201736240 manual analiza rapoartelor financiare tiriulinicova conspecte md

8/18/2019 201736240 Manual Analiza Rapoartelor Financiare Tiriulinicova Conspecte Md

1/91

Capitolul 2 Analiza formării profitului

2.1. Noţiunea de profit şi importanţa analizei acestuiaRezultatul financiar al activităţii întreprinderii se caracterizează prin suma profitului (pierderilor) şi a nivelului rentabilităţiiobţinute. Profitul reprezinţi depăşirea veniturilor câştigate de întreprindere asupra consumurilor şi cheltuielilor suportate deaceasta din activitatea de întreprinzător. antitativ! profitul (pierderea se determină astfel"Profitul (pierderea) # $enituri % onsumuri şi cheltuieli

u cât este mai mare valoarea veniturilor cu atât va fi mai ridicată mărime& profitului! şi invers! creşterea valorii consumuriloşi'sau cheltuielilor duce la diminuarea mărimii profitului.

n practica contabilă şi analitică autohtonă! în conformitate cu prevederile tandardului *aţional de ontabilitate + ,Prezentarerapoartelor financiare- sunt utilizate următoarele noţiuni ale profitului"Profitul brut (pierderea globală) reprezintă profitul (pierderea) obţinut din vânzarea produselor! mărfurilor şi serviciilor prestatse determină ce diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costul vânzărilor.Profitul (pierderea) din activitatea operaţională reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile obţinute de întreprindere dinactivitatea de bază. determinată de statutul acesteia.Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii este diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile obţinute de întreprindere dinoperaţiunile ce ţin de mişcarea activelor pe termen lung.Profitul (pierderea) din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente operaţiunilor legate demodificările în mărimea şi structura capitalului propriu şi mi loacelor împrumutate.Profitul (pierderea) din activitatea economico%financiară este rezultatul financiar obţinut de întreprindere în cursul perioadei dgestiune din activităţile operaţională! de investiţii şi financiară.Profitul (pierderea) e/cepţional este diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile apărute ca rezultat al evenimentelor şi operaţiunilo

e/cepţionale neprevăzute.Profitul (pierderea) până la impozitare este profitul (pierderea) obţinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toatetipurile de activităţi şi rezultatul e/cepţional. Profitul (pierderea) până la impozitare este numit profit (pierdere) contabil.Profitul net (pierderea netă) este profitul (pierderea) care rămâne la dispoziţia întreprinderii după calcularea cheltuielilor(economiilor) privind impozitul pe venit şi se determină ca diferenţa dintre profitul (pierderea) până la impozitare şi cheltuielil(economiile) privind impozitul pe venit.

n figura 0.1 este prezentată modalitatea formării acestor indicatori.

2igura 0.1. 3odelul structural al formării indicatorilor profitului4naliza profitului prezintă un interes primordial atât pentru proprietarii şi investitorii reali şi potenţiali ai întreprinderii! cât şi pentru alţi utilizatori ai informaţiei din Rapoartele financiare. 4stfel! proprietarii şi investitorii sunt interesaţi să ma/imizezemărimea profitului creat de o anumită sumă investită. reditorii apreciază profitul întreprinderii ca principalul criteriu de achitaa dobânzii şi a rambursării sumei datoriei. 4naliza profitului prezintă interes deosebit şi pentru organele fiscale! deoarece acestaconstituie baza pentru calculul mărimii venitului impozabil şi impozitului pe venit.4naliza profitului oferă diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia următoarele aspect

are este mărimea! structura şi evoluţia indicatorilor profitului (pierderii) în ultimii ani5are sunt cauzele (factorii) principale! ce au condiţionat schimbările! mai ales cele negative! ale indicatorilor profitului5are sunt principale surse de ma orare a profitului5

Rezultatele analizei profitului sunt necesare atât pentru elaborarea strategiei de dezvoltare şi organizare a activităţii curente aîntreprinderii! cât şi pentru prognozarea mărimii profitului pe viitor.

0.0. 4naliza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare4naliza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) până la impozitare! care poate fi e/primat prin relaţia"PP6 # R47 8 R46 8 R42 8 R9!


2/91

unde"PP6 % profitul (pierderea) până la impozitare&R47 % rezultatul din activitatea operaţională&R46 % rezultatul din activitatea de investiţii&R42 % rezultatul din activitatea financiară&R9 % rezultatul e/cepţional.4naliza în dinamică a profitului (pierderii) până la impozitare permite evaluarea mărimii acestuia în comparaţie cu realizărileanilor precedenţi şi'sau cu datele stabilite în Planul de afaceri şi studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierdercontabil în ultimii ani.

4naliza structurală a profitului (pierderii) până la impozitare permite aprecierea aportului fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil.reşterea în dinamică a cotei profitului din activitatea operaţională în suma totală a profitului până la impozitare este apreciată

pozitiv.:in punct de vedere al tehnicii de calcul! la analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare se determinăabaterea absolută (faţă de perioada precedentă şi'sau de plan)! ritmul creşterii! procentul îndeplinirii planului şi ponderearezultatului financiar obţinut din fiecare tip de activitate în suma totală a mărimii profitului (pierderii) până la impozitare.4naliza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare este efectuată în baza datelor Raportului privind rezultatefinanciare şi Planului de afaceri.9/emplul 0.1 ntreprinderea ,Respect; .4.$om e/amina evoluţia şi structura profitului (pierderii) până la impozitare al .4. ,Respect; în comparaţie cu realizările anului precedent. n baza datelor Raportului privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultateleobţinute.

+>0 lei! ceea ce reprezintă o dimincu = >>? @@A lei faţă de mărimea perioadei precedente. 3icşorarea profitului până la impozitare a fost determinată de diminumărimii profitului câştigat din activitatea operaţională şi de pierderile obţinute în anul de gestiune din activitatea de investiţii! cau condus la reducerea mărimii profitului contabil cu = +?@ =B> lei şi respectiv ==@ 0C= lei.

4supra mărimii profitului până la impozitare a influenţat pozitiv reducerea pierderilor din activitatea financiară! care a contribula ma orarea profitului contabil cu 1A= B=@ lei.9 de menţionat că ponderea cea mai mare! în suma totală a profitului contabil! deţine profitul obţinut din activitatea operaţionaceea ce este apreciat pozitiv! deoarece reflectă desfăşurarea normală a activităţii de bază a întreprinderii.

0.=. 4naliza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională4naliza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională presupune stabilirea şi calculul influenţei factorilor! care acontribuit la modificarea în dinamică a părţilor componente ale profitului (pierderii) din activitatea operaţională.:in punct de vedere factorial! profitul (pierderea) din activitatea operaţională poate fi determinat conform formulei"

2iecare parte componentă a formulei factoriale influenţează asupra profitului (pierderii) din activitatea operaţională aîntreprinderii. Profitul brut (pierderea globală) şi alte venituri operaţionale au o acţiune directă! iar cheltuielile perioadei % oacţiune inversă.

n calitate de sursă de informaţie pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională! serveşte Raportu


3/91

privind rezultatele financiare.4vând în vedere legătura aditivă dintre factorii influenţei şi indicatorul rezultativ! în calitate de metodă cea mai convenabilă penanaliza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională se aplică metoda balanţieră.9/emplul 0.0 ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională în comparaţie cu datele anului precedent. n bdatelor Raportului privind rezultatele financiare ale .4. ,Respect; vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultateleobţinute.?C / 1CC % 1CC) a cheltuielilor privind repararea mi loacelor fi/e! cu (? 1B>" = =>= / 1CC % 1CC) a amortizării activelor nemateriale şi cu +=!B1 E (1 C0= >=? " @@+ 1+1 / 1CC % 1CC) a altorgenerale şi administrative.3icşorarea mărimii profitului brut este cauzată! în mare măsură! de reducerea volumului vânzărilor în anul de gestiune faţă de c precedent (mai detaliat analiza factorială a profitului brut este prezentată în e/emplul 0.+).

n cazul unei gestionări mai eficiente a cheltuielilor generale şi administrative şi a procesului de vânzare! întreprinderea va put pe viitor să ma oreze profitul din activitatea operaţională cu A >>1 0+A lei (A 1+A CB+ D @1> 1+B).

0.A. 4naliza factorială a profitului brut (pierderii globale)omponenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operaţională reprezintă profitul brut (pierderea globală)!

aceea în analiza formării profitului! studiului profitului brut i se acordă o atenţie deosebită.4naliza începe cu aprecierea evoluţiei structurii profitului brut (pierderii globale) obţinut pe tipuri de activitate operaţională. :eregulă! mărimea profitului brut poate fi câştigată de întreprindere din vânzarea produselor finite! comercializarea mărfurilor! prestarea serviciilor sau e/ecutarea lucrărilor de construcţie. 4ceastă direcţie de analiză se efectuează în baza datelor 4ne/ei laRaportul privind rezultatele financiare.9/emplul 0.= ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza dinamicii şi structurii mărimii profitului brut pe tipuri de activitate operaţională. în baza datelor 4ne/ei laRaportul privind rezultatele financiare a .4. ,Respect; vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.


4/91

9 de menţionat că ponderea predominantă în suma totală a profitului brut revine profitului obţinut din vânzarea produselor finit2aţă de anul precedent! s%a ma orat ponderea profitului obţinut atât din comercializarea mărfurilor (de la 1!11 E la +!0B E)! cdin prestarea serviciilor de transport (de la C!+? E la 1!>> E).Pe lângă aprecierea evoluţiei şi structurii! profitul brut (pierderea globală) poate fi analizat şi din punct de vedere factorial!e/aminând astfel cauzele ce au condiţionat devierea mărimii acestuia. Fa efectuarea analizei factoriale a profitului brut (pierderglobale)! este important să se ia în considerare tipul de activitate operaţională în urma căruia a fost obţinut profitul (pierderea)!deoarece trăsăturile caracteristice ale tipurilor de activitate operaţională generează şi particularităţile tehnicii de calcul al analizfactoriale a profitului brut (pierderii globale). n figura 0.0 este prezentat modelul factorial al profitului brut (pierderii globale)obţinut din vânzarea produselor finite (prestarea serviciilor).

