2015-2016--88 planificare clasa 8 romana

Data Unitatea de învățare

Competențaspecifică

Subcompetenţe Tema lecției Nr. de ore

Activităţi de învăţare Activităţi de evaluare

Tema de casă

1 UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE - I

Cartea — obiect cultural.

Eseul. Biblioteca virtuală/

electronică.Limba –

principalul mijloc de

comunicare

C.S.1- Utilizarea diverselor strategii de informare/ documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării orale şi scrise.

C.S.11-Manipularea suporturilor audiovizuale şi informatice în calitate de surse sau mijloace de învăţare a limbii de instruire.

1.1. Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu/comentariului/eseului.

1. Lecție organizatorică. Lecturi de vacanță

1 E:Acumularea – elevii împărtășesc titlurile de cărți citite în vacanță însoțite de autori (se notează pe tablă/poster).

RS: Din fotoliul autorului – Elevii prezintă rezumatele/impresiile post-lectorale.

R:Pixuri în pahar – Cartea pe care o voi citi în viitorul apropiat.

Se evaluează cantitativ și calitativ titlurile și autorii nominalizați.Se evaluează calitatea discursului.Se evaluează debitul verbal al elevilor participanți la discuție și numirea corectă a cărții.

„Cartea din vacanța de vară”În textul tău vei utiliza:1. un limbaj literar;2. titlul și autorul cărții;3. Impresiile despre această carte, utilizînd secvențe.

2 5.1. Producerea unui discurs în stil publicistic (alocuțiune; exprimarea unei opinii/atitudini/a unei judecăți critice/ de valoare etc.).

2.-Cîmpul asociativ al cuvîntului școală

1 E:Se citesc lucrările elevilor doritori.

RS: Asocieri libere (oral) – lexemul școală. Se discută asocierile propuse. Ex.1 p.6Proiect individual – Ex.3 p.6

E:Elevii își prezintă proiectele.Opțional – Ex. 9 p.7 (dezbatere)

Se evaluează respectarea algoritmului propus.Se evaluează spontaneitatea și originalitatea asocierilor/proiectelor.

Să citească poezia. Să comenteze în text coerent un vers care l-a impresionat.(Ex.11 p.7)Opțional Ex.4 p.6

3 15.1. Relatarea despre 3.-Cărțile au suflet” de 1 E: Cuvîntul zilei – design -aspect exterior, fel în care se

Se evaluează comprehensiunea

Lectura textului.

1

sine, ca vorbitor de limbi (româna ca limbă maternă și limbi stăine).

Nicolae Manolescu. Lectura textului

prezintă un lucru din punct de vedere estetic. Contextualizarea.Verificarea temei de casă.

RS: Lectură cu încetinitorul„Cărțile au suflet” de Nicolae Manolescu

R:Reacția cititoruluiEx. 1,2,3 p.11

lexemului explicat în propriile contexte.Se evaluează comentarea versului selectat și limbajul utilizat.Se evaluează gradul de înțelegere a lecturii.

Comentați un enunț la alegere.

(pentru lecția următoare să scrie pe o foaie detașabilă enunțul comentat)

4 1.1 Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu /comentariului /eseului.

4.„Cărțile au suflet”. Noțiunea de eseu

1 E:Elevii care au comentat același enunț se adună în grup. Își citesc creațiile și decid care să reprezinte grupul.RS: Ex. 2 p.11Definirea noțiunii de eseu. Ex. 3 p.11Elevii concluzionează că ceea ce au scris ei este un eseu.R: Comentarea opiniei - Ex. 4 p.12

Se evaluează delicatețea discuțiilor din cadrul grupurilor.

Se oferă feedbak verbal.

Se evaluează opinia argumentată a elevilor.

Să aducă un fragment de eseu al unui scriitor român.Să motiveze de ce fragmentul respectiv e un eseu.

5 14.1. Autoevaluarea propriilor competențe de comunicare scrisă.

5. „Cărțile au suflet”. Atelier de discuție

1 E: Elevii prezintă secvențele de eseu identificate și argumentează apartenența acestora la specia literară.

RS: Lectura fragmentului de eseu: Marea Neagră de G. Meniuc.

R: Discuție ghidată „Cărțile au suflet”?

Se oferă feedbak oral.

Se evaluează înțelegerea eseului prin expunere.

Se evaluează corectitudinea, logica enunțurilor.

Eseu argumentativEx. 6 p. 12

A doua zi se strîng pentru a se verifica

6 7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice şi stilistice în textul produs (oral şi scris).

6.-Biblioteca electronică / virtuală

1 E:Dicționarul – definirea cuvîntului „bibliotecă”.

RS:Lectura definiției. Ex. 2 p.13Repere teoretice – biblioteca electronică/virtualăPrezentare de bibliotecă virtuală.

R:Diagrama Venn(deosebiri şi afinităţi întrebibl.clasică şi cea virtuală). Ex 6 p.14

Se evaluează formularea explicației.

Se oferă feedbak oral.

Se evaluează validitatea argumentelor.

AlocuțiuneBiblioteca clasică vs biblioteca virtualăEx. 3 p. 14

7 1.1 Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu

7.-Cărțile sau/și internetul

1 E: Acvariu prezentarea alocuțiunilor.

RS:Ex. 1 p.14

Se evaluează calitatea discuției și implicarea elevilor.Se evaluează

Ex. 4 p. 14

2

/comentariului /eseului.

Scriere liberă Ex. 2 p.14

R: Prezentarea reflecțiilor

procesul de lucru, cantitatea celor scrise în limita de timp propusă.

8 1.1 Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu /comentariului /eseului.

8.„Despre limba română” de Nichita Stănescu. Interpretarea textului

1 E:Graffiti – Victor Hugo

RS:Lectura textului „Despre limba română” de N. StănescuDiscuție dirijată Ex. 1,2 p.15

R: Jurnalul dublu Ex 3 p. 15

Se evaluează implicarea elevilor și veridicitatea celor scrise.Se evaluează lectura textului și comunicările orale.Se evaluează originalitarea reflecțiilor.

Jurnalul tripluEx. 3 p.15(foi detașabile semnate)


9.Comunicarea. Tipuri de comunicare

1 E:Elevii își schimbă lucrarea cu colegul și o verifică, scriind feedbakul în caseta a 3-a.

RS: Ex 4, 5 p. 16Noțiunea de comunicare.Lucru în echipe Ex. 6 p.16

R: Prezentare de grup

Se evaluează nonformal activismul elevilor.Se evaluează implicarea membrilor grupului în comunicare.

Ex. 14, 18 p.17


10.Limba română și limbile lumii

1 E:Prezentarea dialoguluiBenzi desenate

RS:Ex. 19 p.18Clustering – limbile lumii Ex. 21 p.18Ex. 23 p.19

R:Ex 26,27 p.20

Se evaluează componentele dialogului. Se evaluează veridicitatea desenelor.Se evaluează cunoștințele elevilor și deducerea mesajului.

Ex. 24 p. 19

11 14.1. Autoevaluarea propriilor competențe de comunicare scrisă.

11.Proiect de grup: spațiul și amenajarea casei

1 E:Prezentarea temei de acasă.

RS:Proiect de grup: Spațiul și amenajarea casei.

R: Prezentare de proiect

Se evaluează cantitativ și calitativ subiectul.Se evaluează gradul de implicare a fiecărui membru al grupului.

