233045667 licenta-2014-bfkt

54
1 Subiecte licenta, sesiunea 2014 Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare 1 Cubitusul este situat a. în partea externã a antebraţului b. în partea internã a antebraţului c. la nivelul braţului d. la nivelul mãinii Trohleea humeralã se aflã la nivelul a. extremitãţii superioare b. extremitãţii inferioare c. capului humeral d. trohiterului Capul humeral este a. articular b. rugos c. nearticular d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial Apofiza coronoidã aparţine a. humerusului b. radiusului c. cubitusului d. tibiei Oasele tarsiene sunt în numãr de a. 7 b. 8 c. 5 d. 10 Calcaneul este un os al a. cotului b. carpului c. metacarpului d. piciorului Peroneul aparţine a. scheletului coapsei b. scheletului gambei c. micului bazin d. regiunii antero/laterale a abdomenului Acromionul este o apofizã ce aparţine: a. sternului b. scapulei c. cubitusului d. claviculei Spina omoplatului se aflã pe: a. faţa anterioarã a osului b. faţa posterioara a scapulei

Upload: red-bu

Post on 24-Jul-2015

589 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: 233045667 licenta-2014-bfkt

1

Subiecte licenta, sesiunea 2014

Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare

1

Cubitusul este situat

a. în partea externã a antebraţului

b. în partea internã a antebraţului

c. la nivelul braţului

d. la nivelul mãinii

Trohleea humeralã se aflã la nivelul

a. extremitãţii superioare

b. extremitãţii inferioare

c. capului humeral

d. trohiterului

Capul humeral este

a. articular

b. rugos

c. nearticular

d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial

Apofiza coronoidã aparţine

a. humerusului

b. radiusului

c. cubitusului

d. tibiei

Oasele tarsiene sunt în numãr de a. 7

b. 8

c. 5

d. 10

Calcaneul este un os al

a. cotului

b. carpului

c. metacarpului

d. piciorului

Peroneul aparţine

a. scheletului coapsei

b. scheletului gambei

c. micului bazin

d. regiunii antero/laterale a abdomenului

Acromionul este o apofizã ce aparţine:

a. sternului

b. scapulei

c. cubitusului

d. claviculei

Spina omoplatului se aflã pe:

a. faţa anterioarã a osului

b. faţa posterioara a scapulei

Page 2: 233045667 licenta-2014-bfkt

2

c. la nivelul unghiului extern

d. la nivelul marginii spinale

Olecranul se aflã la nivelul:

a. extremitãţii superioare a cubitusului

b. extremitãţii superioare a radiusului

c. cotului

d. feţei anterioare a antebraţului

Creasta tibiei :

a. este supranumitã creasta solearului

b. este marginea anterioarã a tibiei

c. este marginea cea mai rotunjitã

d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal

Halucele este denumirea degetului:

a. mic al mîinii

b. mare de la picior

c. arãtãtor

e. mare al mîinii

Unghiul extern al omoplatului prezintă:

a. olecran

b. apofiză coronoidã

c. cavitate glenoidă

d. spina omoplatului

Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:

a. venele humerale profunde şi superficiale

b. nervul radial

c. artera radială

d. artera axilarã

Extremitatea superioară a cubitusului prezintă:

a. apofiză coracoidă

b. apofiză stiloidă

c. epicondil extern

d. olecran

Creasta iliacă este :

a. o proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion

b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor

c. marginea superioară a coxalului

d. marginea anterioarã a coxalului

Fosa acetabulară se află la nivelul:

a. extremitătii superioare a tibiei

b. cavităţii cotiloide

c. extremităţii inferioare a femurului

d. fosei iliaca interne

Spina tibiei se află :

a. pe faţa superioară a extremităţii superioare

b. pe marginea anterioară a tibiei

c. la nivelul maleolei tibiale

d. pe faţa externă a extremităţii inferioare

Page 3: 233045667 licenta-2014-bfkt

3

Astragalul este :

a. prima vertebră cervicală

b. os al carpului

c. os al pumnului

d. os tarsian

Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia.

a. capsula

b. ligamentele

c. discurile articulare

d. muşchii peri articulari

Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :

a. lateral intern

b. falciform

c. rotulian

d. încrucişate

Abducţia este mişcarea prin care un membru

a. se apropie de linia medianã a corpului

b. se roteşte în jurul axului proriu

c. se îndepãrteazã de axul corpului

d. se roteşte în jurul corpului

Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei

a. se apropie de peretele anterior al abdomenului

b. se roteazã extern

c. se roteazã intern

d. se îndepãrteazã de axul median al corpului

Adducţia braţului reprezintã

a. proiecţia înainte a braţului

b. apropierea braţului de torace

c. îndepãrtarea bratului de torace

d. extensia braţului

Sinoviala este

a. un ligament

b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos

c. menisc intraarticular

d. un burelet cartilaginos

La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã

a. capsulã articularã

b. ligamente

c. sinovialã

d. menisc intraarticular

Articulaţia coxo femuralã este

a. o articulaţie planã

b. biaxialã

c. triaxialã

d. uniaxialã

Capul femural reprezinta

a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului

Page 4: 233045667 licenta-2014-bfkt

4

b. porţiunea articularã a osului

c. porţiunea extraarticularã

d. extremitatea rotunjitã care se articuleazã cu tibia

Lobul frontal nu are raport cu

a. şanţul central

b. şanţul sylvian

c. lobul parietal

d. lobul occipital

Colonul sigmoid este

a. portiunea initiala a colonului

b. portiunea terminala a colonului

c. format din colon iliac si ansa iliaca

d. portiunea in forma de S a colonului transvers

2

Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de:

a) presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial

b) cantitatea de hemoglobină

c) presiunea parţială a CO2

d) nici un răspuns nu este corect

Indicele cardiac reprezintă:

a) debitul cardiac/ m2 de suprafață corporală

b) debitul cardiac/ volumul sanguin

c) diferența dintre debitele sistolic atrial și cel ventricular

d) nici un răspuns nu este corect

Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu:

a) capacitatea de oxigenare

b) debitul de oxigen al sângelui

c) debitul venos de oxigen

d) puterea de oxigenare

Transportul gazelor de către sânge aparţine funcţiei:

a) respiratorii

b) circulatorii

c) digestive

d) excretorii

Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru:

a) oxidul de carbon faţă de carbon

b) oxigen faţă oxidul de carbon

c) bioxidul de carbon

d) bioxidul de carbon faţă de oxigen

Valoarea debitului sistolic este:

a) 120-140 ml;

b) 5-6 l/min.;

c) 3-3,5 l/min.;

d) 65 ml;

Diferența arteriovenoasa depinde de:

a) debitul cardiac

Page 5: 233045667 licenta-2014-bfkt

5

b) metabolism

c) debitul cardiac și metabolism

d) cantitatea de mioglobină

Debitul cardiac crește:

a) în timpul somnului

b) în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru

c) la persoanele cu vagotonie

d) nici un răspuns nu este corect

Valorile presiunii parțiale a oxigenului în sângele arterial:

a) cresc odată cu vârsta

b) sunt mai mari la bărbați decât la femei

c) sunt strict dependente de ventilație

d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului în sângele alveolar

Echilibrul este stabil atunci când:

a) centrul de greutate şi punctul de sprijin coincid

b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin

c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin

d) nici un răspuns nu este corect

Unghiul de stabilitate:

a) este cu atât mai mare cu cât centrul de greutate este situat mai sus

b) are o valoare indicativă absolută

c) este format de proiecția centrului de greutate cu dreapta care îl unește cu marginea bazei de susținere

d) prezintă fenomenul de recrutare

Un organism echilibrat convenabil în poziție verticală prezintă o activitate musculară :

a) scăzută doar la nivelul coapselor

b) cresută doar la nivelul trunchiului

c) crescută la nivelul trunchiului și coapselor

d) scazută la nivelul trunchiului și a coapselor

Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca:

a) pârghii de forță

b) pârghii de viteză

c) pârghii de echilibru

d) pârghii de susținere

De cine este reprezentată forţa activă care menţine echilibrul?

a) centrul de greutate

b) forţa musculară

c) puterea musculară

d) centrul de echilibru

Glisarea și hiperextensia sunt mișcări:

a) fiziologice rar intalnite

b) efectuate jurul axei sagitale într-un plan frontal

c) similare cu abducția și respectiv adducția

d) care depășesc limitele fiziologice

3

In timpul contractiei izotonice:

A.nu se modifica dimensiunile muschiului

Page 6: 233045667 licenta-2014-bfkt

6

B. se produce lucru mecanic

C.nu se produce lucru mecanic

D.se modifica doar tensiunea din muschi

In efortul fizic,oboseala apare mai intii la nivelul :

A. nervului

B. muschiului

C. placii motorii

D. fusului neuro-muscular

Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic :

A.este mai mic decit al unui sedentar

B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar

C.are tonus simpatic ridicat

D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati

Aparatul respirator reactioneaza la efort prin :

A.bradipnee

B.tahipnee

C.apnee

D.nu se modifica frecventa respiratorie

In efortul obisnuit:

A.glucoza este material energetic de electie

B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen

C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular

D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie

Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala musculara

A.readuce ca dominant tonusul simpatic

B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic

C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator

D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal

Muschiul are inervatie:

A.doar somatica

B..senzitiva si motorie.

C. .doar senzitiva

D.somatica si vegetativa

Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de :

A.magneziu

B.sodiu

C.calciu

D.potasiu

Contractia auxotonica este cea in care variaza :

A.lungimea fibrei musculare

B.tonusul

C.forta de contractie

D.lungimea si tensiunea muschiului

Mişcarea naturală (deplasarea) este o succesiune de faze

A izometrice

B. izotonice şi auxotonice

C.izometrice si izotonice

D.izometrice, izotonice si auxotonice

Page 7: 233045667 licenta-2014-bfkt

7

Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:

A.sistemul aerob

B.sistemul fosfagen

C.sistemul glicogen-acid lactic

D.sistemul anaerob

Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin adaptativ imediat:

A.scaderea numarului trombocitelor

B.scaderea numarului limfocitelor

C.cresterea numarului eritrocitelor

D.scaderea numarului eritrocitelor

Tonul infinit semnifica:

A.scaderea PA diastolice catre zero

B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg

C. scaderea PA sistolice catre zero

D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice

Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort considerata:

A.normala

B.adaptare nefavorabila

C.indicator al unui efort epuizant

D.patologica

4

In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

Muschii flexori ai soldului sunt:

e. Drept femural;

f. Biceps femural;

g. Semitendinos;

h. Nici un raspuns nu este corect.

Condilii femurali alunecă pe platoul tibial:

a. În flexie maximă;

b. Numai în extensie;

c. În primele 60o;

d. Numai în primele 20o;

In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:

a. Este mai mare pentru condilul medial;

b. Este mai mare pentru condilul lateral;

c. Eele două maxime au valori aproximativ egale;

d. Este la nivelul spinului intercondilian;

Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:

a. Muschiul soleus;

b. Muschiul drept femural;

c. Muschiul abductor;

d. Muschiul ischiogambier.

Page 8: 233045667 licenta-2014-bfkt

8

Mușchiul care are rol atât în extensia șoldului cât și în flexia genunchiului este:

a. Bicepsul femural, porțiunea scurtă;

b. Bicepsul femural, porțiunea lungă;

c. Dreptul femural;

d. Vastul lateral.

În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a. 50o;

b. 20o;

c. 70o;

d. 5o;

Muschii extensori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural;

c. Vastul medial;

d. Soleus.

Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;

a. Condilul lateral;

b. Condilul medial;

c. Spinul intercondilian;

d. Patelă;

În timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:

a. 50o;

b. 20o;

c. 70o;

d. 5o;

Muschii extensori ai soldului sunt:

a. Drept femural;

b. Biceps femural porțiunea lungă;

c. Vast medial;

d. Biceps femural porțiunea scurtă.

Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:

a. Muschiul vast lateral;

b. Muschiul tibial anterior;

c. Muschiul drept femural;

d. Muschiul semitendinos.