2igura 0.0. 3odelul factorial al profitului brut (pierderii globale) din vânzarea produselor (serviciilor prestate)4stfel! devierea mărimii profitului brut (pierderii globale) obţinut din vânzarea produselor şi'sau prestarea serviciilor este cauzade influenţa următorilor factori" modificarea volumului de vânzare al produselor (serviciilor prestate)&

% modificarea structurii şi sortimentului produselor vândute (serviciilor prestate)&modificarea costului de vânzare al produselor (serviciilor prestate)&% modificarea preţurilor la produsele vândute (serviciile prestate).Pentru determinarea influenţei separate a fiecărui factor asupra mărimii profitului brut din vânzarea produselor (serviciilor prestate) nu sunt suficiente numai datele din Raportul financiar. 9/ecutarea analizei factoriale a profitului brut (pierderii globaledin vânzarea produselor (serviciilor prestate) necesită şi efectuarea unor calcule speciale! obţinute prin recalcularea datelor. :ecîn calitate de surse informaţionale pentru efectuarea analizei factoriale a profitului brut (pierderii globale) din vânzarea produse(prestarea serviciilor) servesc"4ne/a la Raportul privind rezultatele financiare&

alculaţiile produselor (serviciilor) concrete&alculele speciale (de recalculare).

Recalcularea volumului şi costului vânzărilor se efectuează prin evaluarea cantităţii produselor (serviciilor) efectiv vândute în ade gestiune cu preţurile şi costurile unitare ale produselor vândute (serviciilor prestate) în anul precedent sau conform Planului

afaceri.9/emplul 0.A ntreprinderea ,Respect; .4.$om recalcula volumul şi costul produselor vândute ale .4. ,Respect; prin evaluarea cantităţii produselor efectiv vândute în ande gestiune în condiţiile preţurilor şi costurilor unitare ale produselor vândute în anul precedent. n baza datelor alculaţiilor produselor concrete vom construi tabelul 0.A.4cţiunea factorilor nominalizaţi mai sus şi tehnica de calcul al influenţei acestora asupra mărimii profitului brut (pierderii globaeste următoarea"$olumul vânzărilor are o influenţă directă asupra mărimii indicatorului rezultativ. 3a orarea volumului produselor vândute(serviciilor prestate) duce la creşterea mărimii profitului brut! şi invers! reducerea volumului vânzărilor conduce la diminuareasumei profitului brut. alculul influenţei modificării volumului vânzărilor produselor (serviciilor prestate) la devierea mărimii profitului brut (pierderii globale) se determină conform relaţiei"

unde"G PHvv % abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificării volumului vânzărilor&PHbază % profitul brut (pierderea globală) perioadei de bază (prognozată sau precedentă)&GE$$P% modificarea procentuală a volumului vânzărilor produselor (serviciilor prestate)! care se determină ca raportul dintrecostul vânzărilor recalculat şi costul vânzărilor din perioada de bază înmulţit cu 1CC E şi diminuat cu 1CC E.


5/91

3odul de recalculare a volumului şi costului produselor vândute ale .4. ,Respect;


6/91

tructura şi sortimentul produselor vândute (serviciilor prestate) poate e/ercita asupra mărimii profitului brut (pierdglobale) o influenţă atât pozitivă! cât şi negativă. 7 dată cu ma orarea ponderii produselor (serviciilor) mai rentabilesuma totală a volumului vânzărilor! creşte şi suma profitului brut! şi invers! micşorarea ponderii produselor (servicimai rentabile conduce la diminuarea mărimii profitului brut. 6nfluenţa modificării structurii şi sortimentului produsvândute (serviciilor prestate) la devierea mărimii profitului brut (pierderii globale) se determină prin scăderea dinmărimea recalculată a profitului brut (pierderii globale) profitul (pierderea) perioadei de bază şi a modificării profitu brut (pierderii globale) din cauza influenţei volumului de vânzări! adică"GPHstr. # PHrec J PHbază % 4 PHvv!unde"GPHstr. % abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificării structurii şi sortimentului produselor vân(serviciilor prestate)&PHrec. % profitul brut (pierderea globală) calculat în condiţiile volumului vânzărilor anului de gestiune şi costurile! precum şi preţurile de vânzare din perioada de bază&PHbază % profitul brut (pierderea globală) perioadei de bază& 4 PH$$ % modificarea profitului brut (pierderii globsub influenţa volumului de vânzări.

ostul produselor (serviciilor) vândute are o influenţă inversă asupra profitului brut (pierderii globale)" creştereacostului vânzărilor conduce la micşorarea profitului! iar micşorarea costului vânzărilor % la creşterea profitului. 6nfmodificării valorii costului vânzărilor la devierea profitului brut (pierderii globale) se determină prin diferenţa dintrvaloarea curentă şi recalculată a costului vânzărilor produselor finite (serviciilor prestate)"GPH ost # $Pcur.% $Prec.!unde"GPH ost. % abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificării costului produselor finite vândute(serviciilor prestate)&

$Pcur. K costul produselor finite vândute (serviciilor prestate) din anul de gestiune&$Prec. % costul recalculat al produselor finite vândute (serviciilor prestate).

3a orarea sau reducerea preţurilor unitare la produsele vândute (serviciile prestate) influenţează direct mărimea profitului brut (pierderii globale)" creşterea preţurilor condiţionează ma orarea profitului! şi invers. alculul influema orării sau reducerii preţurilor la produsele vândute (serviciile prestate) asupra abaterii mărimii profitului brut(pierderii globale) se efectuează prin determinarea diferenţei dintre volumul vânzărilor din anul de gestiune şi celrecalculat"

unde"GPHpreţ. % abaterea profitului brut (pierderii globale) din cauza modificării preţurilor de vânzare&$$Pcur. % volumul vânzărilor produselor finite (serviciilor prestate) din anul de gestiune&$$Prec. % volumul vânzărilor produselor finite (serviciilor prestate) recalculat.9/emplul 0.+ ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a profitului brut obţinut de .4. ,Respect; din vânzarea produselor finite în comparaţiecu realizările anului precedent. Ltilizând datele din tabelul 0.A vom construi două tabele analitice (cu date iniţiale şicalculul influenţei factorilor respectivi) şi vom interpreta rezultatele obţinute.


7/91

=1B =?? " B BB@ ACB / 1CC %1CC # % 0@!>? E$erificare" A ?+B B@@ % B 00A ?B0 # (%0 A>C A0@) D 1B @B0D (% 0 ?C1 BB=) D ??> ?C1 (% A =@A B0@

n baza rezultatelor obţinute în tabelul 0.@ putem constata că la .4. ,Respect; profitul brut din vânzarea produselofinite s%a micşorat faţă de anul precedent cu A =@A B0@ lei. 4ceastă diminuare a fost determinată de influenţa nereducerii volumului de vânzare a produselor în perioada de gestiune faţă de cea precedentă cu 0@!>? E! ceea ce acondiţionat reducerea profitului brut cu 0 A>C A0@ lei. reşterea costului vânzărilor a determinat micşorarea profi brut cu 0 ?C1 BB= lei. 6nfluenţa negativă a acestor factori a fost parţial compensată datorită ma orării preţurilor la produsele vândute şi a creşterii ponderii produselor mai rentabile în suma totală a vânzărilor în comparaţie cu structanului precedent. Lltimii doi factori au condus la creşterea profitului brut cu ??> ?C1 lei şi respectiv 1B @B0 lei.:eci! putem constata că la .4. ,Respect; e/istă rezerve interne de ma orare a profitului brut pe seama creşteriivolumului de vânzări şi reducerii costului vânzărilor. 4ceasta va permite întreprinderii să sporească mărimea profitu brut din vânzarea produselor cu + 0>0 A1B lei (0 A>C A0@ D 0 ?C1 BB=).Profitul brut (pierderea globală) obţinut din comercializarea mărfurilor! adică mar a comercială! se modifică subinfluenţa a doi factori" modificarea venitului din vânzarea mărfurilor& modificarea ratei medii a mar ei comercialeRata medie a mar ei comerciale poate fi determinată conform relaţiei"

2ormula dependenţei factoriale a mar ei comerciale corespunzător factorilor sus%menţionaţi este"

alcului influenţei acestor factori poate fi efectuat prin metoda substituţiilor în lanţ sau varietăţile ei în baza datelor4ne/ei la Raportul privind rezultatele financiare.9/emplul 0.@ ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a mar ei comerciale obţinute de .4. ,Respect; din comercializarea mărfurilor încomparaţie cu realizările anului precedent. Ltilizând metoda diferenţelor absolute vom construi tabelul analitic şiinterpreta rezultatele obţinute.


8/91

alculul influenţei factorilor la devierea mar ei comerciale

$erificare" 0>@ @0A % 1CA 1=+ # (% @C =?@) D 0=0 ?>+ (D1>0 A?B) #(D1>0 A?B)alculele prezentate in tabelul 0.> arată că ma orarea mar ei comerciale s%a datorat sporirii ratei medii a mar ei

comerciale cu 0>!@00B E! ceea ce a contribuit la creşterea mărimii mar ei comerciale cu 0=0 ?>+ lei. ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a profitului brut obţinut de .4. ,Respect; din vânzarea produselor în comparaţie cudatele din perioada precedentă. n baza datelor tabelului 0.A vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatobţinute.:atele tabelului 0.? permit a aprecia din cauza căror produse mărimea profitului brut a crescut sau s%a redus şi carefactori au contribuit la aceste modificări. 4stfel! putem menţiona că! în perioada analizată! la toate tipurile de produvândute de .4. ,Respect; s%a micşorat mărimea profitului brut. :acă ma orarea preţurilor de vânzare! practic! la to produsele comercializate (cu e/cepţia produsului ,pat%divan;) a condiţionat sporirea mărimii profitului brut cu ??> lei! atunci creşterea costului unitar al produselor vândute şi micşorarea cantităţii produselor vândute au condus lascăderea mărimii profitului brut cu 0 ?C1 BB= lei şi respectiv 0 A+C >=A lei! ce corespunde calculelor efectuate î[email protected] rândul său! fiecare factor ce a determinat modificarea mărimii profitului brut (pierderii globale) din vânzarea unu

produs % cantitatea produsului vândut! costul unitar al produsului şi preţul mediu de vânzare al acestuia %este influde un şir de alţi factori. :e aceea! în scopul evidenţierii rezervelor interne de ma orare a profitului! în procesul analide mai de parte! apare necesitatea e/aminării factorilor ce au determinat devierea cantităţii produsului vândut! costuşi preţului mediu unitar al produsului.


