1

METODOLOGIA ELABORĂRII PROIECTELOR DE INTERVENŢIE

Universitatea « Al.I.Cuza » IasiFacultatea de FilosofieDepartamentul de Sociologie si Asistenta Sociala

MEPILect.dr. Stefan COJOCARU

SOCIOLOGIE II

Formularul proiectului2005-2006/ SEMESTRUL 2

Numele proiectului IA ATITUDINE :SPUNE ,,NU’’DROGURILOR

Nr.PROIECTULUI:

Precizare: Formularul de elaborare a proiectului şi cel de evaluare reprezintă o adaptarea Formularului utilizat pentru elaborarea cererilor de finanţare în Programul Phare aUniunii Europene. Alegerea acestei metodologii a fost determinată de faptul că aceastaeste bine elaborată, pe de o parte, şi reprezintă oportunităţi pentru adaptareacunoştinţelor viitorilor profesionişti la nevoile existente şi viitoare în dezvoltareamanagementului prin proiecte.

2

INITIATORDate de identificare

Numele si prenumele PETREA ALINA

Facultatea FILOSOFIE

Specializarea SOCIOLOGIE

Anul de studiu II

Semestrul 2

Adresa de e-mail : -

Punctajul obtinut(se completeaza decatre prof.):

Activitate la seminar Proiectul propus

Media :

3

DESCRIEREA PROIECTULUI1. Titlu -IA ATITUDINE :SPUNE,,NU’’ DROGURILOR

2. Locul de desfăşurare :orasul Iasi,,judetul Iasi

3. Suma totală a proiectului - 67177€

Euro % din suma totalăContribuţia partenerilor 18677 27.8%Contribuţia solicitată 48500 72.19%Total 67177 100%

4. Rezumat

Proiectul ,,IA ATITUDINE :SPUNE,,NU’’DROGURILOR’’ pune accent pe problemadrogurilor,aceste substante nocive pntru organism,cunoscând o crestere spectaculoasãîn ultima perioadã la noi în tarã.Consumul de droguri în rândul adolescentilor reprezintão stare de crizã cu care societatea româneascã se confruntã din ce în ce maides,acesta fiind unul dintre motivele pentru care acest proiect are ca grup tintã tineriiliceeni între 14 si 18 ani.În acestã perioadã adolescentii cad pradã curiozitãtii siinfluentei anturajului,fãcându-si astfel debutul în lumea,uneori fãrã scãpare,adependentei.Atât dizarmonia familialã cât si destrãmarea familiei constituie cauzeperturbatoare,generatoare de frustrãri pentru descendenti,privându-I de sentimentele deafectiune si securitate pe care ar trebui sã le ofere familia.Ca urmare,ei ajung sã cautesecuritatea,siguranta,modelele si chiar afectiunea pe care familia nu le poate oferi,încadrul unui grup de egali unde minorul poate începe sã consume droguri.Grupul tintã afost selectat din cadrul a cinci licee din orasul Iasi,numãrând aproximativ 2500 detineri.Selectia celor cinci licee s-a fãcut pe baza unui criteriu foarte important :s-a alesdintre institutiile de învãtãmânt frecventate de elevi cu posibilitãti materiale ridicatedatorate bineînteles pãrintilor,care de multe ori sunt plecati si îsi neglijeazãcopiii.Proiectul se adreseazã în special tinerilor care nu au consumat încã droguri,darsunt supusi riscului dependentei,deoarece se merge pe ideea prevenirii sau stagnãriidin,,fasã’’ a toxicomaniei.În program au fost inclusi si 10 voluntari,fosti dependenti dedroguri,demonstrându-se astfel cã acesti nu sunt o cauzã pierdutã pentru societate,darsi cu scopul de a influenta diferite institutii în a-i angaja.Obiectivele proiectului au învedere :-creearea si dezvoltarea unui Centru-pilot pentru prevenirea si reducerea consumului dedroguri în rândul tinerilor din orasul Iasi ;-constientizarea din partea adolescentilor,din cinci licee din Iasi,despre impactuldevastator al drogurilor asupra vietii lor ;-sensibilizarea opiniei publice si a comunitãtii locale iesene,cu privire la pericoleledependentei,în scopul implicãrii lor în diverse activitãti pentru reducerea acestora.Printre activitãtile ce trebuie sã ducã la îndeplinirea acestor obiective se numãrãîncheierea unor parteneriate cu numeroase firme si institutii,pentru a facilita diferiteactiuni în cadrul proiectului,formarea echipei de proiect si selectia membrilorCentrului,instalarea si functionarea unei linii telefonice gratuite pentru persoanele ce

4

cautã rãspunsuri la întrebãri legate de droguri,desfãsurarea unei campaniiinformative,realizarea unor sesiuni informative pentru pãrinti si profesori,a unor ateliereinteractive pentru elevi,înfiintare aunui site,organizarea a cât mai multor activitãti detimp liber pentru tineri,organizarea unor programe after.-school,etc.În cadrul proiectuluise mare accent pe informare,deoarece problema drogurilor fiind atât de acutã,seimpune desfãsurarea unor campanii de educare si informare a populatii,în general,si agrupurilor de risc,în special,cu privire la ceea ce reprezintã drogurile si ce pericol implicãfolosirea lor abuzivã.Datoritã rolurilor fundamentale pe care le au familia si scoala înprocesul de socializare a tinerilor,atât pãrintii cât si profesorii,constituie grupepopulationale tintã în campaniile de informare si educare cu privire la efectele siconsecintele nocive ale drogurilor.Consumul de droguri nu trebuie sã fie un subiectocolit nici în familie si nici în scoalã.Acest subiect trebuie discutat cu tact,în asa fel încâtsã avertizeze si nu sã stârneascã curiozitate.

5. Obiective

Nr. Crt. Obiectiv1 Creearea si dezvoltarea unui Centru-pilot pentru prevenirea si reducerea

consumului de droguri în rândul tinerilor din orasul Iasi2 Constientizarea din partea adolescentilor,din cinci licee din Iasi,despre

impactul devastator al drogurilor asupra vietii lor3 Sensibilizarea opiniei publice si a comunitãtii locale iesene,cu privire la

pericolele dependentei,în scopul implicãrii lor în diverse activitãti pentrureducerea acestora.

6. Justificare

6.1. Argumentaţi de ce este necesar proiectul propus

Cunoscute din cele mai vechi timpuri,drogurile au ajuns,în zilele noastre,obiectul uneiadevãrate industrii,extrem de profitabile,în care sunt implicate un numãr tot mai mare depersoane,începând de la tãranii care cultivã plante ce contin droguri pentru a-si întretinefamilia si terminând cu marii magnati ai drogurilor.De la substante folosite de anumite grupuri etnice,în cadrul anumitorceremonii,drogurile au pãtruns,în prezent,la toate nivelurile societãtii,traficul si consumulde droguri atingând niveluri alarmante.Se pare cã nici o societate,nici o tarã nu a fostocolitã de acest flagelDacã înaite se încerca gãsirea unor substante care sã le înlocuiascã pe cele cupotential de dependentã,pãstrând totusi efectele lor benefice,în prezent,laboraotareleclandestine încearcã descoperirea unor noi substante care sã fie la fel de addictive ca sidrogurile deja existente,dar care sã poatã eluda legea penalã.Deci nu se mai încearcãminimalizarea rãului produs de droguri,ci mentinerea sau intensitatea sa.ÎnRomânia,drogurile reprezintã o problemã relativ nouã,apãrutã dupã 1990,când în tãrileoccidentale aceasta era deja bine cunoscutã.Însã la scurt timp dupã primel semnale alepãtruderii drogurilor în România,asistãm la o crestere spectacoloasã a acestuia.S-aconstatat cã numãrul de cazuri de drogodependentã a crescut oarecum constant pânã

5

în anul 2000,dupã care cresterea a devenit abruptã,în anul 2002 înregistrându-se detrei ori mai multi toxicomani decât în anul 2000.Din nefericire acesta nu este,,vârful iceberg-ului’’,deoarece,mare parte din toxicomaninu sunt cunoscuti,neexistând nici o modalitate de luare în evidentã a tuturor acestorpesoane.Ei se adreseazã unei clinici de dezintoxicare fie la insistentele familiei,fieatunci când starea sãnãtãtii se înrãutãteste ca urmare a consumului dedroguri.Necesitatea si relevanta acestui proiect constã în faptul cã se axeazã în primulrând pe informare-persoanele direct sau indirect implicate în procesul consumului dedroguri au nevoie de cât mai multe informatii pentru a sti sã actioneze în consecintã sise adreseazã în special tinerilor-acestia fiind tinta traficantilor de droguri si cei maivulnerabili,mai curiosi si caracterizati de dorinta de aventurã si senzatii tari.Este necesarun astfel de program complementar în cadrul cãruia sã actioneze o echipã complexã despecialisti,toate activitãtile având drept scop sensibilizarea prin informare,comunicare sideschidere cãtre dialog a profesorilor,pãrintilor,tinerilor,dar si a autoritãtilor.

6.2. Relevanţa proiectului în raport cu DOMENIILE PROPUSE.

Consumul de droguri are o istorie relativ scurtã în tara noastrã si amploarea pe care aluat-o în ultima vreme face ca interventia în acest domeniu sã nu suporte amânare.Totmai multi tineri cad pradã viciului,tot mai multi pãrinti suferã dupã copiii sechestratiparcã în lumea drogurilor si tot mai multe scoli înregistreazã cazuri de dependentã înrândul propriilor elevi.Recuperarea unui toxicoman este un proces anevoios,cu maricosturi sociale,iar din datele oferite de literatura de specialitate rezultã cã unheroinoman suferã în medie 8 recãderi pânã se obtine abstinenta completã fatã deconsumul de drog,toate acestea ocupând o perioadã prea mare din viata unui tânãr.Deaceea e foarte important sã se intervinã în rândul tinerilor,ei reprezentând un segmentde populatie vulnerabil,mai mult,consumul de droguri putând fi asociat,în cazul lor, cudelicventa sau suicidul.Fiind proiecte de interventie,toate domeniile propuse sunt relevante si ating câteo,,bubã’’a societãtii românesti din zilele noastre.Diferentierea se va face la punerea înaplicare a acestora si la stabilirea efectelor si impactului pe care l-au avut proiecteleasupra populatiei tintã,dar si asupra beneficiarilor indirecti.

7.Prezentarea problemeiConsumul de droguri constituie o problemã a tuturor societãilor moderne.Progreseletehnologice,disparitia unor valori traditiomale,fenomenele de marginalizare socialã sieconomica,lipsa unor perspective clare pentru tineri,au condus la o accelerare a stãrilorde neliniste,nesigurantã sau stres,ceea ce a dus la o crestere a consumului de droguri.În societatea româneasca drogurile si-au facut aparitia imediat dupa evenimentele din1989,când tranzitia la o societate democraticã a adus nu numai libertatea cuvântului sieconomia de piatã,dar si importante probleme de sãnãtate publicã,precum consumulde droguri ilegale.Romania a devenit în acel moment un punct de interes pentrutraficantii de droguri.

7.1.Identificarea cauzelor care au dus la aparitia problemei

Fiind o problemã acutã a societatii in care trãim,consumul de droguri are cauzemultiple.