În sprijin unipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;

b. De opt ori greutatea corpului;

c. De două ori greutatea corpului;

d. Nici un răspuns nu este corect;

Mişcarea complexă dintre condilii femurali şi platoul tibial este asigurată de:

a. Ligamentele încrucişate;

b. Spinul intercondilian;

c. Ligamentele laterale;

d. Ligamentul rotulian;

Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:

a. Muschiul gluteus maximus;

b. Muschiul tibial anterior;

c. Muschiul drept femural;

d. Muschiul piriform.

Page 9: 233045667 licenta-2014-bfkt

9

5

Diartrozele sunt articulaţii:

a) fibroase, unirea realizându-se prin ţesut conjunctiv fibros

b) cu cavitate articulară, sinovie şi capsulă, cartilaj articular, cu posibilităţi ample de mişcare în mai multe

direcţii

c) cartilaginoase, permiţând o oarecare mişcare

d) unite prin cartilaj hialin.

Celulele osului sunt: a) osteoblaste

b) reticulocite

c) osteoplaste

d) miocite

Proprioceptorii nu includ:

a) receptorii cutanaţi

b) fusul muscular

c) receptorii articulari

d) organele de tendon

Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:

a) tipul articulaţiei

b) capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa

c) abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)

d) elasticitatea musculară

Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:

a) manipulările

b) stretching-ul

c) mobilizări

d) exerciţii cu rezistenţă

Testingul articular apreciază: a) end-fell-ul

b) excitabilitatea neuro-musculară

c) nivelul calcemiei

d) tonusul endocrin

Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate? a) încălzirea prealabilă a ţesutului

b) aplicarea unor tehnici de relaxare

c) poziţionarea corectă a pacientului

d) Supraîncălzirea (overstretching) nu cauzează durere sau rupturi ale fibrei musculare

Care sunt afirmaţiile incorecte referitor la efectele jocului articular:

a) asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice

b) asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial

c) permite formarea de aderenţe în articulaţie

d) Menţine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel articular

Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte: a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la începutul excursiei de mişcare

b) gradul 3: mişcări cu amplitudine mai largă, care nu ating extremele excursiei de mişcare

c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii

d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching)

Evaluarea musculară obiectivă se realizează prin următoarele modalităţi:

a) examen clinico-funcţional

b) anamneză

Page 10: 233045667 licenta-2014-bfkt

10

c) goniometrie

d) spirometrie

Creşterea forţei musculare nu depinde de: a) diametrul de secţiune al muşchiului

b) numărul unităţilor motorii în acţiune

c) frecvenţa impulsurilor nervoase

d) tipul articulaţiei

Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă în refacerea forţei musculare sunt:

a) inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului

b) respiraţie anevoioasă

c) puls şi tensiune arterială ridicată

d) deficienţele coloanei vertebrale

Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în: a) o contracţie de 6 sec/zi

b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi

c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii

d) o contracţie de 12 sec/zi

Tehnica De Lorme-Watkins nu are în structură următoarele seturi de exerciţii: a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM

b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM

c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM

d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM

Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford: a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM

b. setul II: 10 ridicări cu 90 RM

c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM

d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM

Controlul motor se dezvoltă, de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos al copilului, în 4

etape:

a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea

b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea

c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea

d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul

Dintre semnele caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase şi extrapiramidale sunt: a) tremurături, astm

b) obezitatea, ataxia

c) tremor, astm

d) ataxia, spasme

Postura corporală este influenţată de 3 factori:

a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa

b) genetic, aptitudinile, atitudini

c) ereditate, comportament, obişnuinţe

d) stări patologice, aptitudini, echilibru

ADL are ca obiective specifice recâştigarea:

a) forţei şi rezistenţei musculare

b) mobilităţii articulare

c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement

d) stretching-ului

Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) - incapacitate

(disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:

a) pediatriei

b) recuperării medicale

c) traumatologiei

d) chirurgiei

Page 11: 233045667 licenta-2014-bfkt

11

Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru înclinările laterale: a) apofiza spinoasă a vertebrei C7

b) trohanter

c) pliul interfesier

d) spaţiul dintre condilii interni ai genunchilor

La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice: a) genu valgum

b) genu recurvatum

c) cifoză dorsală accentuată

d) cifolordoză

Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:

a) doar din faţă

b) doar din lateral

c) doar din spate

d) din faţă, din spate şi din profil

Stereognozia reprezintă aprecieri în legătură cu:

a) forma, dimensiunile, greutatea, consistenţa, textura unui obiect

b) forţa musculară

c) deficitul respirator

d) limitarea amplitudinii de mişcare

Cele două perioade distincte ale ciclului de mers sunt:

a) contactul iniţial, desprinderea

b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe două picioare

c) sprijinul şi balansul

d) desprinderea şi pendularea

Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:

a) mers dureros

b) mers încrucişat, mers rulat

c) mers cu semnul Trendelenburg

d) mers stepat

Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:

a) un minut

b) 10 secunde

c) o oră

d) câteva secunde

Capsula articulară este:

a) un ţesut muscular în continuarea periostului

b) un ţesut conjunctiv în continuarea tendonului

c) un ţesut conjuctiv fibros în continuarea periostului

d) un ţesut conjunctiv fibros în continuarea muşchiului

În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se bazează pe

principiile:

a) accesibilităţii şi continuităţii

b) tratării diferenţiate şi continuităţii

c) legăturii dintre teorie şi practică

d) încărcării (overlood) şi specificităţii

Structura programul de antrenament aerobic este format din:

a) parte fundamentală, parte de încheiere

b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)

c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei

d) parte de anamneză, de încălzire, de relaxare

Page 12: 233045667 licenta-2014-bfkt

12

Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit funcţional, cu

excepţia:

a) redorilor

b) deficitului respirator

c) limitării mobilităţii articulare

d) anchilozelor

Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:

a) ţesutului moale

b) articulaţiei

c) ţesutului moale şi articulaţiei

d) muşchiului cardiac

Reflexul miotatic este reflex de:

a) întindere

b) reflex de tendon

c) reflex flexor

d) nici una

Spasticitatea (piramidală) poate fi definită ca fiind:

a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare

b) atrofie musculară

c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă

d) cicatrice tisulară

Care sunt condiţiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular: a) sa preceadă bilanţul articular

b) poziţionarea corectă a pacientului şi cooperarea acestuia

c) înregistrarea valorilor în sistemul cotat de la 5 la 0

d) evaluarea indicelui de masă corporală

Cotarea bilanţului muscular se realizează în:

a) 5 trepte, de la 5 la 0

b) 6 trepte, de la 5 la 0

c) 5 trepte, de la 5 la 1

d) fără trepte

Poziţionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:

a) 2 poziţii, antigravitaţională şi fără gravitaţie

b) pentru fiecare treaptă o poziţie

c) 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)

d) o singură poziţie pentru toate treptele

Precizaţi care categorie nu aparţine ADL-urilor: a) de autoîngrijire

b) de mobilitate în pat

c) de forţă

d) de comunicare

Sinoviala este:

a) membrana care tapetează în exterior capsula articulară

b) membrana care captuşeşte cartilajul osului

c) membrana care înveleşte fibra musculară

d) membrana care tapetează intern capsula articulară

Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în evaluarea posturii:

a) atitudinea corpului

b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)

c) rezistenţa la efort

d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta

Page 13: 233045667 licenta-2014-bfkt

13

Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:

a) creşte tensiunea musculară şi poate provoca durere

b) determină relaxare fizică şi psihică

c) scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor

d) creşte flexibilitatea ţesuturilor

Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:

a) relaxarea pacientului

b) efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)

c) comunicarea permanentă cu pacientul

d) forţarea exerciţiilor, întindere exagerată

Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:

a) să nu provoace durere, regula mişcării contrare

b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere

c) regula mişcării contrare, cu durere

d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere

Una dintre următoarele afirmaţii este falsă:

a) după numărul de articulaţii peste care trec muşchii pot fi uni-, bi- sau poliarticulari

b) după aşezare muşchii sunt superficiali sau profunzi

c) după numărul capetelor de origine muşchii sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps

d) după structură şi funcţie muşchii pot fi penaţi, uni- sau bipenaţi

Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:

a) hipotonii sau hipertrofii musculare

b) rezistenţa la efort

c) deficitul respirator

d) mobilitatea articulaţiilor

Identificaţi calificativele corespunzătoare scalei testing-ului muscular:

a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiţată, 1 slab, 0 foarte slab

b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiţată, 0 zero

c) 5 normală, 4 bună, 3 moderată (acceptabilă), 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero

d) 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4 schiţată, 5 zero

Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:

a) intensitate, complexitate

b) intensitate, durată

c) durată, complexitate

d) de nici un factor

Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:

a) tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă

b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins

c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie

d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins

Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:

a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic

b) body-building

c) tehnica formării corpului

d) ridicării greutăţilor

Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:

a) 5, -5, 4, 4+, 3

b) 4+, 4, -4, 3, +3

c) -2, 2+, -3, 3+, 4

d) 2+, 3+, -4, 4, 4+

Page 14: 233045667 licenta-2014-bfkt

14

Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:

a) forţa musculară

b) valoarea circulaţiei musculare

c) abilităţile sportive deosebite ale pacientului

d) integritatea metabolismului muscular

Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care presupune:

a) antrenament de dezvoltare a forţei

b) antrenament de dezvoltare a detentei

c) antrenament de coordonare cu mişcări utilizate în viaţa zilnică

d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei

Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificaţi varianta falsă:

a) individul cu capacităţile lui anatomo-funcţionale

b) activităţile fizice de loisir

c) activităţile, mişcările, pe care individul le execută într-un moment dat

d) condiţiile mediului în care individul îşi performează activităţile

Antrenamentul la efort nu se recomandă:

a) sedentarilor

b) pacienţilor cu afecţiuni cardiace grave

c) pacienţilor de vârsta a III-a

d) în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii

Adaptarea la efort se reflectă în:

a) puls mărit în repaus

b) respiraţie anevoioasă în timpul efortului

c) creşterea rezistenţei la oboseală

d) valori ridicate ale TA în repaus

6

Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:

a) imobilizarea de punere în repaus

b) imobilizarea activă

c) imobilizarea de contenţie

d) imobilizarea de corecţie

Care din următoarele tehnici apartin imobilizării:

a) relaxarea musculară

b) punerea în repaus

c) posturile de facilitare

d) contractia izometrică

Imobilizarea generală de punere în repaus se aplică pacienţilor cu:

a) boli grave cardio-pulmonare

b) traumatisme uşoare

c) tendinite

d) flebite

Imobilizarea segmentară de punere în repaus se aplică:

a) traumatismelor cranio-cerebrale grave

b) arsuri întinse

c) procese inflamatorii localizate

d) traumatisme toracice

Imobilizarea de contenţie nu se utilizează pentru:

a) consolidarea fracturilor

b) în luxaţii

c) artrite specifice

d) arsuri

Page 15: 233045667 licenta-2014-bfkt

15

Care afirmaţie nu se regăseşte printre regulile imobilizării:

a) aparatul să nu jeneze circulaţia

b) sub aparat, să se menţină tonusul musculaturii prin contracţii izometrice

c) segmentele să fie poziţionate în timpul imobilizării în poziţii funcţionale

d) este normal să creeze disconfort fizic şi psihic pacientului

Dezavantajele imobilizărilor pe termen lung:

a) favorizează circulaţia venoasă

b) ameliorează mobilitatea articulară

c) induce hipotrofii musculare de inactivitate

d) crează confort fizic şi psihic pacientului

Posturile pot fi:

a) active şi cu rezistenţă

b) active şi de facilitare

c) corective şi cu rezistenţă

d) corective şi de facilitare

Posturile corective pot fi:

a) liberă, liber-ajutată, fixată

b) fixată, atârnată, liberă

c) sprijinită, liber-ajutată, fixată

d) liberă, liber-ajutată, atârnată

Posturile de facilitare nu se referă la:

a) drenaj bronşic

b) mişcări active

c) facilitare respiratorie sau cardiacă

d) drenaj biliar

Tehnicile anakinetice sunt:

a) mişcări active cu rezistenţă

b) mişcări pasive

c) relaxarea musculară

d) imobilizarea, posturarea

Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:

a) o articulaţie se mobilizează prin intermediul a două articulaţii

b) se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză

c) se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj sau electroterapie antialgică

d) este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare direcţie de mişcare