9/91


10/91

n particular! abaterea cantităţii produsului vândut este condiţionată de influenţa următorilor factori"modificarea cantităţii produsului fabricat&modificarea produsului în stocuri la începutul şi sfârşitul perioadei analizate.

alculul influenţei acestor factori poate fi efectuat prin metoda balanţieră în baza datelor Raportului statistic 1%p,Producţie; şi ,2işei de magazie; a produselor la depozit (Registrului de evidenţă analitică la contul 01@ ,Produse;).

ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a cantităţii produsului ,Hiblioteca; vândut în unităţi fizice de .4. ,Respect; încomparaţie cu realizările anului precedent. în baza datelor Raportului statistic 1%p ,Producţie; şi ,2işei de magazie; produsului dat la depozit vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.


11/91

Fa prima etapă a analizei! sunt e/aminaţi factorii care au determinat abaterea consumurilor directe de producţie încostul unui produs. 4ceastă analiză se efectuează separat pentru fiecare tip de consumuri directe de producţie.4stfel! abaterea consumurilor directe de materiale în costul unui produs depinde de influenţa următorilor factori"% modificarea normei de consum a materialului (cantităţii de material consumat) pe unitatea de produs& modificar preţului de procurare a materialului consumat.1. 4baterea consumurilor directe de materiale în costul unui produs din cauza modificării normei de consum sedetermină ca diferenţa între norma de consum a anului de gestiune şi a perioadei de bază (prognozată sau precedentînmulţită la preţul de procurare a materialului consumat în perioada de bază"G :3n # (ncur. % nbază) / pbază! unde"G :3n % abaterea consumurilor directe de materiale din cauza modificării normei de consum&ncur % norma de consum în anul de gestiune&nbază O norma de consum în perioada de bază (prognozată sau precedentă)&Pbază % preţul de procurare a materialului consumat în perioada de bază.

0. 4baterea consumurilor directe de materiale în costul unui produs din modificarea preţului de procurare a materialuconsumat se determină ca diferenţa dintre preţul la materialul consumat în anul de gestiune şi în perioada de bază(prognozată sau precedentă) înmulţită la norma de consum a materialului din anul de gestiune"G :3p# (pcur. % pbază) / ncur.! unde"a :3p % abaterea consumurilor directe de materiale din cauza modificării preţului la materialul consumat&Pcur. % preţul de procurare a materialului consumat în anul de gestiune&Pbază % preţul de procurare a materialului consumat în perioada de bază&n ur. O norma de consum a materialului din anul de gestiune.

alculul influenţei acestor factori poate fi efectuat prin metoda substituţiilor în lanţ sau varietăţile ei. n calitate de sinformaţională pentru analiza factorială a consumurilor directe de materiale în costul produsului! serveşte alculaţia produsului.9/emplul 0.B ntreprinderea , Respect; .4.$om efectua analiza factorială a consumurilor directe de materiale în costul produsului ,Hiblioteca; comercializat de

.4. ,Respect; prin metoda diferenţelor absolute. în baza datelor alculaţiei produsului dat vom construi tabelulanalitic şi vom interpreta rezultatele obţinute 6n comparaţie cu realizările anului precedent.:in datele tabelului 0.1C rezultă că supraconsumul de materiale în costul produsului ;Hiblioteca;! în valoare de 11=!lei! a fost cauzat! în mare măsură! de ma orarea preţurilor la materialele achiziţionate şi consumate.


12/91

precedent! a condiţionat ma orarea normei de consum a acestora! ceea ce a determinat creşterea consumurilor direcmateriale în costul produsului dat cu 0!CA lei.Printre cauzele posibile ce pot condiţiona abaterea consumurilor directe de materiale! prin ma orarea sau micşorarenormei de consum! pot fi"achiziţionarea materialelor de o calitate inferioară&modificarea tehnologiei procesului de producere&nerespectarea disciplinei tehnologice sau de muncă cu încălcarea parametrilor procesului de producţie&nerespectarea graficelor de efectuare a reparaţiei! în prealabil planificate a utila ului&furturi şi altele.


13/91


14/91

Printre cauzele posibile ce pot conduce la abaterea consumurilor directe de materiale! prin ma orarea sau reducerea preţurilor materiale achiziţionate şi consumate! pot fi"inflaţia&calitatea materialului&achiziţionarea unui lot mai mic de materiale la un preţ mai înalt&studierea insuficientă a pieţei şi altele.4baterea consumurilor directe privind retribuirea muncii ( :R3 ) în costul unui produs este cauzată de influenţa următorilorfactori"modificarea manoperei (numărului de ore%om lucrate pe unitatea de produs)&

modificarea tarifului mediu orar (nivelului mediu de salarizare pe oră).1. 4baterea consumurilor directe privind retribuirea muncii pe seama modificării manoperei este produsul dintre abatereaabsolută a manoperei şi tariful mediu orar din perioada de bază"G :R3m # (mcur. % m baza) / t bază!unde"G :R3m % abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii din cauza modificării manoperei&m cur. % manopera sau numărul de ore%om lucrate în anul de gestiune pentru unitatea de produs&m bază % manopera sau numărul de ore%om lucrate în perioada de bază pentru unitatea de produs&t bază % tariful mediu orar din perioada de bază.0. 4baterea consumurilor directe privind retribuirea muncii din cauza modificării tarifului mediu orar se determină ca produsul dintre abaterea absolută a tarifului mediu orar şi manopera anului de gestiune! adică"G :R3t # (tcur. % tbază) / mcur.!unde"

G :R3t % abaterea consumurilor directe privind retribuirea muncii din cauza modificării tarifului mediu orar&t cur. % tariful mediu orar în anul de gestiune&t bază % tariful mediu orar în perioada de bază&m ur % manopera anului de gestiune pentru unitatea de produs.

alculul influenţei acestor factori este efectuat pe baza datelor alculaţiei produsului prin metoda substituţiilor în lanţ sauvarietăţilor ei.9/emplul 0.1C ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a consumurilor directe privind retribuirea muncii în costul produsului ,Hiblioteca;! fabricat şicomercializat de .4. ,Respect;. alculele le vom efectua prin metoda diferenţelor absolute în comparaţie cu datele anului precedent. în baza datelor alculaţiei produsului dat vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.


15/91

directe privind retribuirea muncii! numărul de ore%om lucrate de muncitorii de producţie! numărul de ore%maşină lucrate de uvolumul producţiei fabricate etc. ea mai frecvent utilizată bază este considerată repartizarea consumurilor indirecte de produc proporţional cu consumurile directe privind retribuirea muncii. oeficientul de repartizare se stabileşte pe secţii pentru articolefabricate conform formulei"

alculul influenţei factoriilor la abaterea consumurilor indirecte de producţie în costul unui produs poate fi efectuat prin metod

substituţiilor în lanţ sau varietăţilor ei în baza datelor alculaţiei produsului.9/emplul 0.11 ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a consumurilor indirecte de producţie în costul produsului ,Hiblioteca; în comparaţie cu realizărianului precedent. n baza datelor alculaţiei produsului dat vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.:rept bază de repartizare a 6P ia .4. ,Respect; sunt folosite consumurile directe privind retribuirea muncii.A1?= lei # = @0? 1=B " B@B @1>! adică la un leu de salariu direct revine =!>A lei de consumuri indirecte de producţie A!0>>BC lei. # = >@0 ?C?" ?>B +B0$erificare" 0 +?@!?A% 1 =?C!=@ # D ??0!=0 D =0A!1@ (D 1 0C@!A?) # (D 1 0C@!A?):in calculele efectuate în tabelul 0.10 rezultă că la .4. ,Respect; consumurile indirecte de producţie în costul produsului,Hiblioteca; au crescut faţă de anul precedent cu 1 0C@!A? lei. 4cest supraconsum a fost determinat atât de ma orarea valorii bde repartizare! adică a consumurilor directe privind retribuirea muncii! cât şi de creşterea coeficientului de repartizare a acestorconsumuri pe produs.Pentru o analiză mai detaliată a cauzelor ce au condiţionat ma orarea consumurilor indirecte de producţie! în scopul evidenţierrezervelor de reducere a acestora! pot fi e/aminate consumurile indirecte de producţie pe fiecare articol.

n baza datelor analizei factoriale a costului pe unitatea de produs! se generalizează rezerva internă de reducere a costului! în bcăreia! ulterior! se vor calcula şi rezervele interne de ma orare a profitului (vezi 0.@).9/emplul 0.10 ntreprinderea ,Respect; .4.$om calcula rezerva internă a .4. ,Respect; privind reducerea costului unitar al produsului ,Hiblioteca;. în baza datelor tabelelo0.1C! 0.11! 0.10 vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.


16/91

:evierea nivelului mediu al preţului de vânzare al unui produs cauzată de modificarea calităţii poate fi determinată conformformulei"

unde"4 p calitate % abaterea nivelului mediu al preţului de vânzare din cauzamodificării calităţii produsului& P înaltă % preţul produsului de calitate mai înaltă& P oasă % preţul produsului de calitate mM înaltă % cantitatea produsului vândut de calitate mai înaltă& M total % cantitatea totală a produsului vândut în anul de gesti9/emplul 0.1= ntreprinderea ,Respect; .4.$om e/amina influenţa modificării calităţii asupra devierii nivelului mediu al preţului de vânzare al produsului ,Hiblioteca;. n baza datelor ecţiei de desfacere a .4. ,Respect; vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.