6

Stim cã adolescenta este vârsta la care se înregiatreza cele mai multe debuturi înconsumul de droguri,deoarece:1.În perioada adolescentei tinerii au mai multã încredere în grupul de prieteni ,fatã deprieteni –tânarul se înstrãineazã de ei,sau fatã de profesor,care-si pierde atributul depersoanã care le stie pe toate si este vãzut in mod real.Prietenii devin repere si puncte de sprijin ale adolescentului ,acordându-le mai multacredibilitate pentru cã traiesc experiente asemãnãtoare si comunicarea cu ei serealizeazã mai usor .2.Adolescentul este mai înclinat sã adopte comportamente nonconformiste ,care incalcãnormele si valorile sociale.Experientele de limita ,situate cumva la granita celorîncurajate de societate ,sunt foarte atractive pentru adolescent pentru cã-l ajuta sa-sitestez mai bine limitele ,el fiind foarte tentat sã guste din’’ fructul oprit’’3.Adolescenta este o perioada de confuzie valoricã .E.Erikson considera adolescentadrept o perioadã de cãutare a identitãtii de sine.4.În deciziile sale,adolescentul este influentat mai mult de grupul de prieteni .Elconsiderã persoanele adulte ca fiind usor conservatori si rigide ,creînd un fel de frontcomun cu cei de varsta lor,împotriva generatiilor adulte.5.Majoritatea adolescentilor vor sa trãiascã emotii noi ,intense.Dorinta de a experimentaemotii noi se integreaza în dorinta mai generalã a adolescentului de a trãi ceea ce nu amai trãit pânã atunci ,de a face ceea ce nu a mai fãcut pânã la acea vârstã6.Cei mai multi adolescenti se caracterizeazã prin reactii rapide ,ei negândindu-se preamult la consecinte7.Echilibrul vietii active a adolescentilor este fragil.O constatare extrem de tristã si îngrijoratoare ,aduce în prim plan ideea cã acestiasunt tinerii cãrora viata nu reuseste ,în primii ani de experientã lucidã, sã le ofere decâtaspectele sale cele mai dezagreabile :somajul ,frigul,lipsa unei locuinte ,violenta,discriminãrile sociale,religioase,etnice.Din dorinta de a brava,din spiritul de imitatie ori în cãutarea unui refugiu,cel maiadesea,ei merg la prima întâlnire cu drogul ca într-o excursie.Iar aceasta îi seduce,caulterior sã devinã singura lor ratiune de a mai exista,zeificându-l.Absenta dialogului în familie are ca prim si nedorit rezultat izolarea psihologicã aadolescentului. Raymond H.A Carter spunea cã ,,Singurãtatea si angoasa fac casãbunã cu si antreneazã multe persoane pe calea sinuciderii,, ,,Consumul de droguri nueste decât tot o sinucidere în mai multe etape;un fel de sinucidere în serial.Fenomenul de grup care se manifesta din plin în mediul scolar si universitar determinãimitatia,adolescentul îsi copie eroul si recurge astfel la drog.S-a relevat faptul cã acei tineri care au încercat drogul sunt cei cu probleme laînvãtãturã,comportamant violent sau delicvent,manifestã tulburãri psihosomatice si auprobleme relatonare mult mai intense decât ceilalti elevi.Somajul ,grefat pe un teren familial minat(neîntelegeri între membrii acesteia,divortulpãrintilor,creeazã la copii adevarate psihoze) are o incidentã mar asupra etiologieidependentei.Printre alte cauze ale consumului de droguri mai putemaminti:neacomodarea la mediul exterior,curiozitatea(J.K. 18 ani-,,cum drogul este lamodã,mi-am zis sã încerc,,)plictiseala,teribilismul,singurãtatea,lipsa dematueitate,absenta unui ideal,tendinta de a impresona pe cei din jur sau pe cinevaanume,propuneri din partea celor care consumã deja,primirea gratuitãdrogurilor,necunoasterea pericolelor datorate drogurilor,urbanizarea,alienarea,lipsaunor capacitãti intelectuale,lipsa de comunicare si colaborare între cadrele didactice înceea ce priveste educatia asupra riscurilor.Cheia enigmei dependentei se aflã însã totîn structura personalitãtii fiecãrui drogat.

7

7.2.Efectele nerezolvãrii problemei asupra grupului tintã,asupra comunitãtii,asupra societãtii

Efectele pe care le produce consumul de droguri abuziv de stupefiante asupraindividului sunt mutiple.Mai întâi apare un efect de ordin social.Încetinindu-simunca,toxicomanul nu mai produce,el devenind inutil pentru societate.Pierzându-sisimtul datoriei ,îsi pãrãseste familia si îsi abandoneazã copiii.Producând mai putin saudeloc toxicomanul nu mai poate câstiga,dar,având nevoie de bani pentru cumpãrareadrogurilor,el începe sã comitã fapte antisociale,limentând societatea cucriminalitate.Apare astfel decãderea fizicã si moralã,renuntarea la ambitii,fuga zilnicãdupã bani,necazuri cu politia,inchisoarea,calvarul de a trãi printre oameni de care sesimte tot mai alienat.Când efectul drogului dispare(starea de euforie)se producedurerea cea mai mare ,iar psihicul are cel mai mult de suferit.Un alt efect dezastruosasupra sãnãtãtii dependentului este faptul cã dacã seringa utilizatã este infectatã poatetransmite foarte usor orice boalã:hepatitã,abceze,dizenterie,embolie,dar cel maigrav,SIDA.Din punct de vedere medical efectele consumului de droguri sunt la fel demultiple:somnul este tulburat ,apar senzatii neplãcute si halucinatiimicromaniace(deosebit de interesante sunt halucinatiile de tip tactil –dependentul aresenzatia cã în piele si în tesutul celular subcutanat îi umblã insecte sau viermi a cãrordeplasare determinã un huruit puternic),este vizibilã slãbirea considerabilã acorpului,organele interne(inima,ficatul,glandele cu secretie internã,aparatulcirculator)suferã,pofta de mâncar dispare.Întreruperea consumului de droguri atrage simptome caracteristice sindromului deabstinentã:tremuratul,lãcrimatul,cãscatul,voma si diareea,accelerarea pulsului sipierderea greutãti.

7.3.Teorii care explicã problema socialã identificatã

Teoriile sociologice considerã dependenta fatã de drog un proces social mai degrabãdecât o relatie între proprietãtile fizice ale drogului si impactul lor asupra organismuluiuman.Consumul de droguri ilicite a apãrut ca un fenomen vu dimensiuni sociale în anii ª50-ª60,în cursul masivelor mutatii culturale ale lumii occidentale,comunitatea unde seinstaleazã consumul de droguri aflându-se, de de regulã,într-o stare de ,,dezorietareculturalã,,,cultura înteleasã într-un sens larg,ca un ansamblu de concepte functionalesau valori prin care individul se întegreazã într-o comunitate.Dezorietarea amintitã estemai pronuntatã la tineri,care în mod firesc se aflã la vârsta cãutãrii propriei identitãtisi aidentitãtii lor social,cãutare ce poate avea un efect destabilizator.Fenomen cu importante implicatii sociale,consumul de droguri si dependenta fatã deaceasta,au fost punctul de plecare pentru o serie de cercetãri,în urma cãrora au fostemise unele teorii sociologicecare cautã sã explice fundamentul social al acestuifenomen.1.Dependenta de droguri ca formã de evaziune-Robert MertonRobert Merton ,autor al uneia dintre cele mai cunoscute teorii sociologice-teoriaanomiei,propune ca prin prisma acestei teorii,dependenta fatã de droguri sã fie pusã înrelatie cu formele de adaptare la conditiile sociale.Merton defineste conceptul deanomie ca o discrepantã între scopuri si mijloace.El aratã cã individul dependent dedroguri,de cele mai multe ori membru al unor clase defavorizate,a încercat sãurmãreascã în mod irealist scopuri culturale înalt valorizate de societatea în caretrãieste,dar pe care nu le poate atinge ca urmare a unor blocaje existente în folosireaunor mijloace legitime.Ca urmare,el este nevoit sã recurgã la mijloace

8

ilegitime(ilicite).Asta duce la o stare de discrepantã între scopuri si mijloace(starea deanomie)prin evaziune sau retragere din viata socialã.Merton vede aceste persoaneca unele frustrata sin handicapate,ce nu au responsabilitãti productive,adevãratepersoane asociate,ce se aflã în societatea lor,dar de fapt nu fac parte din ea.Teoria lui Merton a avut parte de critici exprimate prin faptul cã evaziunea nu poate fiaplicatã întotdeauna cosumatorilor de droguri si cã dependenta poate avea si altecauze-comportament inovator,riatualuri în anumite culturi traditionale sau o atitudine derãzvrãtire a tinerilor împotriva adultilor.2.Teoria etichetãrii sociale a lui Erving Goffman-subculturile consumatorilor de droguriConform teoriei învãtãrii sociale,efectele consumului de droguri sunt modelate de oanumitã subculturã si sunt învãtate de cãtre noul initiat de la consumatorii mai vechi dedroguri,fiind cunoscut faptul cã,de cele mai multe ori,individul devine dependent laãndemnul unor prieteni consumatori.Instalarea treptatã a dependentei face ca rolul deconsumator de droguri sã devinã un rol puternic stigmatizat datoritã reactiei sociale fatãde droguri în societãtile actuale,rol care poate lua mai multe forme.Erving Goffman considerã cã indivizii dependenti de droguri sunt ,,deviantisociali,esecuri în scenele emotionale ale societãtii,indivizice par angajati într-un refuzcolectiv al ordinii sociale.Definire aunui asemenea rol pentru dependentul de drogur,îlobligã pe acesta sã se asocieze cu alti indiviziaidoma lui.Icluderea individului însubcultura drogului va determina schimbarea conceptiei de sine,facilitând acestuia sãse transforme într-un dependent de ,,carierã,,Este vorba de un proces destigmatizare,etichetare,a dependentului de droguri.,,Cariera,, unui dependent de drogurise deruleazã în sradã,ãn special în cartierele periferice ale oraselor,în compania altorindivizi dependenti.Jock Young apreciazã cã individul acceptã în mod voluntarsãconsume droguri si,implicit,socializerea într-o subculturãa drogurilor,deoarece considerãcã drogul îi poate oferi alternative la problemele cu care se confruntãIn concluzie,conform teoriei etichetãrii sociale,stigmatizarea consumatorului de droguride cãtre membrii societãtii,aplicarea,,etichetei,,de toxicoman,determinã individul sãadere la o subculturã a drogurilor,în care se va afla alãturi de alti indivizi asemãnãtorilui.Consumatorul de droguri devine un marginalizat ãm societatea legitimã,apreciat într-unanumit mod,imaginea sa fiind asociatã cu diverse practici si obiceiuri considerate nicive.3.Anomia microscopicã si dependenta fatã de droguriErich Fromm caracteriza familia ca fiind,,agentia psihologicã a societãtii,,mediul princare societatea imprimã structurile specifice copilului si,astfel,adultului.Dinamicacircumstantelor sociale,personalitatea pãrintilor si relatiiledintre ei sunt deosebit deimportante în dezvoltarea copilului si în cursul pe care îl ia procesul sãu dedezvoltare.Mediul familial disfunctional,doar aparent organizat,prin relatii perturbanteîntre pãrinti sau între pãrinti si copii,precum si mediulfamilial dezorganizat prin decesulunuia dintre pãrinti,fie prin divort,este un factor cheie în aparitia toxicomaniei precum siîn recãderea dupã un tratament de dezintoxicare.I.Chein,urmând traditiafreudianã,considerã cã biografiile consumatorilor de droguri pot explica dependenta fatãde drog.Astfel s-au identificat unele cazuri în care absenta din cãmin a tatãlui sauatitudinea ostilã a acestuia fatã de fiu apar strâns legate de dependenta de drog aacestuia.Un aspect deosebit de important este si existenta unor cazuri de drogo-dependentã în familiile de origine ale toxicomanilor.