Eseu nestructurat: „A vorbi despre limba în care gîndești, este ca o sărbătoare.” Nichita Stănescu


12.Evaluare initiala: Eseu

1 Manuscrisul pierdutEseu nestructurat:„A vorbi despre limba în care gîndești, este ca o sărbătoare.” Nichita Stănescu- limita de întindere 1,5-2p

Se va evalua structurarea şi coerenţa ideilor, încadrarea în parametrii de conţinut, aplicarea lexicului adecvat şi corectitudinea stilistică, gramaticală şi

Lectura unui fragment din cartea pe care o citesc la moment elevii.

3

14.1. Autoevaluarea propriilor competențe de comunicare scrisă.

ortografică/punctuaţională.


13.Analiza evaluărilor

1 Profesorul extrage, în prealabil, greşelile stilistice, gramaticale şi ortografice din lucrările de evaluare şi lucrează frontal la analiza lor, fără a numi autorul greşelii.Variantele corecte se vor solicita, frontal, de la clasă şi vor fi oferite de către profesor numai dacă nimeni nu le-a înaintat.Elevii nu vor înscrie greşelile, dar vor nota în caiete formele corecte.După aceasta, profesorul poate solicita lectura cu glas a articolelor reuşite.

Se evaluează cunoștințele elevilor și se oferă feedbak oral.

Lectura unui fragment din cartea pe care o citesc la moment elevii.

14 Unitatea II

Poezia lirică.

Lexicul

C.S.8-Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut.

C.S.4.-Organizarea/ desfăşurarea/utilizarea diverselor strategii de învăţare autonomă a limbii, prin observare directă şi exersare.

9.2. Aplicarea instrumenttarului de interpretare a

textului.Obiective operaţionale:

O1-Să citească expresiv textul liric;

O2-Să formeze registru lexical de sens ale cuvintelor, utilizţnd dicţion

arele

O3-Să identifice din text forme ale verbelor şi ale pronumelor care indică

Făptura mamei” de G.Vieru.

Lectura comentată:

registrul lexical şi nuanţele de sens

alecuvintelor textului.

1 E. Discuţii libere în baza imaginiide Rafael Madona SixtinăCe v-a intrigat?Ce e specific acestei imagini?Cum apare mama?Dar celelalte personaje?Ce ţi-a plăcut?De ce?Dacă ai fi tu autorul –pictorul cum vei întitula imaginea?RS. Brainstorming/MSAC De ce autorul întitulează opera Făptură mamei?

**Formează cîmpul lexical al cuvîntului zbor

**Formează seria de sinonime:

maică,uşoară,teamă,fericită.

**Identifică perechile de cuvinte care formează opoziţii semanticeR. Explicarea

Utilizărea adresării Maică în text are un rol important.

Evaluare individuală

Se evaluează

cunoştinţele sensurile, expresiile contextuale

Tabel.

**Selectaţi alte texte literare cu aceeaşi

tematică din literatura română.

Tema de casă

4

adresare Explicaţi.

15 9.2. Aplicarea instru

mentarului de interpretare a textului.

O1-Să determine imagi

nile poetice din text

O2-să comenteze exp

resivitatea figurilor de stil(metafora, personifi

carea,repetiţia)

Structura formală a operei lirice: versuri şi strofe, variaţii formale

1 E.Verificarea temei de casă în baza tehnicii Turul galeriei

Anunţarea temei şi a obiectivelor.

RS.Scrierea liberă. În baza citatului din text uşoară, maică. Uşoară.În baza tehnicii MSAC

Selectaţi figurilor de stil în casetele date. Anexa nr.1

Comentaţi expresivitatea figurilor de stil

Paralelismul sintactic.

R. Care sunt mărcile stilistice ale textului.

Opera lirică.Poezia.


Evaluare orală,scrisă

Feedback verbal direct

Portofoliu

De prezentat un colaj de foto grafii: Mama –

Universul meu

16 9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.

O1-Să identifice chipul mamei din text: între pămînteni şi divinitate, omenesc şi sacru.

O2-să determine simbo

lurile cheie din text

Imaginea centrală a poeziei: semnificaţia simbolurilor ce o construiesc. Alegoria.

1 E.În baza tehnicii Turul galeriei se verifică tema de casă. Elevii studiază, apreciază colajul.

RS. Lectura ghidată.

De realizat ex.1.

Ex.nr.3.Parabola semănătorului din Noul Testament

*Noţiune de parabolă.

*Parabole cunoscute

*Alegoria-figură de stil

R.Joc de rol.

Evaluare reciprocă

Evaluare individuală Evaluare reciprocă

Prezintă un spot publicitar despre mama ta /sau mama unui copil plecată în străinătate

5

Eu sunt o pasăre... … un curcubeu…

... un îngeraş….


O1- să determine tema şi mesajul poemului unei opere lirice.

Tema şi mesajul poemului

1 E.Audierea cîntecului Mama interpretat de Anastasia Lazariuc. Se utilizează tehnica VAS

RS.*Ce este tema unei opere?

Despre ce este opera?

*Mesajul unei opere este..

Ce ne transmite textul?

Ce învăţăminte am luat.?

R.Linia valorii. Anexa nr.2

Ce valori promovează textul

Valori promovate

Pasaje ce se referă la valori

Evaluare reciprocă


Lucrul în perechi

Ex. 8.pag.27

18 13.1. Reflectarea propriei experienţe într-o pagină de jurnal, într-un text reflexiv despre o experienţă proprie (gen: cine are dreptate/de ce am proce dat aşa).

Scriere reflexivă: Mama – model al bunătăţii infinite şi al tandreţei fără seamăn

1 E.Scrierea liberă

Mama pentru mine este....

RS.Agenda cu notiţe paralele

*Textele lirice despre mama

Titlu, autor.

*Citate despre mama

Evaluare reciprocă

Proiect de grup

Portul cotidian şi festiv.

6

O1-Să redacteze într-o pagină de jurnal reflecţiile sale despre despre mama

*Interpretarea lor- figurile de stil şi rolul lor în opera lirică

R.Opere literare de diferiţi scriitori

Care au tratat tema mama –model al bunătăţii....


19 4.1.Utilizarea dicţionarului(explicativ,enciclopedic, de expresii şi locuţiuni, de proverbe, de maxime, de citate) în scopul formării abilităţii de învăţare a limbii.

O1-să determine elementele de monosemie şi polisemie a cuvîntului într-un text

Lexicul. Monosemia , polisemia

1 E.Verificare temei de casă.

Joc didactic. Prinde mingea

Sinonimele,antonimele,paronimele...

RS.În baza tabelului realizăm *Ex.1

Cîmpul lexical....

Cîmpul semantic...

Cîmpul derivativ..

Repere teoretice în baza tehnicii

Păianjenul *Monosemia

*Polisemia

*Sens propriu

*Sens figurat

R.Algoritmizarea

Ex.3-4.

Evaluare reciprocă

Evaluare frontală



De realizat ex.7.8. pag.31.

20 4.1.Utilizarea dicţionarului(explicativ,enciclopedic, de expresii şi locuţiuni, de proverbe, de maxime,

Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. Căi interne şi externe

1 E.Verificarea temei de casă

Jocul didactic

Aş dori....

Evaluare frontală Ex.13.,pag.32.

De organizat o excursie imaginară prin camera în care aţi vrea să locuiţi

7

de citate) în scopul formării abilităţii de învăţare a limbii. O1–să selecteze mijloacele de îmbogăţire a vocabularului;

O2-să determine căile interne şi externe de îmbogăţire a vocabularuului.

de îmbogăţire a vocabularului.

RS. GraficulT

Neologismele

Arhaismele.

R. Pas cu pas

Lucrul cu dicţionarul.

Ex.10. 11, pag .32.


21 4.1.Utilizarea dicţionarului(explicativ,enciclopedic, de expresii şi locuţiuni, de proverbe, de maxime, de citate) în scopul formării abilităţii de învăţare a limbii.

