233045667 licenta-2014-bfkt

Download 233045667 licenta-2014-bfkt

Post on 24-Jul-2015

509 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<ul><li><p>1 </p><p>Subiecte licenta, sesiunea 2014 </p><p>Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare </p><p>1 </p><p>Cubitusul este situat </p><p>a. n partea extern a antebraului b. n partea intern a antebraului c. la nivelul braului d. la nivelul minii </p><p>Trohleea humeral se afl la nivelul </p><p>a. extremitii superioare b. extremitii inferioare c. capului humeral </p><p>d. trohiterului </p><p>Capul humeral este </p><p>a. articular </p><p>b. rugos </p><p>c. nearticular </p><p>d. locul de inserie a muchiului biceps brahial </p><p>Apofiza coronoid aparine a. humerusului </p><p>b. radiusului </p><p>c. cubitusului </p><p>d. tibiei </p><p>Oasele tarsiene sunt n numr de a. 7 </p><p>b. 8 </p><p>c. 5 </p><p>d. 10 </p><p>Calcaneul este un os al </p><p>a. cotului b. carpului c. metacarpului d. piciorului </p><p>Peroneul aparine a. scheletului coapsei b. scheletului gambei c. micului bazin d. regiunii antero/laterale a abdomenului </p><p>Acromionul este o apofiz ce aparine: a. sternului b. scapulei c. cubitusului d. claviculei </p><p>Spina omoplatului se afl pe: </p><p>a. faa anterioar a osului b. faa posterioara a scapulei </p></li><li><p>2 </p><p>c. la nivelul unghiului extern d. la nivelul marginii spinale </p><p>Olecranul se afl la nivelul: </p><p>a. extremitii superioare a cubitusului b. extremitii superioare a radiusului c. cotului d. feei anterioare a antebraului </p><p>Creasta tibiei : </p><p>a. este supranumit creasta solearului b. este marginea anterioar a tibiei c. este marginea cea mai rotunjit d. se termin cu o proeminen numit astragal </p><p>Halucele este denumirea degetului: </p><p>a. mic al minii </p><p>b. mare de la picior </p><p>c. arttor </p><p>e. mare al minii </p><p>Unghiul extern al omoplatului prezint: a. olecran b. apofiz coronoid c. cavitate glenoid d. spina omoplatului </p><p>Prin anul de torsiune al humerusului trec: a. venele humerale profunde i superficiale b. nervul radial c. artera radial d. artera axilar </p><p>Extremitatea superioar a cubitusului prezint: a. apofiz coracoid b. apofiz stiloid c. epicondil extern d. olecran </p><p>Creasta iliac este : a. o proeminen ce desparte osul iliac de ischion b. locul de inserie a muchiului mare adductor c. marginea superioar a coxalului d. marginea anterioar a coxalului </p><p>Fosa acetabular se afl la nivelul: a. extremittii superioare a tibiei b. cavitii cotiloide c. extremitii inferioare a femurului d. fosei iliaca interne </p><p>Spina tibiei se afl : a. pe faa superioar a extremitii superioare b. pe marginea anterioar a tibiei c. la nivelul maleolei tibiale d. pe faa extern a extremitii inferioare </p></li><li><p>3 </p><p>Astragalul este : </p><p>a. prima vertebr cervical b. os al carpului c. os al pumnului d. os tarsian </p><p>Mijloacele de unire a articulaiei scapulo/humerale sunt, cu excepia. a. capsula b. ligamentele c. discurile articulare d. muchii peri articulari </p><p>Articulaia genunchiului are urmtoarele ligamente cu excepia : a. lateral intern b. falciform c. rotulian d. ncruciate </p><p>Abducia este micarea prin care un membru a. se apropie de linia median a corpului b. se rotete n jurul axului proriu c. se ndeprteaz de axul corpului d. se rotete n jurul corpului </p><p>Flexia n articulaia oldului este micarea prin care faa anterioar a coapsei a. se apropie de peretele anterior al abdomenului b. se roteaz extern c. se roteaz intern d. se ndeprteaz de axul median al corpului </p><p>Adducia braului reprezint a. proiecia nainte a braului b. apropierea braului de torace c. ndeprtarea bratului de torace d. extensia braului </p><p>Sinoviala este </p><p>a. un ligament b. o foi neted i lucioas ce secret un lichid vscos c. menisc intraarticular d. un burelet cartilaginos </p><p>La nivelul articulaie scapulo/humerale nu exist a. capsul articular b. ligamente c. sinovial d. menisc intraarticular </p><p>Articulaia coxo femural este a. o articulaie plan b. biaxial c. triaxial d. uniaxial </p><p>Capul femural reprezinta </p><p>a. extremitatea cea mai voluminoas a osului </p></li><li><p>4 </p><p>b. poriunea articular a osului c. poriunea extraarticular d. extremitatea rotunjit care se articuleaz cu tibia </p><p>Lobul frontal nu are raport cu </p><p>a. anul central b. anul sylvian c. lobul parietal d. lobul occipital </p><p>Colonul sigmoid este </p><p>a. portiunea initiala a colonului b. portiunea terminala a colonului </p><p>c. format din colon iliac si ansa iliaca </p><p>d. portiunea in forma de S a colonului transvers </p><p>2 </p><p>Forma solvit a oxigenului din snge depinde de: a) presiunea parial a oxigenului din sngele arterial b) cantitatea de hemoglobin c) presiunea parial a CO2 d) nici un rspuns nu este corect </p><p>Indicele cardiac reprezint: a) debitul cardiac/ m2 de suprafa corporal b) debitul cardiac/ volumul sanguin </p><p>c) diferena dintre debitele sistolic atrial i cel ventricular d) nici un rspuns nu este corect </p><p>Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu: </p><p>a) capacitatea de oxigenare </p><p>b) debitul de oxigen al sngelui </p><p>c) debitul venos de oxigen </p><p>d) puterea de oxigenare </p><p>Transportul gazelor de ctre snge aparine funciei: a) respiratorii </p><p>b) circulatorii </p><p>c) digestive </p><p>d) excretorii </p><p>Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru: </p><p>a) oxidul de carbon fa de carbon b) oxigen fa oxidul de carbon c) bioxidul de carbon </p><p>d) bioxidul de carbon fa de oxigen </p><p>Valoarea debitului sistolic este: </p><p>a) 120-140 ml; </p><p>b) 5-6 l/min.; </p><p>c) 3-3,5 l/min.; </p><p>d) 65 ml; </p><p>Diferena arteriovenoasa depinde de: a) debitul cardiac </p></li><li><p>5 </p><p>b) metabolism </p><p>c) debitul cardiac i metabolism d) cantitatea de mioglobin </p><p>Debitul cardiac crete: a) n timpul somnului </p><p> b) n timpul sarcinii, n special n ultimul trimestru </p><p> c) la persoanele cu vagotonie </p><p> d) nici un rspuns nu este corect </p><p>Valorile presiunii pariale a oxigenului n sngele arterial: a) cresc odat cu vrsta b) sunt mai mari la brbai dect la femei c) sunt strict dependente de ventilaie d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului n sngele alveolar </p><p>Echilibrul este stabil atunci cnd: </p><p>a) centrul de greutate i punctul de sprijin coincid b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin d) nici un rspuns nu este corect </p><p>Unghiul de stabilitate: </p><p>a) este cu att mai mare cu ct centrul de greutate este situat mai sus </p><p>b) are o valoare indicativ absolut c) este format de proiecia centrului de greutate cu dreapta care l unete cu marginea bazei de susinere d) prezint fenomenul de recrutare </p><p>Un organism echilibrat convenabil n poziie vertical prezint o activitate muscular : a) sczut doar la nivelul coapselor b) cresut doar la nivelul trunchiului c) crescut la nivelul trunchiului i coapselor d) scazut la nivelul trunchiului i a coapselor </p><p>Prghiile de gradul I sunt cunoscute ca: </p><p>a) prghii de for b) prghii de vitez c) prghii de echilibru d) prghii de susinere </p><p>De cine este reprezentat fora activ care menine echilibrul? a) centrul de greutate b) fora muscular c) puterea muscular d) centrul de echilibru </p><p>Glisarea i hiperextensia sunt micri: a) fiziologice rar intalnite </p><p>b) efectuate jurul axei sagitale ntr-un plan frontal </p><p>c) similare cu abducia i respectiv adducia d) care depesc limitele fiziologice </p><p>3 </p><p>In timpul contractiei izotonice: </p><p>A.nu se modifica dimensiunile muschiului </p></li><li><p>6 </p><p>B. se produce lucru mecanic </p><p>C.nu se produce lucru mecanic </p><p>D.se modifica doar tensiunea din muschi </p><p>In efortul fizic,oboseala apare mai intii la nivelul : </p><p>A. nervului B. muschiului C. placii motorii D. fusului neuro-muscular </p><p>Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic : </p><p>A.este mai mic decit al unui sedentar </p><p>B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar </p><p>C.are tonus simpatic ridicat </p><p>D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati </p><p>Aparatul respirator reactioneaza la efort prin : </p><p>A.bradipnee </p><p>B.tahipnee </p><p>C.apnee </p><p>D.nu se modifica frecventa respiratorie </p><p>In efortul obisnuit: </p><p>A.glucoza este material energetic de electie </p><p>B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen </p><p>C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular </p><p>D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie </p><p>Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala musculara </p><p>A.readuce ca dominant tonusul simpatic </p><p>B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic </p><p>C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator </p><p>D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal </p><p>Muschiul are inervatie: </p><p>A.doar somatica </p><p>B..senzitiva si motorie. </p><p>C. .doar senzitiva </p><p>D.somatica si vegetativa </p><p>Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de : </p><p>A.magneziu </p><p>B.sodiu </p><p>C.calciu </p><p>D.potasiu </p><p>Contractia auxotonica este cea in care variaza : </p><p>A.lungimea fibrei musculare </p><p>B.tonusul </p><p>C.forta de contractie </p><p>D.lungimea si tensiunea muschiului </p><p>Micarea natural (deplasarea) este o succesiune de faze A izometrice </p><p>B. izotonice i auxotonice C.izometrice si izotonice </p><p>D.izometrice, izotonice si auxotonice </p></li><li><p>7 </p><p>Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este: </p><p>A.sistemul aerob </p><p>B.sistemul fosfagen </p><p>C.sistemul glicogen-acid lactic </p><p>D.sistemul anaerob </p><p>Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin adaptativ imediat: </p><p>A.scaderea numarului trombocitelor </p><p>B.scaderea numarului limfocitelor </p><p>C.cresterea numarului eritrocitelor </p><p>D.scaderea numarului eritrocitelor </p><p>Tonul infinit semnifica: </p><p>A.scaderea PA diastolice catre zero </p><p>B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg </p><p>C. scaderea PA sistolice catre zero </p><p>D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice </p><p>Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort considerata: </p><p>A.normala </p><p>B.adaptare nefavorabila </p><p>C.indicator al unui efort epuizant </p><p>D.patologica </p><p>4 </p><p>In genu varum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial: a. Este mai mare pentru condilul medial; b. Este mai mare pentru condilul lateral; c. Cele dou maxime au valori aproximativ egale; d. Este la nivelul spinului intercondilian; </p><p>Muschii flexori ai soldului sunt: </p><p>e. Drept femural; f. Biceps femural; g. Semitendinos; h. Nici un raspuns nu este corect. </p><p>Condilii femurali alunec pe platoul tibial: a. n flexie maxim; b. Numai n extensie; c. n primele 60o; d. Numai n primele 20o; </p><p>In genu valgum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial: a. Este mai mare pentru condilul medial; b. Este mai mare pentru condilul lateral; c. Eele dou maxime au valori aproximativ egale; d. Este la nivelul spinului intercondilian; </p><p>Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este: </p><p>a. Muschiul soleus; b. Muschiul drept femural; c. Muschiul abductor; d. Muschiul ischiogambier. </p></li><li><p>8 </p><p>Muchiul care are rol att n extensia oldului ct i n flexia genunchiului este: a. Bicepsul femural, poriunea scurt; b. Bicepsul femural, poriunea lung; c. Dreptul femural; d. Vastul lateral. </p><p>n timpul mersului, unghiul maxim de abducie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a. 50o; b. 20o; c. 70o; d. 5o; </p><p>Muschii extensori ai soldului sunt: </p><p>a. Drept femural; b. Biceps femural; c. Vastul medial; d. Soleus. </p><p>Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin; </p><p>a. Condilul lateral; b. Condilul medial; c. Spinul