGadospe~te sensibilitatea unor elite restranse, rezervele de puter<?ale progres,elor tehnice pot :,#)~sne folosite de oricine.

Paladin al ~tiintei adevarate, in;vatatul dela Ia~ilove~te Bioracrutare pseudo~tiinta. La un moment -' tranzitoriu de altfel -,' 'ajunge sa osftndeasca chiar etalajul, bibli6grafic la 0 scriere ~tiin-tifica, alarmat de abuzul aceJora cari fac· eruditie 'de~arta ~iiri~irari falaeioase de opere neeetite., La 0 eultura tanara ca a noastr~, cere inceputuri modes.te,care se vor largi eyolutiv, ia,t daca: e:vorba, de principii general~~~de sinteze mai pretentioase, e multumit deocamdata eu open:~s.emioriginale, adapdnd principiile stabilite de ~tiinta oeciden-tala la starile limbiinoastre, aducandu-Ie doar unele rotunjiri ~iverificandu-Ie eu materialul nostru linguistic. A~a pare sa fieopera sa de tinerete: Principii de istotia limbii, inspirata din«Prinzipien der Sprachgesehichte)} a: Iui Herman Paul,-opera totu~i personala prin ee1e, eateva diferente teoretice,dar mai ales prin aplicatiile noua ~i prin bogatia exemple10rpropru.

Par' ca a~apropia-o de studiullui Maiorescu «Poezia Romana )}unqe de asemeni prineipiile au' fost imprumutate din estetieagermana, dar limpezirea lor superioara ~i adaptarea lor lapoezia noastra , aplicarea la exemple car,acteristice ~i admirabilalese, au facut din scrierea aceasta un instrument culturalde primul ordin ~i ,0 piatra de hotar a evolutiei noastreliterare.

De altfel ~i Titu Maiores.cu, ~i poate ehiar mai mult ca Phi-.1ippide, prive~te eu neincredere ,ereatia ~tiintifica, la ,un poportanar in ale eulturii. Este foarte categoric urmatorul pasaj~extras, din' al treilea volum' al criticilor sale:: « InHintuirea logica a ulJ.uiJoarte intjns ~ir de idei, >~iaceastae'ste ~tiinta, este 0 treapta mai tarzi~ 'ade;>voltarii i)].te1ectualy

J?i <;ere0 t~rie II1;aimare a gandirii absttacte 4e cat s¢ gase~t~,astazi in majoritatea capetelor noastre »1).: :, , Evident contrib,utia originala a lui Philippide ~i inchegarea:siluetei sale de savant c~eator, s'au degajat din ce in cemai tare, in timp ce munca lui se d~pana Hiravacanta, cu aceea~imigala metodica ~i in cadrul aceluia~i pozitivism intransigent,care -, setos de inlantuiri obiective - va reduce legile ,fone~tice la legi fiziologice, pe cand psihicul - factor de incufca-tura - apare ca un fel de accident care explica cel mult ~xcep-tiile. Un riguros determinism de legi generale, care neglijeazaspontaneitatea individualului, - punct de vedere de-a-caplilmai apasat la Philippide decat la modelul sau german, ~i care,ilva separa - pare-se - sensibil de evolutia mai noua a ~tiinteifilologice, intru cat ea reinstaleaza factorul psihic ~i individual,ca motor al proceselor linguistice, inlocuind desfa~urarea meca~nicismului pur, prin finalitate, inventie ~i creatie. De altfel~i evolutia filosofiei, se desfa~oara cam in aceea~i direetie, ceea,ce pare natural rntr'o vreme de initiative, cand omul trebue sacate mai multinainte decat indarat. De sigur ca 0 stiinta care'se indrumeaza astfel, tinzand catre 0 noua fizion:omi~, maisupla decat acea dinainte, va prohibi mai putin intuitia poetica,tot a~a precum 0 opera ~tiintifica nu ~i-a primejduit niciodatavaloarea ei obiectiva, nazuind la 0 cat mai ingrijita formaliterara., Excluderea severa a oricarei viziuni poetice' din cuprinsui

cercetarii ~tiintifice, ceea ce la Philippide a fost ~i un sacrificiupoate, mai ales ca avea odata sa ajunga la dispretul poezieiinsasi, nu trebueste totusi judecata printr'o simpla analiza deco.n~epte, ci pri~ita in' perspectiva desfa~urarii istorice. Nueste yorba sa apreciem 0 atitudine « sub !,p~cie aeternitatis »,mai ales ca in scurgerea secolilor, 0 atitudine astazi depa~ita,mai poate reveni, ~i nu 0 singura data, ci in raport cu necesi-tattle momentului, care pot obliga la atitudini de sigur unila-terale, cum este de sigur ~i aceea 'care face din poezie 0

.4u~mana a ~tiintii~ ba chiar ~i din operatiile dialectice, dincauza caracterului lor formal, ca ~i cum for~a -. fie logica,

fie estetica - ar fi dispensatorie de fond, sau ar fi cu nece .•sitate cev~ strain §i suprapus, ceva ~arlatanesc ~i amagitor, iarnu eflorescenta deplina a cuprinsului insu~i. Momentul istoricpoate avea totu~i exigente speciale, tocmai pentru a pregatiin viitor 0 evolutie rodnid. In scopul de-a sezisa fiece fatetaa realitatii §i-a capata con§tiinta clara de rostul fiecareia dinele, poti fi silit tranzitoriu - spre a evita confuzii §i inval-ma§eli -la 0 separatie completa a domeniilor: a materiei despirit, a realului de ideal, a constatarii de valorificare, a faptelorde ipoteze, etc. chiar cu riscul de-a na§te intre ele chiar ten-dinte de ostilitate. Asemenea necesitati metodologice, au conduscateodata la adevarate ciudatenii. A§a ar fi cazul acelei Psihologii(< fara suflet », la moda acum trei-patru decenii. Dupa ce no-tiunea de suflet fusese inlaturata din cuprinsul §tiintelor na-turii, acum se vedea indepartata din insu§i continutul vietiisuflete§ti. $i totu§i prin aceasta bizara eliminare s'au indeplinitin unele direqii, cateva progrese netagaduite.