Dicţionar de imagini pierdute

1 E.Turul galeriei

Expoziţie de carte.

Prezentare de carte

RS. Scrierea reflexivă

Cum vă închipuiţi un Muzeu al cărţilor vechi

Desrieţi-l.

R.De realizat ex.7. 8. Pag.31

Evaluare frontală


Evaluare reciprocă

Scrie, în 15 rînduri, un text coerent. Dacă aş fi un magician...o melodie...o carte...un calculator...

22 7.1. Respectarea reguli

lor ortografice, ortoepi

ce, semantice şi stilisti

te punctuaţionale în

texul produs

Regulile de aplicare a semnelor de punctuaţie

1 E.Verificarea temei de casă.

RS. Elemente de punctuaţie a limbii române

Tabelul cu semnele respective

Fişe cu sarcini de punctuaţie

Individuale.

R. Fişe cu sarcini de punctuaţie


Evaluare reciprocă.

De alcătuit o povestire despre semnele de punctuaţie.

8

23 13.1. Reflectarea propriei experienţe într-o pagină de jurnal, într-un text reflexiv despre o experienţă proprie (gen: cine are dreptate/de ce am procedat aşa

O1- să redacteze o descriere de interior, într-o pagină de jurnal

Scriere imaginativă: descriere de interior.

1 E.Tehnica Pro şi sugestii

Verificarea temei de casă

RS. Proiecte de încăperi.

Proiect de interiorul casei.

Tablouri.

Agenda cu notiţe paralele

*Alegeţi tipul de casă pe care o veţi descrie: casă ţărănească,

casă modernă, bloc de locuit.

*Prezentaţi acareturile –denumiri, destinaţie, design.

*Daţt titluri potrivite fotografiilor

R.Pagină de jurnal.

Descrie ineriorul camerei tale.

Evaluare frontală

Evaluare individuală.

Proiect: Cum ai vede casa ta în viitor

Colaj: Casele din localitatea noastră..

24 1.1.Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu/comentariului/eseului.

O1-să formuleze notiunea

de reportaj din textul scris sau textul oral;

O2-să determine caracte

Textul nonliterar: reportajul. Realizarea scrisă/orală a unui reportaj.

1 E.Scrierea liberă Comenteză proverbul:Comunicarea înseamnă talentul de a înţelege că nu

suntem la fel.

RS. Algoritmizarea

N.B! REPORTAJUL-este un text coerent oral sau scris, care informează despre întămplări

recente.

- are în vizor evenimente reale, de răsunet, oferind obiectiv date culese la faţa locului

Subiectul unui reportaj se caracterizează prin:

1 Apropierea în timp şi spaţiu,

Evaluare frontală

Construiţi textul unui reportaj de la faţa locului,reflectat în imaginile date

Documentaţi-vă asupra circulaţiei transportului public în localitatea voastră şi oferiţi următoarele informaţii.

*Ce mijloace de transport fac legătura dintre localitatea voastră şi alte puncte geografice.

*Care este preţul biletului.

9

risticile unui reportaj;

O3-să realizeze un reportaj[oral,scris].

faţă de cititori, spectatori.

2.Unicitatea cazului sau implicarea unor personalităţi

notorii.

3.Apelul la emoţii.

4.Miza pe impactul social ulterior.

Lectura reportajului

Ex..Comentaţi caracteristicile de reportaj.

R.Amintiţi-vă o ştire TV despre un eveniment intern din

Republica Moldova, eveniment extern sau o ştire din liceu.

*Completează tabelul


*Cum arată gara,staţia auto.

*Cu ce probleme se poate confrunta călătorul în staţia data. Metoda presupunerii

Imaginaţi-vă că sunteţi o persoană care soseşte pentru prima data în aceastălocalitate.

Scrieţi un reportaj “cu valiza în mina”

25 13.1. Reflectarea propriei experienţe într-o pagină de jurnal, într-un text reflexiv despre o experienţă proprie

O1- să redacteze , într-o pagină de jurnal,reflecţii

despre mama,personaj literar etern

Atelier de discuţie nr1.: Mama – personaj literar etern. Interpretarea viziuinilor lirice din textele citite independent.

1 E.Bliţ Citatul de comentat

Mama-izvor de înţelerciune.

RS. Sinteză.

Se citeşte fragmente din opere lirice despre chipul mamei

Ce au comun aceste descrieri

Gasiţi determinativele elementele descrise

R. Ce-i specific eului liric?

Numiţi autorii, titluri de opere lirice?Ce ne transmite eul liric.?

Evaluare frontală


Compunere paralelă

26 Recapitularea materiei

1 E. Verificare temei de casă.

Joc didactic. Prinde mingea

RS. Tehnica Sub lupă

*La unitatea de învăţarea am

Evaluare frontală De repetat temele de la unitatea II.

10

studiat…

*Opera lirică este…

*Reportajul…

*Continuă versurile Uşoară.mai

că,uşoară

R. *Monosemia ,polisemia…

Exerciţiul

Lucrul individual cu fişe


27 1.1.Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu/comentariului/

eseului

7.1. Respectarea reguli

lor ortografice, ortoepi

ce, semantice şi stilisti

te punctuaţionale în tex

tul produs

O1-Să redacteze compunerea în baza parametrilor.

Evaluare sumativă. Compunere: “ Mama- începutul tuturor începuturilor“

1 Compunere: “ Mama- începutul

tuturor începuturilor“

Etapele realizării unei compuneri literare1.Documentarea , stabilirea temei, a scopului, informarea din diverse surse, observaţii din realitatea vieţii,2. Intocmirea planului de idei – organizarea ideilor într-un plan ideatic general (idei principale şi secundare),3. Dezvoltarea ideilor pentru fiecare idee principală se notează în schema ideile secundare, observaţiile,argumentele.4.Redactarea compunerii , urmarind planul, parţile compunerii: introducerea, cuprinsul si încheierea,5. Verificarea compunerii, se reciteşe compunerea, se corectează, se reformulează anumite formulări,6. Aşezarea în pagină.


11

28 1.1.Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu/comentariului/ eseului

13.1. Reflectarea propriei experienţe într-o pagină de jurnal, într-un text reflexiv despre o experienţă proprie

7.1. Respectarea regulilor

ortografice, ortoepice, semantice şi stilistice,

punctuaţionale în textul

produs

Analiza evaluarilor sumative

1 E.Scrierea liberă

Comentarea versurilor:

Să-ţi fie atît de drag cuvîntul

Încît atunci cînd îl rosteşti

Să crezi că însuşi Eminescu Ascultă ce si cum vorbeşti.

RS. Comentarii ale elevilor şi ale profesorului despre evaluarea scrisă.Analiza evaluărilor în baza tabelului.

R.Tabelul

Se evaluează

cunoştinţe de limbă şi literatură

Portofoliu

29 8.2. Comentarea textului liric, a fragmentului de text epic sau dramatic

6.1. Comentarea marcilor stilistice ale unităţilor de limbă în textele lirice, epice, dramatice

Sara pe deal” de M.Eminescu. Lectura comentată: registrul lexical şi nuanţele semantice

ale elementelor lexicale figurative.

1 E. Discuţii libere

Seara ....

Deal....

Ce semnifică....

Brainstorming

în baza ex.3,4

RS. Numeşte alte opere literare cu aceeaşi tematică? Stabileşte similitudinile dintre texte.

R. Ex.5 pag.

Evaluare

Reciprocă

Se evaluează

cunoştinţele sensurile,

Diagrama

Venn

Memorarea poeziei.