17/91

!BA lei.

n cazul când întreprinderea fabrică produse preţurile cărora deviază în funcţie de gradul de calitate (sorturi sau clase" superioîntâi! a doua etc)! calculul influenţei modificării calităţii la devierea nivelului mediu al preţului de vânzare se efectuează confoformulei"

unde"

G p calitate % abaterea nivelului mediu al preţului de vânzare din cauza modificării calităţii produsului&i cur. % cota cantităţii produsului realizat efectiv în anul de gestiune pe sorturi în cantitatea totală a produsului vândut în acea perioadă&

i bază % cota cantităţii produsului realizat în perioada de bază pe sorturi în cantitatea totală a produsului vândut în această perioadă&Pi bază % preţul de vânzare pe sorturi din perioada de bază.

n calitate de surse informaţionale! servesc ontractele de livrare a produselor.9/emplul 0.1A ntreprinderea ,7mega; .4.$om e/amina influenţa modificării calităţii (sorturilor) asupra devierii nivelului mediu al preţului de vânzare al produsului 4!comercializat de .4. ,7mega;. n baza datelor convenţionale vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinut


18/91

9/emplul 0.1+ ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a nivelului mediu al preţului de vânzare al produsului ,Hiblioteca; comercializat de .4. ,Respect prin diferite căi pe piaţa internă! n baza datelor ecţiei de desfacere vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultateleobţinute. lei! iar a mărim profitului % cu = ?+C!B1 lei (1?!B> / 0C=).:acă pe parcursul anului a avut loc devierea nivelului mediu al preţului de vânzare faţă de perioada de bază din cauza procesulude inflaţie! atunci influenţa procesului de inflaţie asupra devierii nivelului mediu al preţului de vânzare se determină astfel"

unde"G p inf % devierea nivelului mediu al preţului de vânzare din cauza procesului de inflaţie& p cur. % preţul de vânzare al produsului vândut efectiv în anul de gestiune&P bază % preţul de vânzare al produsului vândut în perioada de bază&M p.n % cantitatea produsului vândut la preţuri noi&M total % cantitatea totală a produsului vândut în anul de gestiune.9/emplul 0.1@ ntreprinderea ,Respect; .4.$om e/amina influenţa procesului de inflaţie la devierea nivelului mediu al preţului de vânzare al produsului ,Hiblioteca;. în bazdatelor ecţiei de desfacere a .4. ,Respect; vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.

alculul influenţei procesului de inflaţie asupra nivelului mediu al preţului de vânzare al produsului ,Hiblioteca;

:in calculele efectuate în tabelul 0.1> rezultă că procesul de inflaţie a condiţionat creşterea nivelului mediu al preţului de vânzaal produsului ,Hiblioteca; cu 0@0!>> lei! iar a mărimii profitului % cu += =A0!=1 lei (0@0!>> / 0C=).

n încheiere! se generalizează rezultatele analizei factoriale a nivelului mediu al preţului de vânzare pe fiecare tip de produsevândute în scopul evidenţierii rezervelor interne de ma orare a profitului.9/emplul 0.1> ntreprinderea ,Respect; .4.$om generaliza rezultatele analizei factoriale a devierii nivelului mediu al preţului de vânzare al produsului , Hiblioteca;comercializat de .4. ,Respect;. în baza datelor tabelelor 0.1A! 0.1@! 0.1> vom construi tabelul analitic şi vom interpretarezultatele obţinute.


19/91

$erificare" > +CC%> 0CC!=0#1>!BA D 1?!B> D 0@0!>> (D 0BB!@?) # (D 0BB!@?):in datele tabelului 0.1? rezultă că devierea nivelului mediu al preţului de vânzare al produsului ,Hiblioteca; a fost cauzată! în primul rând! de procesele de inflaţie care au avut loc în perioada analizată! de îmbunătăţirea calităţii produsului şi de modificacăilor de comercializare a produsului pe piaţa de desfacere.Pe viitor! nivelul mediu al preţului de vânzare al produsului ,Hiblioteca; poate fi ma orat pe seama creşterii calităţii produsulucomercializării acestuia pe pieţe mai atrăgătoare.

0.+. 4naliza profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionale3ărimea profitului (pierderilor)! în mare măsură! depinde şi de rezultatele obţinute de întreprindere din activităţile neoperaţionaadică din activităţile de investiţii! financiară şi din evenimentele e/cepţionale.4naliza începe cu aprecierea în dinamică şi'sau în comparaţie cu datele prevăzute în Planul de afaceri a mărimii şi structurii profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionale.9/emplul 0.1? ntreprinderea ,Respect; .4.$om aprecia mărimea şi structura profitului (pierderilor) din activităţile neoperaţionale ale .4. ,Respect; în comparaţie curealizările anului precedent. în baza datelor Raportului privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic şi vom interprezultatele obţinute.

:in tabelul 0.1B rezultă că din activităţile neoperaţionale 4. ,Respect; atât în anul de gestiune! cât şi cel precedent a obţinut pierderi în mărime de =+? @C> lei şi respectiv 1@@ =AC lei. în anul precedent pierderile au fost constatate! în special! din afinanciară! iar în anul de gestiune atât din activitatea financiară! cât şi cea de investiţii.:e menţionat că ponderea cea mai mare în suma totală a rezultatului din activităţile neoperaţionale! în anul de gestiune! revine pierderilor obţinute din activitatea de investiţii! în timp ce pierderile din activitatea financiară s%au redus! faţă de anul precedecu 1A= B=@ lei sau cu BB!BB puncte procentuale.Pentru a determina cauzele ce au condiţionat obţinerea pierderilor din activităţile neoperaţionale este necesară e/aminarea maidetaliată a rezultatului financiar câştigat din fiecare tip de activităţi neoperaţionale.Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din operaţiunile legate de ieşactivelor nemateriale! materiale .şi financiare pe termen lung.6n calitate de venituri din activitatea de investiţii! pot servi" valoarea activelor pe termen lung vândute la preţuri de livrare fără


20/91

influenţează modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investiţii sunt părţile componente ale acestora. :e menţionat căvaloarea veniturilor influenţează direct rezultatul financiar! iar cheltuielile au o influenţă inversă. alculul influenţei factorilorrespectivi la modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investiţii se efectuează prin metoda balanţieră.

ursa de informaţie a analizei profitului (pierderii) din activitatea de investiţii reprezintă 4ne/a la Raportul privind rezultatelefinanciare.9/emplul 0.1B ntreprinderea ,Respect; .4.$om efectua analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea de investiţii al .4. ,Respect; în comparaţie cu realizărileanului precedent. n baza datelor 4ne/ei la Raportul privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic şi vom interpretrezultatele obţinute.


21/91

$erificare" (A1 >+=) % (1?+ @?B) # (%+ =?0) D 1AB =1? (D 1A= B=@) # (D 1A= B=@):in datele tabelului 0.01 rezultă că .4. ,Respect- din activitatea financiară a obţinut pierderi atât în anul de gestiune! cât şi înanul precedent. 4ceste pierderi sunt determinate de diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente conturilor valutare şi

operaţiunilor efectuate de întreprindere în valută străină.9 de menţionat că în anul de gestiune! faţă de cel precedent! cheltuielile privind diferenţele de curs valutar s%au diminuat! cee permis întreprinderii să micşoreze pierderile cu 1A= B=@ lei.


22/91

apitolul = 4naliza repartizării profitului

=.1. nsemnătatea analizei repartizării profitului şi baza informaţională pentru efectuarea analizeiSenerarea profitului nu este suficientă pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economico%financiare a întreprinderii. *u mai puimportantă este repartizarea eficientă a profitului obţinut.4naliza distribuirii profitului oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a răspunde la următoarele întrebări"

n ce direcţii (pentru ce scopuri) principale se repartizează profitul generat de întreprindere5e cotă din profitul generat revine statului5ât de grea este povara fiscală a întreprinderii şi care este contribuţia impozitului pe venit la crearea acestei poveri5

e parte a profitului rămas la dispoziţia întreprinderii proprietarii reinvestesc5e proporţii e/istă între profitul reinvestit şi cel consumat56mportanţa aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul decizional dictează e/aminarea profundă a repartizării profitului în cadrul analizei situaţiei financiare a întreprinderii. n acest scop! în calitate de sursă iniţială de informaţii analiticefoloseşte Raportul financiar.


23/91

n particular! proprietarii întreprinderii pot distribui profitul net în următoarele scopuri"constituirea rezervelor (fondurilor)& plata dobânzii aferente obligaţiunilor plasate de întreprindere&ma orarea capitalului social (statutar) al întreprinderii&acoperirea pierderilor din anii precedenţi& plata recompensei către membrii organelor de conducere (consiliuluisocietăţii! comisiei de cenzori etc)& plata dividendelor&sponsorizarea&

alte scopuri în corespundere cu legislaţia! statutul întreprinderii şidecizia proprietarilor.9/emplul =.0 ntreprinderea ,Respect; .4.$om analiza repartizarea profitului net generat de .4. ,Respect; după direcţii principale de distribuire. n baza datelor prezentaîn tabelul =.0 vom alcătui concluzia analitică.


24/91

e/istenţa diferenţelor permanente şi temporare care apar din cauza deosebirilor dintre prevederile odului 2iscal şi tandardelo *aţionale de ontabilitate! în urma cărora profitul impozabil determinat în declaraţia fiscală diferă de profitul până la impozitareflectat în Raportul privind rezultatele financiare.Hineînţeles! aplicarea ratelor indicate mai sus reprezintă o modalitate mai desăvârşită şi motivată! decât e/aminarea cotelor deimpozitare stabilite de legislaţia fiscală. *u întâmplător calcularea şi interpretarea ratelor de mai sus frecvent se utilizează laefectuarea lucrărilor analitice de diferit tip.9/emplul =.= ntreprinderea ,Respect; .4.$om analiza povara fiscală la .4. ,Respect; cu a utorul ratei impozitului pe venit şi ratei de corelaţie dintre profitul net şi profi până la impozitare. n baza datelor Raportului privind rezultatele financiare vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta

rezultatele obţinute.