Acestea sunt totusi situatii tranzitorii care usureaza desa-var§iri partiale ~i lo~ale, - ~ecesare a se produc~ mai inaintede desavar~irea totala. Cat timp se lucreaza cu intregul, mai£nainte de limpezirea partilor, e primejdie ca acela sa nu semai desavar§easca niciodata. lata cum imperecheri fecunde maitarziu, sunt primejdioase prea de vreme, ~i lucruri care se voradmite maine, trebuesc combatute azi. lar dad acel care Ieeombate - amagindu-se §i pe sine - erede ca a adoptat 0

pozitie valabila in vecii vecilor, iluzionandu-se ca el reprezintadirective eterne, iar nu c'ar fi omul unui simple etape, - astaeu atat mai bine pentru reu§ita operei, care rec1ama 0 energiefanatica, pe care ar slabi-o -poate - con§tiinta provizoratuluisi a vremelniciei ..., E inutil a sublinia ca conceptia lui Philippide este discu-tabila, ca determinismul sau inflexibil §i aproape neuman, inlumina evolutiei ideilor, poate parea perimat. Reprezentant alunui curent actualmente depa§it in cultura europeana, el varamanea exponentul unui moment, in cultura noastra nationala.Momentul cand trebuia infipta in sanul culturii noastre ~o-vaelnice, constiinta de adanca seriozitate si' sfintenie a muncHf]tiintifice, ia; pe~tru a ei dobandire tr~buia ~ educatie de

sobrietate, de rigorism impersonal ~i ascetic, Care sa adoarmaveleitali de desfatare estetica ~i preocupari difuze de naturasubiectiva.

Incarcerat in disciplina severa a mentaliHitii pozitiviste-pe care 0 credea suverana pentru promovarea ~tiintei - Phi-lippide pare sa fi fost totu~i atins spre finele vietii de aripaindoelii in valoarea determinismului integral, ~i il vedem co-chetand in articolul sau « Coincidente}} cu ideea de hazard.Aceste ezitari sunt de altminteri nat~rale, caci vine pana laurma 0 saturatie determinista, care se observa si in vieata indi-vizilor, dupa ~um se constata in acea a popo~relor, d~termi-.nismul apara.nd ca 0 crusta prea rigida sa insereze valul viusi bogatia multicolora a realitatii., Poate' ca se imblanzisera de' asemeni ~i aprehensiunile salein contra poeziei, pe care 0 comprimase nemilos in sine, daracum se bucura s'o vada inflorind la urma~ii sai, caci nu pot uitastralucirea incantata a ochilor, atunci cand vorbindu-i cu elogiide versurile fiului sau, mi-a raspuns cu 0 induio~are care-ar fivrut sa para stapanita: « Da, da, are talent, hotomanul! }>.

Cu Alexandru Philippide a disparut 0 forta spirituala, ramasaintreaga pana la sfar~it. Ia~ul, de care ill anii din urma nu s'amai deslipit nicio clipa, 11numara cu mandrie printre penatiisai. Iar cand dupa infiriparea nOPlii, lini~tea se lasa neturburatapeste ulitele goale ale vechiului ora~, ~i in lipsa circulatiei celorvii, recapata un fel de fiintare umbra acelor cari au fost, atunci,pe langa pasul singuratec al lui Eminescu care rasuna pe cal-daramul din fata caselor iubitei, pe langa glasul sfatos al luiCreanga in fata unui taler cu pastrama fripta ~i a unei oale cumust, se mai aprinde 0 lamp a stinghera, ingalbenind un singurgeam intr'un ~ir de ferestre intunecate: e lampa la care Ale-xandru Philippi de ~i-a depanat laborioasele lui meditatii, innopti de veghe prelungita,- ~i-a direi lumina nu poate salipseasca in aceasta resurectie de fantome glorioase.

RASPUNSUL D-LUI PROF.C. RADULESCU-MOTRU

Domnule Pre~edinte,Doamnelor ~iDomnilor,Domnilor Colegi,

Multi considera discursurile de receptie ale memhrilorAcademiei Romane, precum ~i raspunsurile £acute la acestediscursuri, ca simple complimentari reciproce intre academi-denio Ar fi de a~teptat ca acei cari considera discursurile noastrede receptie, in aceasta lumina, sa mearga pana la capat ~i sarecomande incetarea lor, cat mai de vreme. Complimentarilecare se tin lant, sunt obositoare ~i de prost gust. Noisuntemla al 7o-lea an de practica. Mai avem totu~i mult pana: saajungem Academia franceza, care este la al treilea secol. depractica, dar ~i 70 ani constituesc un lant de ani destul de lung ..Ar fi timpul sa Ie rarim, sau in tot cazulsa Ie tinem cu u~ileinchise. Cu toate acestea constatam ca pana la capat nu mergenimeni. Discursurile de receptie atrag public care sa Ie asculte,~i inca un public numeros. In ele trebue sa fie ceva care saintereseze. Este drept ca, in forma, cele mai multe sunt com.•plimentari. Dar complimentarile nu sunt toate la fel. Pe langac~le banale, sunt unele care sunt ascultate cu atentie incordata~i chiar cu emotie. Caci in complimentarile cele mai asemahateca forma,. se pot exprima gandurile cele mai variate. Nuantele,reticentele, superlativul laudei, lipsurile ~i mai ales insistenteleintentionate, sau neintentiopatel- pot transforma in mintea pu-blicului 0 complimentare in contrarul ei. A complimenta esteo arta grea, poate cea mai grea arta, dnd ea iti pretinde, cumeste in cazul dela Academie: sa elogiezi, tinandu-te in marginile