Ex .6 pag.34

12

30 6.1. Comentarea marcilor stilistice ale unităţilor de limbă în textele lirice, epice, dramatice

Tablouri şi imagini. Efectele expresive ale asonanţelor şi ale aliteraţiior. Procedeele retorice şi rolul lor în prefigurarea imaginarului poetic

1 E. În baza tehnicii Eu şi cu mine...

Continuaţi în 3-4 enunţuri gîndurile, meditaţiile.

R.S. În baza Hărţii narative

De la ce persoană se narează? Eul liric este …?

Cînd, unde are loc desfăşurarea acţiunii?

De la ce persoană ...?

R. *Efectele expresive ale asonanţelor şi ale aliteraţiior. Procedeele retorice şi rolul lor în prefigurarea imaginarului poeticManualul , pag.34.


Evaluare orală şi scrisă

Ex.6, pag.34.

31/

32

6.1. Comentarea marcilor stilistice ale unităţilor de limbă în textele lirice, epice, dramatice

8.2. Comentarea textului liric, a fragmentului de text epic sau dramatic

Mesaj şi semnificaţii: legătura naturii şi a spiritualităţii. Ipostazele eului liric- subiectivă şi obiectivă.

2 E.Audierea melodiei Sara pe deal.

Tehnica VAS

RS. Grupul nrI să selecteze figurile de stil

Gr II-să determine imaginile auditive,vizuale

III.-să demonstreze că e o opera lirică

IV.-ipostazele,mărcile stilistice ale eului liric

V-cadru terestru ,celest

R. Metoda presupunerii

Dacă m-aş întîlni la Poarta Dorului cu:

Evaluare reciprocă

Lucrul în grup

Ex .2 pag 36 (Textul ca pretext)

13

Copilăria.....

Adolescenţa.....

Bătrîneţea...

Iubirea.......

M.Eminescu...,i-aş spune

Răspunsurile prin tehnica Ghemul


Elemente de versificaţie: ritmul şi piciorul de vers. Horeu, iamb, anapest

1 E.Verificarea temei de casă

Turul gal

Elemente de versificaţie: ritmul şi piciorul de vers. eriei

*Horeu,

*iamb,

*anapest

RS. Linia valorii.

Ex nr 2 pag36

R. De alcătuit versuri

Rimă împerecheată

.....încrucişată

Evaluare reciprocă


Lucrul în perechi

Graficul T

Linia valorii

Ex .1pag.36 (Textul şi textele)

34 Semantica. Sensurile cuvîntului.

1 E.Ex.1, pag37

RS. Lanţuri asociative

Ex.3,4.5.

R. Argumenerea.

ex.6,7


Evaluare frontală

De realizat ex nr.9.pag.38.

35 6.2. Utilizarea formelor gramaticale/astructurilor/

Sensul 1 E.Verificare temei de casă.. Evaluare reciprocă De realizat ex.nr.4. pag.

14

mărcilor stilistice în textele elaborate.

propriu/figurat, fundamental/secundar al cuvîntului

Pro şi sugestii.Colajul

RS. Tabel cconceptual

*Sensul fundamental

*Sensul secundar

R. Tehnica bolurilor

Sextil Puşcariu spunea:a fringe, a rupe, a sparge, a zdrobi se aplică la obiecte diferite se fringe piinea, se rupe hîrtia, se sparge sticla, se zdrobeşte sarea, se fărîmă oasele.

Alegeţi cîte un substantiv potrivit pentru a însoţi verbele distrugerii

Evaluare frontală


41.

36 6.2. Utilizarea formelor gramaticale/astructurilor/mărcilor stilistice în textele elaborate.

Enciclopediile. 1 E.Verificarea temei de casă

Pro şi sugestii

RS. Tic-ul

Ex.nr. 11. Pag.39.

12.

SINELG

Ex.13.

R. Ex 14.pag.40.


Evaluare frontală


Scrie, în 15 rînduri, un text coerent. Dacă aş fi o enciclopedie...

37 9.2. Aplicarea instrumenttarului de interpretare a textului

Monosilab de toamnă de George Bavovia Imagini poetice.Sentimentele eului liric.

1 E. Mediteaza in baza imaginilor de toamna (ppt)

RS.Lectura textului. Vor explica efectul expresiv al îmbinărilor – frunze de metal, tăcerea grea, în van, lampa plînge.Împărţirea pe grupe. Fiecare elev îşi va alege cîte o fîşie de o culoare anume.Elevii vor explica semnificaţia culorii

Evaluare reciprocă


ex.1,p.43

Transcrieţi mesajul eului liric într-o meditaţie în proză.

15

în opera bacoviană.Elevii vor argumenta.Elevii vor însuşi informaţia, apoi o vor transmite grupului alăturat. Vor expune informaţia reţinută, apoi vor trece la tablă şi vor aranja sub formă de piramidă fîşiile, vîrful constituind desăvîrşirea poetului.Singur, tristeţe, mut, încet, tăcut, a închide.Vînt, sună, va cădea, încet.Frunze de metal-greutatea sufletească. Lampa plînge, sună lemnul, toamna sună-n geam. Metal – animal, mut – tăcut, condei – mei, închid – vid, natural – metal.3strofe cu rimă împerecheată.R. Cercul pe roluriMuzicienii-Dacă aţi avea posibilitatea să realizaţi o melodie pentru această operă ce instrumente muzicale veţi încadra la interpretare şi de ce anume acestea?Pictorii-Dacă aţi fi pictori şi va trebui să redaţi o imagine în baza textului – ce veţi reprezenta pentru a transmite mesajul aşa cum se desprinde din text? Jurnaliştii-Dacă v-aţi întîlni cu poetul ce l-aţi întreba după ce aţi studiat opera sa?Literaţii-Dacă aţi avea posibilitatea să modificaţi textul „Monosilab de toamnă” ce aţi modifica-unde şi cum?Se vor distribui fişe cu aprecieri critice şi elevii îşi vor exprima părerea.

Lucrul în perechi


Monosilab de toamnă de George Bavovia

Ordinea analizei unui text pentru

1 E. Le voi prezenta elevilor câteva filmuleţe, în care sunetul, versul şi culoarea sunt aspecte importante ale sugestiei, ca modalitate de exprimare a sentimentelor şi stărilor interioare ale eului

Evaluare frontală Comentariul literar al textului

Comentariu literar a poeziei “Monosilab de toamna”Poezia “monosilab de toamna” de George Bacovia sugereza o gama de sentimente prin citeva versuri. Autorul descrie toamna ca un anotimp al melancoliei si al

16

înţelegere şi pentru comentare.

liric.Vom audia poezii recitate de însuşi George Bacovia.RS. Intrebari in baza textului: 1.Titlul poeziei ne sugereaza... 2. Prezenţa a elementelor peisajului de toamna...3. Privirea eului liric dinspre peisaj spre elemente ale interiorului camerei...4. Stările si sentimentele eului liric...5. Resursele fonetice , lexicale, gramaticale...6. Încadrarea poeziei într-o serie tematică , structurală şi de atmosferă tipic bacoviniană...R. Analiza textului prin metoda Clepsidrei


Evaluare frontală, grup

tristetei. Chiar titlul poeziei ne sugereaza frigul,somnul,raceala, plinsul,ploaia. Poezia reda in primul rand tema singuratatii, melancoliei prin intermediul cuvintelor ”tacerea grea”, “lemnul mut”, “”tacut”, “singur”. Personificare“Lampa plange… anii tai,anii mei” , un vers prin care poetul contureaza trecerea ireversibila a anilor . Secventa“Sa ma las pe pat…” unde prezenta mortii isi face aparitia. Astfel, autorul nu se focalizeza doar aspura toamnei, care este un pretextin opera sa, dar reda prin lucruri simple, cum este geamul,odaia,lemnul,umbrele,foile,condeiul si lampa o atmosfera apasatoare,undese contureza distrugerea unui univers interior, lipsa eului liric de inspiratie Opera lui Bacovia reda un peisaj simplu, monoton, insa totodata de o semnificatie profunda a unui ineterior răvaşit.