Care dintre tehnici nu aparţin mobilizătorilor pasive:

a) tracţiuni

b) autopasivă

c) contracţia izometrică

d) prin manipulare

Mobilizarea pasivo-activă aparţine:

a) tehnicilor anakinetice

b) mobilizărilor active

c) tehnici kinetice statice

d) mobilizărilor pasive

Care din următoarele modalităţi tehnice nu aparţine mobilizărilor active voluntare:

a) mobilizarea activă liberă

b) mobilizarea activo-pasivă

c) mobilizarea pasivo-activă

d) mobilizarea activă cu rezistenţă

Page 16: 233045667 licenta-2014-bfkt

16

Mobilizarea pasivă pură asistată se încadrează în tehnicile:

a) anakinetice de posturare

b) kinetice statice

c) anakinetice dinamice

d) kinetice dinamice

Mobilizarea autopasivă o realizează:

a) pacientul

b) kinetoterapeutul

c) kinetoterapeutul împreună cu pacientul

d) cu ajutorul ortezelor

Mobilizarea autopasivă nu poate fi realizată prin:

a) presiunea corpului

b) imobilizare de corecţie

c) acţiunea membrului sănătos

d) intermediul unor instalaţii (scripeţi)

Care sunt parametrii ce nu se regăsesc în cadrul mobilizării pasivă pură asistată:

a) posturarea pacientului în instalaţii

b) poziţia, prizele şi contraprizele kinetoterapeutului

c) manevrele, forţa şi ritmul de mobilizare

d) poziţia pacientului

Modalităţile tehnice de mobilizare activă voluntară sunt:

a) activă asistată, activă cu rezistenţă, pasivo-activă

b) activă cu rezistenţă, contracţia izometrică, activă asistată

c) pasivo-activă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă

d) activă asistată, activă cu rezistenţă, activă liberă

Care obiective nu sunt specifice mobilizărilor active voluntare:

a) creşterea sau menţinerea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii

b) menţinerea unei poziţii corectoare cu ajutorul unor instalaţii

c) creşterea sau menţinerea forţei musculare

d) dezvoltarea coordonării neuro-musculare

Mobilizarea activă reflexă este realizată de:

a) contracţii izometrice executate voluntar de pacient

b) contracţii musculare reflexe necontrolate şi necomandate voluntar de pacient

c) contracţii izotonice executate voluntar de pacient

d) contracţii musculare controlate de pacient

Contracţia musculară, fără să determine mişcarea segmentului reprezintă o tehnică:

a) kinetică activă cu rezistenţă

b) kinetică dinamică

c) kinetică statică

d) kinetică activă asistată

Tehnicile kinetice statice constau în:

a) contracţie izometrică, relaxare musculară

b) contracţie izotonică, relaxare musculară

c) contracţie izometrică, imobilizare

d) contracţie izotonică, posturare

Principii de bază ale exerciţiului fizic terapeutic:

a) exerciţiile se execută rapid

b) progresivitate lentă, poziţii de start stabile

c) la contracţii intense pauze mici

d) etapizarea programului de exerciţii nu este obligatoriu

Page 17: 233045667 licenta-2014-bfkt

17

Ultimul nivel al controlului motor este:

a) mobilitatea

b) abilitatea

c) stabilitatea

d) mobilitatea controlată

Bilanţul muscular are un sistem de cotare pe o scală de la:

a) 0-1

b) 0-5

c) 0-10

d) 0-100

Dintre mişcările articulare elementare, abducţia este:

a) mişcarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului

b) mişcarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului

c) mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal

d) mişcarea de circumducţie

Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi nu implică:

a) înţelegerea (exemplificarea) mişcării cerute de către pacient

b) cooperare din partea pacientului

c) manevrarea de către examinator a segmentului

d) comunicare între pacient şi examinator

Bilanţul muscular este un proces:

a) activ

b) pasiv

c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale

d) static

Datele obţinute de bilanţul muscular nu sunt necesare pentru:

a) elaborarea, controlul şi modificarea programului de recuperare

b) orientarea tipului de intervenţie medico-chirurgicală

c) conturează deseori prognosticul funcţional al pacientului

d) măsurarea indicilor cardio-vasculari

Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:

a) o contracţie de 12 sec/zi

b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi

c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii

d) o contracţie de 6 sec/zi

Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:

a) -2, -3

b) 5 şi 4

c) 2+, 3+

d) 0, 1

Pe scala numerică adaptată, rezultatele testing-ului muscular sunt:

a) 4 (bună) – muşchiul poate executa mişcarea pe toată amplitudinea contra unei forţe exterioare

b) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează complet segmentul contra gravitaţiei (fără altă contrarezistenţă)

c) 4 (bună) – muşchiul deplasează antigravitaţional, complet, segmentul contra unei rezistenţe medii

d) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează segmentul, dar cu eliminarea gravitaţiei

La examinarea din spate se pot aprecia:

a) linia tendoanelor ahiliene

b) bolta longitudinală a piciorului

c) bolta orizontală a piciorului

d) relieful genunchiului

Page 18: 233045667 licenta-2014-bfkt

18

Linia gravitaţiei întregului corp se apreciază prin utilizarea:

a) scalei de la 0 la 5

b) firului de plumb

c) ADL-ului

d) testing-ului muscular

Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:

a) anaerob lactacid

b) aerob

c) anaerob lactacid

d) aerob alactacid

Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:

a) deficit cardio-vascular

b) rezistenţa la efort

c) deficitul respirator

d) hipotonii sau hipertrofii musculare

Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:

a) intensitate, complexitate

b) durată, volum

c) complexitate, durată

d) intensitate, durată

Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:

a) 4 şi 3

b) 2 şi 3

c) 3+, 2

d) 2 şi 3

Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:

a) regula mişcării contrare, cu durere

b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere

c) să nu provoace durere, regula mişcării contrare

d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere

Progresivitatea pentru tonifierea musculară nu se realizează prin:

a) creşterea progresivă a lungimii sau greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)

b) scoaterea treptată a ajutorului dat unei mişcări de musculatură accesorie

c) adăugarea unei serii de mici şi ritmice mişcări la limitele sectorului de mobilitate articulară

d) creşterea amplitudinii unei mişcări executate contra gravitaţiei sau cu o greutate adăugată

Suprafaţa bazei de susţinere a corpului în timpul exerciţiului fizic:

a) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia va fi mai stabilă

b) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi mai stabilă

c) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia nu va fi mai stabilă

d) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi în echilibru

Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:

a) numai fundamentale

b) numai derivate

c) fundamentale şi derivate

d) nici un răspuns nu este corect

La examinarea din profil nu se poate aprecia:

a) prezenţa cifozei

b) relaxarea sau slăbirea musculaturii abdominale

c) genu varum

d) genu recurvatum

Page 19: 233045667 licenta-2014-bfkt

19

Evaluare ADL nu constă în:

a) igienă, îmbrăcare

b) utilităţi, alimentare

c) comunicare, locomoţie

d) efectuare de exerciţii de forţă

Poziţiile derivate din postura ortostatică se realizează prin:

a) doar schimbarea poziţiei membrelor superioare şi a trunchiului

b) doar schimbarea poziţiei membrelor inferioare şi a trunchiului

c) schimbarea poziţiei trunchiului şi a membrelor superioare şi inferioare

d) doar schimbarea poziţiei trunchiului

Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:

a) relaxare-opunere, circuit, iniţierea ritmică

b) iniţiere ritmică, mişcare activă de relaxare-opunere

c) progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică

d) relaxare-contracţie, contracţia izometrică în zona scurtată

Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:

a) Văzul

b) Auzul

c) Stimularea sinusului carotidian

d) Olfacţia

Pentru redredarea scoliozelor se utilizează metoda:

a) Klapp

b) Schultz

c) Kabat

d) De Lorme-Watkins

Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:

a) 5, -5, 4, 4+, 3

b) 2+, 3+, -4, 4, 4+

c) 4+, 4, -4, 3, +3

d) -2, 2+, -3, 3+, 4

Fitness-ul este dependent de:

a) de o foarte bună flexibilitate musculară

b) detentă

c) de o foarte bună viteză de deplasare

d) rezistenţa generală a organismului

Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în spirală sau diagonală, din metoda

Kabat:

a) flexie sau extensie

b) abducţie sau adducţie

c) circumducţie

d) rotaţie externă sau internă

La examinarea din faţă se pot aprecia:

a) lordoza

b) linia tendoanelor ahiliene

c) cifoza

d) genu valgum

Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:

a) pasiv sau activ

b) activo-pasiv

c) prin imobilizare

d) activ, cu rezistenţă

Page 20: 233045667 licenta-2014-bfkt

20

Din cadrul metodelor “speciale” în kinetologie nu fac parte:

a) scripetoterapia

b) mecanoterapia

c) sistemul Guthrie-Smith

d) Bobath

Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:

a) scripete-greutate, scripete reciproc

b) scripete reciproc, aparate ortopedice

c) scripete-greutate, benzi elastice

d) scripete-greutate, aparate pentru masaj

Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:

a) 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar cu eliminarea gravitaţiei

b) 0, muşchiul nu realizează nici un fel de contracţie

c) -3, mişcare contra gravitaţiei, dar incompletă faţă de amplitudinea maximă

d) 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte contracţie la nivelul tendonului

ATP, CP semnifică:

a) acidtrifosforic, citrin-fosfat

b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat

c) adenozinfosfat, fosfo-citrin

d) acidfosforic, creatin-fosfat

Tehnici de promovare a abilităţii controlului motor:

a) izometria alternată, relaxare-opunere

b) progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea normală

c) relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică

d) iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere

Creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă progresivă se realizează cu ajutorul metodei:

a) Jacobson

b) Kabat

c) De Lorme-Watkins

d) Williams

Sistemul Guthrie-Smith constă în utilizarea:

a) instalaţii pentru imobilizare

b) resorturi, cordoane elastice

c) aparaturii pentru masaj mecanic

d) scripeţilor

Terapia ocupaţională este metoda care face legătura dintre:

a) refacerea forţei şi reeducarea mersului

b) recuperarea medicală şi recuperarea socio-profesională

c) efort fizic şi refacerea după efort

d) refacerea deficitului respirator şi amplitudinea de mişcare

Momentele manipulărilor nu constau în:

a) punerea în tensiune

b) punerea în poziţie

c) suspendarea excentrică

d) impulsul manipulativ

Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea tracţiunilor vertebrale:

a) sistemele de fixare să nu lezeze ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia

b) poziţia pacientului trebuie să fie cât mai flexată

c) forţa de tracţiune este progresivă

d) durata şedinţei nu depăşeşte 10-15 minute pentru coloana cervical

Page 21: 233045667 licenta-2014-bfkt

21

Sportul terapeutic nu are efecte:

a) fiziologice

b) psihice

c) de reorientare profesională

d) sociale

Hidroterapia parţială pentru creşterea mobilităţii articulare nu se realizează prin:

a) imobilizări

b) mobilizări pasive

c) mobilizări active

d) mobilizări pasivo-active

Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare repede, este evaluată pe

scala testing-ului muscular cu:

a) 3

b) 3+

c) 4

d) -3

Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:

a) relaxare-contracţie

b) relaxare-opunere

c) progresia cu rezistenţă

d) contracţia izometrică în zona scurtată

Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:

a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie

b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie

c) 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie

d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie

Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:

a) creşterea forţei musculare

b) suspendarea unui membru în sistem elastic pe verticală

c) creşterea indicilor respiratori la efort

d) creşterea amplitudinii unei mişcări

Relaxarea generală se poate obţine prin:

a) exerciţii active, cu rezistenţă

b) masaj

c) contracţii izometrice între 12-30 secunde

d) mobilizări active executate rapid

Identificaţi gradul, în testing-ul muscular pentru calificativ – slabă, cu mişcare completă, dar cu gravitaţia

exclusă:

a) 1

b) 2+

c) 3-

d) 2

Realizează mişcare completă contra gravitaţiei şi a unei rezistenţe puternice:

a) 4

b) 3+

c) 5

d) 2+

În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată, indiferent de schema de