adevan.11ui"'$iinca a adevaruIui,nua ace1uia din 'mintdl'ta;cia adevaruluicare an~ curs in mijlocul institutiei, undevor~he~ti." "' ." ,'lata de ce, scumpe coleg, eu am ascultaf cu emotie discursulde'receptie pe care' ni l-ai facut. Ai avut, savorb~~ti' despre, unbarb at de' ~tiinta, asupra caruia, cat timp a fost in vieata, ralipadi intaIneai, la doi speciali~ti, aceea~i, apreciere. AlexandruPhilippide era' pentru unii,creaiorul invatainantului ~fiiritificallimbii romane; pentru altii, un filolog prolix plin de rautate§i de subiectivism. Teoriile lui erau primite cu incredere oarbade unii; 'cu total~ neincredere de altii. Scrierea sa din urma,tiparita intreI9z3 ~i I9z81n doua volume, Origina Romanilor;(:e spun isvoarele istorice? sta ~i astazi ca un mare semn de inottrebare, inaintea noastdLNu stirn daca avem de a face Clllucrarea, unui geniu, necunosc~t de catre aceia in mijloculj::arora a: trait, sau cu lucrarea unui original care~n'a ~tiutsautilizeze metodic matei-ialul stiintificce a adunat. Discursul deastazi deschide drum pentr~ fo;marea unei aprecieri neparti~nitoare. El este drept pentru Philippide, fara sa fie 0 mustrarepentru detractorii lui. Din caracterizarea, pe care ne-ai faeut.,.o,toata lumea va inte1ege pe savantul solitar dela Ia~i,precum ~irostul muncii Iui in evolutia culturala a Tarii. Philippide a fostun barbat de ~tiinta de 0 probitate exceptionala. Din nefericire,la el metoda de lueru, prin exces de rigorism, ajunsese neumana.Era un aseet al adevarului.,Discursul de astazi ne da insa oeaziade a arunca 0 privire~i in bogatazestre inteleetuala, pe care 0' are' ace! care I-a pro":nuntat.,

E~ti profesor de Logica ~i de Istoria filosofiei contimporanela Facultatea de Litere. din Ia~i, ~i autorul maimultor serierifil6sofice, ,mult apreciate "de cetitori, fiindca cele mai muItedintre. aceste scrieri s'au tiparit ,in mai muIte editii. Cu acestedouacalitati avem tot dr~ptul sa, te socotirn Jilosof, ~i inca£il080£,de ,rasa:' Cu ,toate acestea, literatii te sarbatoresc ~i'tetevendica ,'Cape until de ai lor" inv9candacela~idrept. Ai

publicat ~i in ramura literaturii mai multe scrieri, tot a~a demult apreciate de cetitori. In filosofie, ai publicat remarcabilamonografie asupra Notiunilor, care a fost urmata la intervalescurte de: Cercetari filosofice, Probleme de logica, Introducerein metafizica, Studii istorico-jilosofice,Deasupra sbuciumului ~ide multe alte articole ~i conferinte; iar in literatura: Amintiriuniversitare, Simtiri rostite, Figuri disparute, Raite prin lara,Amintirile unui baiat de familie, Vazute ~i traite, ~. a.

N'am deloc intentiunea sa intru in proces cu literatii. Imieste teama, ea ~i d~ea voiu ca~tiga procesul contra lit~ratilor,se va ridica sa te revendice un nou competitor, fata de carema simt de mai inainte desarmat. Literatii cunosc ~i ei preabine pe acest competitor, fiindea el nu se prea ascunde de ei,~i nu se ascunde nici de publicul eel mare. Domnia- Ta insuti,iubite coleg, nu faci nimic ca sa-l ascunzi. Caci cum ai puteasa-l ascunzi? El este talentul de orator, cu care te-ai nascut,care W da triumfuri in viata politica, ~i care poate are tainicelegaturi cu destinul ce-ti este rezervat.

De aceea, ca om prevazator, nu insist in proces, ~i las lite-ratilor dreptul sa se bucure, in rand egal cu filosofii, la sarba-toarea ce ti se face astazi.