39 1.3. integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii;

2.2. valorificarea categoriilor semantice învăţate, în contexte diferite;

Sensul lexical / gramatical.

1 E. Verificarea temei de casă în baza fişelor de casă.

RS. Elevii sunt solicitaţi să rezolve primele exerciţii. La final se vor face observaţii cu privire la : relaţiile de omonimie în cadrul comunicării, diferenţele dintre omofone şi omografe.

După rezolvarea celorlalte sarcini de lucru, se vor sesiza asemănările şi deosebirile dintre omonime şi cuvintele polisemantice, completându-se diagrama Venn. În procesul dirijării învăţării se va avea în vedere activitatea diferenţiată şi se va urmări desfăşurarea optimă a lucrului pe grupe.

R. Se va aplica metoda dicţionarului de rime: elevii vor alcătui o strofă care va cuprinde cel puţin o pereche de omonime.Acestea din urmă vor fi propuse de profesor( vezi fişa


Evaluare frontală, grup

De realizat Ex.6 pag46

17

Dicţionarul de rime) sau vor fi alese de copii după ce vor consulta dicţionarul de omonime.

40 10.1. Relatarea spontană a unei ştiri, întîmplări, experienţe personale; improvizarea unui reportaj

Scrierea reflexivă. Meditaţia şi reflecţia

1 E. Scrierea liberăEu şi cu mine…RS. Meditaţiile mele despre adolescenţe şi sentimentul iubirii.R. Reflecţia despre problemele mele

Evaluare frontală


Evaluare reciprocă

Eseu:”Amintiri din Copilarie”

41/

42

5.1.-Producerea unui discurs în stil publicistic ( alocuţiune, exprimarea unei opinii/ atitudini/ a unei judecăţi critice/ de valoare; evaluarea unei activităţi şcolare/ extraşcolare; felicitare cu diferite ocazii( jubilee, inaugurarea unei instituţii etc.).

Unităţile frazeologice. Dicţionarul de locuţiuni şi expresii. Proiect de grup.

2 E.Atelier de scriere. RS.Construirea dialogului, utilizînd formulele date. Simularea.Compararea.R.Textul în imagini(ex.2, p.48)Argumentarea.

Prezentări.Joc de rol.

Interogare frontală.

Evaluare reciprocă

De realizat ex. 22 pag.52

43 Scrierea metaliterară: comentariul poemului Să fie sara-n asfinţit.

Scrierea imaginativă. Descrierea unui peisaj din natură

1 E.Verificarea temei de casă în baza fişelor de casă.

RS. Parametrii:

1.Selectez instumentajul forma , dimensiunile, modul de expunere, persoană

2.Inventariez semnele concrete ale aspectului descris

3.Potrivesc lanţurile asociative între semnele anotimpului

4. Observ varietatea culorilor şi farmecul anotimpului

5.Generalizez particularităţile

Evaluare frontală

Evaluare individuală.

De prezentat desene , tablouri cu peisaj din natură din creaţia pictorilor români.

18

semnificative

6.Redau nuanţa afectivă a textului

în viziunea autorului.

44 10.1. Relatarea spontană a unei ştiri, întîmplări, experienţe personale; improvizarea unui reportaj

Atelier de lectură nr 1 . Atelier de discuţie nr1.: Mama – personaj literar etern. Interpretarea viziuinilor lirice din textele citite independent.

1 E. Scrierea liberă

Cea mai veche carte este o mama…G.Vieru.

RS. Grilă de evaluare

Fisa nr. 3

Discutaţi, timp de 10 minute, subiectul propus, urmărind să demonstraţi că:

a) aţi înţeles subiectul de discuţie;

b) aveţi un punct de vedere în legătură cu subiectul;

c) puteţi formula argumente valide, oportune în discuţie;

d) vă puteţi referi la cel puţin un exemplu din literatură;

e) vă puteţi încadra în discuţia de grup;

f) formulaţi întrebări grupului şi răspundeţi la întrebările formulate de alţii;

g) respectaţi norma limbii literare în varianta orală.

Evaluare frontală


De alcătuit o compunere

Mama-începutul tuturor începuturilor.

45 10.1. Relatarea spontană a unei ştiri, întîmplări, experienţe personale; improvizarea unui

Recapitulare 1 E. Comentarea versurilor:

Să-ţi fie atît de drag cuvîntul

Încît atunci cînd îl rosteşti

Evaluare frontală

19

reportaj Să crezi că însuşi Eminescu ascultă ce si cum vorbeşti.

RS. Exerciţii de utilizare corectă a flexiunii verbale

Exerciţii de identificare a rolului sensului cuvintelor .

Exerciţii de identificare a a diferitor sensuri.


46 Evaluare sumativă orală. În baza poeziilor de M. Eminescu Sara pe deal, Şi dacă...,Freamăt de codru.

1 Fisa nr. 1

Prezentarea de versuri. 3-5 min.

Ce versuri vrei să prezinţi, care e autorul ei.......................2pCe versurii ale aceluiaşi autor ai mai citit sau poţi numi......2pce subiect este abordat, ce evenimente sunt descrise în....2pcare sânt problemele/motivele?...........................................2pCine sânt personajele, eul liric?...........................................2pCe pasaje te-au impresionat cel mai mult?..........................2pDe ce ţi-a plăcutversurile?...................................................2p


Argumentarea.

47 10.1. Relatarea spontană a unei ştiri, întîmplări, experienţe person

Analiza evaluarilor sumative orale

1 După grila de apreciere

Pentru fiecare cerinţă se apreciază cu 2 puncte

Timpul dozat e de 3 min.

Evaluare frontală


De memorat o poezie la alegere

20

48 UNITATEA IIIDoina

populară şi doina

cultă.Noţiuni de sintaxă

CS. 5. Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare orală şi scrisă.

C.S.6-Explicarea funcţionării sistemului fonetic, lexical, gramatical al limbii române.

3.1. Asigurarea coerenţei textului rezumat (audiat, citit).

Cîmpul asociativ al cuvîntului cîntec.

1 E. Audierea unei melodii si derularea imaginilor.

RS. Toate cuvintele pe care le asociati cu ideea de cîntec.

Consultarea dicţionarului. Ex. 2pag.54

Ex.8,9pag.54

R. Improvizarea unui dialog la un post de radio.


Evaluare reciprocă

Joc de rol.

Ex.14 pag.55

49 9.1. Integrarea adecvată, conştientă a terminologiei lingvistice şi literare în textul produs.

Poezia Brăudarul fermecat de Vasile Romanciuc. Lectura

1 E. Scrierea liberă

Un cântec este un poem pus pe muzică.

RS.Lectura poeziei.

Evaluare individualăDe realizat o prezentare ppt cu tema: „Fiecare cântec este un copil pe care îl îngrijesc, îl hrănesc şi căruia îi dăruiesc dragostea mea. Chiar dacă nu ai compus

21

CS. 9. Operaţionalizarea terminologiei lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut

CS. 8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut.

explicativă. Exprimaţi-vă starea postlectorală.

Determinaţi şi fixaţi sentimentele fundamentale ale textului.