25/91

:upă cum rezultă din datele prezentate în tabelul =.A! .4. ,Respect; considerabil şi%a diminuat volumul activităţii economice îcomparaţie cu anul precedent. :eopotrivă cu reducerea veniturilor brute (cu + >>0!? mii lei) a scăzut şi suma absolută aimpozitelor cuvenite bugetului (cu 0C!? mii lei). nsă povara fiscală a întreprinderii nu a scăzut! ci dimpotrivă! a crescut îndinamică.4stfel! dacă în anul precedent din fiecare leu al veniturilor câştigate .4. ,Respect; a transferat în buget =!@> bani impozitelor!atunci în perioada de gestiune rata bruta a fiscalităţii a crescut până la A!@ bani la un leu venituri. Fa această ma orare cu C!B(puncte procentuale) a contribuit cel mai esenţial impozitul pe venit! rata brută a căruia s%a mărit cu 1!@+ puncte procentuale

reşterea tensiunii fiscale a fost parţial diminuată datorită micşorării plăţilor în buget sub formă de ta/a pe valoarea adăugată (cC!?1 puncte procentuale).

=.=. 4naliza nivelului de reinvestire şi consuni al profitului netFa următoare etapă de analiză a repartizării profitului se e/aminează şi se apreciază raţionalitatea distribuirii profitului rămas ladispoziţia întreprinderii. n acest conte/t în primul rând se studiază divizarea profitului net în două părţi componente"% profit net repartizat (utilizat)&% profit net nerepartizat.Prima parte se formează din sumele profitului net îndreptate conform deciziei proprietarilor întreprinderii (acţionarilor! asociaţîn anumite direcţii (scopuri). 4 doua componentă se determină ca diferenţa dintre totalul profitului net şi suma repartizată. 4cea parte a profitului se află în circuitul economic al întreprinderii până în momentul când proprietarii vor lua decizia corespunzăto

n continuare! profitul net repartizat se e/aminează mai profund sub aspectul destinaţiei finale a utilizării acestuia.


26/91

circuitul economic al întreprinderii.Pentru dimensionarea proporţiilor dintre reinvestirea (capitalizarea) şi consumarea profitului! se calculează şi se interpreteazăurmătorii coeficienţi financiari reciproc substituibili"

:e menţionat că profitul nerepartizat poate fi tratat ca cel investit temporar până la momentul luării deciziei corespunzătoare cu privire la distribuirea acestui profit din partea proprietarilor. n acest conte/t poate fi determinată rata de reinvestire (capitalizara profitului net total"

9ste evident că! după adoptarea deciziei adunării generale a acţionarilor cu privire la distribuirea restului profitului netnerepartizat! ratele de reinvestire şi de consum al profitului net urmează să fie recalculate.3a orarea ratelor de reinvestire a profitului net direct condiţionează creşterea capitalului propriu şi a celui permanent! adicăcontribuie la dezvoltarea potenţialului economic al întreprinderii. 9voluţia crescătoare a ratei de consum a profitului influenţeazîn mod invers asupra capitalului şi potenţialului economic al întreprinderii.

2igura =.1. :irecţii de repartizare a profitului până la impozitare9/emplul =.+ ntreprinderea ,Respect; .4.$om analiza ratele de reinvestire şi de consum ale profitului net la .4. ,Respect; în anul precedent (în anul de gestiune la


27/91

întreprinderea s%a înregistrat pierderea netă)! n baza datelor prezentate în tabelul =.+ vom alcătui concluzia analitică.


28/91

6ndicatorii rentabilităţii activelor e/primă interesele utilizatorilor interni pentru aprecierea capacităţii unităţii economice de a%utiliza cât mai eficient activele sale. :e calculul indicatorilor rentabilităţii capitalului sunt preocupaţi nu numai proprietariiîntreprinderii! dar şi potenţialii acţionari! atunci când pe piaţa valorilor mobiliare aleg cele mai atrăgătoare variante de procuraacţiunilor.4naliza rentabilităţii oferă diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia următoareleaspecte" ât profit câştigă întreprinderea la un leu venituri din vânzări5 are este nivelul rentabilităţii pe produs5

e profit obţine întreprinderea la un leu active cu destinaţie de producţie5 are este nivelul rentabilităţii activelor şi capitaluluiare sunt cauzele principale ce au provocat devierea nivelului rentabilităţii5 are sunt rezervele de ma orare a nivelului

rentabilităţii5

tudierea acestor aspecte oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare informaţia necesară pentru aprecierea eficienţei diferitelorlaturi ale activităţii întreprinderii! luarea deciziilor manageriale privind raţionalitatea atragerii surselor împrumutate! formarea preţurilor etc.

2.2. Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzărin procesul analizei economico%financiare a întreprinderii! o mare importanţă i se acordă studierii rentabilităţii veniturilor din

vânzări! deoarece ea reprezintă indicatorul principal de apreciere a performanţelor activităţii operaţionale a unei întreprinderi.Rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în urma vânzării produselor finite!mărfurilor şi prestării serviciilor! adică caracterizează mărimea profitului obţinut la un leu venituri din vânzări.4naliza rentabilităţii veniturilor din vânzări este importantă atât pentru managerii financiari! cât şi pentru conducereaîntreprinderii! deoarece! analizând nivelul acestui indicator! se poate determina"cât de eficient au fost promovate deciziile managementului financiar în obţinerea profitului la un leu venituri din vânzări&care este nivelul şi evoluţia rentabilităţii veniturilor din vânzări pe parcursul mai multor perioade de activitate a întreprinderii&

ce factori au contribuit la devierea rentabilităţii veniturilor din vânzări faţă de nivelul anilor precedenţi şi'sau prevăzut în Planuafaceri&ce măsuri trebuie întreprinse pentru creşterea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări.Rentabilitatea veniturilor din vânzări e/primă legătura care e/istă între rezultatul financiar şi veniturile din vânzări obţinute deîntreprindere şi se determină în baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vânzări. 2ormula generală dcalcul al rentabilităţii veniturilor din vânzări este"

n practica analitică! pot fi aplicate mai multe variante de calcul al rentabilităţii veniturilor din vânzări în funcţie de mărimea cfel de profit se ia în calcul la determinarea nivelului rentabilităţii. 4stfel! se utilizează profitul brut! profitul din activitateaoperaţională! profitul până la impozitare sau profitul net. Respectiv! pot fi calculaţi patru indicatori ai rentabilităţii veniturilor dvânzări.1. Rentabilitatea veniturilor din vânzări! calculată în baza profitului brut (pierderii globale)"

4ceastă rată caracterizează cât profit brut (pierdere globală) a generat întreprinderea la un leu venituri din vânzări! care poate fiîndreptat atât la acoperirea cheltuielilor perioadei! cât şi la formarea profitului din activitatea operaţională.0. Rentabilitatea veniturilor din vânzări! calculată în baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională"

*ivelul acestui indicator indică cât profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut întreprinderea la un leu venituri dinvânzări şi permite aprecierea mai e/actă a eficienţei gestiunii vânzărilor în urma activităţii de bază a întreprinderii.=. Rentabilitatea veniturilor din vânzări! calculată în baza profitului (pierderii) până la impozitare"

Rentabilitatea veniturilor din vânzări! calculată în baza profitului până la impozitare! caracterizează corelaţia dintre mărimea profitului până la impozitare şi veniturile din vânzări! şi arată cât profit contabil a câştigat întreprinderea la un leu venituri dinvânzări. n comparaţie cu indicatorul precedent! nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi cheltuieliloperaţionale! dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii! financiară şi chiar din evenimentelee/cepţionale.A. Rentabilitatea veniturilor din vânzări! calculată în baza profitului net (pierderii nete)"

Rentabilitatea veniturilor din vânzări! calculată în baza profitului net! reprezintă indicatorul final în sistemul indicatorilorrentabilităţii veniturilor din vânzări şi arată cât profit net a generat întreprinderea la un leu venituri din vânzări.

n practica analitică! în cele mai dese cazuri! se analizează rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului brudeoarece nivelul acestui indicator reflectă cât de efectiv întreprinderea gestionează vânzările! costurile şi preţurile de vânzare a produselor! mărfurilor şi serviciilor prestate! pentru că scopul oricărei întreprinderi îl constituie ma orarea volumului vânzăril


29/91

vederea obţinerii unui profit cât mai mare.Analiza începe cu aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări. n calitate de surseinformaţionale sunt utilizate" Raportul privind rezultatele financiare& Planul de afaceri al întreprinderii.

Aprecierea dinamicii rentabilităţii veniturilor din vânzări

Din calculele efectuate în tabelul 4.2 putem constata la S.A. „Respect" o reducere a tuturor indicatorilor de rentabilitate faţă denivelul anului precedent.Astfel, nivelul rentabilităţii veniturilor din v n!ări, calculat în ba!a profitului brut, în anul precedent aconstituit 4 ,# $, adică la fiecare leu venituri din v n!ăriS.A. „Respect" a c %ti&at 4 ,# bani profit brut, dar în anul de &estiunumai ',() bani, astfel înre&istr nd o mic%orare de '2,*+ puncte procentuale.De asemenea, rentabilitatea veniturilor dinv n!ări, calculată în ba!a profitului din activitatea operaţională, s a redus faţă de anul precedent cu '),*# puncte procentuale,iar mărimea profitului contabil obţinut la un leu venituri din v n!ări s a redus de la '(, bani în anul precedent la *,(4 bani înanul curent..-a S.A. „Respect", în anul precedent, nivelul rentabilităţii veniturilor din v n!ări calculat în ba!a profitului net/ aconstituit '+,+0 $, pe parcursul perioadei de &estiune nivelul acestui indicator s a redus cu '#,0( puncte procentuale din cau!a pierderilor nete constatate în anul raportat.Deci, putem menţiona că, la S.A. „Respect", s a creat o situaţie nefavorabilă, carecere o anali!ă mai detaliată a cau!elor ce au determinat reducerea tuturor indicatorilor de rentabilitate.

a etapa a doua a analizei! se determină multitudinea de factori care au contribuit la modificarea nivelului rentabilităţiiveniturilor din vânzări. n practică! sunt cunoscute şi utilizate mai multe modele de analiză factorială a rentabilităţii veniturilorvânzări. Lnul din posibile modele stipulează că devierea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări depinde de influenţaurmătorilor factori"

• modificarea structurii şi sortimentului produselor vândute (mărfurilor şi serviciilor prestate)&• modificarea costului pe unitatea de produs vândut (marfa şi serviciu prestat)&• modificarea preţului de vânzare pe unitatea de produs (marfă şi serviciu prestat).