Iubite Coleg,

In diferite ocazii, ai indicat singur influentele, care au con-tribuit la formarea bogatei zestre intelectuale pe care 0 posezi.In Amintirile unui baiat de familie gasim portretul psihologic alparintilor, Ortansa ~i Dimitrie Petrovici, dela care au venitprimele treziri suflete~ti. Mama Ortansa, ruda de aproape cupoetul T. ~erbanescu, traise in pensionatele frantuze~ti ~i erao admiratoare a lui Victor Hugo. Dela dansa s'a mo~tenit desigur atractia catre 0 exprimare frumoasa verbala pe care 0

constatam in toate scrierile d-tale, chiar dela cele mai tinere~ti.Dimitrie Petrovici, tatal, intrupa 0 fire opusa, dar care dadeao minunata completare la zestrea fiului. El era tipul magistra-tului de profesie, chibzuit la yorba, punctual la datorie. Delael vin calitatile de profesor, de mai tarziu •.In Amintiri univer-sitare gasim portretele profesorilor dela Facultatea de filosofie

§i litere din Bucure~ti, unde ai studiat intre anii 1899-19°3.Aci ai cunoscut marea personalitate a lui Titu Maiorescu,care a fost hotiiritoare pentru restul earierii d-tale. In 19°6,luna Noemvrie, deschizi cursu I de Logica ~i Istoria filosofieieontimporane, la Facultatea de Litere din Ia~i, mai intai inealitate de conferentiar, dar eurand In urma, in calitate de pro-fesor titular. Cursul era 0 creatiune noua, ~i a eonstituit, in1912, deodata eu numirea d-tale ca profesor titular, 0 catedrasimilara eu aceea ocupata de Titu Maiorescu la Bucure~ti. InIa~i ai avut 0 activitate, ajunsa acum la douazeci de ani, ineu-nunata de cele mai mari suceese. Leetiile d-tale sunt audiatede tot ee are Ia~ul mai de elita. Ai ridi~at problemele filosoficela rangul unor probleme de imperioasa actualitate culturala.In anii 1926-1927, In calitate de Ministru al Instructiei Pu-blice, filosofia era chiar pe punetul de a deveni, prin proiectulde lege al invatamantului secundar, intoemit de d-ta, un obiectde studiu central, menit sa faca legatura intre celelalte obiectede studiu ale ~coalei secundare. In tot timpul profesoratuluin'ai pregetat apoi de a-ti oferi contributia, ~i inca 0 contributiebogata, literaturii ~i culturii in genere. Ai dus 0 lupta vieto-rioasa pe mai multe fronturi. Alegerea d-tale ca membru alAcademiei Romane in sesiunea generala din anul trecut, a fostconsacrarea unor merite unanim recunoscute.

$i cu toate acestea, iubite eoleg, dupa 0 activitate atat demeritoasa ~i atat de rodnica, sunt departe de a incheia dispunsulmeu reeomandmdu-ti odihna, a~a cum ar trebui sa se reco-mande fiecarui om care si-a facut datoria. Elita intelectualaa Tarii noastre, tocmai fiindca te-ai dovedit ca ai talent ~icompetenta, are nevoie de d-ta de astazi inainte, mai mult decatpana acum. Caci de astazi Incepe pentru ea 0 perioada deadanci framantari suflete~ti, din care va trebui sa iasa rezolvataproblema culturii romane. Aceea ce Societatea Junimea delaIa~i, prin ~eful ei spiritual, Titu Maiorescu, a pus in discutie,a fost numai una din laturile acestei probleme, ~i nu cea maiesentiala. Junimea a pus in discutie valoarea imprumuturiloreulturale, intru cat acestea fiind lipsite de fond, erau simpledecoruri in~elatoare, lasand sa se inteleaga, ca aceste impru-muturi, daca ar fi fost in deajuns de pregatite prin educatie,

ar'fi, fost· folositoare~:Problema eulturii noastte este eu muIt~ai cuprinzatoare.1 Foridul, pe care Soeietatea Junimea.: eereasa-Larmonizam formei, este pe un plan mai adane deca:tforma.Elnu 'se lasa sa fie transformat prin edueatie.EI este propritifi~ca'rui popor;' fiindea se leaga de destinul aeestuia. DupaSocietatea Junimea; imprumuturile culturale facute de 11.OiApusuluij erau pripite: Dupa dansa, ar fi trebuit sa a~teptailipana ee sufletul; populatiei noastre ajungea sa aiba fondul po~trivit. In lumina zilei noastre problema se pune altfel. Pripit~sau nu, daca imprumuturile se fae intre popoare ell aeeea~istruetura sufleteasca, ele prind ~i sunt folositoare; daca impru-muturile se fac tnsa intre popoare diferite ea structura sufle.:teasca, e1e raman in veci sterpe ~i deci nefolositoare. Junimease pr~ocupa de varsta cuhurii ~i in consecinta condamna imita-tiile pe care Ie ~ae unele popoare tinere dupa altele batrane,pe eandnoi aeei de astazi ne preoeupam de insa~i fiinta cuI":'turii. :Pentru Junimea, cultura este una si aeeeasi, avand numaidiferite varste, pe rand pentru noi cuitura 9Irienirii prezintaanumite tipmi, intre care pot exista raporturi, dar nu ~i asi-milari.

Nimeni altul, ca d-ta, iubite eoleg, nu este mai in masurasa cohtribue cu folos la rezolvarea problemei care se deschideinaintea noastra.. In studiile ~i conferintele d-tale, ai venit panaaproape de aceasta rezolvare, ti-ai rezervat insa formulareadefinitiva·. In lucrarile ce ai publicat 0 mare parte din mate-rialul problemei este pregatit gata. Ramane de facut eonstruetiasintetica a acestui material. Timpul te Va eonstrange foartecur-and ~i la aceasta,

Domnule Pre~edinte,;Doamnelor # Domnilor,Domnilor Colegi;