R. Alcătuiţi un catren unde cuvintele urmatoare să formeze rime.

Soare, floare, iubire,mîhnire.


Evaluare reciprocă

niciodată un cântec, viaţa ta e un cântec. Cum ar putea să nu fie?”

50 12.2. Utilizarea normelor elementare de etichetă verbală într-o situaţie concretă de comunicare orală şi scrisă (dialog improvizat: elev – grup de elevi; elev – recepţionist(ă)).

Texte funcţionale. Invitaţia

1 E. Elevii sunt întrebaţi ce fel de scriere funcţională cunosc.R:Cererea.

RS.Se da definitia invitatiei.Def. Invitaţia este un tip de scriere funcţională constând într-un text scurt ce are drept scop solicitarea participării unei personae la un anumit eveniment (cultural, aniversar, sportiv.Profesorul le va spune elevilor că pentru a realiza corect o invitaţie trebuie cunoscute în primul rând elementele componente ale acesteia. Elevii vor descoperi care sunt elementele unei invitaţii rezolvând exerciţiul 1 de pe fișă.Elementele componente ale unei invitaţii sunt:

1.Antetul cuprinde:

a.Instituţia/colectivul/persoana care adresează invitaţia

b.Numele şi adresa celui căruia îi este adresată invitaţia

2.Formula de adresare

R. Ce fel de scriere funcţională

Activitate frontală, activitate pe perechi.

Observarea sistemică

Ex .16 pag.55

22

am învăţat azi?

Care sunt elementele componente ale acesteia?

Cu ce ocazie alcătuim o invitaţie?


Doina populară şi doina cultă.

1 E. Prezentarea power- point despre Mihail Sadoveanu- ceahlăul prozei româneşti sau Ştefan cel Mare al literaturii române.

Prezentarea are drept scop promovarea imaginii scriitorului pe fondul literaturii şi rememorarea imaginii sale în ziua naşterii sale – 5 noiembrie(1880).

RS. Prezentarea subiectului pe nişte desene, pe verso sunt literele cuvîntului doină.

DOINA

pădure mioară

Frunze Ţărani Lacrimă

-Toate desenele au comun însăşi specificul doinei, zonele de la sat, natura de la sat, ţăranul şi îndelitnicirile lui.-Elevi, descoperind acest cuvînt, afirmăm că doina s-a născut la sat.

Acrostihul cuvîntului

Formăm cu elevii o definiţie proprie a cuvîntulu doină.

Definim conform manualului, pagina 57.Alcătuim enunţuri orale cu

Frontal

În perechi

Frontalindividual

Se reprezinte imaginea doinei în desen

23

cuvîntul doină.Descoperim polisemia cuvîntului:-Consultăm DEX-ul;-Alcătuim enunţuri pe caieţel;-Verificăm caietele. Apreciem.R. Caracteristica cuvîntului doină.


Codrule, codruţule. Lucian Blaga(din ciclul antologiilor de poezii populare).

1 E.Metoda ceasurilor.

-Primind fişa şi găsindu-şi partenerii cu care se vor înîtlni, elevilor li se va propune următoarea tematică de discuţie:

a.La orele 09.00 – despre Mihai Eminescu şi Grigore Vieru;

b.La orele 12.00 – despre conversiunea în gramatica limbii române;

c.La orele 15.00 – despre textele funcţionale;

d.La orele 18.00 – despre Bacovia- marele simbolist.

(elevii se întîlnesc şi discută succint la subiect, întrebările sunt adresate reciproc)

RS. Diagrama Wenn – baladă şi doină.

-Definim noţiunile;

-Precizăm ce au comun acestea şi prin ce se diferă.

Metoda lecturii explicative.

A.Pagina 56, textul Codrule, codruţule de Lucian Blaga. Date generale despre Lucian Blaga;

Frontal

În perechi

Frontalindividual

Memorarea poeziei.

Ex .6 pag.57

24

B.Lectura – model a textului;

C.Lectura de către elevi;

D.Analiza textului.

R. - Lucrul cu cuvintele textului;

-Exerciţii de ordin semantic şi creativ


Codrule, codruţule. Lucian BlagaStudiul textului. Cuvintele textului. Semnele textului.

1 E.Audierea unei doine.

RS.Microfonul sonor:Elevii primesc microfonul să spună ce gîndesc după lectura textului:

a.M-a impresionat .....................................

b.Am simţit la lectură .....................................

c.Textul este ....................................

d.Doina citită redă o stare de ..................................

e.Nu mi-a plăcut ...................................................

f.Părerea mea este că...............................................

(textele calchiate)

Exerciţiul 7 pagina 57 - individual.

Ex.1pag57(ST),ex.3 pag58(SensT)

Frontal

Individual

individual

Exerciţiul 9 pagina 57.

De învăţat definiţiile propuse de manual.

25

R. Panoul de idei.


Codrule, codruţule. Lucian BlagaSensurile textului. Analiza literară a poeziei.

1 E. -Alcătuirea unui cinquain cu cuvîntul doină.

RS . Semnele caracteristice ale doinei ca specie a folclorului muzical.

Ex. 2pag58

Ex.3(p1) pag.59

R.Scrierea unui eseu de 5minute.

Activitate frontală, activitate pe perechi.

Observarea sistemică

Ex.3(p2) pag.59


Poezia Doina de Vasile Alecsandri. Lectură şi comentare.

1 E. -se discută liber cu elevii despre folclor (engl. Folclore – folk popor, lore ştiinţă, cunoştinţă, înţelepciune populară, totalitatea manifestărilor spiritual-culturale şi artistice populare cum ar fi literatura, muzica, arta plastică şi decorativă, dansul şi spectacolul popular.)-se citesc versuri-se face apel la memoria elevilor

RS. Profesorul aminteşte elevilor că primele creaţii ale literaturii populare au fost publicate de către poetul Vasile Alecsandri în culegerea „Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti)”, în 1852, al cărui moto a devenit celebru -„Românul e născut poet”.

Doina din manual este culeasă tot de Vasile Alecsandri.

-profesorul spune elevilor despre vechimea doinelor, acestea fiind de provenienţă traco-getă şi aminteşte că poartă diferite denumiri în

Frontal

Individual

individual

•Memoraţi doina din manual.

•Căutaţi doine culte la Arghezi, Eminescu, Coşbuc, Ana Blandiana.

•Redactaţi o compunere de 10-15 rânduri în care să vorbiţi despre relaţia specială a românului cu natura şi cu cântecul.

26

funcţie de aria folclorică; scrie la tablă doina-cântec prelungat-horă.

-se discută despre trăsăturile caracteristice literaturii populare –caracterul oral, tradiţional, colectiv, anonim, sincretic- se completează schema. Elevii îşi notează pe caiet.

-elevii sunt puşi să identifice mărci ale eului liric, să găsească în text cuvinte şi expresii populare. -elevii sunt îndrumaţi să citească anumite secvenţe poetice – identifică relaţia eului liric cu natura.

-li se dă elevilor ca sarcină independentă de lucru să identifice elementele de

R.-sub îndrumarea profesorului, se rezolvă exerciţiile din manualEx.2 pag.59

56 6.2. Utilizarea formelor gramaticale/a structurilor/mărcilor stilistice în textele elaborate.

Noţiuni de sintaxă. Fraza

1 E. Prezentarea ppt.”Noţiuni de sintaxă”

RS. Fişe de lucru individuale.

Evaluare formativa.

Verificarea cunoştinţelor acumulate în clasele anterioare.

R. Actualizarea cunoştinţelor

Evaluare reciproca


Evaluare formativa

Evaluare frontală

Extragerea a doua fragmente din operele literare şi analiza lor.