intercondilian; d. Patel; </p><p>n timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a. 50o; b. 20o; c. 70o; d. 5o; </p><p>Muschii extensori ai soldului sunt: </p><p>a. Drept femural; b. Biceps femural poriunea lung; c. Vast medial; d. Biceps femural poriunea scurt. </p><p>Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este: </p><p>a. Muschiul vast lateral; b. Muschiul tibial anterior; c. Muschiul drept femural; d. Muschiul semitendinos. </p><p>n sprijin unipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior; b. De opt ori greutatea corpului; c. De dou ori greutatea corpului; d. Nici un rspuns nu este corect; </p><p>Micarea complex dintre condilii femurali i platoul tibial este asigurat de: a. Ligamentele ncruciate; b. Spinul intercondilian; c. Ligamentele laterale; d. Ligamentul rotulian; </p><p>Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este: </p><p>a. Muschiul gluteus maximus; b. Muschiul tibial anterior; c. Muschiul drept femural; d. Muschiul piriform. </p></li><li><p>9 </p><p>5 </p><p>Diartrozele sunt articulaii: a) fibroase, unirea realizndu-se prin esut conjunctiv fibros b) cu cavitate articular, sinovie i capsul, cartilaj articular, cu posibiliti ample de micare n mai multe direcii c) cartilaginoase, permind o oarecare micare d) unite prin cartilaj hialin. </p><p>Celulele osului sunt: a) osteoblaste </p><p>b) reticulocite </p><p>c) osteoplaste </p><p>d) miocite </p><p>Proprioceptorii nu includ: </p><p>a) receptorii cutanai b) fusul muscular </p><p>c) receptorii articulari </p><p>d) organele de tendon </p><p>Identificai factorul extern n limitarea amplitudinii de micare, dup Gummerson: a) tipul articulaiei b) capacitatea muchiului de a se contracta i relaxa c) abilitatea individual de a performa micri (exerciii) d) elasticitatea muscular </p><p>Pentru refacerea mobilitii articulare prin interesarea esutului moale se utilizeaz: a) manipulrile b) stretching-ul </p><p>c) mobilizri d) exerciii cu rezisten </p><p>Testingul articular apreciaz: a) end-fell-ul </p><p>b) excitabilitatea neuro-muscular c) nivelul calcemiei </p><p>d) tonusul endocrin </p><p>Care din urmtoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate? a) nclzirea prealabil a esutului b) aplicarea unor tehnici de relaxare </p><p>c) poziionarea corect a pacientului d) Supranclzirea (overstretching) nu cauzeaz durere sau rupturi ale fibrei musculare </p><p>Care sunt afirmaiile incorecte referitor la efectele jocului articular: a) asigur micrile segmentelor n articulaiile periferice b) asigur o repartiie fiziologic a lichidului sinovial c) permite formarea de aderene n articulaie d) Menine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel articular </p><p>Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele incorecte: a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la nceputul excursiei de micare b) gradul 3: micri cu amplitudine mai larg, care nu ating extremele excursiei de micare c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii care foreaz rezistena tisular (stretching) </p><p>Evaluarea muscular obiectiv se realizeaz prin urmtoarele modaliti: a) examen clinico-funcional b) anamnez </p></li><li><p>10 </p><p>c) goniometrie </p><p>d) spirometrie </p><p>Creterea forei musculare nu depinde de: a) diametrul de seciune al muchiului b) numrul unitilor motorii n aciune c) frecvena impulsurilor nervoase d) tipul articulaiei </p><p>Contraindicaiile propriu-zise pentru exerciiile cu rezisten n refacerea forei musculare sunt: a) inflamaia i durerea intens articular sau/i muscular n timpul exerciiului b) respiraie anevoioas c) puls i tensiune arterial ridicat d) deficienele coloanei vertebrale </p><p>Exerciiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau n: a) o contracie de 6 sec/zi b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec. ntre ele - o edin/ zi c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de sec. ntre contracii d) o contracie de 12 sec/zi </p><p>Tehnica De Lo...</p></li></ul>