.Laorice popor eulturanu ineepe deodata eu primele produsespirituale. ·Caci daca ar fi sa inceapacu primele produse spi-rituale, atunci n'arexista popbr fara cultura. Toate popoare1e,fie:Coatde inapoiate,.au -crediIite religioase;obiceiuri~i 0 tehnica

de munca' rudimeIitara;; in 'care patrunde: spiritul, prin ~rm:aretoate' ar avea culturil. Cultuni; i~ inteleslll adevarat,incepedinmomentul ce mtre produsele spirituale ale unui poporse stabileste 0 unitate de crestere' si de continuitate. Aceastase intampla la cateva 'popoa're numai. Unitatea de cre~tere~ide continuitate, care da fiinta culturii adevarate, se stabile~tein doua moduri, dupa' care .~i avem d6ua tipuri de' cultura:tipul culturii rationaliste~i tipul culturiiautohtone individualiste.Modul in care unitatea se, stabile~te in tipul culturii ratio.;.naliste, un tip de altmintreli rar, este acela pe care 11mijloce~tefactorul ratiunii. Acest factor tinde sa emancipeze pe produca':'torulspiritual de cortditiile pamante~ti ~isa-l ridice la imperso-.nalitate. In tipul culturii rationaliste produqia spirituala cre~tesi se continua, confonriandu-se unor anumite norme sustinutepe autoritatea ratilmii. Ratiunea este aci factorul hotarit~r. Eaface din producatorul spiritual 0 fiinta in ve~nica goana dupaa:ceea ce este mai conform adevarului ~i ordinei logice in ge-nere. In tipul culturii autohtone individualiste, tipul eel mairaspandit, - modul in care se stabile~te unitatea de cre~tere~i de continuitate este cu totuldiferit. In acest tip de cultudipredomina instinctul de conservare al individualitatii poporului.Produsele spirituale urniaresc aci, nu sa se conformeze adeva.:.rului, sau ordinei logice, ci vocatiunii poporului; adica insu-~irilor suflete~ti ~i conditiilor pamante~ti ale acestuia. Inamandoua tipurile de cultura, unitatea indepline~te aceea~ifunctiune. Ea asigura cresterea si continuitatea productiei spiri':'tual~ a poporului. Insa' prin ~ijloace deosebite. In' culturarationalista unitatea se spiijina pe ordinea intrevazuta de ra-tiune, pe cand, in cultura autohtona individualista, unitatea sesprijina pe afinitatea de sange ~i de traditie dintre membriipoporului ~i pe legatura acestuia cu pamantul pe care 11 10-cueste.

Aceste doua tipuri nu se gasesc lliciodata pure, ci totdeaunaimpreunate, avand dnd unul cand altul precumpanirea. Tipulrationalist este rar, rar chiarsub forina tipului care are numaiprecumpanirea. Tipul cel mai dispandit este acel autohtonindividualist.Aceasta'a~i Hicut pe' multi etnografi sa defi-neasca cultura in gen~re prin caracterele: culturii autohtone

individualiste. Tipul culturii rationaliste totu~i, de~i rar, ajucat un rol foarte mare in istoria omenirii. Prima lui ilustrare,~ipana acum cea mai stralucita ilustrare, 0 gasim in antichitate,la poporul elin. Idealul suprem al elinului, de odinioara, erainteleptul, adica omul care i~i regula vieata dupa ratiune. Toataproductia spirituala e1inaera dirijata dupa norme1e unei armoniirationale, armonii care imbrati~a cerul ~i pamantul. In sufletulelinului domina masura. Arta si stiinta lui erau expresiuneacredintei in masura si in armo~ie: '

Ace~sta cultura rationalista a elinilor s'a lntins asupra impe-riului roman, ~i apoi dupa distrugerea acestuia asupra tuturorpopoarelor europene. Influenta ei a fost insa variata dela poporla popor. Mai adanca, decat asupra oridiruia altul, pare sa fifost asupra poporului francez. Dar ~i celelalte popoare europeneau primit-o in deajuns. Ea s'a manifestat mai ales in epocarena~terii, care a dat, deodata cu reinvierea interesului pentruantichitate, un impuls hotaritor desvoltarii ~tiintei moderne, 0baza inca ~i mai temeinica pentru tipul culturii rationaliste.

In opozitie cu tipul rationalist, care este raspandit la popoa-re1e europene, cu deosebire la ce1e occidentale, avem tipulautohton individualist care predomina in Orient, incepand cupoporul rus. In tipul acesta, rationalismul este inlocuit cumessianismul, adica cu credinta in unicitatea de destin a po-porului. Messianismul, intr'o oarecare. masura exista ~i lapopoare1e din Occidentul european. Bunaoara, ~e1se afirmafoarte mult, in timpul din urma, la Germani. Messianismuloccidental insa nu influenteaza desvoltarea culturii. Messia-nismul oriental, in schimb,' influenteaza ~i da unitate culturii.Poporul rus n'are con~tiinta culturii lui decat sub forma me-nirii pe care e1 0 are de realizat pe lume. Tot a~a ~i ce1elaltepopoare orientale care s'au ridicat la constiinta unitatii lorculturale. Culturile de tip rationalist se susiin re credi~ta inputerea eterna ~i invincibila a ratiunii, iar culturile de tipautohton individualist pe credinta in unicitatea destinului lor.

Aceasta este problema culturii, pe latura ei teoretica, pe caretoata lumea este de acord.

Exista si 0 a doua lature. Aci nu toata lumea este de acord,fiind yorba de vieata practica.