57 6.2. Utilizarea formelor gramaticale/a structurilor/mărcilor stilistice în textele

Fraza. Discursul. Exerciţii aplicative.

1 E. Comentarea mottoului

RS. Fişă de lucru Cerinţe:

1.Subliniaţi predicatele;

Evaluare reciproca


Ex.9pag.61

27

elaborate. 2.Identificaţi elementele relaţionale;

3.Delimitaţi frazele;

4.Arătaţi felul propoziţiilor subordonate.

R.ex.5 pag.60

Evaluare formativa

Evaluare frontală


Relaţiile sintactice în propoziţie şi frază: Coordonarea, subordonarea.

1 E. -se realizeaza printr-o conversatie pregatitoare: 1. Ce este propozitia?2. Ce este fraza?3. Cum putem clasifica propozitia dupa rolul ei in fraza?4. Ce este propozitia regenta?5. Ce este propozitia subordonata?RS. -Profesorul spune ca se va incepe aprofundarea notiunilor legate de tipurile de raporturi sintactice care se stabilesc in propozitie si in fraza, precum si mijloacele de realizare a acestoraSe dau texteleCerinte : a) indicati partile de propozitie intre care se stabileste un raport de coordonare b) identificati atributele si complementele si indicati cuvintele regente pe care acestea le determina ;c) precizati mijloacele prin care se realizeaza raporturile de coordonare si de subordonare.

Se da ca activitate individuala /independenta testul de evaluare formativa

Ex .2 pag.62


Coordonarea. Tipuri de coordonare.

1 E.Se va realiza prin completarea unui careu care are ca soluţie: SINTAXA FRAZEI.

- Voi anunţa elevii că astăzi vom sistematiza şi ne vom consolida cunoştinţele învăţate până acum referitoare la sintaxa frazei printr-o serie de exerciţii aplicative.Se va realiza reactualizarea noţiunilor

fişe de lucru Transformaţi părţile de propoziţie subliniate în propoziţii subordonate corespunzătoare. Precizaţi felul subordonatelor!

Ex .6pag.64

28

teoretice referitoare la noţiunile de sintaxă a frazei (întrebări frontale adresate clasei):-Care sunt subordonatele pe care le-aţi studiat?-Ce este PR?-Care sunt elemetele regente ale PR?-Daţi exemple de verbe copulative.Ce este SB?-Care sunt elementele regente pentru SB?-Care este următoarea propoziţie subordonată studiată?- Ce este AT?-Ce determină atributiva?-Ce este CD?-Ce determină CD?-Ce este CI? Ce determină aceasta?- Se rezolvă fişele individuale de exerciţii. (anexa 1) Acestea vor fi rezolvate atât ca activitate independentă, cât şi ca activitate colectivă.Exerciţiile au în vedere:-să identifice predicatele din textele suport;-să recunoască elementele de relaţie, termenii regenţi;-să delimiteze corect propoziţiile şi să precizeze felul lor;-să realizeze expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţii corespunzătoare;-să contragă anumite subordonate în părţi de propoziţie corespunzătoar. Elevii vor rezolva un test formativ. (anexa 2)

test formativ


Exerciţii aplicative.

1 Ex din manual 1,2,3,4 pag63-64

fişe de lucru Ex 5 pag-64

61 6.2. Utilizarea formelor gramaticale/a structurilor/mărcilor

Subordonarea. Tipuri de subordonare.

1 Explicarea teoretica prin

exemple: Raportul de subordonare se realizează între

fişe de lucru Ex.3pag.65

29

stilistice în textele elaborate.

o propoziţie secundară şi regenta ei.Se realizează prin:a) conjuncţii subordonatoare: că, dacă, să, de, ca să, deşi, încât, întrucât, fiindcă, deoarece: PP PS

Mintea e bună, 1/ dacă e soră şi cu norocul. 2/

b) locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: pentru că, din cauză că, din pricină că, din moment ce, de vreme ce, măcar că, măcar să, măcar de, chiar dacă, chiar să, cu toate că, ca şi cum, ca şi când, de parcă, în timp ce, după ce, până ce, până să: PS PP

Până ce nu răstoarnă carul, 1/ nu se repară drumul. 2 PS PP În loc să scârţâie carul, 1/ scârţâie măgarul.2

c) pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, ceea ce, cât, câtă. PP PS

Nu dorm toţi 1/ câţi au ochii închişi. 2/d) pronume sau adjective pronominale nehotărâte: orice, oricine, oricare, orişicare, orişice, orişicine: PS PP

Orice se vede mai rar 1/mai dulce pare. 2/

e) adverbe relative: când, cum, unde, cât: PP PSOmul nu e bătrân 1/când e vorba de învăţătură.2/

30

f) adverbe nehotărâte: oricând, oriunde, oricum, orişiunde, orişicând, orişicum, orişicât: PS PP

Oriunde sunt popi mulţi 1/ moare pruncul nebotezat. 2/ PS PP

Omul 1/ oricât trăieşte 2/ învăţând se foloseşte. 1/

Ex .1 pag64


Exerciţii aplicative

1 Ex. Fise de recapitulare a meteriei

Ex.7, 8, 13.15 pag.67


Evaluare frontală

Ex.16pag.68


Propoziţia principală/ secundară/ regentă. Elementele de relaţie în frază.

1 E. Vizionarea unui filmulet educational.

RS.Analiza proverbelor şi delimitatrea propoziţiilor. Observarea întrebarilor la care răspund propoziţiile.Repere teoretice,clasificarea lor. Ex .4 pag.69

R Care sînt dificultăţile cu care v-aţi confruntat la modificarea frazei


Evaluare frontală

Ex.3 pag.68

64 6.1. Comentarea mărcilor stilistice ale unităţilor de limbă în textele lirice, epice, dramatice

Topica şi intonaţia cuvintelor în frază.

1 E. Prezentarea imaginilor de toamna.

RS.Formulati propoziţii simple sau dezvoltate descriind imaginile privite. Apreciaţi posibilitatea de a lega prin cooronare cu diferite jonctive. Descrieţi o încăpere di casa dvs., utilizînd 3 serii de


Evaluare frontală

Ex .11 pag.70

31

propoziţii legate prin coordonare REx.10pag.70


Poezia Noi de Octavian Goga. Lectură şi comentare

1 E. PPT biografia lui Octavian Goga.

RS. -Astăzi la limba şi literatura română vom studia o poezie a cărei autor a culminat apogeele literaturii române – Octavian Goga, care este numit Apostolul neamului.-Vă invit astăzi să discutăm despre viaţa şi activitatea acestuia dar şi despre opera pe care o vom

studia. 1. Lectura model(eu).2.Lectura de către elevi prin mai multe metode: lanţ, stafetă.3.Întrebări după primele impresii în urma lecturii textului.4.Semnificaţia titlului;5.Cuvinte- cheie. Alcătuim enunţuri6. Alcătuim cîte cinci întrebări în baza operei.7. Tema poeziei(despre ce se comunică în text?)8.Ideea. 9Mesajul operei.10.Sentimente şi emoţii.11.Interpretarea conţinutului poeziei prin prisma valorilor patriotismului din acea perioadă.12. Antiteza cu alţi poezii care au scris despre eliberarea naţională, despre deşteptare, despre limba română – limbă sacră.

R. -Comentăm versurile(la moment).- Alcătuim un catren despre patrie.

Frontal

Frontal

Individual- selectiv

-Analiza literară a operei.

-De memorat la dorinţă din poezia data.