7.4.Posibile solutii pentru rezolvarea problemei

Având în vedere cã dependenta si consumul de droguri sunt probleme acute alesocietãtii românesti,solutiile pentru rezolvarea lor ar trebui gândite mai întâi pe

9

ansamblu.Pentru remedierea acestei stãri,schimbãrile social-culturale ar trebui sãînlãture urmãtoarele situatii:discriminãrile rasiale,absenta perspectivei sociale atineretului,conditiile necorespunzãtoare de lucru,practicile neloiale fatã deangajati,conditiile de locuit deplorabile,promiscuitatea,mizeria,imposibilitatea ca individulsã-si valorifice întraga sa capacitate fizicã si intelectualã.Dar penru cã aceste solutiisunt mult prea generale si acoperã categorii mult prea largi,punerea lor în aplicareputâdu-se întinde pe mai multi ani,trebuie sã ne gândim la unele solutii mai palpabile sifãcute rationamente pentru categorii mai restrânse de persoane cu risc sau în curs dedependentã.Datoritã faptului cã adolescenta este vârsta la care se înregistreazã cele mai multemaimulte debuturi în consumul de droguri mã voi axa pe solutiile ce vizeazã aceastãcategorie:-Informarea despre tipurile si efectele drogurilor asupra corpului si psihicului uman,atâtpentru consumatorii de droguri ,cât si pentru cei care sunt în pericol de a oface.Informarea trebuie fãcutã si în mediul scolar si în cel familial.Dacã informatiile suntcorecte credibilitatea pãrintalui si a profesorului creste în fata tânãrului.-Construirea unei relatii strânsã pãrinte-profesori(din scoala unde învatãtânãrul).Situatia scolarã si comportamentul adolescentului sunt indici despre felul de a fial acestuia în afara casei.-O comunicare mai aprofundatã pãrinte-copil.Discutiile dintre acestias despresentimentele tþnãrului despre droguri viata sexualã nu face decât sã-i apropie pe ceidoi.Este important însã ca tãnãrul sã nu fie fortat sã i se respecte intimitatea si sã-i fieîncurajate destãinuirile.Comunicarea în mod real cu adolescentul,prietenia pãrintelui cuacesta,încercarea de a fi un exemplu prntru el,sunt puncte cheie in prevenireadependentei.-Implicarea tânãrului în diferite activitãti atãt în cadrul familiei cãt si dupã terminareaprogramului scolar.Implicarea tuturor membrilor unei familii în actiunile gospodãrestieste o mãsurã care ajutã la o desfãsurare normalã a traiului în comun.Fãcând diverselucruri în casã,învãtãm sã avem responsabilitãti.-Pãrintile ar trebui sã devinã constient cã într-o relatie interumanã nu existã niciodatã unsingur ,,vinovat’’.Pentru ca problema tânãrului dependent sã poatã fi rezolvatã estenecesar ca pãrintele sã facã parte din acets triunghi toxicoman-pãrinte-terapeut.-Prin experienta sa si raporturile pe care le întretine cu toate pãturile sociale,politiadetine o pozitie de frunte,ca si posibilitatea de a da exemple si de a promova respectulsi întelegerea legii,de a trezi constiinta oamenilor,de a contribui la educarea acestora,dea acorda asistentã de specialiate unei colectivitãti,chiar din interiorul acesteia,pentru apreveni,a combate si a reduce criminaliatea si delincventa legate de droguri,la tineri înspecial.-Multiplicarea programelor de preventie a consumului (educatia comunitarã,activitateade propovãduire împotriva drogurilor a diferitelor biserici,popularizarea riscurilor la carese expun consumatorii),a programelor de tratament,reabilitare si reitegrare socio-profesionalã(servicii de consiliere si terapie psihilogicã)a consumatorilor de droguri si acampaniilor anti-drog de informare si prevenire a consumului de droguri.-Initierea,în cadrul orelor de dirigentie,a unor lectii despre pericolele consumului dedroguri.,dar si a unor vizite ale elevilor împreunã cu profesorii si cu pãrintii în centrele dedezintoxicare pentru a se confrunta fatã în fatã cu efectele devastatoare ale drogurilorasupra organismului si psihicului uman.Eventual dicutii ale tineirlor cu toxicomaniiinternati acolo.

10

7.5.Argumente pentru necesitatea interventiei

Toxicomania este un fenomen din ce în ce mai vizibil,cu ample si,uneori,graveconsecinte la nivel individual si comunitar.Cunoscute din cele mai vechitimpuri,drogurile au ajuns,în zilele noastre,obiectul unei adevãrate industrii,extrem deprofitabile,în care sunt implicate un numãr din ce în ce mai mare de persoane,începândde la tãranii care cultivã plante ce contin droguri pentru a-si ãntretine familia siterminþnd cu marii magnati ai drogurilor.De la substante folosite de anumite grupurietnice,în cadrul anumitor ceremonii,drogurile au pãtruns,în prezent,la toate nivelurilesocietãtii,traficul si consumul de droguri au pãtruns atingând niveluri alarmante.Se parecã nici o societate,nici o tarã nu a fost ocolitã de acest flagel.Dupã 1990,deschiderea granitelor si slãbirea coecitiei din partea statului,a fãcut posibilããptrunderea drogurilor,initial sub forma traficului de droguri derulat pe teritoriulRomâniei si,foarte curând dupã aceea,au apãrut consumatorii autohtoni dedroguri.Numãrul de cazuri de drogodependentã a crescut oarecum constant pânã înanul 2000,dupã care cresterea a devenit abruptã,în anul 2002 înregistrându-se de circatrei ori mai multi toxicomani decât în anul 2000.Din nefericire,acesta nu este decât,,vârful iceberg-ului’’,deoarece,mare parte dintre toxicomani nu suntcunoscuti,neexistând nici o modalitate de luare în evidentã a tuturor acestorpersoane.analiza repartitiei cazurilor de tozicomani pe judetele Moldovei,a indicat cãcea mai mare incidentã se înregistrezã la nivelul judetului Iasi.Consumatorii de drogurifac parte,cu precãdere,din grupa de vârstã 18-26 de ani si apartin,în cea mai mareparte,sexului masculin.Este vârsta la care indivitii sunt caracterizati decuriozitate,dorinta de aventurã,cãutare de lucruri si senzatii noi,aspecte mai accentuatela persoanele de sex masculin.Aderarea la un grup de egali este mai frecventãsi,implicit,preluarea unor obiceiuri care se derulaezã în cadrul grupului,cum ar ficonsumul de droguri.Însã cei care prezintzã cel mai mare risc de a deveni consumatorisunt persoanele care încã nu au terminat studiile liceal,între 14 si 18 ani.Cauzalitatealegatã direct de mediul educational,în sens larg,vizeazã factori precum:spargereaunitãtii cerintelor disciplinare si de control real la nivelul relatiei scoalã-familie:eroziuneaautoritãtii în scoalã sau în perimetrul scolar,violenta unor mesaje/modele insiduostransmise prin canalele mass-media care se asociazã celor familiale,stradale;slabaimplicare a prevederilor unor reglementãri comunitare,în special a celor care vizeazãmediile de trafic,de vânzare –cumpãrare/consum colectiv,în perimetrul scolilor,aluniversitãtilor sau de petrecere a timpului liber;absenta unei coordonãri si armonizareîntre familii,comunitate,scoalã,organele de ordine publicã;mãsuri inadecvate desecurizare a spatiului scolar;insuficienta programelor educationale recreative dupãterminarea cursurilor scolare,precum si cele din zilele libere.Toate aceste aspectedovedesc faptul cã trebuie intervenit pentru ca pericolul dependentei,ce pândestecategoria de vârstã 14-18 ani ,sã fie eliminat.

7.6.Tipuri de interventie recomandate pentru rezolvarea problemei

Interventia reprezintã o actiune din partea unui actor social care,în felulacesta,influenteazã sistemul altui actor social.Întotdeauna,interventia presupuneexistenta si manifestarea agentului acestuia asupra mediului de interventie.Agentulinterventiei,pentru a avea influentã asupra mediului,trebuie sã posede o serie deresurse de care are nevoie(fie resurse informationale,fie resurse materiale)si posibilitãtireale de obtinere a legimitãtii din partea clientului în ceea ce priveste actiunile

11

sale,actiuni ce au drept scop realizarea interventie la nivelul sistemului client sau alrelatiilor acestuia cu mediul.Referitor la tipurile de interventie care s-ar plia pe eliminarea problemeidrogurilor,acestea ar fi:1.Interventia personalizatã-are ca obiectiv modificarea situatiei persoanei vulnerabileprin actiuni exterioare la nivelul individului,concepute astfel încât sã se obtinã cel maimare grad de participare a acestuia la propria sa schimbare.Trebuie stabilit tipuldominant de vulnerabilitate al persoanei,dar si o legãturã puternicã între persoanadependentã si specialistul care vrea sa-l ajute sã depãseascã aceastã stare.Aceastãultimã conexiune este foarte importantã pentru schimbarea situatiei.Comunicarea esteîntotdeauna punctul cheie în reusita unei actiuni.2.Interventia la nivelul mediului de origine-urmãreste activarea retelei de sprijin afamiliei lãrgite sau a mediului social din care provine clientul.Datoritã faptului cã foartemulti toxicomani provin din familii cu traditie în acest domeniu sau cã lipsa comunicãriipãrinte-copil lipseste în relatia acestora,este foarte important ca pãrintii sã intervinã sisã participe la salvarea propiului copil.3.Interventia de grup-este,,o metodã esentialã de lucru în asistenta sociala,prin care seurmãreste sprijinirea indivizilor pentru a-si îmbunãtãti functionarea socialã pentru a facefatã mai bine problemelor personale,familiale,comunitare,prin intermediul experientelorde grup’’.Interventia degrup apreciativã implicã participarea tuturor membrilor grupului ladescoperirea evenimentelor sau situatiilor personale pozitive,întelegerea contextelorcare au fãcut sã aparã aceste evenimente si amplificarea apreciativã prin construireaunei viziuni pornind de la aceste succese.Întâlnirile de grup sunt foarte constructivepentru toxicomani,în cadrul lor acestia simtindu-se mai siguri pe ei,au senzatia cã facparte dintr-o comunitate si se regãsesc în persoanele ce fac parte din ea.Aceleasiefecte are si asupra grupului de indivizi cu risc de dependentã.De preferat ar fi ca laaceste întâlniri sã ia parte si pãrintii adolescentilor,care în felul acesta au ocazia de a-sicunoaste mai bine copilul,devin solidari,într-un front comun cu ceilalti pãrinti.

7.7.Prezentati demersurile pe care le-ati întreprins pentru documentare si surselebibliografice

1.Tãnãsescu,Tudor,Consecintele social-economice ale traficului de droguri în perioadatranzitiei în România,Editura Cartimpex,Cluj-Napoca,2004.2.Stan,Dumitru si Neamtu,George(coord),Asistentã Socialã.Studii si aplicatii,EdituraPolirom,Iasi,2005.3.Ioan,Beatrice,Gabriela,Consumul de droguri si toxicomania.Aspecte bio-psiho-sociale,medico-legale si legislative,Editura Junimea,2003.4.Drãgan,Jenicã,Aproape totul despre droguri,Editura Militarã,Bucuresti,1994..5.Centrul de informare comunitarã,Biblioteca ,,Gh. Asachi’’, str. Palat, nr.1, Iasi,tel.213353(interior 119), e-mail-eurocic@yahoo.com, persoanã de contact-Elena Zanet PPPPP

8.Populatia si grupul tintã

8.1.Includeti o listã a grupurolor tintã anticipând numãrul de beneficiari directi si indirecti

Populatia tintã o reprezinã totalitatea elevilor din cele 5 licee din orasul Iasi careprezintã riscul de a cãdea pradã viciului drogului,pãritii acestora,cadrele didactice care

12

trebuie sã le fie alãturi adolescentilor în momentele dificile ,sã le ofere repere desprijin,sã le fie exemple în viatã si prieteni.Principalul grup tintã este alcãtuit din numãrul total al celor 5 licee din orasul Iasi,sianume:1.-Colegiul National,,Emil Racovitã’’2.-Colegiul,,Costache Negruzzi’’3.-Liceul Teoretic,,Al.Ioan Cuza’’4.-Liceul Teoretic,,Vasile Alecsandi’’5.-Liceul,,Economic Nr.1’’

Numãrul de beneficiari directi ai proiectului este de aproximativ 2500 si este reprezentatde adolescentii din liceele vizate în proiect.Beneficiarii indirecti ai programului sunt înprimul rând familiile acestor tineri,apoi cadrele didactice sau scoala,învãtãmâtul îngeneral,prietenii,cunostintele,rudele,vecinii adolescentilor si comunitatea din care facparte.