In cultura realizata, adica In vieata culturala pe care 0 traie~tede fapt un popor, ce1e doua tipuri sunt ve~nic In lupHi. Tipulde cultura rationalista nu poate ajunge la dominare dedtdesorganizand cultura de tip autohton. Jar aceasta din urma,pentru a se mentine, trebue sa discrediteze rationalismuI. 0lupta surda se da in evolutia fiecarui popor intre rationalism§i autohtonism. Tipul rationalist are de partea sa prestigiulratiunii, care in urma progreselor ~tiintei aplicate, este din cein ce mai impunator. Tipul autohton are de partea sa tenaci-tatea instinctului de conservare al poporului. Victoria unui tipasupra altuia nu este tocmai ul]oara, ea se obtine dupa framan-tari adanci. Popoare1e, care prin pozitia lor geografica, sau prinpredispozitiile lor suflete~ti sunt aduse ca sa serveasca dreptteren pentru 0 asemenea lupta, tree prin mari crize suf1ete~ti,tragice deseori. De1a 0 generatie la alta, eIiteIe lor intelectualese intreaba: incotro mergem? 0 generatie este entusiasmatade cultura rationalista a Apusului, pe care 0 imiteaza in modservil, pe cand alta generatie revine la vechea cultura autohtona,careia Ii gase~te virtuti miraculoase. 0 generatie cere sa mergemcu Apusul, pe cand alta generatie cere sa mergem dupa destinulnostru propriu.

Mi se pare ca fara sa vreau am revenit la problema culturiinoastre, pentru rezolvarea careia a~teptam contributia coleguluinostru Ion Petrovici.

Nu ma indoiesc ca eI ne-o va da.Termenii problemei suntpu~i chiar de el in multe din scrierile

pe care Ie-am citat mai inainte. In urmatoarele cuvinte maiales cu care incepe studiul sau, intitulat: Filosofia na#onalis-mului. (< Orice fenoI1J.ende pe lume, scrie Ion Petrovici, se poatelegitima din doua puncte de vedere: din natura imprejurarilor~i din firea lucrurilor. Indiul fe1 de legitimare, indestulatorpentru 0 c1ipa, sau chiar pentru 0 epoca indelunga, nu poateinsa sa statorniceasca un drept etern de existenta. Numai eelde al doilea chip de intemeiere, ace! din firea lucruriIor, poatesingur sa sfinteasca dreptul unui fenomen, nu pentru azi, nupentru maine, ci pentru totdeauna ».

Problema celor doua tipuri de cultura este pus a pe toatalatura ei teoretica in aceste cuvinte.

,.' ,Tipul rational i~i legitimeazadieptul ..la 0 eterna :existenta'pe faptul, di esteJn ,firea lucrurilor,; el ,Hind statornitit, nudepe azi, pe maine,ci pentru totdeauna. , ' ' ,, Tipul' autohton se legitimeaza d6ar de natura imprejurarilor !.' $i cu toate acestea, ce ar fi.sa insemneze mite ocultura peIitrueternitate? 0 cultura care iese diIi: firea eterna, a lucrufilor~este ea potrivitapopoarelor, -.- aces~or efemere grupari etnice;destinate sa traiasca perioade lungi, in adevar ;dar perioade caretotusi au un sfarsit? Eternitatea este eaoare de esenta culturii?,Cu ~ceste doua tntrebari venim la a doua latina a.'ptoblemei~Cine ar putea raspunde afirmativ? .

A se conforma cu firea eterna a Iucrurilor, a fost de candlumea suprema ambitie a omului. Dar ~i suprema. lui vanitate.Conformarea aceasta nu a poate realiza, in orice caz, culturaomeneasca, care este un produs al timpului. Pentru prm;hiseletimpului imprejurarile sunt hot.aritoare. .

,De aceea culturile autohtone individualiste nu vor putea finiciodata inlocuite in mod radical de cultura rationalista. Aceste, .

doua tipuri de cultura vor trebui sa vietuiasca laolalta in coni..;promisuri mai mult sau mai putin durabile.

Un asemenea compromis esteinsa~i cultura nationala romana.

Domnule Pre~edinte,Doamnelor ~i Dorimilor,Domnilor Colegi, .

Priri intrarea in Academie a Iui Ion Petrovici, se accentuiazain sanul sectiei Iitenire 0 schinibare care a inceput de' vreod.t1va ani. Aceasta sectie avea, prin vechiul Statutal AcademieiRomane, sarcina de a se ocupa cu diversele ch~stiuni literare $i:filologice, facand in acest scop publicatiuni critice· ~i lexica..;grafice, in primul rand publicand un .dictionar allimbei romane,care sa serveasca drept indreptar scriitorilor pentru mai tarziu.Prin alegerea noilor sai menibri, ac€asta, sectie. ~i-a exprimatintentiunea de a-~i largi planul de activitate. Din 0 sectie Pul;literara-filologica,ea intentioneazastdevina 0 sectie cultunila,in care alaturi cu preocuparile pentru literatura~i filologie;

care raman, bine inteles ~i de aci inainte, pe prima linie, samearga une1e noi pentru arta ~i filosofie. In noul StatuI alAcademiei schimbarea inceputa a ~i fost legalizata. Sectialiterara are, de aci inainte, in grija sa cultivarea ~i punerea invaloare a creatiunilor filosofice, deopotriva cu a ce10r literare,artistice ~i filologice.

Socotesc ca aceasta largire de plan este fericita, ~i ma bucurca pot sa 0 justific, fara a mai recurge la alte argumente, prinprimirea in mijlocul nostru a unui coleg de valoarea profeso-rului de filosofie. Ion Petrovici.

Iubite Coleg, cum vezi, e~ti bine venit.