mişcare:

a) flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior

b) extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior

Page 22: 233045667 licenta-2014-bfkt

22

c) adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior

d) abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior

Suspensoterapia constă în:

a) mişcări active cu cordonul elastic

b) scoaterea corpului sau a membrului de sub influenţa gravitaţiei

c) mişcări active, cu rezistenţă

d) mişcări active cu ajutorul resorturilor

Mişcarea parţială în condiţii de excludere a gravităţii este evaluată pe scala testing-ului muscular cu:

a) 2+

b) 3

c) -3

d) -2

Un element definitoiu în realizarea relaxării ca obiectiv al kinetologiei îl constituie:

a) respiraţia controlată

b) creşterea forţei

c) mobilitatea coloanei vertebrale

d) creşterea rezistenţei la efort

Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:

a) pasiv, prin mişcare liberă, fără rezistenţă

b) activ, de către kinetoterapeut determinându-se limitele de mişcare

c) activo-pasiv de către kinetoterapeut

d) activ, cu rezistenţă pentru creşterea forţei

În corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează următoarele tehnici:

a) mişcări pasive, active, active asistate

b) posturi corectate sau hipercorectate

c) posturi cu greutăţi mari pe umeri

d) contracţii izometrice

7

Helioterapia se defineste prin :

a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos

b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau terapeutic

c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic

d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald

Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA :

a. Spondilita ankilozanta

b. Artroza

c. Artropatia psoriazica

d. Hipertensiunea arteriala

Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA :

a. Plasticitatea

b. Termopexia

c. Elasticitatea

d. Continutul de hidrogen sulfurat

Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a peloidoterapiei :

a. Hipertensiunea arterial

b. Astmul bronsic

c. Boala artrozica

d. Insuficienta respiratorie

Page 23: 233045667 licenta-2014-bfkt

23

Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate :

a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice

b. Este indicata in litiaza renala

c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica

d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor

Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :

a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare

b. Efecte hipertermizante

c. Efecte antiinflamatorii

d. Efecte vasodilatatoare

Apele sulfuroase contin :

a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase

b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase

c. minim 1 mg Hg la litru

d. minim 1 mg H2O la litru

Apele radioactive :

a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)

b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)

c. Contin sare de uraniu in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)

d. Contin sare de uraniu in orice concentratii

Cura externa cu ape sulfuroase :

a. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie mica a H2S

b. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie foarte mica a H2S

c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice concentratie a H2S

d. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S (uneori peste 200 g/l)

Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :

a. Strunga

b. Calimanesti Caciulata

c. Baile Herculane

d. Mangalia

Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA :

a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)

b. Inhiba peristaltica intestinala

c. Efecte coleretice si colagoge

d. Efecte hipoglicemiante la diabetici

Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active pentru afectiunile respiratorii :

a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic

b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte

c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate

d. cresterea flexibilitatii articulare

NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative:

a. cresterea ponderala

b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare

c. cresterea flexibilitatii articulare

d. antrenament aerobic

Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata statiune este :

a. Techirghiol

Page 24: 233045667 licenta-2014-bfkt

24

b. Covasna

c. Baile Felix

d. Eforie Nord

Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica :

a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice

b. spondilita ankilozanta cu gonartroza

c. disfunctie ventilatorie restrictiva

d. lupus eritematos sistemic

Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:

e. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii

f. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice

g. coxartroza in stadiile incipiente

h. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare

Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :

a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice

b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie

c. statiuni cu gaze mofetariene

d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale

Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :

a. polimiozita

b. epicondilita

c. sindrom de tunel carpian

d. periartrita coxo-femurala

Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :

a. ameliorarea stabilitatii articulare

b. scaderea flexibilitatii articulare

c. accentuarea tulburarilor circulatorii

d. agravarea durerii si a inflamatiei

Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :

a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii

b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor

c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii

d. bolnavi cu osteomielita

Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :

a. crenoterapie

b. terapie inhalatorie

c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale

d. toate cele de mai sus

Apele alcalin –teroase sunt indicate in :

a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice

b. boli dermatologice

c. inhalatii in boli bronho-pulmonare

d. toate cele de mai sus

Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :

a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase

b. apele clorurate sodice

c. apele carbogazoase

Page 25: 233045667 licenta-2014-bfkt

25

d. apele oligominerale

Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA:

a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2

b. vasoconstrictie periferica cutanata

c. vasodilatatie periferica cutanata

d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase

Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare sunt :

a. facilitarea procesului de reinervare

b. accentuarea posturilor neadecvate

c. ankiloza articulara

d. agravarea tulburarilor de troficitate

Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea procesului de reinervare in

tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA :

a. bazine cu apa termala

b. bioclimatul

c. helioterapia

d. aromoterapia

Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni :

a. Covasna

b. Vatra Dornei

c. Baile Tusnad

d. Toate cele de mai sus

Apele sulfuroase contin :

a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru

b. minimum 1 mg cupru la litru

c. minimum 1 mg fosfati la litru

d. minimum 1 mg magneziu la litru

Apele iodurate cel putin 1mg/l de :

a. zinc

b. mercur

c. iod

d. fluor

Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :

a. xenon

b. radon

c. arsen

d. tungsten

Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :

a. astm bronsic

b. bronhopneumopatie cronica obstructiva

c. sinuzite

d. cancer pulmonar

Apele iodurate :

a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene

b. nu au efecte antimicotice

c. nu au efectvasodilatatoare periferice

d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice

Page 26: 233045667 licenta-2014-bfkt

26

Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA :

a. platina

b. mangan

c. molibden

d. cupru

Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta :

a. neoplaziile

b. bolile infectioase

c. bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a

activitatii cordului)

d. bolile psihice

Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice :

a. nu are efecte benefice

b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii

c. agraveaza afectiunile ORL

d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare

Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt urmatoarele

cu EXCEPTIA :

a. agravarea simptomatologiei bolii

b. stimularea miocardului la efort progresiv

c. facilitarea refacerii tesuturilor ischemice

d. reducerea disfunctiilor de origine arteriala

Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu

EXCEPTIA :

a. eliminarea unor factori de risc ca fumatul, sedentarismul

b. stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor factori

termici contrastanti

c. scaderea capacitatiifunctionale respiratorii prin gimnastica respiratorie

d. ameliorarea mecanismelor fiziologice de aparare bronho-pulmonara

Contraindicatiile curelor balneo-climaterice la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL sunt urmatoarele

cu EXCEPTIA :

a. tuberculoza pulmonara activa

b. bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe

c. cord pulmonar cronic decompensat

d. sinuzita cronica

Motivatia stiintifica a crenoterapiei de diureza in litiaza renala are la baza urmatoarele efecte cu

EXCEPTIA :

a. mecanice-prin diureza crescuta se pot elimina calculii mici

b. scaderea fluxului sanguin cu favorizarea fenomenelor infectioase

c. clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se reduc conditiile de formare a calculilor

d. efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar crescut

Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientele cu afectiuni ginecologice sunt

urmatoarele cu EXCEPTIA :

a. controlul proceselor inflamatorii la nivelul organelor genitale prin termoterapie generala

si locala

b. ameliorarea congestiei pelvine prin aplicatii de termoterapie blanda

c. reducerea sechelelor postinflamatorii de tipul sinechiilor uterine si tubare

d. impiedicarea refacerii fecunditatii si fertilitatii

Page 27: 233045667 licenta-2014-bfkt

27

8

Ultrasunetele reprezinta:

A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz

B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz

C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz

D. Unde electromagnetice de 50 Hz

Prin fenomenul de ultrasonoforeza se intelege:

A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament

B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi

C. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact

D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice

Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:

A. Anti-algic

B. Excitomotor

C. Vasodilatator

D. Toate raspunsurile corecte

Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :

A. Numarul de impulsuri pe secunda

B. Amplitudinea impulsului

C. Numarul de trenuri de impulsuri

D. Distanta dintre doua unde

In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :

A. Rectangulari

B. Exponentiali

D. Sinusoidali

D. Galvanici

Care dintre formele de curent electric este cel mai bun stimulator muscular :

A. Galvanic

B. Inteferential

C. Joasa frecventa

D. Inalta frecventa

Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:

A. Laser

B. Curent diadinamic

C. Curent Trabert

D. Unde scurte

Baia galvanica NU poate fi:

A. Unicelulara

B. Tricelulara

C. Patrucelulara

D. Cincicelulara

Radiatiile infrarosii:

A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni

B. Sunt radiatii acalorice

C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice

D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis

Page 28: 233045667 licenta-2014-bfkt

28

Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:

A. Monofazat cu pauze de o secunda

B. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda

C. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde

D. Cu efect predominant analgezic

TENS este o forma de electroterapie:

A. De medie frecventa

B. Ce utilizeaza curenti exponentiali

C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz

D. Indicata in durerile nevralgice

Electrodul terapeutic:

A. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa

B. Este fabricat dintr-un material bun conducător de electricitate

C. Are o dimensiune fixa

D. Electrodul mic este indiferent

Efectele termice ale ultrasunetului:

A. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura

B. Nu depinde de intensitatea ultrasunetului

C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului

D. Predomina in ultrasunetul pulsat

Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa:

A. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica

B. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea

C. Determina fotosensibilitatea din LES

D. Au efect imunomodulator

Reobaza este:

A. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie

B. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie

C. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie

D. Singurul parametru calculat in curba I/t

Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa:

A. Forma şi dimensiunile electrozilor se adaptează zonei dar şi scopului terapeutic

B. dimensiunile catodului trebuie să fie egale cu ale anodului, sau puţin mai mari pentru a se evita arsura

chimică

C. Interpunerea între electrod şi tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umectează

favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile

D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm faţă de cele ale electrodului

Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:

A. clorura de calciu

B. iodura de potasiu

C. hidroxiclorochina

D. novocaina

Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:

A. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular

B. Are efect excitomotor

C. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectată, pe puncte trigger

D. Parametrii impulsului se mentin pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms şi a pauzei 5ms)

Page 29: 233045667 licenta-2014-bfkt

29

Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei este falsa:

A. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa

B. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si Mg2+

C. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce modificari ce se petrec

in miimi de secunda

D. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa

LLLT inseamna :

A. “low level laser therapy”

B. Emisie de energie electromagnetica bicromatica

C. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil

D. Laser cu energie peste 1000 mW

Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:

A. algoneurodistrofia

B. tumori maligne

C. pintenii calcaneeni

D. fibromialgia

Indicatiile laseroterapiei sunt:

A. retinopatia degenerativa

B. tumori maligne cutanate

C. artrozele

D. implantul cohlear

Urmatoarea afirmatie despre laseroterapie este adevarata:

A. In prezent se cunosc 2 tipuri de laser medical – de mare si mica putere

B. In prezent se cunosc 4 tipuri de laser medical – laserul de mica putere, medie si mare putere si

laseul rece

C. Laserul de mare putere se foloseste in reumatologie

D. Laserul de mare putere se mai numeste si laser rece ( cold laser)

Radiatia laser NU este:

A. de intensitate mica

B. monocroma

C. coerenta

D. polarizata

Baia de lumina partiala :

A. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total

B. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial,

fara extremitatea cefalica

C. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total

D. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara

extremitatea cefalica

Efectele radiatiei infrarosii sunt:

A. caloric

B. hiperemiant

C. cresterea activitatii fagocitare

D. toate raspunsurile corecte

Actinoterapia:

A. determina pigmentare si exfoliere cutanata

B. determina eritem actinic la 1 ora

C. scade metabolismul bazal

Page 30: 233045667 licenta-2014-bfkt

30

D. nu influenteaza sinteza vitaminei D

Indicatiile terapiei cu UV sunt:

A. Fotodermatozele

B. psoriazisul

C. plagile

D. arsurile

Aplicatiile actinoterapiei sunt in:

A. stomatologie

B. cardiologie

C. dermatologie

D. ORL

Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei cu UV:

A. arsura

B. atrofia cutanata

C. fotooftalmia

D. acneea

Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:

A. vasoconstrictie

B. scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi

C. relaxare musculara

D. fibroliza

Majoritatea aparatele Magnetodiaflux produc un camp magnetic de:

A. 100 Hz

B. 50 Hz

C. 500 Hz

D. 1000 Hz

Indicatiile magnetoterapiei sunt:

A. hipotensiunea arteriala

B. epilepsia

C. nevroza anxioasa

D. insuficienta hepatica

Urmatoarea afirmatie despre magnetoterapie este falsa:

A. este o metoda termica

B. tratamentele pot fi efectuate in conditii de gips, bandaje

C. nu se cunosc reactii adverse majore

D. poate determina scaderea TA

Efectele magnetoterapiei sunt:

A. sedativ pentru forma continua

B. simpaticolitica pentru forma intrerupta

C. excitatorie pentru forma continua

D. ergotropa pentru forma continua

Legat de efectul endotermic al ultrasunetelor, urmatoarea afirmatie este falsa:

A. este mare la intensitati mici

B. se inregistreaza pana la 4 cm

C. tesuturile care se incalzesc preferential sunt periostul, osul subcondral, nervul

D. este mic la intensitati mici

Page 31: 233045667 licenta-2014-bfkt

31

Ultrasonoterapia se poate realiza prin:

A. contact direct fara a fi necesar un mediu de contact

B. subacvatic

C. contact indirect prin intermediul unei substante solide

D. la distanta de 4 cm de tegument

Mobilizarea capului emitator pe suprafata tegumentului in timpul aplicarii ultrasonoterapie se realizeaza:

A. cu miscari rapide

B. cu miscari lente (20 cm/sec)

C. insistandu-se pe eminentele osoase

D. cu miscari lente (2cm/sec), prevenindu-se astfel formarea undei stationare si efectul endotermic

Aparatele moderne permit combinarea US cu:

A. curentii de joasa frecventa

B. magnetoterapia

C. infrarosiile

D. undele scurte

Diatermia are urmatoarele proprietati:

A. efect electrolitic

B. efect excitomotor

C. efect caloric de suprafata

D. efect metabolic

Diatermia cu unde medii are:

A. lungimea de unda intre 1-3 km

B. frecventa intre 100 000 – 1 000 000 Hz

C. lungimea de unda intre 600-1200 m

D. lungimea de unda intre 100-1000 m

9

Arcul reflex este:

a.suport fiziologic pentru activitatea sistemului nervos

b.format din receptor,cale aferenta,centru, cale eferenta, efector

c.format din centrii reflecsi, calea de comanda a actiunii de efectuat, organ efector

d.format din mai multi neuroni ,centri corticali si un receptor

Masajul reflex profund stimuleaza :

a.mecanoreceptorii si inhiba mesajele nociceptive

b.inhiba atit mecanoreceptorii cit si mesajele nociceptive

c.calea nociceptiva si inhiba mecanoreceptorii

d.atit mecanoreceptorii cit si calea nociceptiva

Tehnica Knapp reprezinta aplicarea de :

a.presiuni moderate repetate de 40-50 de ori asupra zonei de tratat

b. presiuni moderate urmate de frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori

asupra zonei de tratat

c. frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori asupra zonei de tratat

d.neteziri, bateri si frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori asupra zonei de

tratat

Crioterapia produce:

a.vasoconstrictie

b.vasodilatatie

c.vasoconstrictie urmata de vasodilatatie

Page 32: 233045667 licenta-2014-bfkt

32

d.un efect ce depinde de tipul reactiv al pacientului

Vasele limfatice dreneaza lichidul excedentar din spatiul interstitial rezultat din :

a.activitatea metabolica foarte intensa

b.aport crescut de apa

c.diferenta de presiune dintre capatul arterial si cel venos al capilarului

d.diferenta arterio-venoasa

Etapele drenajului limfatic sunt:

a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de cel al ganglionilor supraiacenti

b.drenajul de resorbtie urmat de cel de apel si cel al ganglionilor supraiacenti

c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor limfatice urmat de drenajul de apel si de resorbtie

d.se face doar drenaj de resorbtie si de appel

Zonele metamerice Head sunt formate din :

a.viscerul si pielea din zona somatica corespunzatoare a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau

segment medular

b.viscerul si o regiune parietala abdominal sau toracica a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau

segment medular

c.viscerul si o unitate motorize a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau segment medular

d.nici o definitie nu este corecta

Tehnicile osteopatice functionale :

a.vindeca tulburarile de statica si discopatiile

b. sunt contraindicate in discopatii si tulburari de statica

c.se fac in sensul leziunii si stimuleaza capacitatea de autovindecare

d.mobilizeaza structura osoasa

Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respectă următoarea succesiune:

A.netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraţiile

B. netezirea (effleurage); fricţiunea; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraţiile, netezirea

(effleurage);

C. netezirea (effleurage); fricţiunea; vibraţiile; frământatul (petrissage); baterea (tapotamentul); netezirea

(effleurage);

D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage)

E. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage, netezirea

(effleurage)

Fricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra muschilor în regiunile unde

aceştia sunt situaţi :

A. în profunzime

B. superficial

C. în stratul hipodermic foarte gros

D. în regiunea fesieră

E. abdominal la persoanele cu obezitate

Combinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă

A.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat

B.o formă intermediară de trecere spre vibraţii

C.. o formă intermediară de trecere spre tapotament

D.o asociere interzisă

E..o asociere indicată doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros

Contracţia izometrică

A. determină:deplasarea segmentului de corp în sens antero-posterior

B. determină:deplasarea segmentului de corp în sens rotator

Page 33: 233045667 licenta-2014-bfkt

33

C.. determină:deplasarea segmentului de corp în plan transvers

D. determină mişcarea de abducţie

E. nu determină mişcare

Contracţia musculară se realizează prin:

A.cuplarea troponinei cu tropomiozina

B.cuplarea actinei cu miozina

C.acţiunea ionilor de magneziu

D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina

E.acţinea ionilor de potasiu

Fricţiunea este manevră electivă pentru :

A. epiderm

B. derm

C. hipoderm

D. epiderm şi derm

E. nici un răspuns nu este corect

Frământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor

A. superficiale

B. profunde

C. nervoase periferice

D.secretorii

E. glabre (fără păr)

Sinapsa reprezintă:

A.legătura între un neuron şi ţesutul conjunctiv

B.comunicarea nerv-epiderm

C.legătura dintre 2 nervi

D.comunicarea nerv-derm

E.locul unde se secretă sudoarea

Tromboflebitele şi flebotrombozele în primele faze :

A. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj

B. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament

C. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămîntat

D.permit doar netezirea

E. doar tromboflebitele contraindică masajul

În cazul tumorilor maligne, masajul

A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii

B.se poate face , cu avizul medicului

C.se face cu acordul pacientului

D.se fac doar fricţiuni

E.este contraindicat numai în fazele terminale

Masajul poate atenua durerile prin:

A.excitarea fibrelor A delta

B,excitarea fibrelor amielinice C

C.prin acţiune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta şi C

D.excitarea fibrelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru excitaţiile nociceptive

E.stimularea sistemelor descendente , inhibitorii ale durerii

Fusul neuro-muscular conţine:

A.fibre motorii

B.fibre senzitive

Page 34: 233045667 licenta-2014-bfkt

34

C.fibre motorii şi senzitive

D.fibre simpatice

E.fibre parasimpatice

In timpul masajului care produce vazodilataţie superficială, in reţeaua vasculară profundă apare:

A.vazodilataţie

B.vazoconstricţie

C.congestie

D.B şi C

E.deschidere de capilare suplimentare

Prin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce :

A.vazodilataţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică

B.vazoconstricţie în profunzime, prin acţiune histamino-serotoninergică

C. vazodilataţie în profunzime, prin acţiune adrenergică

D. vazodilataţie în profunzime, prin acţiunea substanţei P

E. toate variantele sunt incorecte

Durerea referită apare datorită :

A.convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul ventral medular cu

fibrele motorii

B. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul dorsal medular cu

fibrele durerii viscerale

C. convergenţei fibrelor tactile dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu

fibrele durerii viscerale

D. convergenţei fibrelor parasimpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular

cu fibrele durerii viscerale

E. convergenţei fibrelor simpatice dintr-o zonă a pielii în acelaşi segment din cornul lateral medular cu

fibrele durerii viscerale

În stadiul mediu al arteritelor, masajul se face

A.in sens centripet

B.în sens centrifug

C.în ambele sensuri

D.doar subacval

E.doar uneori

Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:

A.netezirea şi tapotamentul

B.vibraţiile

C.fricţiunile

D.effleurajul

E.rulatul, cernutul, presiunile şi ciupiturile

Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupează în:

A. manevre de tocat: cu marginea cubitală (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioară a

antebraţului, cu vârful degetelor (tangenţial, “în mănunchi de nuiele”

B. manevre de bătătorit: cu palma în cupă sau ventuză şi cu pumnul cubital sau palmar

C. manevre de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor

D. manevre de percutat: cu vârful degetelor

E.toate manevrele menţionate la A,B,C şi D

Masajul are ca efecte generale:

A.diminuarea metabolismului bazal

B. stimularea funcţiilor aparatelor cardiovascular şi respirator

C.insomnie

Page 35: 233045667 licenta-2014-bfkt

35

D.oboseală

E.diminuarea tonusului organelor cavitare

Masajul

A. accelerează procesele de resorbţie şi de regenerare la nivelul ţesuturilor inflamate aseptic.

B.intensifică simptomatologia algică

C. favorizează hipertoniile musculare

D. favorizează contracturile musculare

E.nici o variantă nu este corectă

Durata unei şedinţe de masaj regional este de

A.30-60 minute

B.10-15minute

C.peste 60 de minute

D.15-30 minute

E.30 minute

Luxaţia

A.beneficiază de masaj

B.necesită masaj doar pentru sechele ca tulburări vasculo-trofice şi laxitate capsulo-ligamentară

C.necesită doar repaus absolut

D.nu are nevoie de tratament ortopedic

E. beneficiază numai de masaj instrumental

În recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate

A. masajul terapeutic se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi volumului

muscular.

B. masajul terapeutic nu se asociază simultan cu kinetoterapia specifică creşterii tonusului şi volumului

muscular

C. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiile

D.se indică doar kinetoterapie

E.se face doar masaj terapeutic

Vibraţiile fine şi prelungite

A.reduc sensibilitatea pielii şi a tesuturilor subiacente

B.reduc stratul adipos

C.au efecte excitante pe sistemul nervos central

D.au efecte excitante la nivelul pielii

E.se mai numesc trepidaţii

Tracţiunile, tensiunile şi scuturările acţionează mai ales asupra

A.muşchilor

B.articulaţiilor

C.pielii

D. articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare

E.ţesutului subcutanat

10

Articulatii afectate de poliartrita reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale;

B. Articulatiile sacroiliace;

C. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;

D. Articulatiile coxo-femurale;

Page 36: 233045667 licenta-2014-bfkt

36

Deficitele functionale ce necesita interventia tratamentului recuperator la pacienti cu poliartrita

reumatoida includ urmatoarele, cu exceptia:

A. Distructie articulara

B. Limitarea mobilitate articulara

C. Afectare prehensiune – forta/ finete

D. Afectarea respiratorie

Obiective terapeutice in poliartrita reumatoida NU au in atentie:

A. Diminuarea durerii si inflamatiei

B. Mentinerea/ Ameliorare/ maximizarea functionala articulara

C. Prevenirea/ minimizarea dizabilitatii si afectarii functionale

D. Promovarea respiratiei tip abdominal

Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a poliartritei reumatoide NU include:

A. Ameliorare durere prin electroterapie antalgica;

B. Cresterea fortei musculare prin exercitii dinamice;

C. Cresterea amplitudinii de miscare a segmentelor vertebrale lombar si dorsal;

D. Reeducare vocationala;

Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, cu exceptia:

A. Degete in “ciocan”;

B. Degete in “gat de lebada";

C. Picior triunghiular;

D. Picior rotund.

Principalele boli ce apartin grupului de spondilartrite sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Spondilita anchilozanta;

B. Artropatia psoriazica;

C. Sindromul Reiter si artritele reactive;

D. Spondilartroza

Deficitele functionale caracteritice spondilitei anchilozante NU includ urmatoarele:

A. afectarea articulatiilor mici ale mainii cu deficite majore de prehensiune;

B. afectarea axiala cu deficite de mobilizare a segmentara sau totala, pe toate directiile de

miscare;

C. deficitul respirator prin insuficienta respiratorie restrictiva;

D. afectarea de dinamica diafragmatica;

Obiectivele tratamentului recuperator raportat la stadiul de spondilita anchilozanta sunt urmatoarele, cu

exceptia:

A. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale si periferice);

B. ameliorarea tulburarilor de statica vertebrala /mentinerea posturii vertebrale corecte;

C. ameliorarea tulburarilor de dinamica vertebrala;

D. ameliorarea functiei de prehensiune;

Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc aportul in spondilita anchilozanta:

A. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile periferice)

B. termoterapie profundă, axial si periferic (enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte, parafina/

parafango) in faza activa a bolii;

C. kinetoterapie de tip postural, pentru menţinerea curburilor coloanei şi combaterea poziţiilor

vicioase;

D. hidroterapie si hidro-kinetoterapie;

Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. debut la barbatul tanar (< 26 ani);

B. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;

Page 37: 233045667 licenta-2014-bfkt

37

C. afectare periferica poliartriculara, simetrica, mai ales pe articulatiile mari;

D. afectare sistemica: ochi, tub digestiv, genito-urinar, cutanat

Testul Schober reprezintă determinarea:

A. Mobilităţii coloanei vertebrale lombare

B. Mobilitatii coloanei vertebrale cervicale

C. Mobilitatii coloanei vertebrale dorsale

D. Manevra pentru articulatiile sacroiliace

Modificarile articulare caracteristice spondilitei anchilozante NU includ:

A. redresarea segmentului vertebral lombar

B. pozitia de „schior”

C. mana reumatoida

D.anteproiectia segmentului vertebral cervical

Urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU sunt adevarate:

A. reprezinta localizarea modificărilor degenerative la nivelul articulatiei coxo-femurale;

B. reprezinta o artropatie cronica imuna, dureroasă, progresivă şi major invalidantă;

C. reprezinta principala cauză de dizabilitate şi de protezare la vârstnic

D. este o afectiune metabolica complexa, cu localizare preferentiala la nivelul soldului;

Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in atentie:

A. intensitatea durerii cu character mechanic;

B. deviaţiile în plan frontal (genul flexum, recurvatum) & sagital (genul valgum, varum)

C. tumefacţia;

D. stabilitatea articulară a soldului.

Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU includ:

A. refacera stabilităţii (tonifiere grupelor musculare adiacente);

B. ameliorarea mobilităţii articulatiei femuro-patelare;

C. ameliorarea prehensiunii;

D. restabilirea unghiurilor utile de mers în articulaţia femuro- tibială.

Tratamentul farmacologic in gonartroza NU se bazeaza pe urmatoarele:

A. analgezice non- opioide (paracetamol, AINS)

B. remissive imunosupresoare de tipul methotrexatului;

C. suplimente nutritive (condroitina, glucozamina)

D. medicaţie cu administrare intra-articulară de tip corticoid (produşi retard)

Programul KT in puseul inflamator al artrozei de genunchi retine urmatoarele, cu exceptia:

A. posturarea genunchiului in extensie completa;

B. efectuarea de contracţii izometrice din poziţii nedureroase pentru cvadriceps şi hamstrings;

C. tracţiuni cu genunchiul în flexie de 450;

D. mobilizări active- asistate până la limita durerii a articulaţiei femuro-patelare;

Următoarele modificări radiologice NU pot apare in gonartroză:

A. Osteofite

B. Geode

C. Scleroza subcondrală

D. Sindesmofite

Urmatoarele afirmatii referitoare la sciatica simptomatica sunt adevarate, cu exceptia:

A. Fara factori declansatori evidenti;

B. Debutul este insidios;

C. Iradierea este uniradiculara;

D. Simptomatologia NU se amelioreaza in repaus.

Page 38: 233045667 licenta-2014-bfkt

38

Lombosciatica S1 se caracterizeaza prin urmatorul traiect al durerii:

A. fata posterioara a coapsei, fata anterointerna a gambei, pana in haluce;

B. fata posterioara a intreg membrului inferior pana la nivelul talonului;

C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi;

D. fata anteroexterna a coapsei, gambei, haluce;

Umarul simplu dureros este expresia:

A. tendinitei bicepsului;

B. rupturii coifului rotatorilor;

C. artrozei scapulohumerale;

D. algoneurodistrofiei umarului.

Kinetoterapia in umarul blocat NU presupune:

A. decoaptari Codmann

B. tehnici de facilitare neuromusculara;

C. programul Williams;

D. posturare corecta;

Cauzele unei lombosciatici includ urmatoarele, cu exceptia:

A. hernia de disc L4-L5, L5-S1;

B. discartroza;

C. spondilartrita;

D. artroza coxo-femurala;

Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. sciatica neameliorata sub tratament corect mai mult de 1 luna;

B. sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la tratament corect

C. sciatica paretica recent instalata;

D. primul puseu de sciatica ce nu se amelioreaza semnificativ la 5 zile de tratament;

Laserterapia in lombosciatica:

A. se face pe punctele dureroase vertebrale;

B. se face pe punctele dureroasse Valleix;

C. se indica si in formele de sciatica paretica;

D. toate cele de mai sus

11

Care din urmatoarele afecţiuni al căror diagnostic şi tratament este asigurat de specialitatea neurochirurgie

nu face parte:

a. herniile inghinale

b. traumatismele vertebrale

c. accidentele vasculare cerebrale

d. tumorile medulare

Care din particularităţile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul neurochirurgical:

a. motivele internării

b. examenul local

c. istoricul bolii

d. antecedentele eredocolaterale

Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări, cu expţia:

a. funcţiile neuropsihice

b. măsurarea presiunii intracraniene

c. motilitatea

d. evaloarea nervilor cranieni

Page 39: 233045667 licenta-2014-bfkt

39

Evaloarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:

a. evaloarea forţei musculare

b. evaloarea troficităţii musculare

c. evaloarea mişcărilor involuntare

d. evaloarea sensibilităţii tactile

Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:

a. sindromul comiţial

b. sindromul vertebral

c. sindromul dispeptic

d. sindromul meningeal

Menţionaţi care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare:

a. doppler-ul carotidian

b. mielografia cu contrast

c. angiografia Seledinger

d. AngioRMN

Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de contrast:

a. mielografia cu contrast

b. angiografia Seledinger

c. doppler-ul carotidian

d. AngioRMN

Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de inducerea stării de

comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:

a. abolirea reacţiei de orientare

b. abolirea respiraţiei

c. abolirea reacţiei de trezire

d. abolirea stării de conştienţă

Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în:

a. toate stările de şoc

b. uremie

c. faza de debut a tumorilor cerebrale

d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi

Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:

a. ventriculilor cerebrali

b. corpului vitros

c. parenchimului cerebral

d. spaţiului subarahnoidian

Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:

a. anevrismul aortic

b. cavernoamele cerebeloase

c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale

d. malformaţiile arterio-venoase medulare

Care din elementele vasculare menţionate nu face parte din componenţa malformaţiilor arterio-venoase

cerebrale:

a. pediculii de alimentare arteriali

b. nidusul

c. drenajul arterial

d. drenavul venos

Page 40: 233045667 licenta-2014-bfkt

40

Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implică:

a. evaloarea raspunsului verbal

b. evaloarea raspunsului respirator

c. evaloarea raspunsului motor

d. evaloarea raspunsului ocular

Principiul de baza al computer tomografiei are la bază:

a. câmpul magnetic

b. radiaţia Roentghen

c. ultrasunetele

d. radiaţia laser

Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaloarea stării de comă pe scala Glasgow este:

a. 6 şi 3

b. 15 şi 3

c. 13 şi 5

d. 15 şi 1

Gimnastica generala se ocupa cu:

a.reeducarea mersului;

b.ergoterapia;

c.transmiterea mingii pe deasupra capului;

d.ameliorarea capacitatii generale a organismului.

Miscarile respiratorii se fac:

a.pana la aparitia durerii;

b.fara pauza;

c.peste 10 repetari;

d.numai la inceputul programului.

In programul celor slabi,gimnastica respiratorie dureaza,zilnic:

a.5 minute;

b.15 min;

c.30 min;

d.o ora.

Gimnastica generala si respiratorie:

a.este precedata de masaj;

b.este precedata de fizioterapie;

c.cuprinde si respiratii libere;

d.cuprinde miscari imaginare.

Reabilitarea este:

a.capacitatea psiho-somatica a organismului de readaptare;

b.o deficienta;

c.o invaliditate;

d.o infirmitate.

Mijloacele fizicale contin:

a.transportul bolnavilor;

b.terapia ocupationala;

c.pneumologia;

d.cardiologia.

Pavlov a demonstrat:

a.reflexul de dependenta;

Page 41: 233045667 licenta-2014-bfkt

41

b.reflexul de libertate;

c.reflexul de adinamie;

d.reflexul de abstinenta.

Locomotia reprezinta:

a.impuls nervos;

b.impuls motor;

c.impuls senzitiv;

d.interactiune intre fortele externe si interne.

Miscarea este:

a.cea mai eficienta metoda de adaptare;

b.compartimentare a ingrijirii;

c.un retus chirurgical;

d.se face numai in spital.

Societatea are o datorie:

a.de egalizare a sanselor;

b.de a transforma un individ normal intr-unul invalid;

c.de evitare a reabilitarii;

d.de evitare a operatiilor.

Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace:

a.kinetoterapice;

b.financiare;

c.limitate;

d.extensive.

Recuperarea adultilor se face spre:

a.recastigarea calificarii;

b.pierderea calificarii;

c.necalificare;

d.supercalificare.

Reabilitarea sociala implica si:

a.familia;

b.biologia ;

c.fiziologia;

d.biochimia.

In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra:

a.aparatul de anestezie;

b.scari fixe;

c.scripeti;

d.cuptor de parafina.

In articulatiile degetelor:

a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;

b.miscarile active se fac inaintea celor pasive;

c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;

d.nu se fac miscari active.

Tromboflebita profunda se previne prin:

a.ortostatism prelungit;

b.flexia capului;

c.extensia trunchiului;

Page 42: 233045667 licenta-2014-bfkt

42

d.flexia si extensia piciorului.

Mersul terapeutic se face:

a.pe bicicleta;

b.pe teren denivelat;

c.pe tapalige;

d.pe bare paralele.

Mana este “un tentacul”al:

a.diencefalului;

b. scoartei cerebrale;

c.bulbului rahidian;

d.creierului.

Hidro-kinetoterapia se face dupa principiul lui:

a.Thales;

b.Arhimede;

c.Menelaos;

d.Socrate.

In torticolis:

a.capul este inclinat in fata;

b.linia ochilor este orizontala;

c.coloana vertebrala este normala;

d.nu se fac exercitii preoperatorii.

12

Reeducarea functională în traumatologia umărului (faza 1) include:

a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier).

b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);

c) Imobilizarea cu bratul în abductie în aparataj toraco-brahial;

d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier);

Articulatia cotului include:

a) Articulatia humero-cubitală;

b) Articulatia humero-tibială;

c) Articulatia humero-cubitală, humero-tibială, humero-radială si radio-cubitală;

d) Articulatia humero-cubitală, humero-radială si radio-cubitală;

Recuperarea după suspendarea imobilizării include:

a) Combaterea durerii prin medicatie psihotropă;

b) Combaterea durerii prin medicatie antivirală;

c) Combaterea durerii prin medicatie antivirală, psihotropă, antalgică, antiinflamatorie

si sedativă;

d) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă si terapie

fizicală cu efecte antalgice;

Sechelele soldului posttraumatic includ:

a) Durere;

b) Deficit de stabilitate;

c) Deficit de mobilitate;

d) Toate de mai sus.