!tructura şi sortimentul produselor vândute (mărfurilor şi serviciilor prestate) poate avea o influenţă atât pozitivă! cât şi negativasupra nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări. 7 dată cu ma orarea ponderii produselor (mărfurilor şi serviciilor prestatemai rentabile în suma totală a volumului de vânzări! creşte şi nivelul rentabilităţii! şi invers! micşorarea ponderii produselor(mărfurilor şi serviciilor prestate) mai rentabile conduce la diminuarea nivelului rentabilităţii. alculul influenţei modificăriistructurii şi sortimentului la devierea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări se efectuează astfel"

unde"G RM % modificarea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări sub influenţa structurii şi sortimentului produselor vândute(mărfurilor şi serviciilor prestate)&$$Prec. % veniturile din vânzarea produselor (mărfurilor! serviciilor prestate) anului de gestiune calculate în condiţiile preţuril perioadei de bază&$$Pbază % veniturile din vânzarea produselor (mărfurilor! serviciilor prestate) din perioada de bază&

$Prec. % costul vânzărilor produselor finite (mărfurilor! serviciilor prestate) calculat pornind de la vânzările anului de gestiuncosturile din perioada de bază&

$Pbază % costul vânzărilor produselor finite (mărfurilor! serviciilor prestate) din perioada de bază.4stfel! prima parte componentă a formulei de calcul al influenţei structurii şi sortimentului reflectă nivelul rentabilităţii veniturdin vânzări! calculat ţinând cont de structura şi sortimentul vânzărilor anului de gestiune! costul şi preţul de vânzare pe unitatea produs (marfa! serviciu prestat) din perioada de bază. 4 doua parte reprezintă nivelul rentabilităţii veniturilor din vânzările perioadei de bază.Costul pe unitatea de produs vândut (marfă şi serviciu prestat) are o influenţă inversă asupra nivelului rentabilităţii veniturilordin vânzări" creşterea costului de vânzare pe unitatea de produs (marfa! serviciu prestat) conduce la micşorarea niveluluirentabilităţii! şi invers. 6nfluenţa acestui factor se determină astfel"

unde"G Rc % modificarea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări sub influenţa costului pe unitatea de produs vândut (marfa şiserviciu prestat)&


30/91

$Pcur. % costul vânzărilor al produselor finite (mărfurilor! serviciilor prestate) din anul de gestiune.Prima parte componentă a formulei de calcul al influenţei costului pe unitatea de produs e/primă nivelul rentabilităţii veniturilodin vânzări! calculat pornind de la structura! sortimentul vânzărilor şi costul pe unitatea de produs (marfa! serviciu prestat) aleanului de gestiune şi preţul de vânzare pe unitatea de produs din perioada de bază."a#orarea sau reducerea preţului de vânzare pe unitatea de produs (marfa şi serviciu prestat) influenţează direct asupranivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări" creşterea preţului condiţionează sporirea rentabilităţii! şi invers. alcul influenţefactorului dat se determină astfel"

unde"G Rp % modificarea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări sub influenţa preţului de vânzare al produselor (mărfurilor!serviciilor prestate)&Prima parte componentă a formulei de calcul al influenţei preţului de vânzare reflectă nivelul rentabilităţii veniturilor din vânzăanului de gestiune.Pentru efectuarea analizei factoriale a rentabilităţii veniturilor din vânzări este necesară colectarea datelor iniţiale. n calitate dsurse informaţionale servesc" Raportul privind rezultatele financiare& 4ne/a la Raportul privind rezultatele financiare&Planul de afaceri al întreprinderii& alculele speciale privind recalcularea indicatorilor.

$ate iniţiale pentru analiza rentabilităţii veniturilor din vânzarea produselor

Calculul influenţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări poate fi efectuat prin metodasubstituţiilor înN alculăm abaterea absolută a nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări (4R)"4R # =0!AA % A>!BB # % 1+!++ E&N alculăm devierea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzarea produselorsub influenţa modificării structurii şisortimentului produselor vândute (4 RM)"

N alculăm devierea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzarea produselor sub influenţa modificării costului pe unitatea d produs vândut (4 Rc)"

N alculăm devierea nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzarea produselor sub influenţa modificării preţului de vânzare peunitatea de produs (4 Rp)"

$erificare" 4R # Rcur. % Rbază # 4 RM D 4 Rc D 4 Rp=0!AA % A>!BB # (D C!C?) D (% 1B!?B) D (D A!0@) (%1+!++) # (%1+!++) puncte procentuale

1n ba!a re!ultatelor obţinute, putem constata că, la S.A. „Respect", nivelul rentabilităţii veniturilor din v n!area produselor s amic%orat faţă de anul precedent cu '0,00 puncte procentuale. Această diminuare a fost determinată de influenţa ne&ativă ama orării costului pe unitatea de produs, care a condiţionat reducerea nivelului rentabilităţii cu '#,(# puncte procentuale. 3nfluenţa ne&ativă a acestui factor a fost parţial compensată datorită cre%terii preţului de v n!are pe unitatea de produs %i ama orării ponderii produselor mai rentabile, care au contribuit la sporirea nivelului rentabilităţii cu 4,2) %i *,*( puncte procentuale respectiv.Deci, în urma anali!ei factoriale, putem constata că întreprinderea dispune de re!erve interne de ma orarea rentabilităţii veniturilor din v n!area produselor pe seama reducerii costului pe unitatea de produs v ndut.

2.%. Analiza rentabilităţii pe produs


31/91

arcinile analizei rentabilităţii pe produs constă în aprecierea nivelului rentabilităţii pe produsele vândute de întreprindere!calculul influenţei factorilor ce au determinat abaterea nivelului rentabilităţii pe produs şi în evidenţierea rezervelor interne dema orare a rentabilităţii. Rentabilitatea pe produs reflectă"

a prima etapă de analiză se apreciază modificarea în dinamică a rentabilităţii produselor finite! mărfurilor comercializate!serviciilor prestate precum si din alte tipuri de activităti! care constituie pentru întreprindere activitate operatională. Rentabilita producţiei activităţii de bază se determina conform relatiei"

PH % profitul brut (pierderea brută)&$ % costul vînzărilor.a a doua etapă de analiză se calculă influenţa factorilor generali asupra modificării rentabilităţii producţiei. alculul

influenţei factorilor se efectuează prin procedeul legăturilor directe şi indirecte! după relaţiile"

& &

$ate iniţiale privind analiza factorială a rentabilitătii productiei

6ndicatorul 4nul precedent 4nul degestiune

4bateri(D&%)

$enitul din vînzări ($$) 110111@ 1B?=@11 D?@0AB+ostul vînzărilor ( $) ?+B1?= 111C>BB D0+1@1@

Profitul brut (pierdere brută) $$% $Rentabilitatea produc iei!țE PH' $ I1CC

a etapa a treia de analiză se calculă influenţa factorilor la devierea rentabilităţii la nivel de produs. Rentabilitatea p produs reflectă"

• profitul obţinut la un leu vânzări! când rentabilitatea este calculată în funcţie de preţ de vânzare. n acest caz!rentabilitatea pe produs se determină conform relaţiei"

Rentabilitatea pe produs # Profitul pe produs KKKKKKKK / 1CC Preţul de vânzare pe produs

• profilul obţinut la un leu costuri! când rentabilitatea este calculată în funcț ie de cost pe unitatea de produs. 2ormula decalcul al rentabilităţii pe produs! în acest caz! este"

Rentabilitatea pe produs # Profitul pe produs KKKKKKKK / 1CC ostul pe unitatea de produs

n ambele cazuri! profitul pe produs este rezultatul obţinut din vânzarea unui produs şi se determină ca diferenţa dintre preţul dvânzare şi costul pe unitatea de produs.:everea nivelului rentabilităț ii pe produs este determinată de influenț a a doi factori"1. modificarea profitului pe unitate de produs! (H)&

0. modificarea costului pe unitate de produs! ( ).alculul influenţei factorilor se efectuează prin procedeul legăturilor directe şi indirecte! după relaţiile"

5emplu6 n continuarea vom efectua analiza factorială a rentabilită ii la nivel de produs! sub influen a modificăț ț profitului pe unitate de produs si a costului pe unitate de produs.

'abelul % ( Calculul influenţei factorilor la devierea rentabilităţii la nivel de produs

6ndicatorul 4nul precedent4nul degestiune

alculul influenţeifactorilor

Rezultatulinfluenţei(8)! p.p.