33. DUILIU ZAMFIRESCU, Poporanismul in literatura, - Raspuns de TITU MA-IORESCU. - 16 (29) Mai 1909.

34. Dr. AUGUSTIN BUNEA, Stapllnii Tlirii Oltului. - (Postum, flira raspuns).35. N. IORGA, Doua conceptii istorice, - Rlispuns de A. D. XENOPOL. - 17 (30)

Mai 19II.36. MIHAIL C. SUTZU, Despre numismatica romana, - Raspuns de DIMITRIE

A. STURDZA. - 25 Mai (7 runic) 19II.37. T. V. l;lTEFANELLI, Istoricul luptei pentru drept in tinutul Cdmpulungului

Moldovenesc, - Rlispuns de D. ONCIUL. - 21 Mai (3 lunie) 1911.38. GR. ANTIPA, Cercetliri hidrobiologice in RomAnia ~i importanta lor ~tiintifica

~i economica, - Rlispuns de L. MRAZEC. - 25 Mai (7 lunie) 1912.39. GENERAL GR. CRAINICIANU, Despre istoria armatei romdne, - Rlispuns de

ST. C. HEPITES. - 29 Mai (II lunie) 1912.40. B. DELAVRANCEA, Din estetica poeziei populare, - Raspuns ·de "I. C. NE-

GRUZZI. - 22 Mai (4 runic) 1913.41. Dr. I. SIMIONESCU, Evolutia culturii ~tiintifice in Romania, - Raspuns de Dr.

L. MRAZEC. - 24 Mai (6 lunie) 1913.42. G. TITEICA, Din vieata ~i activitatea lui Spiru Haret, - Rlispuns de ST. C.

HEPITES. - 16 (29) Mai 1914.43. VASILE PARVAN, In memorjam Constantini Erbiceanu, - Rlispuns de N.

IORGA. - 28 Mai (10 runic) ('914.44. I. NISTOR, Un capitol din vieata culturalll a Romllnilor din Bucovina, 1774-1857,-

Rlispuns de N. IORGA. - 21 Mai (3 lunie) 1916.45. OVID DENSUSIANU, Barbu Delavrancea, - Raspuns de lOAN BIANU.-

31 Mai 1919.46. ION INCULET, Spatiul ~i timpul in noua lumina ~tiintifica, - Rlispuns de P.

PONI. - 26 Mai 1919.47. S. MEHEDINTI, Caracterizarea etnograficli a unui popor prin munca ~i uneltele

sale, - Raspuns de lOAN BIANU. - 6 lunie 1920.48. I. LUPAl;l, Nicolae Popea ~i loan M. MoldoVlinu, - Raspuns de N. IORGA. -

8 lunie 1920.49. SEXTIL PU$CARIU, Locul Iimbii romane intre limbile romanice, - Rlispuns

de lOAN BlANU. - II lunie 1920.50. $TEFAN CIOBANU, Contributiuni privitoare la origina ~i moartea Mitropoli-

tului Moldovei Dosofteiu, - Rlispuns de IOANBIANU. - 28 Mai 1919.51. G. BOGDAN-DUICA, Titu Liviu Maiorescu, - Riispuns de SEXTIL PU$CA-

RIU. - 25 Mai 1921.52. GH. BENGESCU, Despre aetivitatea literara a unor membri ai familiei Golescu

in cursul secolului al XIX-lea, - Rlispuns de N. IORGA (Po8tum).53. A. RADULESCU, Cultura juridicli romllneasdi in ultimul seeol, - Raspuns de

I. C. NEGRUZZI. - 3 lunie 1922. .54. O. GOGA, Co~buc, - Rlispuns de G. BOGDAN-DUICA. - 30 Mai 1923.55. ALEX. LAPEDATU, Istoriografia romanli ardeleanll, - Rlispuns de I. BIANU. -

2 lunie 1923.56. MIHAIL SADOVEANU, Poezia popularli,-. Rlispuns de G. BOGDAN-DUICA..-

9 lunie 1923·57. DIMITRIE GUSTI, Fiinta ~i menirea Academiilor,- Raspuns de V. PARVAN.-

10 runic 1923.58. C. RADULESCU-MOTRU, Andrei Bdrseanu ~i nationalismul, - Raspuns de

D. GUSTI. - 9 lunie 1924.59. PR. N. J;>OPESCU,Dimitrie Onciul, - Raspuns de N. IORGA. - 3 lunie 1925.60. GH: BAL$, Inceputurile arhitecturii biserice~ti din Moldova, - Raspuns de

ALEX. LAPEDATU. - 9 lunie 1925.61. EMIL RACOVITA, Speologia, - Raspuns de Dr. GR. ANTIPA. - 13 runic

1926.62. S. DRAGOMIR, Un precursor al unitiitii nationale: Profesorul Constantin Ro·

manul Vivu, - Raspuns de Dr. I. LUPA$. - 1929.63. P. BOGDAN, .Opera lui Anghel Saligny, invatllmdntuI tecnic in Romania,-

Rlispuns de N. VASILESCU·KARPEN. - 28 Mai 1931.64. GEORGE ENESCU, Despre lacob Negruzzi ~i despre intrarea muzicei la Aca-

demia Romana, - Raspuns de G. TITEICA. - 22 Mai 1933.65. G-RAL RADU ROSETTI, Ganduri despre vitejie in trecutul romanesc,-

Raspuns de AL. LAPEDATU. -27 Mai 1935.66. lOAN PETROVICI, Alexandru Philippide,- Raspuns de C" RADULESCU-

MOTRU. -28 Mai 1935.