8.2.Mentionati cirteriile de selectie a grupurilor tintã

Criteriile care au dus la selectarea grupului tintã au fost urmãtoarele:-vârsta tinerilor-cuprinsã între 14 si18 ani(ambele sexe);-liberul consimtãmânt de a participa la proiect;-sã fie cât mai receptivi la mesajul transmis prin acest proiect si cât mai implicati înactivitãtile întreprinse;-credinta tinerilor cã o bunã informare în privinta pericolelor ce le implicã consumul dedroguri poate reduce drastic dependenta.Grupul tintã este reprezentat de persoane aflate la vârsta adoelscentei deoarece celemai multe cazuri de dependentã se înregistreazã în aceastã perioadã.Este etapa dinviatã cu cele mai intense transformãri somatice si fizice,vârsta la care tinerii încearcã dirãsputeri sã-si demonstreze independenta fatã de adulti,ajungând,uneori,la adevãrateacte de rebeliune si de încãlcare a normelor specifice vârstei.Desi programul seadreseazã si fetelor si bãietilor,cei din urmã au un mai mare procentaj în rânduldependentilor,deoarece transformãrile caracteristice pubertãtii si crizei adolescenteisunt mai accentuate la bãieti.Mai frecvent decât fetele,bãietii aderã la diferite grupuri,încare pot deprinde o serie de practici negative,cum ar fi consumul de droguri,eibucurâdu-se si de o libertate mai mare din partea pãrintilor,comparativ cu fetele. Amales mediul urban pentru punerea în aplicare a proiectului deoarece aici accesibilitateala droguri este mai facilã.De asemenea,grupurile de cartier,care se formeazã înorase,.favorizeazã,adesea,începerea consumului de droguri.Liceele au fost selectionatedintre institutiile de învãtãmânt,din oasul Iasi,unde învatã tineri cu posibilitãti materialeridicate.Dat fiind faptul cã drogurile sunt costisitoare,doar tinerii cu suport materialridicat,datorat în special familiei,si le pot permite.Acest lucru reprezintã încã un criteriude selectie al grupului tintã-pãrintii sunt plecati în cea mai mare parte a timpului,tânãrulresimte singurãtatea,acumulazã o serie de frustãri care îl pot împinge spre consumul dedroguri vãzut ca un mijloc de rezolvare,cel putin pentru scurte perioade de timp,aproblemelor sale.Anturajul,curiozitatea,nevoia de a iesi în evidentã-vãdit prezente înperioada adolescentei-consituie de asemenea motive ale debutului în lumea drogurilor.

8.3.Mentionati motivele care au stat la baza alegerii grupului tintã

Trebuie mentionat faptul cã proiectul este gândit în primul rând ca un program deprevenire a consumului de droguri,mergâdu-se pe ideea cã,pentru a avea un real

13

succes în rezolvarea unei probleme,trebuie ca aceasta sã fie preluatã,,din fasã’’.Deaceea ne adresãm în primul rând tinerilor care nu au cãzut încã pradã viciuluidevastator al drogurilor.Pentru ei încã mai existã o sansã fiind mai receptivi în aceastãperioadã si usor influentabili(si în rãu,dar si în bine).Adolescenta reprezintã etapa dinviata unei persoane cu cele mai multe tulburãri de personalitate.Lipsa unui scop binedefinit în viatã face ca,de cele mai multe ori,tinerii sã nu-si canalizeze eforturile siresursele spre o activitate beneficã.Viitorul le apare ca neclar,motiv pentru care preferãsã trãiascã în prezent,gândindu-se rareori la consecintele pe termen scurt sau lung alecomportamentului lor.Tânara generatie acceptã mai usor pãrerile celor de acceasivârstã cu ei,fatã de cele spuse de persoanele adulte.De accea este necesar sã folosimîn program tineri ca voluntari.Adolescenta este vârsta la care indivizii sunt caracterizatide curiozitate,dorintã de aventurã,cãutare de lucruri si senzatii noi.Aderarea la un grupde egali este mai frecventã si,implicit,preluarea unor obiceiuri care se deruleazã încadrul grupului,cum ar fi consumul de dorguri.Din dorinta de a brava ,din spiritul deimitatie ori în cãutarea unui refugiu,cel mai adesea,tinerii merg la prima întâlnire cudrogul ca într-o excursie,ca ulterior sã devinã singura lor ratiune de a maiexista,zeificându-l.

8.4.Importanta proiectului pentru grupul tintã

Consumul de droguri constituie un potential pericol pentru tinerii din ziua de azi si unfenomen social complex.Lumea drogurilor contamineazã,corupe si slãbeste structurasocietãtii;ea reprezintã pentru generatia actualã si generatiile viitoare,o amenintaredistructivã.Din aceste motive e foarte important sã se actioneze pentru a împiedica rãulsã se instaleze în comunitate si pentru a salva adolescentii-viitorul tãrii si sprijiulgeneratiilor adulte.Proiectul nu se adreseazã numai tinerilor,ci si pãrintilor si profesoriloracestora.FAMILIA si SCOALA joacã un rol mult mai important în experimentarea siconsumul de droguri de cãtre copii decât suntem dispusi sã recunoastem.Într-adevãr,pãrintii în primul rând,si apoi educatorii,tin în mâini soarta copilului devenitadolescent.Strãduindu-se sã-i înteleagã nevoile specifice vârstei,problemellui,personalitatea,cu puterea lor conjugalã,pot evita si pune capãt tragediei dependenteide dorguri.Imporatnta vitalã a proiectului constã în oferirea de informatii,atât pentrutineri,cât si pentru pãrinti si educatori.Cunoscând efectele nocive ale dependentei potialege ce cale vei urma,poti lua atitudine.Pe lângã campania de informare,proiectul maiare în vedere si sesiuni informative si întâlniri-ateliere de lucru cu elevii.Toate acesteapot sparge bariere de vârstã si de preocupãri,de statut si de rol social,acela deprofesor,pãrinte sau elev,redescoperind miracolul atât de necesar,dar ignorattreptat:COMUNICAREA.Scoala,poate deveni astfel,o organizatie care si învatã,nunumai care produce învãtarea.Scoala învatã sã-si rezolve problemele,sã-si respecte sisã-si asculte oamenii.

9.Descrierea detaliatã a activitãtilor

1.Creearea si dezvoltarea unui Centru-pilot pentru prevenirea si reducerea consumuluide droguri în rândul tinerilor din orasul Iasi

1.1.Încheierea unui parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean

14

Încheierea parteneriatului cu Inspectoratul Scolar Judetean este prima actiune cetrebuie întreprinsã,deoarece Centrul va functiona în cadrul unuia din cele 5 licee dinorasul Iasi, prevãzute în proiect,iar activitatea acestuia se va desfãsura într-una dinsãlile liceului.Pntru o bunã organizare se va fãlosi si mobilierul existentacolo.Îndeplinirea acestei sarcini va fi fãcutã de directorul de proiect,acesta fiindresponsabilul direct.

1.2.Încheierea unui parteneriat cu o firmã de distributie si comercializare de produse ITÎncheierea acestui parteneriat are în vedere obtinerea de echipamente necesare

Centrului si activitãtolor desfãsurate în cadrul acestuia(calculator saulaptop,scaner,imprimantã,aparat xerox,videoproiector),dar si a eventualelor piese deschimb sau a componentelor(placã de sunet,de bazã sau video,hard disk,cd-writer,cd-rom,procesor,etc).Responsabil-directorul de proiect.

1.3.Încheierea unui parteneriat cu o librãrieAcest parteneriat va fi util pentru achizitionarea de consumabile de

birou,necesare în toate activitãtile Centrului(atât în cadrul liceului,cât si în afaraacestuia,în campaniile de informare a grupului tintã din celelalte licee si a beneficiarilorindirecti).Responsabi-directorul de proiect.

1.4..Achizitionarea echipamentelor si a consumabilelor de birouAchizitionarea echipamentelor necesare se va face înaintea începerii desfãsurãrii

activitãtii Cntrului,adicã încã din prima sãptãmânã.Aparatele ce trebuiesc cumpãrateconstau în:un laptop sau un calculator,un aparat xerox,o imprimantã,un videoproiectorsi un scaner.Aceste echipamente vor fi folosite pentru editarea si multiplicarea demateriale,dar si pentru activitãtile de instruire,reeducare,informare,consiliere a grupuluitintã si a benefiarilor indirecti.De gestionarea si derularea acestor activitãti se va ocupacoordonatorul proiectului.

1.5.Cooptarea ca partener a unei firme de comercializare mobilier de birouParteneriatul cu aceastã firmã va fi încheiat pentrua dota sala desfãsurãrii celor

mai multe activitãti ale Centrului cu mobilierul necesar.Responsabil-directorul deproiect.

1.6.Selectia echipei de proiectEchipa de proiect va fi formatã din urmãtorii specialisti:un sociolog care este si

coordonator de proiect,un asistent social,un psiholog,un medic specializat în problemede dependentã,,un pedagog,un preot.Echipa de proiect va avea întâlniri pentrustabilirea tematicii cursurilor si a materialelor informative.Responsabil-directorul deproiect.

1.7.Selectarea reprezentantilor diferitelor institutii ce vor functiona ca membri aiCentrului

15

Centrul va avea ca membri,reprezentanti ai:Inspectoratului ScolarJudetean,Centrului de dezintoxicare Socola,Inspectoratului Judetean de Politie,Directieide Sãnãtate Publicã,Centrului Anti-drog Iasi si a Agentiei Nationale Anti-drog(filialaIasi).Aceastã activitate va fi desfãsuratã de coordonatorul de proiect,adicã de sociologsi responsabilitatea îi va reveni tot lui.

1.8.Încheierea unui parteneriat cu o societate de furnizare a energiei electriceAcest parteneriat va fi încheiat pentru a scuti Centrul de plata energiei electrice

pe durata derulãrii proiectului.Responsabil-directorul de proiect.

1.9.Încheierea unui parteneriat cu o regionalã autonomã de apã si canalÎn urma includerii acestei societãti ca partener al Centrului,acesta din urmã va fi

scutit de plata utilitãtilor cu apã potabilã în timpul celor sase luni.Responsabil-directorulde proiect.

1.10.Instruirea si consilierea cadrelor didactice si a pãrintilor în problema consumului dedroguri în rândul adolescentilor

Beneficiind de asistentã si instruire din partea specialistilor participanti laproiect,cadrele didactice si pãrintii tinerilor,în special al celor cu probleme lascoalã(acestia fiind mai expusi dependentei),au posibilitatea de a interveni activ si încunostintã de cauzã în ajutorul adolescentilor cu astfel de probleme.Prin aceastãacvtivitate se doreste stabilirea unei comunicãri intense între pãrinti,profesori,elevi sispecialisti.Responsabilul acestei activitãti este psihologul.

1.11.Încheierea unui parteneriat cu o societate de telefonie fixãAcest parteneriat va fi încheiat pentru a scuti Centrul de plata abonamentului

telefonic lunar,dar si pentru achizitionarea de aparate telefonice necesare.Responsabil-directorul de proiect.

1.12.Instalarea si functionarea în cadrul Centrului,a unei linii telefonice gratuiteAceastã linie telefonicã va functiona pe toatã perioada derulãrii peoiectului,câte 4

ore pe zi,în total 28 ore pe sãptãmânã.Scopul acesteia este de a veni în ajutor pãrintilorsi elevilor care se confruntã cu diverse probleme legate de consumul de droguri,de aoferi solutii la acestea,de a informa si îndruma.Toatã echipa de specialisti va contribui labuna functionare a acestei linii de help-line,iar responsabilul direct va fi psihologul.

2.Constientizarea din partea adolescentilor,din cinci licee din Iasi,despre impactuldevastator al drogurilor asupra vietii lor

2.1.Selectarea beneficiarilor direct ai proiectului(grupul tintã)Beneficiarii directi ai proiectului sunt reprezentanti de adolescentii din cele 5 licee

din orasul Iasi,incluse în proiect,acestia fiind în numãr de aproximativ 2500.Elevii facparte din clasele ÎX-XÎÎ,cu vârsta cuprinsã între 14 si 18 ani(ambele sexe).Acestia vor fiselectati de cãtre sociolog cu sprijinul cadrelor didactice din liceele respective si a unuiasistent social.Se va merge în special pe ideea selectiei unor categorii de tinerivulnerabili(cu rezultate slabe la învãtãturã,tineri din medii defavorizate sau

16

conflictuale,tineri cu proleme de familie sau cu o stare materialã bunã si neglijati depãrinti),cu risc de a deveni consumatori de droguri.Responsabili de aceastã activitate-coordonatorul si directorul de proiect.

2.2.Încheierea unui parteneriat cu o tipografieAcest parteneriat va fi încheiat pentru a facilita tipãrirea materialelor

informative,reducându-se astfel costurile proiectului.Responsabil-directorul de proiect.