32

66 9.1. Integrarea adecvată, conştientă a terminologiei lingvistice şi literare în textul produs. 13.1. Reflectarea propriei experienţe într-o pagină de jurnal, într-un text reflexiv despre o experienţă proprie (gen: cine are dreptate/de ce am procedat aşa).

Sensurile textului. Dincolo de text. Atelier de creaţie.

1 E. Textul SONOR al poeziei NOI de Octavian Goga Octavian Goga – un exponent al poporului Revolta împotriva asupririi naţionale şi sociale Juxtapunerea unui element din natură cu o STARE... RS. Demonstrează că, dincolo de stări poetice limpezi, poezia este aluzivă,sugerînd un îndemn de a depăşi condiţia asupririi naţionale şi sociale a românilor din Ardeal. R.descrieţi realităţile istorice şi sociale care i-au sugerat poetului mesajul acestui text.


Evaluare frontală

Ex .4 pag.74


Octavian Goga. Oltul. Rugăciune. Plugarii.

1 E.-Vă propun să comentăm următoarea afirmaţie:„După Eminescu şi Macedonski, Goga este primul poet de epocă”.

RS.-Comentăm în prin cîteva enunţuri.- Iar acum vă invit să notăm planul de lucru:1. Caracterizarea generală a vieţii şi activităţii poetului;2. Universul poetic;3.Poezia Rugăciune – crezul poetic;4. Poezia Oltul – simbol al statalităţii;5.Destinul lui Goga în paralelism cu teroarea istorică.6. Poezia Noi- poezia luptei la deşteptarea despre care vorbea şi Mateevici.Discuţii în baza acestor poezii. R.Ce au în comun toate aceste poezii?

Frontal

Frontal


Ex .3 pag.74

68 6.2. Utilizarea formelor gramaticale/a structurilor/mărcilor stilistice în textele

Adresarea. Exerciţii de scriere

1 E.Salut elevii în diferite limbi, îi întreb cum s-au adresat ei astăzi? RS.Citiţi din dicţionar şi comentaţi diferenţele de sens dintre cuvintele a adresa,

Frontal

Frontal


Ex .5,6 pag.76

33

elaborate. adresă, adresant. Repere teoretice. Ex .3 pag.75 R.Ex.4 pag.76

69 Proiect de grup: sărbători în familie.

1 E. Prezentarea ppt : ”Semnificaţia numelui şi pronumelui”. RS. Comentaţi cum variază prenumele dumneavoastră în comunicare cu familia. Cine cum vă numeşte? Ex .8 pag.76 R. Poveste educaţională

Frontal

Frontal


Proiect de grup: sărbători în familie pag.76

70 7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice şi stilistice în textul produs (oral şi scris).14.1. Autoevaluarea propriilor competențe de comunicare scrisă.

Evaluare sumativă.

1 Test cu itemi obiectivi si semiobiectivi

Evaluare sumativă


Activitate de dezvoltare şi recuperare.

1 E.Scrierea liberăComentarea versurilor:Tu, tainică, curată Poezie,Biserică cu porţi neîncuiate,Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie.RS. Comentarii ale elevilor şi ale profesorului despre evaluarea scrisă.Analiza evaluărilor în baza tabelului.R.Tabelul

Se evaluează

cunoştinţe de limbă şi literatură

Portofoliu

72 UNITATEA VI

Proza narativă. Fragmente

C.S.3-Rezumarea textelor literare şi nonliterare.

C.S.11 -Manipularea

SC.3.1-Asigurarea coerenţei textului rezumat (audiat, citit).

Cîmpul asociativ al cuvintelor singur/ singurătate.

1

34

de roman suporturiloraudiovizuale şi informatice încalitate de surse sau mijloace deînvăţare a limbii de instruire.

C.S.10-Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii literare, în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.

C.S.2.Aranjarea / ordonarea în pagină sau formular standardizat a textului propriu.

73

SC.10.1-Argumentarea spontană, fluentă a punctului de vedere( în cadrul unei dezbateri).

SC.2.2-Completarea formularelor tipizate.

Singur în faţa dragostei de Aureliu BusuiocLectură aprofundată.

1

74 Romanul. Ironia 1 E. Ceea ce e frumos în noi e faptul căutării. (M. Eliade) 1.Formulaţi un punct de vedere în raport cu aserţiunea dată;2.Prezentaţi 2 argumente în susţinerea punctului de vedere formulat.3.Aduceţi 3 exemple: referinţă la romanul „Singur în faţa dragostei”, de A. Busuioc, + referinţă la o altă operă literară + o situaţie de viaţă, în sprijinul punctului de vedere formulat.4Organizaţi un discurs de 3-5minute, în baza aserţiunii date.5.Utilizaţi limba literară corectă şi expresivă. RS.Ex.1pag88, ex.2pag.88 R.ex.3pag 88

Frontal

Grup

Ex.4pag88

Ex .13pag90

75 Personajele textului. Caracterizarea directă şi caracterizarea indirectă a personajului principal.

1 E.•Elevii acasă au avut de comentat semnificația unei sintagme/a unui enunț la alegere în Jurnalul triplu.•Elevii sînt invitați să facă schimb de caiete și să comenteze secvența colegului și comentariul acestuia în caseta a treia a jurnalului. RS. •Cîte genuri literare cunoașteți?Cărui gen literar aparține textul „Singur în fața dragostei”? Argumentați.•Ce specii ale genului epic cunoașteți?•Cărei specii a genului epic aparține textul?• Definiți noțiunea de roman.• Argumentați că acest

Frontal •Compunere – Caracterizare de personaj

35

7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice şi stilistice în textul produs (oral şi scris).

text este un roman.• Graffiti –identificarea personajelor din roman.• Algoritmul de caracterizare a personajului literar.•Fiecărui grup i se distribuie cîte o sarcină.•Gr. 1 Harta personajului – Viorica Vrabie•Gr. 2 Hartapersonajului – Radu Negrescu•.Gr. 3 Harta personajului – Spînu Gr. 4 Rețeaua personajului – Viorica Vrabie•Gr. 5 Rețeaua personajului – Radu Negrescu•Gr. 6 Rețeaua

personajului – Spînu R. •Se vor comunica produsele obținute.

Grup

76 Dialogul, cea mai practicată formă de comunicare

1 E.Elevii sunt solicitaţi să comunice o opinie (informaţie, citat, gând) despre importanţa

dialogului (jocul insulei) RS.Prezentarea grafică a schemei factorilor esenţiali ai comunicării, realizată de lingvistul Roman Jakobson Enunţarea principiilor ascultării active Profesorul precizează sarcinile de lucru specifice fiecărui elev: ex.6,7,8,9,10pag90-91

R. Profesorul informează elevii în legătură cu nivelul cunoştinţelor dobândite. Se propune un joc pe baza realizării unui dialog în care elevii trebuie să transmită numele/prenumele lor, înstrăinându-l şi primind un altul.

Frontal

Grup

Ex.11pag.91

77 Cererea. Caracteristicile cererii. Formularul.

1

36

14.1. Autoevaluarea propriilor competențe de comunicare scrisă.

Jurnalul.

78 Recapitulare. 1 Exerciţii de utilizare corectă a flexiunii verbale Exerciţii de identificare a rolului sensului cuvintelor .

Exerciţii de identificare a a diferitor sensuri.

Frontal

Grup

79 Evaluare semestrială

1 Test cu itemi obiectivi si semiobiectivi

Evaluare semestrială

80 Analiza evaluarii 1 Comentarii ale elevilor şi ale profesorului despre evaluarea scrisă.Analiza evaluărilor în baza tabelului.

Se evaluează cunoştinţe de limbă şi literatură

Portofoliu

37

2015-2016--88 planificare clasa 8 romana

Documents