)actoriali1. Profitul în calcul la o unitate

de produs (H)! lei 0!=@ 0C!+>


32/91

0. ostul unitar( )! lei >+!+? ?1!0+*ezultativ

=. *ivelul rentabilităţii (R P)

! EU


33/91

2.+. Analiza rentabilităţii activelorn procesul desfăşurării activităţii economico%financiare! întreprinderea utilizează şi consumă resurse economice! numite în

Hilanţul contabil % active. :e eficienţa utilizării acestora depinde capacitatea întreprinderii de a supravieţui sub aspect financiaa atrage mi loace băneşti de la cumpărători şi a achita! în termenele stabilite! datoriile acesteia etc. Lnul din cei mai importanţindicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor! care se determină conform formulei"

I $aloarea medie a activelor poate fi calculată prin două modalităţi"N după media cronologică în baza datelor ărţii mari conform formulei"

unde"4 % valoarea medie a activelor&41 % soldul valorii activelor la începutul perioadei&40! 4=! ... 4n%1 % soldul valorii activelor la începutul fiecărei următoare luni&4n % soldul valorii activelor la finele perioadei.N după media aritmetică simplă în baza datelor Hilanţului contabil (această modalitate poate fi utilizată în scopul simplificăriicalculelor! însă trebuie ştiut că calculul valorilor medii! după media aritmetică simplă! este întotdeauna apro/imativ)"

n literatura de specialitate şi practica economică! pot fi întâlnite şi alte variante de calcul al rentabilităţii activelor! când! în cade numărător al formulei! în dependenţă de scopul analizei! pot fi folosiţi"% profitul (pierderea) pînă la impozitare şi plata dobânzii

Rentabilitatea activelor în teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitate economică. :upă conţinutul său economic!aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mi loacelor investite în circuitul întreprinderii! indiferent de sursafinanţare a acestora. n cazul când întreprinderea obţine pierderi contabile! nivelul acestui indicator va fi negativ şi va reflectanivelul pierderilor obţinute de la fiecare leu al activelor întreprinderii. 4ctualmente! acestui indicator i se acordă o atenţiedeosebită! deoarece nivelul lui demonstrează capacitatea unităţii economice de a%şi utiliza cât mai eficient activele sale.

a prima etapă de analiză se apreciază dinamica rentabilitătii activelor. :atele sunt selectate din ituatiile financiare! bilantul sisitatia de profit si pierderi.Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Rre!ultă că rentabilitatea activelor la S.A. „Respect" are o tendinţă de reducere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul

precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de #, ( $, în anul de &estiune, aceasta s a redus p nă la *, 2 $ sau cu #,*) puncte procentuale. de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul de &estiune este foarte scă!ut, ceea ce înseamnă căla fiecare leu active S.A. „Respect", în medie obţine numai *, 2 bani profit p nă la impo!itare. Deci, putem menţiona că S.A.„Respect" utili!ea!ă neeficient activele sale.


34/91

*ivelul rentabilităț ii activelor este influenț ată de modificarea nivelului rentabilităț ii vînzărilorș i a accelerării ori înceteniriirotaț iei activelor. 4stfel la următoarea etapă se analizează abaterea nivelului rentabilităț ii activelor sub inluenț a"Rentabilitatea veniturilor din vânzărilor"

I1CCRata de recuperare a activelor (numărul de rotaţii a activelor) care se calculează după formula"

alculul rentabilităţii activelor se e/primă prin următoarea relaț ie"*a, *vv - r

alculul influenţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii activelor poate fi efectuat prin metoda substituţiilor în lanţ sauvarietăţilor ei.Calculul influenţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii activelor

Pentru a calcula influenţa factorilor vom aplica metoda diferenţelor absolute"

Ln caz particular al rentabilităț ii activelor îl reprezintă rentabilitatea activelor cu destinaț ie de producț ie. 4cest indicator reflectăeficienț a mi loacelor investite în activitatea de bază a întreprinderii! adică cît profit se obț ine de la fiecare leu investit înmi loacele fi/eș i activele circulante. Rentabilitatea activelor cu destinaț ie de producț ie poate fi determinată după formula"

(1)

Pimp V profitul (pierderea) pînă la impozitare&3P V valoarea medie a activelor cu destinaț ie de producț ie.

Fa prima etapă de analiză se determină influenț a factorilor generali la modificarea rentabilităț ii activelor cu destinaț ie de producț ie prin procedeul legăturilor directeș i indirecte (sau metoda substituț iei în lanț )"

(0)

(=)

:acă în formula 1 vom înlocui factorii generali (de gradul 6) cu factorii detaliaț i (factorii de gradul 66)! atunci formula se vae/prima " (A)Rop V rezultatul din activitatea operaț ională"profit (pierdere)&Ract V rezultatul din alte activităț i"profit (pierdere)&32 V valoarea medie a mi loacelor fi/e productive&

V valoarea medie a activelor circulante.


35/91

(+)

Lnde reprezintă coeficientul de participare a profitului pîna la impozitare asupra rentabilităț ii! adică cu cîte puncte

procentuale se va modifica rentabilitatea. n continuare vom prezenta schema calculului influenț ei factorilor după metoda participării prin cotă.

$ate iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie

Din calculele efectuate în tabelul 4.' re!ultă că nivelul rentabilităţii activelor în anul de &estiune, faţă de cel precedent, s adiminuat cu #,*) puncte procentuale. Această reducere a fost determinată de influenţa ne&ativă a ambilor factori. 7ic%orareanivelului rentabilităţii venitului din v n!ări cu '+,4# puncte procentuale a determinat diminuarea nivelului rentabilităţii activelorcu (,#0 $.1n anul de &estiune faţă de cel precedent, s a înre&istrat o încetinire a rotaţiei activelor cu *,' ' ori, ceea ce acondiţionat reducerea nivelului rentabilităţii activelor cu *,'' puncte procentuale. 8umărului de rotaţii ale activelor este la unnivel foarte redus, fiind practic, de două ori mai scă!ut dec t se cere pentru o activitate de producţie re!onabilă. Reducerea

numărului de rotaţii ale activelor este datorată faptului că ritmul de cre%tere a valorii medii a activelor totale '* ,2+ $/depă%e%te cu mult ritmul de cre%tere a veniturilor din v n!ări +),( $/. 9au!ele care au determinat încetinirea rotaţiei activelor sunt6 cre%terea nivelului stocurilor de materiale %i duratei de livrare a produselor finite, cre%terea duratei de încasare a creanţelo pe termen scurt etc. de menţionat faptul că nivelul rentabilităţii activelor este foarte redus în ambele perioade, ceea ce nu va permite S.A. „Respect" să %i reînnoiască %i să %i crească activele sale într o perioadă de timp c t mai scurtă.

1 alculăm infuenț a factorilor generali la modificarea rentabilităț ii activelor cu destinaț ie de producț ie"

# %C.+0@

# %C.C>=

0 H62= alculăm infuenț a factorilor detaliaț i la modificarea rentabilităț ii"!c/ema de calcul a influen ț ei factorilor detalia ț i asupra rentabilită ț iidupă metoda participării prin cotă6ndicatori ota de influenț ă

(abaterea absolutăD&%)

alculul influenței factorilor Rezultatulinfluenț ei(D'%! p.p.)

4 H :1.3odificarea profitului pînă la impozitareș ia nivelului rentabilităț ii! inclusiv subinfluenț a"1.1 rezultatului financiar din activitateaoperaț ională (Rop)

%1>1+@@

=0BB+@

oeficientul de participare:elta RPimp3P'delta Pimp#%C.+0@'%1>1+@@#C.CCCCC=C@[email protected]=C@

%C.+0@(1.1D1.0)

1.C11+>

1.0 1.0 rezultatul din alte activităț i"profit(pierdere) (Ract) %1.+=>[email protected] valorii medii a activelor cudestinaț ie de producț ie ș i a niveluluirentabilităț ii!inclusiv sub infuenț a"

DB1C?B1 oeficientul de participare


36/91

0.1 valorii medii a mi loacelor fi/e productive( )

0.0 valorii medii a activelor circulante ( )

2.0. Analiza rentabilităţii capitalului propriu

. n procesul desfăşurării activităţii economice! întreprinderea consumă resurse financiare şi este necesar a verifica daceste resurse sunt utilizate într%un mod suficient de eficient pentru a obţine rezultatul financiar! care va asigura finanţinvestiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor întreprinderii. n acest scop! este nevoie de a efectua analiza rentabilităţii capita propriu.

Rentabilitatea capitalului propriureflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului. Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor! adică caracterizează mărim profitului obţinut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu.

Rentabilitatea capitalului propriu e/primă legătura care e/islă între rezultatul financiar şi capitalul propriu! adică ea sdetermină în baza raportului dintre profitul până la impozitare (sau profitul net) şi valoarea medie a capitalului propriu"

unde" pr V valoarea medie a capitalului propriu!P* V profitul net (sau profitul pînă la impozitare).

reşterea în dinamică se apreciază pozitiv! ceea ce înseamnă că la fiecare leu al capitalului propriu se obţine mai m profit net. La prima etapă de anali!ă se studiază nivelulș i dinamica rentabilităț ii capitalului propriu. Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu

Din calculele efectuate în tabelul 4.'+ re!ultă că la S.A. „Respect" rentabilitatea capitalului propriu a înre&istrat o reducere faţăde anul precedent.Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în ba!a profitului p nă la impo!itare în anul precedent, a constituit '',(2$, adică, la fiecare leu de mi loace proprii S.A. „Respect" a c %ti&at c te '',(2 bani profit p nă la impo!itare, dar în anulde &estiune numai *,4* bani, astfel înre&istr nd o reducere faţă de anul precedent cu '',42 puncte procentuale. De asemenea, la S.A. „Respect" tre!e%te în&ri orare faptul obţinerii pierderilor nete în anul de &estiune, ca re!ultat, rentabilitatecapitalului propriu calculată în ba!a profitului net s a mic%orat cu '2, 2 puncte procentuale. Dacă, în anul precedent, la fiecareleu capital propriu S.A. „Respect" obţinea c te '',40 bani profit net, atunci în anul de &estiune au fost obţinute *,(+ bani pierderinete.Deci, observăm că S.A. „Respect" nu utili!ea!ă eficient mi loacele proprii, ceea ce cere o anali!ă mai detailată a factorilorde influenţă asupra rentabilităţii capitalului propriu.

a următoarea etapă de analiză! vom aprecia rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net.Pe seama profitului net sunt create rezerve! sunt acoperite pierderile anilor precedenţi! proprietarii întreprinderii obţin dividendeste ma orat capitalul statutar! se efectuează investiţii în vederea dezvoltării producţiei şi în alte scopuri prevăzute de legislaţiestatutul întreprinderii. :e aceea! pentru proprietarii întreprinderii (acţionarii! asociaţii)! rentabilitatea capitalului propriu calculaîn baza profitului net este preferabilă rentabilităţii capitalului propriu! calculată în baza profitului până la impozitare.Fa etapa dată de analiză se calculează influenţa factorilor generali asupra modificării rentabilităţii capitalului propriu prin procedeul legăturilor directeș i indirecte! şi anume"


37/91

:acă înmulţim numitorul şi numărătorul formulei de bază a rentabilităţii capitalului propriu! calculat în baza profitului net cuvaloarea medie a activelor şi profitul până la impozitare! atunci căpătăm influenţa a trei factori asupra indicatorului rezultativ"Rentabilitatea activelor"*a , imp3'A4 5 166

Pârghia financiară! care calculeazăşi caracterizează structura de finanţare a activelor! sau dacă P2#1CCE aceasta înseamnă că finanţarea se efectuează numai dinsurse proprii fără atragerea împrumuturilor. :acă P2#1+CE aceasta înseamnă că la primele 1CCE finanţarea se efectuează dincontul surselor proprii! iar la restul +CE din contul surselor împrumutate&Presiunea fiscală ( rata corelaț iei dintre profitul netș i profitul pînă la impozitare)

Fegătura rentabilităţii capitalului propriu cu aceşti factori se e/primă"*cp , *a 5 ) 5 f

alculul influenţei acestor factori poate fi efectuat după metodele diferenţelor absolute! diferenţelor relative sau substituţiilor îlanţ.