2.3.Tipãrirea si multiplicarea materialelor informativeMaterialele informative necesare campaniei de informare vor consta în

brosuri,pliante,fluturasi si afise.Vor fi în numãr de aproximativ 25.000 de exemplare sivor fi distribuite atât tinerilor cât si pãrintilor si cadrelor didactice ale acestora.Materialelevor cuprinde informatii cu privire la cauzele si efectele dorgurilor,posibile solutii în cazuldependentei,sfaturi si recomandãri ale specialistilor,prezentãri scurte de cazuri detoxicomani,enumerarea câtorva servicii medicale specializate,câtorva servicii deconsiliere psihologicã si asistentã socialã si la sfârsit date de contact.La realizareaacestor materiale va participa toatã echipa de proiect,iar responsabil va fi sociologul.

2.4.Desfãsurarea campaniei informative în rândul adolescentilorCampania de informare a tinerilor cu privire la consumul de droguri si la pericolul

acestuia va consta în împãrtirea materialelor informative precizate mai sus(materiale cesunt gratuite),adolescentilor,atât în licee,cât si în afara acestora(pe stradã,înbaruri,cluburi,discoteci,centre comerciale-în orice loc public pe care un tânãr îlfrecventeazã de obicei).Acesta materiale vor fi împãrtite de cãtre voluntari,iar mesajelepromovate vor fi gâdite a fi socante,directe,sã nu aibã un caracter fatalist(dacã te atingide droguri,fie si o singurã datã,esti total pirdut),ci realist,echilibrat,lãsând posibilitateamobilizãrii si efortului pentru un final pozitiv.Se va avea în vedere si realizarea unormesaje complementare-prezentarea în activitãti diferite,dar apropiate ca moment dedesfãsurare,a unor tineri ce suportã consecintele dependentei si a altora ce au oexistentã normalã,frumoasã si cariare de succes.Responsabil-sociologul.

2.5.Lãrgirea programului de informare si asupra pãrintilor si a cadrelor didacticeRealizarea si distribuirea unor materiale informative si pentru pãrinti si profesori

reprezintã un aspect foarte important în cadrul programulnui deoarece si acestia trebuieinformati asupra pericolelor dependentei si trebuie sã constientizeze cât mai curând cãei reprezintã punctul de sprijin al adolescentilor în momentele de impas.(numãrulmaterialelor împãrtite va fi de aproximativ 10.000)Ei trebuie sã stie cum sã facã fatãunei situatii de crizã cum este consumul de droguri si pentru aceasta trebuie sã fie câtmai bine informati.Materialele infomative ce-i vizeazã pe pãrinti si pe profesori constauîn:ghidul profesorului si brosuri pentru pãrinti.Acestea vor fi în numãr de aproximativ10.000 si vor cuprinde definitii si clasificãri ale drogului,cauze si efecte aleacestuia,modalitãti de prevenire ale dependentei si sfaturi în cazulacesteia.Responsabil-sociologul.

2.6.Organizarea unor ateliere interactive pentru elevi(în cadrul unuia din cele 5 licee)

17

În cadrul acestor ateliere se va pune accentul pe abordarea individualizatã afiecãrui elev.Actualul sistem de evaluare îi înregimenteazã pe elevi,în conditiile în careacestia sunt la vârsta crizei de originalitate si au nevoie acutã de valorizare si afirmarepersonalã,existând astfel pericolul ca drogul sã devinã o alternativã ineditã,un mod deevidentiere fatã de ceilalti.Prin aceste ateliere se are în vedere creearea posibilitãtile demanifestare a personalitãtii,stimularea elevului cãtre autocunoastere,formarea si întãririistimei de sine,dezvoltarea capacitãtii de decizie.Toate acestea contribuie la formareaunei atitudini echilibrate fatã de sine si fatã de ceilalti si reduce cu mult ricul ca tinerii sãfie atrasi de droguri si sã devinã consumatori permanenti.Deasemenea în cadrulatelierelor se va promova o comunicare permanentã deschisã si eficientã întreelevi,pãrinti si profesori.Existenta unei astfel de legãturi autentice a tânãrului atât cu ceide vârsta lui,cât si cu adulti,are rolul de a preveni blocajele relationare,tensiunile siconflictele,ce reprezintã factori de risc pentru consumul de droguri.Cel care se va ocupade bune desfãsurare a acestor ateliere ,cu ajutorul întregii echipe de proiect,estepsihologul.Responsabil-asistentul social.

2.7.Încheierea unui parteneriat cu o benzinãrieAcest parteneriat se va încheia pentru ca Centrul sã dispunã de benzina

necesarã tuturor deplasãrilor.Responsabil-directorul de proiect.

2.8.Organizarea a cât mai multor activitãti de petrecere a timpului liber pentruadolescenti

Dintre activitãtile de timp liber ce vor fi întreprinse pentru elevii din cele 5 liceedin orasul Iasi,amintim:-picnicuri în week-end-ul fiecãrui sfârsit de lunã;-vizite o datã pelunã la Centrul de Dezintoxicare Iasi(prin aceste vizite se vrea confruntarea directã aadolescentilor cu mediul toxicomanilor,dar si consecintele nefaste ale drogurilor asupravietii fizice si psihice-e de test de foc,în care fiecare din cei prezenti potconstientizarepercursiunile dependentei si por hotãrâ dacã meritã sã trãiascã asa);-iesiriorganizate în oras;-vizitarea principalelor obiective turistice din Iasi;-vizionarea,în oras,aunor filme sau piese de teatru.Toate aceste activitãti de timp liber au menirea de adistrage atentia adolescentului de la droguri,de ai face sã uite de eventualele problemede familie si de ai împiedica sã se atasa de diferite grupuri dubioase.Aceste iesiri vor fiorganizate de conducerea fiecãrui liceu cu sprijinul echipei proiectului si avoluntarilor.Responsabil-coordonatorul de proiect.

2.9.Organizarea unor sesiuni informative pentru pãrinti si profesoriLa aceste sesiuni informative vor participa specialistii din echipa

proiectului,reprezentantii institutiilor desemnate ca membri ai programului,iar capersoane vizate informãrii,pãrintii si profesorii elevilor.Sesiunile vor avea loc o datã pelunã,la sfârsitul acesteia,dupã orele 16,atunci când toate persoanele incluse în proiectca beneficiari indirecti,vor putea lua parte la acestea.Pe lângã prezentarea detaliatã acauzelor si efectelolor consumului de droguri,în cadrul sesiunilor informative se va aveaîn vedere si identificarea cât mai clarã a posibilelor incidente si/sau aliante negative cucare lumea scolii,a educatiei si a educatorilor se confruntã sau pe care lemosteneste,conservã sau le genereazã,dar cãrora sperã sã le micsoreze rata deimpact,actiune negativã,de risc.Unul dintre scopurile sesiunulor este de a sensibilizaparticipantii la o implicare si mai mare,în a contribui cu eficientã si eficacitate,la

18

cristalizarea unui consens,unei aliante pozitive între pãrinti,profesori sitineri.Responsabil-asistentul social,cu sprijinul intens al echipei si membrilor proiectului.

2.10.Organizarea unor programe after-schoolÎn afara activitãtilor de educare si informare a tinerilor cu privire la efectele si

consecintele drogurilor,ar fi beneficã si creearea unor programe after-school în caretinerii sã-si petreacã timpul liber în mod util(activitãti sportive,concursuri,cercuritematice),prevenind astfel afilierea lor la diverse anturaje cu efect negativ asupraevolutiei lor.Responsabil-coordonatorul de proiect.Responsabil-coordonatorul deproiect.

3.Sensibilizarea opiniei publice si a comunitãtii locale iesene,cu privire la pericoleledependentei,în scopul implicãrii lor în diverse activitãti pentru reducerea acestora

3.1.Recrutarea voluntarilorVoluntarii vor presta activitãtile de informare prin împãrtirea materialelor

informative,vor însoti adolescentii în activitãtile de timp liber organizate de Centru,vorparticipa la sesiunile informative pentru pãrinti si profesori,da si la atelierele interactivepentru elevi.Trebuie specificat faptul cã voluntarii vor fi recrutati din rândul fostilordependenti,cu ajutorul informatiilor din baza de date a Centrului de DezintoxicareIasi.Selectarea voluntarilor din rândul fostilor toxicomani s-a fãcut pentru ca acestia sãdevinã un exemplu pentru adolescentii care prezintã riscul dependentei,un exemplu detãrie de caracter,de sperantã si poftã de viatã.În acelasi timp ei sunt o dovadã vie cãdrogul este cel mai mare dusman al tinerilor,fãcându-i sã constientizeze acest lucru,peeventualii dependenti,dar dând în acelasi timp sperantã celor care au cãzut pradãviciului de temut al drogurilor.Un alt motiv pentru care s-au recrutat fosti dependenti cavoluntari,a fost pentru a demonstra comunitãtii locale cã acestia nu sunt o cauzãpiedutã pentru societate si pentru a mobiliza diferite institutii si firme sã-i angajeze,sã lede-a sansa de a-si demonstra calitãtile,înpiedicându-i astfel sã cadã din nou în abisuldependentei.Numãrul voluntarilor va fi de 10,iar responsabil de aceastã activitate va fisociologul,cu participarea întregii echipe de proiect.

3.2.Instruirea voluntarilorVoluntarii vor fi instruiti cu privire la activitãtilor pe care le vor desfãsura.:în ce

locuri vor fi împãrtite materialele informative,ce trebuie sã spunã fiecãrei persoane careprimeste un astfel de material,cum trebuie sã se comporte când se desfãsoarãactivitãtile de timp liber.Cel mai important însã,este fatul cã voluntarii trebuie sã fieconstienti cã ei reprezintã unul din punctele forte ale campaniei proiectului,prin oferirealor ca exemplu pentru adolescentii care cautã un refugiu în lumeadrogurilor.Responsabil-sociologul,cu participarea restului de membrii ai echipei.

3.3.Organizarea unei campanii de publicitate a programului proiectuluiCampania de piblicitate se va realiza la radio si televiziune,pentru a sensibiliza

opinia publicã si autoritãtile comunitãtii locale.Spoturile publicitare vor prezentaprogramul si obiectivele proiectului si vor fi difuzate la orele de maximã audientã pentrua putea fi receptionate de toatã lumea si pentru a avea efect asupra unei populatii câtmai largi.(la radio-o datã pe zi,sapte zile pe sãptãmânã;la televizor-spoturile vor fi

19

difuzate la sfârsitul fiecãrei sãptãmâni,pe parcursul celor 6 luni)Responsabil-coordonatorul de proiect.

3.4.Realizarea unui site al CentruluiPe acest site vor fi prezentate activitãtileCentrului,persoanele care sunt incluse în

program si informatii despre droguri,cu toate aspectele lor.Adresa site-ului va fi trecutãsi pe materialele informative pentru ca tinerii interesati sã o poatã accesa.Site-ul va firealizat cu ajutorul echipei de proiect si cu informatii primite de la membriiCentrului.Responsabil-coordonatorul de proiect.

3.5.Cooptarea Primãriei Iasi ca partener al proiectuluiAcest parteneriat se va face pentru a înlesni diferite actiuni ce trebuiesc

întreprinse în vederea realizãrii obiectivelor propuse,dar si Primãria va avea de câstigatdatoritã publicitãtii si multumirilor fãcute de reprezentantii proiectului,în mass-media.Responsabil-directorul de proiect.

3.6.Organizarea de concerte muzicale anti-drogAceste concerte vor fi organizate cu sprijinul Primãriei Iasi.Vedele invitate sã

încânte publicul prin muzica lor vor face acest lucru din plãcere,fãrã ca serviciileprestate sã le fie plãtite.Banii strânsi din vânzarea biletelor vor fi folositi pentrufinantarea unei ample campanii anti-drog.Responsabil-directorul de proiect,încolaborare cu Primãria.