Metodologia generală de recuperare a soldului exclude:

a) Medicatia antiinflamatorie antalgică si sedativă;

Page 43: 233045667 licenta-2014-bfkt

43

b) Posturi declive;

c) Masaj;

d) Kinetoterapie fără încărcare;

Cotul se recuperează prin:

a) Miscări activo-pasive;

b) Miscări active;

c) Miscări pasive;

d) Miscări de abductie, adductie si rotatie externă;

Din schema generală de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:

a) Aplicarea undelor electromagnetice de înaltă frecventă;

b) Pozitionarea proclivă a membrului superior;

c) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă precum si

terapie fizicală cu efecte antalgice;

d) Masajul mâinii, antebratului si al umărului;

Mâna rigidă, înghetată (”frozen hand”) este consecinta:

a) Imobilizării îndelungate;

b) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii;

c) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi;

d) Imobilizării îndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi;

Stabilitatea soldului este asigurată de:

a) Factori ososi – în special articulatia coxo-tibială;

b) Factori musculari – asigură mai ales stabilitatea anterioară (căderea în fată);

c) Factori ligamentari – în special ligamentul ilio-femural în pozitie de decubit dorsal;

d) Factori ososi – reprezentati de coaptatia aproape perfectă a suprafetelor articulare.

Posturile libere pentru sold includ:

a) Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru

cresterea flexiei soldului;

b) Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucisându-l

pe cel sănătos;

c) Abductie – din decubit dorsal se tine o pernă între picioare;

d) Se mentin 10-15 minute;

Refacerea mobilitătii soldului include:

a) Recâstigarea a 520 flexie –extensie, 12

0 abductie – adductie si 14

0 RI-RE;

b) Recâstigarea a 500 flexie –extensie, 15

0 abductie – adductie si 10

0 RI-RE;

c) Recâstigarea a 520 flexie –extensie, 14

0 abductie – adductie si 12

0 RI-RE;

d) Recâstigarea a 150 flexie –extensie, 50

0 abductie – adductie si 10

0 RI-RE;

Ordinea atentiei în recuperarea soldului este:

a) Recâstigarea flexiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;

b) Recâstigarea extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;

c) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei – adductiei si la urmă a rotatiei;

d) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;

Refacerea stabilitătii active a genunchiului exclude:

a) Tonifierea bicepsului sural;

b) Tonifierea cvadricepsului;

c) Tonifierea tricepsului sural;

d) Tonifierea tensorului fasciei lata;

Page 44: 233045667 licenta-2014-bfkt

44

Obiectivele principale în recuperarea piciorului posttraumatic sunt:

a) Combaterea durerii;

b) Refacerea echilibrului muscular;

c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale);

d) Toate de mai sus.

Circumductia piciorului reprezintă:

a) O miscare de flexie - extensie (700);

b) O miscare de inversie – eversie;

c) O miscare de abductie-adductie (350-40

0);

d) O miscare combinată;

Care dintre afirmatiile de mai jos este falsă ?

a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;

b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;

c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;

d) Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;

În fracturile vertebrale cu tasări mari sau cominutive, coloana se imobilizează timp de:

a) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset usor;

b) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor;

c) 1-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset usor;

d) 1-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor;

Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate exclude:

a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;

b) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;

c) Reluarea progresivă a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;

d) Readaptarea profesională si/sau sportivă;

Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:

a) Contractii izotonice ale cvadricepsului din oră în oră;

b) Mobilizări ale piciorului;

c) Ridicări pasive ale membrului inferior cu genunchiul întins;

d) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile

Terapia fizicală pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:

a) Băi cu vârtejuri de apă;

b) US pe zone reflexogene;

c) DAD în scop antalgic;

d) Mobilizarea segmentului afectat;

Evolutia unei algoneurodistrofii este:

a) Scurtă – 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;

b) Scurtă – 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;

c) Lungă – 2 ani cu o medie de 6-12 luni;

d) Lungă – 5 ani cu o medie de 18-24 luni;

Proteza simplă cervico-cefalică este:

a) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară

acetabulară;

b) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară

femurală;

c) O proteză ce înlocuieste capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;

d) O proteză ce înlocuieste colul femural având o coadă centro-medulară femurală;

Page 45: 233045667 licenta-2014-bfkt

45

Indicatia principală a protezei cervico-cefalice este:

a) Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;

b) Fractura de col femural la persoanele tinere;

c) Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;

d) Fractura de col femural la persoanele vârstnice;

Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevărată:

a) Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;

b) Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza

totală;

c) În cazul protezei bipolare articulatia soldului se transformă într-o articulatie cu 4

suprafete;

d) Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza

bipolară;

Postoperator, recuperarea în ATS cu PTC constă în:

a) Zilele 1-3 mobilizări la marginea patului;

b) Zilele 3-5 repaus la pat;

c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;

d) Zilele 11-12 mers cu cresterea încărcării;

13

Următorii nu reprezintă factori de risc pentru boala cardio-vasculară: a. litiaza renală

b. diabetul zaharat

c. fumatul

d. consumul de alcool

Contraindicaţiile înotului terapeutic sunt:

a. TA > 180/110 mmHg

b. implanturile de pacemaker

c. insuficienţă cardiacă severă

d. toate

Care din următoarele nu reprezintă o contraindicaţie a testului de efort:

a. febra

b. insuficienţa cardiacă congestivă

c. înălţimea pacientului

d. infarctul miocardic acut

Următorii sunt factori de risc pentru tromboza venoasă profundă:

a. imobilizarea prelungită

b. obezitatea

c. insuficienţa venoasă cronică;

d. toate variantele sunt corecte

Care din următoarele enunţuri reprezintă o contraindicaţie a efectuării antrenamentului fizic în

insuficienţa cardiacă:

a. obezitatea

b. sedentarismul

c. fibrilaţie atrială recent instalată

d. glicemia cu valori normale

Obligatoriu, unităţile de recuperare trebuie să dispună de:

a. serviciu de radiologie

b. Holter ECG

Page 46: 233045667 licenta-2014-bfkt

46

c. ecograf Doppler color

d. câteva paturi unde se pot acorda îngijiri de terapie intensivă

Activitatea fizică este benefică dacă se desfăşoară:

a. controlat şi progresiv

b. în mod excesiv

c. sporadic

d. la temperaturi extreme

Din structura miocardului fac parte:

a. nodul sinoatrial şi nodul atrio-ventricular

b. fasciculul Hiss

c. reţeaua Purkinje

d. toate

Ce reprezintă HTA? a. creşterea constantă a TAs ≥ 140mmHg şi/sau a TAd ≥ 90 mmHg

b. creşterea constantă a TAs ≥ 110mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg

c. creşterea constantă a TAs ≥ 120mmHg şi/sau a TAd ≥ 80 mmHg

d. creşterea constantă a TAs ≥ 130mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg

Cauzele obstrucţiilor coronariene:

a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri)

b. afecţiunile respiratorii

c. afecţunile oculare

d. artroza

Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectorală se caracterizează prin:

a. insuficienţă venoasă cronică

b. absenţa pulsului la nivelul membrelor inferioare

c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic

d. necroza ţesutului cerebral

Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică are drept scop:

a. diminuarea cogniţiei

b. asigurarea autonomiei pacientului

c. creşterea riscului trombotic

d. dezorientarea temporo-spaţială

Programul individual de gimnastică în cardiopatia ischemică trebuie să se desfăşoare:

a. săptămânal

b. lunar

c. zilnic

d. bianual

Infarctul miocardic acut se caracterizează prin:

a. necroza zonală a muşchiului cardiac

b. necroza zonală a ţesutului cerebral

c. atrofia musculaturii membrelor inferioare

d. atrofia musculaturii membrelor superioare

Un rol important din punct de vedere fiziopatologic în cascada evenimentelor din infarctul

miocardic acut îl ocupă:

a. fisura plăcii de aterom

b. tasarea vertebrală

c. scăderea acuităţi vizuale

d. hipoacuzia

Page 47: 233045667 licenta-2014-bfkt

47

În faza a II-a a recuperării din IMA efortul preferat este:

a. izotonic

b. izometric

c. isotonic + izometric

d. nici una din variante nu este corectă

Faza a III-a a recuperării postinfarct durează:

a. o săptămână

b. o lună

c. 6 luni

d. toată viaţa

Printre simptomele TVP se numară:

a. cefaleea

b. durerea în molet

c. precordalgiile

d. nici una din variante nu este corectă

Tratamentul antihipertensiv durează:

a. timp de 6 luni

b. se face intermitent

c. toată viaţa

d. timp de 1 an

Care sunt efectele exerciţiilor respiratorii terapeutice: a. dezobstrucţie bronşică

b. combaterea stazei pulmonare

c. tonifierea muşchiului respirator

d. toate

Cel mai important factor de risc pentru arteriopatia obliterantă este: a. scăderea ponderală

b. fractura membrelor superioare

c. fumatul

d. rabdomioliza

În cazul tahicardiei sinusale, frecvenţa cardiacă este:

a. > 100/min

b. < 60/min

c. între 60-80/min

d. < 40/min

Cele mai frecvente cauze ale insuficienţei cardiace cronice sunt: a. boala coronariană ischemică

b. hipertensiunea arterială

c. bolile valvulare mitrale şi aortice

d. toate

Recuperarea fizică în valvulopatii cuprinde: a. exerciţii fizice de intensitate crescută

b. antrenamente de câteva ore pe zi

c. kinetoterapie respiratorie

d. exerciţii fizice cu grad înalt de dificultate

Fiecare şedinţă de antrenament fizic a bolnavului coronarian operat cuprinde:

a. 2 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis)

b. 3 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)

c. 2 părţi (încălzirea, perioada de revenire)

d. 2 părţi (antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)

Page 48: 233045667 licenta-2014-bfkt

48

14

In structura plamanilor exista:

a) segmente, lobuli, acini, alveole

b) lobi, segmente, acini, alveole

c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole

d) lobi, segmente, lobuli, acini

Valorile normale ale frecventei respiratorii sunt:

a) 12-14 respiratii /min.

b) 20-22 respiratii/min.

c) 16-20 respiratii/min.

d) 14-18 respiratii/min

Fazele unei respiratii corecte sunt:

a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei

toracale, ridicarea umerilor

b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor

c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale

d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor

Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator:

a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica

b) testul apneei, testul lumanarii,

c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului

d) toate testele

Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt:

a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj

b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa

c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala

d) toate cele enumerate la punctele a,b,c

Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt:

a) administrarea de sedative

b) administrare de tranchilizante

c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga

d) vibromasaj si hidroterapie

Indicatiile drenajului bronsic sunt:

a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate bolile pulmonare ce

presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii imobilizati la pat, comatosi)

b) postanestezie

c) bronsiectazii, bronsite cronice

d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita

Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind:

a) tumora bronhica

b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer

c) existent unui corp strain intrabronhic

d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar

Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:

a) scaderea VEMS sub 70%

b) scaderea capacitatii vitale (CV)

c) scaderea VEMS si a CV

d) scaderea Indicelui Tiffneau

Page 49: 233045667 licenta-2014-bfkt

49

Tehnica corecta a tusii cuprinde:

a) pozitionarea corpului in timpul tusei

b) modalitatea de control a respiratiei

c) tonifierea musculaturii expiratorii

d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,

Gimnatica respiratorie propriu-zisa se adreseaza:

a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva

b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt

c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva

d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva

Terapia ocupationala se defineste ca fiind:

a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu caracter recreativ, cu

scopul reeducarii functionale a bolnavului

b) munca in folosul comunitatii

c) terapie de reinsertie sociala

d) readaptare functionala

În testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiva a intensitatii efortului la fiecare treapta de efort

este de:

a) 10 W

b) 25-30 W

c) 40 W

d) 50 W

Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:

a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu tehnicile de relaxare

b) tractiunile si manipulările

c) termoterapia si electroterapia

d) masajul

Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:

a) cresterea frecventei respiratorii in mod special

b) cresterea volumelor respiratorii

c) scaderea volumelor respiratorii

d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara

Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:

a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene

b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare

c) crescuta progresiv

d) scazuta progresiv

Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt reversibile:

a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice

b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice

c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene

d) bronhospasmul

Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia ca musculatura respiratorie îsi mareste travaliul (pentru a

genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile aeriene cu rezistenta crescuta in sindromul

obstructiv) prin urmatoarele modalitati:

a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate

b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate

c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de repaus)

d) contractia muschilor expiratori (inactivi în respiratia de repaus)