DISCURSURILE DE RECEPTIE ALE MEMBRILORACADEMIEI ROMANE

I. A. PAPIU·ILARIAN, Viata, operele ~i ideile lui Gheorghe $incai,- Raspuns deG. BARITIU. - 14 Septemvrie 1869.

2. G. SION, Alexandru Donici, viata Iiioperele sale,-Raspuns de V. A. URECHIA.-6 Septemvrie 1870.

3. P. POENARU, Gheorghe Lazlir ~i ~coala romana - Raspuns de G. SION. -8 Septemvrie 1871.

4. Dr. AN. FATU, Despre Incerclirile facute pentru desvoltarea litiintelor naturalein RomAnia, - Raspuns de V. A. URECHIA. - 27 August 1872.

S. EM.BACALOGLO, Despre Calendar,-Raspuns de ION GHICA.-20 Martie 1880.6. ION GHICA, loan Climpineanu,- Raspuns de B. P. HA$DEU.- 28 Martie 1880.7. Dr. P. VASICI, Despre vegetariani,- Raspuns deDr. I. FELIX.- 28 Martie 1880.8. Dr. I. FELIX, Mi~carea populatiunii Romaniei,-Raspuns de P. S. AURELIAN.-

4 Aprilie 1880.9. N; TECLU, Relatiunile intre Chimia organica ~i anorganica, - Raspuns de V.

BABE$. - 9 AErilie 1880. .10. Dr. D. BRANDZA, Vegetatiunea Romamei ~i exploratorii ei, - Raspuns de GR.

!;)TEFANESCU. - II Aprilie 1880. .II. S. FL. MARIAN, Cromatica poporului romlin, - Raspuns de B. P. HA!;)DEU. -

12 Martie 1882.12. AT. M. MARIENESCU, Viata Iii operele lui Petru Maior, - Raspuns de V. A.

URECHIA. - 5 Aprilie 1883.13. FL. PORCIUS, Flora din fostul district romanesc al Nasaudului in Transilvania, -

Rlispuns de P. S. AURELIAN. - 19 Martie 1885.14. GR. COBALCESCU, Despre originea Iii modul de zacere al'petroleului in general

§i particular in Carpati, - Raspuns de Dr. D. BRANDZA. - 20 Martie 1887.IS. 109. VULCAN, Dimitrie Cichindeal, date noua despre viata ~i activitatea lui, -

Raspuns de V. A. URECHIA. - 29 Martie 1892.16. I. KALINDERU, Episcopul Melchisedec, - Raspuns de D. A. STURDZA.-

18 Martie 1894.17. D. C. OLLANESCU, Vasile Alecsandri, - Raspuns de I. C. NEGRUZZI.-

25 Martie 1894.18. A. NAUM, Cuvllnt de primire, -'- Raspuns de T. MAIORESCU. - 2 Aprilie 1894.19. A. D. XENOPOL, Mihail Kogiilniceanu, - Raspuns de D. A. STURDZA. - 17

Martie 1895. .20. Dr. V. BABE$, Despre transmiterea proprietatilor imunizante prin slingele ani-

malelor imunizate, - Raspuns de N. KRETZULESCU. - 24 Martie 1895.21. EPISCOPUL N. POPEA, Arhiepiscopul ~iMitropolitul Andreiu Baron de $aguna, -

Raspuns de D. A. STURDZA. - 13 Martie 1900.22. C. ERBICEANU, Viata Iii activitatea literara a Protosinghelului Naum Rlimni-

ceanu, - Raspuns de D. A. STURDZA. - 17 Martie 1900.23. lOAN PU$CARIU, Ugrinus - 1291,- Raspuns de B. PETRICEICU.HA$DEU.-

9 (22) Martie 1901.24. Dr. CONSTANTIN I. ISTRATI, Activitatea ~tiintifica a lui Ion Ghica,- Raspuns

de DIMITRIE A. STURDZA. - 5 (18) Aprilie 1902.25. $TEFAN C. HEPITES, Mijloacele de investigatiune ale Meteorologiei, - Ras-

puns de Dr. I. FELIX. -'- 30 Martie 190·3.26. lOAN BIANU, Despre introducerea limbii romane~ti in biserica Romanilor, -

Rlispuns de DIMITRIE A. STURDZA. - 21 Martie (3 Aprilie) 1904.27. lOAN BOGDAN, Istoriografia romllna Iii problemele ei actuale, - Rlispuns de

. DIMITRIE A. STURDZA. - 8 Aprilie 1905.28. Dr. G. MARINESCU, Progresele ~i.tendintele medicinei moderne, - Raspuns de

PROF. Dr. V. BABE$. - 10 Martie 1906.29. DIMITRIE ONCIUL, Epocele istoriei rom line Iii impartirea ei, - Rlispuns de

DIMITRIE A. STURDZA. - 22 Martie 1906.30. L. MRAZEC, Despre formarea zaClimintelor de petrol din Romania, - Raspuns

de ANGHEL SALIGNY. - 23 Martie 1907.31. Dr. DIM. GRECESCU, 0 schitare din istoriaBotanicei: inceputul, mersul ~i

progresele sale in general ~i la noi in part •. - Raspuns de Dr. C. I. ISTRATI. -24 Martie 1908.

32. NICOLAE GANE, - Bogdan Petriceicu-l111~~U - Raspuns de IACOB C. NE-GRUZZI. - 13 Maiu (26 lunie) 1909..

~'"