3.7.Organizarea unui bal caritabilBalul caritabil va fi organizat cu ajutorul Primãriei Iasi si cu o contributie

universalã a pertenerilor,Primãria oferind si o salã pentru desfãsurarea balului.Laaceastã actiune de caritate vor fi invitate cele mai pregnante figuri aleIasului,persoanele cu posibilitãti financiare ridicate.În cadrul acestui bal se vor donadiferite sume de bani care vor fi folosite pentru buna desfãsurare a campaniei anti-drog,iar o parte din bani va fi donatã unui centru de dezintãxicare pentru înbunãtãtireaacestuia.Responsabil-directorul de proiect.

20

10. Durata şi planul de acţiune

10.1. Durata de derulare a proiectului va fi de __6_ luni.

10.2. Planul de acţiune

Activitatea Luna1 2 3 4 5 6

1.1.Încheierea unuiparteneriat cuInspectoratul ScolarJudetean

x

1.2.Încheierea unuiparteneriat cu o firmã dedistributie sicomercializare deproduse IT

x

1.3.Încheierea unuiparteneriat cu o librãrie

x

1.4.Achizitionareaechipamentelor si aconsumabilelor de birou

x

1.5.Selectia echipei deproiect

x

1.6.Cooptarea capartener a unei firme decomercializare mobilierde birou

x

1.7.Selectareareprezentantilor diferitelorinstitutii ce vor functionaca membri ai Centrului

x

1.8.Încheierea unuiparteneriat cu o societatede furnizare a energieielectrice

x

1.9.Încheierea unuiparteneriat cu o regionalãautonomã de apã si canal

x

21

1.10.Instruirea siconsilierea cadrelordidactice si a pãrintilor înproblema consumului dedroguri în rânduladolescentilor

x x x x x x

1.11.Încheierea unuiparteneriat cu o societatede telefonie fixã

x

1.12.Instalarea sifunctionarea în cadrulCentrului a unei liniitelefonice gratuite

x x x x x x

2.1.Selectareabeneficiarilor directi aiproiectului(grupul tintã)

x

2.2.Încheierea unuiparteneriat cu o tipografie

x

2.3.Tipãrirea simultiplicarea materialelorinformative

x x

2.4.Desfãsurareacampaniei informative înrândul adolescentilor

x x x

2.5.Lãrgirea programuluide informarea si asuprapãrintilor si a cadrelordidactice

x x x

2.6.Organizarea unorateliere interactive pentruelevi(în cadrul unuia dincele cinci licee)

x x x x x x

2.7.Încheierea unuiparteneriat cu obenzinãrie

x

2.8.Organizarea a câtmai multor activitãti depetrecere a timpului liberpentru adolescenti

x x x

2.9.Organizarea unorsesiuni informative pentrupãrinti si profesori

x x x x x x

2.10.Organizarea unorprograme after-school

x x x x x x

3.1.Recrutareavoluntarilor

x

3.2.Instruirea voluntarilor x3.3.Organizarea uneicampanii de publicitate aprogramului proiectului

x x x x x x

22

3.4.Realizarea unui siteal Centrului

x

3.5.Cooptarea PrimãrieiIasi ca partener alproiectului

x

3.6.Organizarea deconcerte muzicale anti-drog

x x

3.7.Organizarea unui balcaritabil

x

23

REZULTATELE ANTICIPATE

11. Impactul estimat asupra grupurilor ţintă

11.1. Modul în care proiectul va ameliora situaţia grupurilor ţintă

Proiectul îsi propune prevenirea si reducerea consumului de droguri în rândul tinerilorîntre 14 si 18 ani,deci o interventie indirectă asupra acestei categorii vunerabile sisupuse riscului dependentei.Principalele activităti făcute în acest sens constauîn :sesiuni informative pentru părinti si profesori,ateliere interactive pentru elevi,ocampanie de informare răsfrântă nu numai asupra tinerilor,dar si asupra cadrelordidactice si a părintilor.În urma acestor actiuni întreprinse tinerii vor fi mai constienti simai informati cu privire la riscurile consumului de droguri,la fel si comunitatea din carefac parte.Proiectul pune mare accent pe informare,dar si pe comunicarea dintrepărinti,profesori si elevi,lucru extrem de important,pentru că cele două institutii,SCOALAsi FAMILIA îsi pun adânc amprenta asupra personalitătii,valorilor si vietii psihice aletânărului.Proiectul va contribui astfel la detensionarea unor relatii poate prea încordateexistenet în,,lantul’’părinte-elev-profesor,dar si la motivarea unei întregi comunităti înlupta contra dependentei.Adevăratul efect se va vedea după terminareaproiectului,când tot mai putini tineri vor fi internati la clinica de dezintoxicare dinoras,numărul de cazuri de dependentă se va reduce,la fel si numărul de actiunicontraventionale din partea tinerilor,aflati sub efectul drogurilor.

11.2. Modul în care proiectul va spori abilităţile manageriale şi/sau tehniceale grupurilor ţintă sau ale partenerilor (dacă este cazul)

Primii care îsi vor spori abilitătile manageriale si/sau tehnice vor fi tinerii ce alcătuiescgrupul tintă prin participarea la atelierele interactive,la sesiunile informative,prin vizitelela Centrul de dezintoxicare Socola,Iasi,prin activitătile de petrecere a timpului liberorganizate în timpul derulării proiectului.Aceleasi abilităti îsi vor dezvolta si voluntarii încadrul campaniei de informare pentru tineri,dar si prin însotirea acestora în activitătileextra-scolare.Prin încheierea de parteneriate între diferite firme se va creea o retea depersoane de contact între acestia si chiar o relatie de colaborare în lupta pentru viatăîntre institutiile cu acelasi profil.Nu în ultimul rând,echipa de proiect,dar si membriiCentrului(reprezentanti ai unor institutii)vor câstiga experientă profesională,îsi vordezvolta abilităti de comunicare,colaborare,lucru în echipă.

11.3. Modul în care proiectul va contribui la dezvoltarea dvs. profesională

În primul rând prin elaborarea proiectului am învătat să fiu o persoană responsabilă,amrealizat că timpul liber trebuie fructificat,organizat si nu lăsat la voia întâmplării ;acestproiect mi-am dezvoltat creativitatea si imaginatia,am putut asterne pe hârtie propriileidei.În ceea ce priveste timpul viitor,punerea în aplicare a acestui proiect va însemna oexperientă primă si unică în acest domeniu si poate un prim pas în elaborarea

24

proiectelor de interventie.Voi avea ocazia sa-mi scot în evidentă calitătile,posibileleabilităti de comunicare si organizare,dar si să constientizez si totodată să retusezaspectele negative ale propriei persoane.

12. Factori de risc in obţinerea rezultatelor

Orice proiect implică inevitabil anumiti factori de risc care pot schimba traictoriarezultatelor sconatate.Eventualii factori de risc ce pot interveni în buna desfăsurare aproiectului sunt :-întârzierea activitătii de organizare a Centrului ;-nereceptivitatea din partea tinerilor ce formează grupul tintă,acest lucru dovedestefaptul că mesajul transmis în campania de informare a fost gresit interpretat,saucuvintele nu au fost formulate clar si concis,sau aderenta la grupul din care facparte(acesta reprezentând anturajul cu o proastă influentă asupra lor)să fie preamare ;pentru a evita acest lucru,campania de informare trebuie gândită într-un mod câtmai original si inovator,astfel încât să stârnească interesul tinerilor,iar actiunileîntreprinse să prezinte atractivitate pentru ei ;-dezinteresul adolescentilor în timpul atelierelor interactive sau,mai rău,un procentajredus al participării lor ;-un număr prea mic de părinti si cadre didactice în timpul sedintelor informative si deconsiliere,fapt ce poate fi oarecum evitat prin stabilirea unor ore de întâlniri cât maiaccesibile pentru acestia.-o slabă cooperare între membrii echipei de proiect,situatie ce diminuează considerabilcomunicarea dintre acestia si afectează buna desfăsurare a proiectului.Acest factorpoate fi combătut prin profesionalismul si experienta specialistilor ;-neimplicarea voluntarilor în activitătile desfăsurate pe parcursul proiectului ;diminuareaacstui factor se face printr-o eficientă instruire a acestora,dar si prin o cât mai mareaderentă a lor la obictivele proiectului prin :voluntarii au fost recrutati din rândul unorfosti dependenti si cu sigurantă se vor implica pentru ca nici un alt tânăr să nu ami trecăprin experiente asemănătoare lor ;-nerespectarea contractelor de parteneriat încheiate cu diferite institutii de furnizare deproduse sau servicii ;situatia poate fi evitată prin specificarea de la bun început a unorclauze contractuale ;-lipsa comunicării dintre părinti,profesori si elevi,situatie ce poate perturba gravactivitătile ce urmează a fi desfăsurate în cadrul proiectului ;-un număr pre mic de persoane ce accesează linia telefonică gratuită,pentru informaresi consiliere,instalată în cadrul Centrului ;-slaba implicare a comunitătii locale iesene în activitătile dorite a fi întreprinse de-alungul proiectului

13. Efectul de multiplicare

Proiectul,,IA ATITUDINE :SPUNE NU DROGURILOR’’are toate sansele sã fiemultiplicat lanivelul întregului judet sau chiar la nivel national deoarece costurile pentru realizare siîntretinere sunt destul de reduse,numãrul de specialisti ce vor realiza activitãtile deconsiliere si informare nu este mare si,cel mai important lucru,problema spatiului de

25

desfãsurare a activitãtilor Centrului este rezolvatã din start,acestea având întotdeaunaloc într-o institutie de învãtãmânt.Programul ar putea fi realizat în toate liceele dintarã,sau,mãcar în zonele unde au fost înregistrate foarte multe cazuri detoxicomanii.Pentru ca acest lucru sã fie posibil trebuie ca autoritãtile abilitate în domeniusi Organizatiile Nonguvernamentale sã se implice în acest sens în dorinta ca acestãcampanie pro-viatã sã nu se opreascã la nivelul orasului Iasi.Efectul proiectului ar puteafi constientizarea din partea oricãrei comunitãti a necesitãtii existentei în orice liceu aunor servicii ce pot contribui în mod hotãrâtor la prevenirea consumului dedroguri,servicii cum ar fi :-centre de informare si consiliere pentru prevenirea consumului de droguri,destinateelevilor,profesorilor si pãrintilor ;-cabinete de consiliere psihologicã(psihilogi cu atitudine deschisã fatã de elevi sicompetenti în aceastã problemã ;este necesar realizarea unor fise psihopedegogice siintroducerea unor itemi legati de factorii de risc pentru comportamentele deviante,cumeste si consumul de droguri) ;-asistentã medicalã pentru:situatii de urgentã,consultatii periodice sianalize,monitorizare a stãrii de sãnãtate a celor care au consumat droguri ;-consiliere si suport din partea unor echipe interdisciplinare(medic,psiholog,profesor)înmomentul când un elev se confruntã cu o problemã legatã de drãguri.Creearea de Centre pentru prevenirea si reducerea consumului de droguri ar rãspundenevoii cadrelor didactice si a pãrintilor,de a beneficia de instruire în acestãproblemã,stiut fiind faptul cã aparitia si extinderea fenomenului de dependentã în rânduladolescentilor din România,ne-a surprins nepregãtiti pe toti.

14. Auto-susţinere (durabilitatea proiectului)

14.1.Auto-susţinerea financiară (cum va continua proiectul după încetareafinanţării pe care o veti obtine?)

Dupã încheierea duratei de derulare a proiectului,care coincide cu momentul sistãriifinantãrii,se va cãuta continuarea desfãsurãrii mãcar a câtorva dintre activitãtileîntreprinse anterior.Datoritã faptului cã actiunile ce au avut loc în cadrul Centrului nu auadus si beneficii materiale,la sfârsitul celor 6 luni se va urmãri continuareaparteneriatelor cu o parte din institutii,dar si cooptarea Bisericii ca pertener,stiut fiindfaptul cã aceasta s-a implicat de multe ori în diverse actini de ajutorare a tinerilor aflatiîn impas.Mai putem vorbi si de o continuare indirectã a actiunilor Centrului prin efectelepe care,campania de informare si sesiunile informative,le-au avut asupra mentaluluipãrintilor,profesorilor,adolescentilor,dar si a întregii comunitãti.

14.2. Auto-susţinerea instituţională (în ce măsură vor exista la sfârşitul proiectuluistructuri care să asigure continuarea acestui proiect? Vor aparţine rezultateleproiectului comunităţii locale?)