Page 50: 233045667 licenta-2014-bfkt

50

Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei respiratorii denumita:

a) insuficienta respiratorie partiala

b) insuficienta respiratorie grava

c) insuficienta respiratorie de perfuzie

d) insuficienta respiratorie totala

Dintre metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie ventilatorie

obstructiva nu face parte:

a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari

b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare a disfunctiei ventilatorii

obstructive

c) dezobstructia bronsica

d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii

Respiratia abdominala se invata in diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar, ordinea corecta a

acestora fiind:

a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers

b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal

c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand

d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal

Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:

a) relaxarea

b) posturarea

c) gimnastica corectoare

d) refacerea posturii si aliniamentului

Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:

a) posturi relaxante

b) posturi facilitatorii

c) posturi de drenaj

d) posturi corective

Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie:

a) inainte de masa

b) dupa masa

c) seara

d) dimineata

Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include:

a) tratarea cauzei supraincarcarii

b) ameliorarea ventilatiei alveolare

c) dezobstructia bronsica

d) antrenamentul la efort

15

Este criteriu major pentru diagnosticul de astm bronsic la sugar si copilul mic :

a) Rinoree in absenta contextului de infectie respiratorie superioara

b) Trei sau mai multe episoade de wheezing in Cdrul infectiilor respiratorii inferioare in

ultimele 6 luni

c) Wheezing in absenta contextului de infectie respiratorie

d) Alergie alimentara

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la drenajul postural in astmul bronsic este FALSA ?

a) Zonele cele mai incarcate se dreneaza primele

Page 51: 233045667 licenta-2014-bfkt

51

b) Se executa obligatoriu seara

c) Inainte de sedinta de posturare se recomanda administrarea unui aerosol bronhodilatator

d) O sedinta de drenaj bronsic se poate intinde pe o perioada de maxim 45 de minute

Care afirmatie este FALSA referitoare la postura facilitatoare pentru bolnavul dispneic aflat in criza de

astm bronsic ?

a) Pacientul se afla in ortostatism

b) Pacientul se afla in decubit dorsal

c) Spatele sprijinit pe un plan dur

d) Trunchiul in anteflexie

Mucoviscidoza este :

a) Boala autosomal dominanta

b) Afectiune monogenica

c) Consecinta unor mutatii la nivelul unei gene localizate pe bratul scurt al cromozomului

VII

d) Boala poligenica

Pentu fibroza chistica NU este caracteristic :

a) Ileusul meconial

b) Tusea

c) Insuficienta renala

d) Scaunele diareice

Referitor la datele fiziopatologice in mucoviscidoza, importante pentru kinetoterapeut, este FALSA

urmatoarea afirmatie :

a) Sediul initial central al obstructiei ( caile aeriene mari )

b) Afectarea preferentiala a lobilor superiori

c) Vulnerabilitatea nespecifica a lobului mijlociu drept

d) Neomogenitatea obstructiei

In programul de management al oricarui bolnav de mucoviscidoza trebuie inclusa in mod obligatoriu :

a) Fizioterapia

b) Hemodializa

c) Dializa peritoneala

d) Exsanguinotransfuzia

Printe elementele de alarm ace impugn efectuarea testului sudorii pentru diagnosticul de mucoviscidoza

fac parte urmatoarele CU EXCEPTIA :

a) Manifestari sino- pulmonare

b) Absenta istoricului familial de mucoviscidoza

c) Manifestarile digestive

d) Gustul sarat al sudorii

Semnul Gowers este caracteristic pentru :

a) Paralizia cerebrala infantila

b) Boala Werdnig – Hoffman

c) Distrofia musculara Duchenne

d) Distrofia musculara Becker

In Distrofia musculara Duchenne atrofierea si slabiciunea musculara sunt progressive si simetrice, primii

muschi afectati fiind :

a) Muschii cefei

b) Psoas- iliacul

c) Musculatura fetei

d) Muschii palmei dind aspect de “ mina in gheara “

Page 52: 233045667 licenta-2014-bfkt

52

Referitor la pozitia in stretching- ul activ ( manevra de intindere ) a tricepsului in ortostatism, in Distrofia

musculara Duchenne urmatoarea afirmatie este FALSA :

a) Pacientul sta cu fata la perete

b) Piciorul din spate ramine intins

c) Calciiul ridicat de pe podea

d) Genunchiul intins

Kinetoterapia in bronsiectazie va trebui inceputa :

a) Imediat ce s-a precizat diagnosticul

b) La minim 2 ani de la precizarea diagnosticului

c) Abia dupa ce au aparut semne de suprainfectie

d) Numai la adolescent

Expectoratia este un simptom major in bronsiectazie si are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA :

a) Este matinala (“ toaleta bronsica “)

b) Are aspect mucopurulent

c) Are aspect stratificat

d) Este in cantitate mica avind aspect de “ albus de ou “

In bronsiectazie :

a) Rareori debutul poate fi marcat de prezenta hemoptiziilor

b) Expectoratia este simptom major si apare seara

c) Hemoptizia este semn de prognostic bun

d) Tusea este inconstanta, seaca

Dintre caracteristicile clinice ale sindromului Down fac parte urmatoarele IN AFARA DE :

a) Capul mai mic, rotund

b) Ochii orientati oblic

c) Urechile mari , situate mai sus

d) Gitul scurt

Cauzele de baza ce conditioneaza aparitia insuficientelor motorii la copiii cu sindrom Down sunt

urmatoarele, CU EXCEPTIA :

a) Hipotonia musculara

b) Dezvoltarea anormala a reflexelor

c) Afectarea echilibrului

d) Ochii orientati oblic

In AIJ forma sistemica, simptomul care semneaza diagnosticul pozitiv este :

a) Febra

b) Rash-ul

c) Artrita

d) Splenomegalia

Care din urmatoarele NU face parte din subtipurile de artrita idiopatica juvenila ?

a) Oligoartrita

b) Poliartrita factor rheumatoid negative

c) Reumatismul articular acut

d) Reumatismul psoriazic

Dintre mijloacele fizice de combatere a durerii si redorii matinale din artrita idiopatica juvenila , nu face

parte :

a) Caldura

b) Punga cu gheata

c) Corticoterapia

d) Ortezele functional

Page 53: 233045667 licenta-2014-bfkt

53

In artrita juvenila idiopatica (A JI ) masajul este contraindicat in urmatoarele situatii CU

EXCEPTIA :

a) Febra ridicata

b) Infectii cutanate

c) In cazul unor alergii este contraindicate folosirea uleiului pe baza de alune sau arahide

d) Afectarea a mai mult de o articulatie

Referitor la hemiplegie urmatoarea afirmatie este FALSA :

a) Este afectare motorie unilaterala

b) Clinic se manifesta prin pareza si spasticitate unilaterala

c) Acest tip de paralizie cerebrala este putin mai frecvent la fete decit la baieti

d) Diagnosticul se pune rar in perioada neonatala , existind adesea un interval liber de 4- n9 luni

in care examenul neurologic furnizeaza date normale

Metodele de decontracturare utile in paraliziile cerebrale infantile sunt urmatoarele IN AFARA

DE :

a) Kinetoterapie , diminuind mecanismele reflexe

b) Mijloace fizice ( frig, caldura, electroterapie )

c) Mijloace chimice ( toxina botulinica 0 pentru scaderea eferentei gamma asupra placii motorii

d) Tratament medicamentos cu gamaglobulina iv

In cadrul metodei Bobath aplicata la copiii cu paralizie cerebrala infantile inhibitia spasticitatii se produce

prin urmatoarele IN AFARA DE :

a) Plecind de la punctele cheie- central , reprezentat de pozitionarea capului

b) Al mobilitatii – centura scapulara

c) Al stabilitatii- centura pelvina

d) Prin intinderea rapida a muschiului spastic

Metoda “gold standard “ in diagnosticarea mucoviscidozei ramine :

a) Diagnosticul molecular

b) Testul sudorii

c) Determinarea cariotipului

d) Dozarea distrofinei

Printre principiile aplicarii exercitiilor de mimica in paralizia faciala periferica se numara urmatoarele,

CU EXCEPTIA :

a) se anuleaza intii actiunea muschilor de partea indemna

b) muschii paralizati vor fi plasati in pozitie neutral pe cit posibil

c) muschii paralizati vor fi intinsi la maximum

d) cind se lucreaza cu muschii din partea superioara a fetei, nu se vor active cei din partea

inferioara si invers

Leziunile survenite intrapartum care pot interveni in etiologia infirmitatilor motorii de origine cerebrala

sunt:

A) toxemie preeclapsie;

B) hemoragia cerebrală idiopatică;

C) traumatismul cranian (sdr. Silverman);

D) naşterea precipitată.

Tabloul clinic al Boalii Legg-Calvé-Perthes-Waldenström cuprinde:

A) Durere la nivelul soldului;

B) Gonalgie externa;

C) Durerea poate fi diminuata prin presiunea capului femural în triunghiul Scarpa

D) Contractură musculară reflexă abductori şi rotatori interni – limitarea adducţiei şi rotaţiei

externe.

Page 54: 233045667 licenta-2014-bfkt

54

Caracteristicile cifozei posturale sunt urmatoarele cu exceptia:

A) Tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor vicioase;

B) Radiologic apar noduli Schmorl retromarginal anterior, la mai mulţi corpi vertebrali, mai ales

spre versantul lombar;

C) Curbura este intre 40º-60º;

D) Apare mai frecvent la fete intre 10-15 ani.

Tabloul clinic al toricolisului muscular congenital se compune din urmatoarele cu exceptia:

A) Aparitia olivei torticolare la nou-nascut si sugarul mic;

B) Pliu cutanat în partea inferioară a regiunii auriculare de partea leziunii;

C) Pe partea sanatoasa lob auricular coborat fata de partea afectata;

D) Predomina localizarea pe partea stanga.

Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de pot afirma urmatoarele:

A) Apare mai frecvent la baieti cu un maxim de incidenta la varsta de 10-12 ani;

B) Clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;

C) Netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei septice de sold;

D) Tratamentul consta din imobilizare gipsata si antibioterapie.

Despre piciorul talus valgus postural se pot afirma urmatoarele:

A) Este o deformatie rara a piciorului ce se intalneste mai ales la sexul masculin;

B) Incidenta e crescuta la multipare;

C) Deformatia moderata si / sau severa necesita tratament chirurgical;

D) Deformatia usoara nu necesita nici un tratament deoarece in 3-6 luni piciorul devine spontan

normal.

Principiile tratamentului piciorului stramb congenital varus equin sunt:

A) Tratamentul trebuie initiat in perioada de dupa inceperea mersului;

B) Prima deformaţie care trebuie corectată este varusul antepiciorului apoi equinul

retropiciorului;

C) Imobilizarile conform tehnicii Ponseti vizeaza doar esecurile tratamentului prin

kinetoterapie;

D) Tratamentul chirurgical vizeaza alungirea partilor moi retractate si mentinerea corectiei si se

incepe la 2-3 luni.

Testul Barlow:

A) Necesita control radiologic;

B) Poate identifica soldurile luxabile;

C) Se efectueaza numai la nastere;

D) Poate identifica soldurile luxate.

Piciorul varus equin congenital:

A) Este o afectiune dobandita;

B) Are o incidenta de 20-30 / 1000 nou nascuti;

C) Are predominenta feminina;

D) Beneficiaza de tratament ortopedic.

Piciorul plat static:

A) Este o afectiune specifica varstelor mici, pana la 6 ani;

B) Este caracterizat de o desenare a amprentei plantare sub 1/3 din suprafata sa;

C) Din punct de vedere clinic se manifesta prin uzura incaltamintei pe partea interna si dureri la

nivelul tarsului in perioadele cu mers indelungat;

D) Tratamentul este exclusiv chirurgical.

Boala Scheuermann:

A) Este o cauza rara de cifoza la copil;

B) In evolutia naturala a bolii, cifoza devine fixa, ireductibila;

C) Perioada de debut este caracterizata de durere importanta;

D) Tratamentul este chirurgical si trebuie efectuat precoce.

Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:

A) Coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;

B) Formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica, lombara;

C) Tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;

D) Gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.