$ate iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu

*ota" 6ndicatorii A şi + din tabelul A.1? sunt calculaţi prin media aritmetică simplă. 1n ba!a calculelor efectuate mai sus se poate menţiona că mic%orarea cu '',42 puncte procentuale a rentabilităţii capitalului propriu a fost condiţionată, în primul r nd, de scăderea nivelului rentabilităţii activelor cu #,*)4 puncte procentuale, ceea ce acontribuit la mic%orarea rentabilităţii capitalului propriu cu '',42 puncte procentuale.Rata p r&:iei financiare arată că, în anulde &estiune, primele '** $, S.A. „Respect" 3e a finanţat din sursele proprii, iar restul 20,**$ din sursele atrase. Descre%tereaîn dinamică a ratei p r&:iei financiare cu *,($ semnifică scăderea ponderii surselor atrase în totalul surselor de finanţare. 1nurma mic%orării îndatorării întreprinderii, a avut loc reducerea rentabilităţii capitalului propriu cu *,**2 puncte procentuale.7ic%orarea rentabilităţii capitalului propriu, la S.A. „Respect", este o consecinţă a reducerii rentabilităţii activelor %ia modificării modalităţii de finanţare a acestora.

Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului propriu folosind metoda substituţiilor în lanţ

Din calculele efectuate în tabelul 4.2* re!ultă că, la S.A. „Respect" rentabilitatea capitalului propriu, calculată în ba!a profitului


38/91

net, s a mic%orat cu '2, 2 puncte procentuale în comparaţie cu anul precedent. Această mic%orare ca %i în ca!ul e5emplelor 4.2 %i 4.22, a fost influenţată de mic%orarea rentabilităţii activelor, care a diminuat indicatorul anali!at cu '',*)' puncte procentuale %i mic%orarea p r&:iei financiare care, la r ndul său, a redus rentabilitatea capitalului propriu cu *,**2 puncte procentuale. De asemenea, ne&ativ a influenţat asupra dinamicii rentabilităţii capitalului propriu faptul că rata corelaţiei dintre profitul net %i profitul p nă la impo!itare în anul de &estiune a scă!ut considerabil în comparaţie cu anul precedent, ceea ce semnalea!ăcre%terea tensiunii fiscale. Sub influenţa ultimului factor, rentabilitatea capitalului propriu a scă!ut cu ',20+ puncte procentuale. Activitatea neeficientă, în anul de &estiune, a S.A. „Respect; poate crea probleme privind formularea strate&iilor de de!voltare peviitor a societăţii pe acţiuni privind randamentul investiţiilor acţionarilor sub formă de aporturi în capitalul statutar sau caurmare a faptului că au pus la dispo!iţia întreprinderii o parte sau în între&ime profitul care le revenea.

:escompunerea mai detaliată a sistemului factorial de analiză a rentabilităț ii capitalului propriu!ș i anume" Ra # Rv / *a! putemîntocmi un nou sistem factorial *cp , *a 5 ) 5 f ,*v 5 Na 5 ) 5 f Rv % rentabilitatea vînzărilor (Pimp'$$)& *a % numărul de rotaț ii ale activelor totale ($$'


39/91

Din calculele efectuate în tabelul 4.22 re!ultă că la S.A. „Respect" rentabilitatea capitalului permanent, în anul curent, aînre&istrat o reducere faţă de anul precedent cu '',0+ puncte procentuale. 1n anul precedent S.A. „Respect", la fiecare leu demi loace financiare pe termen lun&, c %ti&a c te '*,+0 bani profit net, dar în anul de &estiune obţine c te *,(2 bani pierderi net


40/91

Din calculele efectuate în tabelul 4.24 re!ultă că la S.A. „Respect" rentabilitatea capitalului permanent, în anul precedent, a

constituit '*,+0 $, adică, la fiecare leu de mi loace permanente de finanţare, S.A. „Respect" a c %ti&at c te '*,+0 bani profit net,dar în anul de &estiune a obţinut *,(2 bani pierderi nete, astfel, înre&istr nd o reducere faţă de anul precedent cu '',0+ puncte procentuale.7ic%orarea rentabilităţii capitalului permanent a fost influenţată de scăderea rentabilităţii activelor, care a diminuatindicatorul anali!at cu '*, ( puncte procentuale, de modificarea presiunii fiscale, care a crescut în anul de &estiune %i a diminuat indicatorul anali!at cu ','( puncte procentuale %i influenţa neesenţială a p r&:iei financiare care a mic%orat rentabilitateacapitalului permanent cu *,*' puncte procentuale.Astfel, în anul de &estiune, întreprinderea a înre&istrat pierderi nete %i a fostnevoită să apele!e la împrumuturi %i credite bancare.

Capitolul % Analiza situaţiei patrimoniale%.1. Caracteristica situaţiei patrimoniale şi necesitatea analizei acesteiaPentru desfăşurarea activităţii economico%financiare! întreprinderea îşi formează patrimoniul! care reprezintă totalitatea resureconomice controlate de agentul economic. n Rapoarte financiare pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispoziţiaîntreprinderii! se aplică noţiunea de ,active;.4naliza situaţiei patrimoniale presupune e/aminarea activelor controlate de întreprindere! indiferent de sursele de finanţare aacestora. *ecesitatea analizei situaţiei patrimoniale rezultă din importanţa informaţiei obţinute în urma analizei pentru elaborarea deciziide diferit gen din partea utilizatorilor numeroşi ai Rapoartelor financiare.4naliza situaţiei patrimoniale oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia următoarele aspecte"

are este mărimea totală a activelor controlate de întreprindere5 reşte ori descreşte în dinamică patrimoniul aflat la dispoziţiaîntreprinderii5 are este componenţa patrimoniului întreprinderii5 are este durata de folosire a activelor în circuitul economic aîntreprinderii5 u ce destinaţie se folosesc activele disponibile54parţin ori nu întreprinderii cu drept de proprietate activeledisponibile59ste grevat cu ga ori nu patrimoniul întreprinderii5 are este gradul lichidităţii activelor! controlate de întreprinde4duc ori nu aduc venit activele controlate de întreprinderea5

n calitate de sursă principală de analiză a situaţiei patrimoniale serveşte Hilanţul contabil! în particular! informaţiile situate înactivul acestuia. Haza informaţională aplicată pentru efectuarea analizei situaţiei patrimoniale cuprinde! de asemenea! şi date d4ne/e la Hilanţul contabil.

%.2. Analiza patrimoniului la valoarea reală şi netă. Calculul patrimoniului net.n vederea aprecierii situaţiei patrimoniale se studiazămărimea %i evoluţiaresurselor economice! reflectate în activul Hilanţului.

Fa această etapă iniţială de analiză pot fi calculate atât abaterile absolute! cât şi indicii relativi! adică ritmul sau sporul creşteriiactivelor disponibile faț ă de perioada precedentă.4precierea informaţiei obţinute în urma calculelor se efectuează pornind de la următoarele considerente. n mod normal! în urmdesfăşurării reuşite a activităţii cconomico%financiare creşte mărimea activelor! controlate de întreprindere. 4cest fapt reflectălărgirea activităţii de întreprinzător şi ma orarea potenţialului economico%financiar. reşterea activelor disponibile poate fiobţinută pe diferite căi" efectuarea aporturilor suplimentare în capitalul statutar din partea proprietarilor! procurarea şi creareaactivelor pe seama profitului obţinut! împrumutarea patrimoniului (procurarea şi crearea activelor din contul creditelor şiîmprumuturilor! arenda activelor etc). 3a orarea valorii totale a activelor controlate de întreprindere poate surveni! de asemeneca rezultat al proceselor inflaţioniste e/istente în economia naţională! sau al reevaluării activelor. Predominarea anumitor canalede ma orare a patrimoniului reflectă strategia de dezvoltare acceptată de proprietarii şi conducerea întreprinderii.:iminuarea patrimoniului disponibil semnalează e/istenţa tendinţelor negative în activitatea întreprinderii" restrângerea activităţdin lipsa comenzilor şi din alte motive! acumularea pierderilor! rambursarea surselor împrumutate atrase peste limita de siguraetc. n aceste condiţii! ieşirea activelor disponibile de sub controlul întreprinderii poate îmbrăca diferite forme" vânzarea activcare nu se folosesc în activitatea de întreprinzător! transferarea activelor pentru stingerea datoriilor! repartizarea între proprietaîntreprinderii şi altele. Reducerea potenţialului economico%financiar al întreprinderii semnifică incapacitatea de a continuaactivitatea de întreprinzător la acelaşi nivel.Pentru aprecierea situaţiei patrimoniale este raţională! de asemenea! e/aminarea evoluţiei activelor disponibile în concordanţă cdinamica volumului activităţii întreprinderii. n acest scop se foloseşte aşa o metodă de e/aminare a informaţiei din ituaț iilefinanciare ca anali!a pe ori!ontala.4ceastă metodă presupune compararea indicatorilor relativi de modificăre a activelor şivolumului activităţii agentului economic. 9ste de menţionat că pentru evaluarea volumului activităţii întreprinderii pot fi aplica

8/18/2019 201736240 Manual Analiza Rapoartelor Financiare Tiriulinicova Conspecte

201736240 manual analiza rapoartelor financiare tiriulinicova conspecte md

Documents