26

Cu sigurantã cã rezultatele de la sfârsitul proiectului vor apartine în egalã mãsurãcomunitãtii locale,Primãriei si Inspectoratul Scolar Judetean,programul putând ficontinuat cu succes de una din ultimele douã institutii.Datoritã faptului cã majoritatea activitãtilor Centrului se desfãsoarã în cadrul unuiliceu,continuarea proiectului nu va fi dificilã.Dupã terminarea programului vor rãmâne,înprimul rând,cadrele didactice instruite în timpul sedintelor informative si deconsiliere,care vor putea cu usurintã instrui pe viitorii lor elevi,apoi materialeleinformative vor constitui repere pentru viitoarele ore de dirigentie dedicate riscurilordependentei.Printr-un parteneriat încheiat cu Ispectoratul Scolar Judetean s-ar puteaalcãtui o echipã formatã din fostii specialisti ai Centrului,care s-ar putea deplasa în maimulte licee din orasul Iasi si din judet pentru a sustine sedinte de informare în care sãse prezinte efectele nocive ale consumului de droguri si posibile modalitãti de vindecarea dependentei.

14.3. Auto-susţinerea la nivelul politicilor (dacă este cazul) (care va fi impactulproiectului la nivelul structural – de ex. Vor fi create o legislaţie mai bună, coduride bună practică, metodologii de lucru etc

Momentul atingerii obiectivelor propuse echivaleazã cu evaluarea efectelor actiunilorîntreprinse pe durata derulãrii proiectului.Se va constata faptul cã tinerii supusi risculuidependentei trebuie corect informati si îndrumati pentru a sti ce cale sã aleagã si pentrua constientiza efectele propriilor actiuni(în cazul nostru consumul de droguri);pãrintii,darsi cadrele didactice trebuie sã stie cum sã reactioneze si cui sã se adreseze înmomentul în care adolescentul trece printr-o astfel de experientã nefastã ;spatiul în caretinerii îsi desfãsoarã activitatea scolarã trebuie supus unei paze stricte datoritã faptuluicã foarte multe racolãri din partea traficantilor,se realizeazã aici ;trebuie organizate câtmai multe activitãti de timp liber pentru a-i distrage pe tineri si a-i împiedica pe câtposibil sã intre în contact cu persoane dubioase ce i-ar putea determina sã consumedroguri.Toate aceste aspecte ar trebui sã fie de ajuns pentru ca Parlamentul Românieisã reactioneze în acest sens si sã ia mãsuri în ceea ce priveste asistenta si consiliereapsiho-socialã,nu atât a dependentilor,cât mai ales eventualilor consumatori dedroguri,pentru a se împiedica amplificarea acestei probleme acute.

15. Parteneri

15.1. Precizaţi criteriile care au stat la baza alocării rolurilor fiecărui partener

Fiecare partener are un rol bine stabilit în realizarea obiectivelor propuse,si anume :-Inspectoratul Scolar Judetean-încheierea parteneriatului cu aceastã institutie reprezintãîntâia si principala activitate ce trebuia întreprinsã în cadrul proiectului,deoarece,prinacest parteneriat se obtinea clãdirea si o parte din bunurile de aici pe o perioadã detimp pentru desfãsurarea activitãtilor necesare Centrului.Colaboraea cu acest principalpartener a fost beneficã pentru ambele pãrti,pentru cã în urma acestui proiect un numãr

27

de cadre didactice a fost instrui în lupta împotriva dependentei,elevi au fost educati siinformati în aceastã privintã,iar pãrintilor li s-au deschis noi cãi de rezolvare a unorprobleme de acest gen.-Primãria-a avut un rol cheie în derularea proiectului, înfluentând comunitatea, încombaterea flagelului drogului, prin propria implicare.-o firmã de distribuire a energiei electrice, o firmã de distribuire a apei potabile si osocietate de telefonie fixã-parteneriate încheiate pentru facilita plate acestor utilitãti-o serie de alte firme cum ar fi:distributie si comercializare produse IT, librãrie,tipografie, magazin de mobilã, benzinãrie-parteneriate încheiate pentru a facilitaachizitionarea de diferite produse necesare desfãsurãrii activitãtilor Centrului.Ca si colaboratori putem aminti pe Inspectoratul Judetean de Politie Iasi, Centrul dedezintoxicare Socola, Directia de Sãnãtate Publicã, Centrul Anti-drog Iasi, AgentiaNationalã Anti-drog (filiala Iasi)-reprezentanti ai acestor institutii fiind membrii aiCentrului,participând si intervenind la sedintele informative si de instruire ;un post localde televiziune si un post local de radio-implicate în realizarea si difuzarea spoturilorpublicitare din campania de informare.

15.2. Precizaţi modalităţile pe care le folosiţi pentru atragerea partenerilor

În primul rând partenerii vor fi atrasi prin însusi pezentarea proiectului,motivându-i astfelsã ia parte la o luptã în folosul comunitãtii,o luptã pentru viatã,o luptã pentru un viitormai bun al tinerilor sperante ale societãtii.Militarea pentru un scop nobil va constitui unmotiv întemeiat pentru a-i determina sã participe la proiect.Alte avantaje ale împlicãriilor ar mai fi :vor benefia de o mare publicitate(numele lor va fi prezent în spoturilepublicitare de la radio si televizor si pe materialele informative din campanie) ;acestlucru va înlesni creearea de noi legãturi institutionale si îsi vor extinde astfel reteaua departeneri,colaboratori si cinostinte.Nu în ultimul rând experinta profesionalã câstigatã întimpul proiectului va însemna un mare pas pentru viitorul partenerului respectiv.

15.3. Justificaţi implicarea fiecărui partener în derularea proiectului

Toti partenerii au ca obiectiv principal reducerea si prevenirea consumului de droguri înrândul adolescentilor.Fiecare dintre acestia contribuie la acest lucru în functie despecificul activitãtii sale,aspecte precizate deja la punctul 15.1.Important de adãugateste faptul cã indiferent de mãrimrea contributiei fiecãrui partener în parte,toti au pusumãrul la realizarea acestui proiect ,constientizând la timp amploarea si potentialuldistructiv la nivel individual si social ale toxicomaniei,precum si necesitatea unorinterventii precoce si rapide în prevenirea si combaterea acestui fenomen,pentru cã,dupã cum spunea Javier Perez de Cuellar,’’abuzul de droguri prezintã pentru generatiaactualã si pentru generatiile viitoare o amenintare distructivã la fel de mare ca amolimelor care au bântuit în lume în primele secole ale mileniului.Dacã acest abuz nueste controlat,efectele vor fi si mai insidioase,si mai devastatoare’’.

28

16. Resursele umane16.1. Prezentaţi echipa propusă pentru punerea în practică a proiectului (faceţireferire la poziţiile care vor exista în cadrul proiectului: nu este nevoie săincludeţi nume aici)

Echipa propusã pentru punerea în practicã a proiectului este formatã din urmãtoriispecialisti :director de proiect,socilog(care este si coordonator de proiect),asistentsocial,psiholog,medic(specializat în probleme de dependentã),pedagog,preot,contabil.Acestia sunt angajati ca personal full-time.Pesoanele cu program part-timesunt :administratorul,soferul si voluntarii,în numãr de 10.Indiferent de activitatea pe careo vor desfãsara pe toatã perioada proiectului,fiecare trebuie sã dea dovadã deprofesionalism pentru ca acesta sã aibã efectele scontate.

29

16.2. Prezentaţi organigrama cu toate posturile necesare derulării proiectului

16.3. Prezentaţi fişele post pentru fiecare poziţie pe care o propuneţi în cadrulproiectului

Fisa postului Nr.1 :Director de proiectI.Elemente de identificare a postului-Denumirea functiei-director de proiect-Pregãtirea impusã ocupantului-persoanã cu studii superioare,licentiat în stiintele socio-umane-Relatii cu alte posturi-ocupã functia de conducere,avându-i în subordine pe ocupantiicelorlalte posturi,existând totusi o relatie strânsã de comunicare si colaborare întreacestiaII.Rolul postului

Director de proiect

0Sociolog (coordonator deproiect)

Psiholog

Asistent social

Medic

Sofer

Pedagog

Preot

Contabil

Voluntari

30

Acestã functie de conducere a fost creeatã pentru ca activitãtile planificate sã sedesfãsoare dupã programul stabilit,pentru ca eventualele probleme ce ar putea apãreape parcurs sã fie solutionate la timp si pentru ca obiectivele proiectului sã fie atinse,iarefectele sã fie cele dorite.III.Atributii generale ale postului-selecteazã si angajeazã personalul ;-semneazã contractele de muncã cu persoanele selectate ;-instruieste echipa de proiect ;-asigurã managementul proiectului ;-planificã momentul desfãsurãrii actiunilor ;-promoveazã activitãtile Centrului ;-militeazã pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului ;-încheie contractele de parteneriat cu diferite institutii ;-elaboreazã fisele postului pentru fiecare angajat ;-coordoneazã întreaga activitate a CentruluiIV.Atributii specifice ale postului-stabileste politicile si directiile Centrului ;-participã la selectarea grupului tintã ;-evaluazã periodic activitãtile întreprinse pânã la acea orã ;-promoveazã lucrul în ehipã ;-stabileste o relatie de comunicare si colaborare cu angajatii ;-întruneste angajatii în sedinte lunare pentru a le verifica activitãtile ;-colaboreazã cu echipa de specialisti în gãsirea de solitii pentru probleme apãrute-elaboreazã noi strategii pentru îmbunãtãtirea activitãtilor ;-asigurã confidentialitatea informatilor ;-monitorizeazã situatia beneficiarilor directi si indirecti ;-întruneste rapoarte lunare privind activitãtile desfãsurateV.Competente-îsi asumã responsabilitatea pentru deciziile luate ;-are drept de semnãturã în actele oficiale ;-angajeazã personal,dar are dreptul sã si defacã contractele de muncã ;-organizeazã sedinte,în cadrul cãrora poate cere participantilor rapoarte ale propriiloractivitãti ;-oferã solutii pentru situatiile de urgentã ;-încheie contracte cu firmele furnizoare de servicii ;-ia decizii în baza hotãrârilor stabilite în cadrul proiectuluiVI.Abilitãti specifice postului-un bun profesionist ;-abilitãti de lucru în echipã ;-receptiv la problemele angajatilor ;-un manager capabil în functionarea eficientã Centrului ;-responsabil pentru deciziilr luate ;-comunicativ ;-persoanã cu o imaginatie bogatã si cu initiativã ;-capacitate de a lua decizii eficiente chiar si în situatiile de crizã ;-ferm în hotãrâri ;-capabil sã înlesneascã o bunã colaborare între membrii echipei de proiect ;-abilitate de a se plia pe situatii noi neplanificate

31

Fisa postului Nr.2. :Sociolog(Coordonator de proiect)I.Elemente de identificare a postului-Denumirea postului-socilog-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare în domeniul stiintelor sociale siexperintã în ceea ce priveste dependenta droguri a adolescentilor-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect si are în subordine pe cei10 voluntari si pe soferul CentruluiII.Rolul postuluiAsigurã în primul rând coordonarea activitãtilor voluntarilor,dar coordoneazã si alteactiuni necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite.III.Atributii ale postului-ia parte la selectarea grupului tintã ;-recruteazã voluntarii ;-instruieste voluntarii ;-coordoneazã activitatea voluntarilor ;-elaboreazã anumite strategii în desfãsurarea proiectului ;-organizeazã activitatea de tipãrire si multiplicare a materialelor informative ;-organizeazã campania de informare ;-coordoneazã si organizeazã programele after-school ;-se ocupã de selectia membrilor Centrului ;-participã,si în unele cazuri,ia cuvântul la sedintele informative si de instruire ;-ia parte la realizarea site-ului Centrului,-organizeazã campania de publicitate în mass-media a programului Centrului,-coordoneazã activitãtile de petrecere a timpului liberIV.Competente-ia decizii în legãturã cu activitatea voluntarilor ;-poate face verificãri privind actiunile voluntarilor ;-îsi asumã responsabilitatea pentru hotãrârile luate,-organizeazã sedinte cu voluntarii ;-are drept de semnãturã în actele oficialeV.Abilitãti spacifice postului-comunicativ ;-abil coordonator ;-disponibilitatea la program prelungit ;-capabil de a lucra în echipã ;-capabil de a face fatã la situatii nepravãzute ;-bun organizator ;-experientã în implementarea de proiecteVI.Evaluare-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.3. :Asistent socialI.Elemente de identificare a postului-Denumirea functiei-asistent social-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare în domeniu si experientã în munca cutinerii predispusi consumului de droguri.-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect si este în relatie decolaborare cu ceilalti membrii ai echipei de proiectII.Rolul postului

32

Datoritã pregãtirii sale în domeniul social,activitatea sa se va axa în special peîndrumarea,instruirea si informarea pãrintilor,profesoriloe si elevilor,toate în scopulatingerii obiectivelor propuse la începutul proiectuluiIII.Atributii generale ale postului-participã la sedintele de întrunire ale echipei de specialisti ;-colaboreazã cu restul membrilor echipei în vederea îmbunãtãtirii activitãtilor,-respectã Codul Etic si Deontologic al asistentului social ;-pãstreazã confidentialitatea informatiilor obtinute în urma exercitãrii functiei sale,-participã la planificarea activitãtilor din program ;-ia parte la evaluarea beneficiarilor,-promoveazã scopurile si obiectivele proiectuluiIV.Atributii specifice postului-acordã asistentã socialã tinerilor si pãrintilor acestora(beneficiari directi si indirecti aiproiectului) ;-coordoneazã sesiunile informative si atelierele interactive ;-participã si sustine o parte din sesiunile informative si de instruire ;-colaboreazã cu ceilalti specialisti la realizarea campaniei informative ;-face evaluarea initialã pentru fiecare caz în parte al tinerilor implicati în proiect,-realizeazã demersuri suplimentare în obtinerea de informatii cu privire la consumul dedroguri în rândul tinerilor,-întocmeste lunar un raport de activitate ;-participã la instruirea voluntarilor ;-monitorizeazã situatia tinerilor si a familiilor implicate în proiect si dupã terminareaacestuia;-evalueazã evolutia cazurilor ;-respectã termenele de finalizare a activitãtilor saleV.Competente-ia decizii pe aria sa de competentã ;-are drept de semnãturã în actele oficiale ;-este responsabil de calitatea serviciilor oferite prin exercitarea propriei functii ;-face recomandãri psihologului în privinta urgentãrii terapiei în cazul tinerilor cuproblemeVI.Abilitãti specifice postului-asumarea responsabilitãtii ;-deschis la situatii noi ;-comunicativ ;-disponibil la un program prelungit în cadrul Centrului,dar si pe teren ;-bun colaborator,-capabil de lucrul în echipã,dar si independent ;-capacitatea de a face fatã unor momente neprevãzuteVII.Evaluare-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.4 :PsihologI.Elemente de identificare a postului :-Denumirea functiei-psiholog-Pregãtirea impusã ocupantului-absolvent al Facultãtii de Psihologie-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect,comunicând sicolaborând cu ceilalti specialistiII.Rolul postului

33

Având în vedere cã în prevenirea dependentei primul aspect asupra cãruia trebuieactionat este nivelul psihic al tânãrului,rolul psihologului în acest proiect este unulesential.III.Atributii generale ale postului-colaboreazãcu echipa de specialisti ;-participã la sedintele informative si de instruire,având si interventii în cadrul acestora ;-ia parte la sedintele organizate de directorul de proiect împreunã cu toti membriiCentrului ;-respectã Codul Etic si Deontologic al psihologilor,-pãstreazã confidentialitatea datelor obtinute prin exercitarea functiei,în afara institutiei ;-îsi terminã la timp activitãtile stabilite,-asigurã evaluarea psihologicã a beneficiarilor inclusi în proiect ;-militeazã pentru promovarea scopurilor programului ;-este responsabil pentru buna functionare a liniei telefonice gratuite din cadrulCentrului,dar si pentru consilierea persoanelor care apeleazã la aceastaIV.Atributii specifice ale postului-face evaluarea initialã a fiecãrui beneficiar în parte ;-ia parte la realizarea campaniei de informare ;-este responsabil de activitatea de instruire si consiliere a pãrintilor si profesorilor ;-se ocupã de functionarea liniei telefonice si preia o parte din apeluri-participã la instruirea voluntarilor ;-realizeazã rapoarte de activitate ;-ia în considerare recomandãrile asistentului social ;-urmãreste si monitorizeazã evolutia fiecãrui tânãr în parte pe durata derulãriiproiectului,dar si dupã încetarea acestuia ;-culege informatii suplimentare cu privire la probleme drogurilor ;-oferã cosilierã psihologicã beneficiarilorV.Competente-este responsabil de calitatea serviciilor pa care le oferã ;-ia decizii pe aria sa de competentã ;-are drept de semnãturã în actele oficiale ;-face recomandãri asistentului social în urma sedintelor de cosiliere ;VI.Abilitãti specifice postului-colaborare ;-comunicare ;-lucru în echipã ;-lipsa discriminãrii ;-disponibilitate la program prelungit si de teren ;-capacitate de a lucra cu tinerii ;-abilitate în a face fatã cu brio situatiilor neprevãzuteVII.Evaluare-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.5 :MedicI.Elemente de identificare a postului-Denumirea functiei-medic-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare în domeniul medicinei,dar cuexperientã în cazuri de dependentã a tinerilor-Relatii cu alte posturi-se subordoneazã directorului de proiect si colaboreazã cu ceilaltispecialisti

34

II.Rolul postuluiAvând experientã în domeniu,acesta poate prezenta aspecte de ordin medical în ceeace priveste consumul de droguri,poate da ca exemplu alte cazuri de toxicomanii sipoate oferi solutii pentru o eventualã vindecare.De aceea rolul lui este foarte binestabilit în cadrul proiectuluiIII.Atributii generale ale postului-oferã consultatii fiecãrui tânãr cuprins în proiect ;-realizeazã o fisã medicalã tuturor adolescentilor în parte pe baza consultatiilor si atrecutului medical al acestora ;-colaboreazã cu ceilalti specialisti la toate activitãtile proiectului ;-participã la sedintele informative si de instruire,dar are si interventii în cadrul acestora ;-respectã Codul Etic si Deontologic ;-pãstreazã confidentialitatea informatiilor.în afara Centrului ;-face propuneri pentru îmbunãtãtirea activitãtilor si optimizarea rezultatelorIV.Atributii specifice ale postului-participã la realizarea campaniei de informare ;-ia parte la instruirea voluntarilor ;-realizeazã rapoarte cu privire la activitatea întreprinsã ;-monitorizeazã evolutia fiecãrui adolescent pe parcursul si dupã terminarea proiectului ;-partipã la sedinte cu ceilalti membriiV.Competente-are drept de semnãturã în actele oficiale ;-ia decizii în aria sa competentã ;-este responsabil de calitatea serviciilor oferite prin activitãtile întreprinseVI.Abilitãti specifice postului-comunicativ ;-disponibil la un program prelungit ;-un bun profesionist ;-capacitate de a lucra în echipã ;-abilitate de a gãsi solutii la situatii de crizãVII.Evaluare-Se face de cãtre directorul de proiect

Fisa postului Nr.6 :PedagogI.Elemente de identificare a postului-Denumirea functiei-pedagog-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare si experientã în domeniul consumuluide droguri în rândul tinerilor-Relatiile cu alte posturi-se aflã în subordinea directorului de proiect si în relatie decolaborare cu ceilalti specialistiII.Rolul postuluiÎn principiu,pedagogul are menirea de a facilita o bunã relatie si colaborare întrespecialistii proiectului si beneficiari,prin experienta pe care o are în munca cu tinerii.III.Atributii ale postului-colaboreazã cu restul echipei de proiect ;-cunoaste programul,scopul si metodele de lucru ale acestuia ;-participã la sedintele cerute de directorul de proiect ;-ia parte la sedintele de instruire si de informare,dar si sustine câteva dintre ele ;-contribuie la realizarea campaniei de informare ;-înlesneste o mai strânsã legãturã cu cadrele didactice,elevii si pãrintii acestora ;

35

-se implicã în promovarea scopurilor proiectului ;-ia parte la instruirea voluntariloor ;-face rapoarte ale propriei activitãti,-vine cu idei noi pentru o bunã desfãsurare a activitãtilorIV.Competente-ia decizii pe domeniul sãu de activitate ;-are drept de semnãturã în actele oficiale ;-face recomandãri cu privire la eventuale modificãri ale programului ;-îsi asumã responsabilitatea pentru actiunile întreprinse si deciziile luateV.Abilitãti specifice postului-comunicativ,-sociabil,-disponibil la un eventual program prelungit ;-capabil sã lucreze în echipã,-creativ si inovator,-abilitatea de a manevra cu succes situatiile neprogramateVI.Evaluare-Este realizatã de directorul proiectului

Fisa postului Nr.7 :PreotI.Elemente de identificare a postului-Denumirea functiei-preot-Pregãtirea impusã ocupantului-absolvent al unei Facultãti de Teologie si cu experintãîn participarea la proiecte ce implicã tineri supusi riscului dependentei-Relatii cu alte posturi-i se subordoneazã directorului proiectului si stabileste o relatie destrânsã colaboare cu colegii sãi de echipãII.Rolul postuluiLatura spiritualã trebuie sã aibã întotdeauna un loc special în proiecte de acest gen.Prinharul sãu,preotul îi poate convinge pe adolescenti sã nu aleagã calea drogurilor,ci pecea a credintei în Dumnezeu,scãpând astfel de pedeapsa dependentei.Din acestemotive preotul are un rol esential în cadrul proiecttului.III.Atributii ale postului-colaboreazã cu colegii sãi de echipã ;-participã la convocãrile directorului de proiect ;-contribuie la realizarea campaniei informative a beneficiarilor ;-ia parte la sedintele de instruire,luând si cuvântul în unele dintre acestea ;-întocmeste rapoarte ale actiunilor întreprinse în cadrul Centrului,-militeazã pentru atingerea obiectivelor propuse ;-promoveazã scopul nobil pentr ca ulterior sã se obtinã sprijinul BisericiiIV.Competente-ia decizii în sectorul sãu de activitate ;-are drept de semnãturã în actele oficiale ;-este responsabil pentru activitãtile desfãsurateV.Abilitãti speciale ale postului-rãbdãtor ;-serios ;-responsabil ;

36

-un coleg de încredere ;-disponibil la un program prelungit ;-abil în a înnoda lianturi înte oameni si în a aplana conflicteVI.Evaluare-Se realizeazã de cãtre directorul proiectului

Fisa postului Nr.8 :ContabilI.Elemente de identificare a postului-Denumirea functiei-contabil-Pregãtirea impusã ocupantului-studii superioare(de contabilitate)si experientã-Relatii cu alte posturi-se aflã în subordinea directorului de proiect si colaboreazã cuceilalti specialisti ai CentruluiII.Rolul postuluiContabilul se ocupã de partea financiarã a proiectului,rolul sãu fiind acela de a tineevidenta fondurilor alocate pentru proiect si de a întocmi documentatia necesarã îndemonstrarea folosirii corecte a banilor de la finantator.III.Atributii generale ale postului-tine evidenta contabilã a fondurilor alocate proiectului ;-îsi terminã la termenul stabilit sarcinile ;-respectã Codul Etic si Deontologic,-pãstreazã confidentialitatea datelor ;-este la curent cu orice reglementare juridicã din domeniul contabilitãtii ;-colaboreazã cu ceilalti memrii ai echipei de proiect

IV.Atributii specifice postului-întocmirea actelor necesare la sfârsitul fiecãrei luni ;-face un raport în care sunt cuprinse toate cheltuielile Centrului pe parcursul unei luni ;-raporteazã orice neregulã financiarã directorului de proiect ;-la jumãtatea perioadei de desfãsurare a proiectului,face un bilant economic,prezentatdirectoruluiV.Competente-responsabil pentru :-actele semnate-actiunile întreprinse în cadrul Centrului-bilanturile economice-rapoartele întocmite-drept de semnãturã în actele oficiale ;-ia decizii pe segmentul sãu de activitateVI.Abilitãti specifice postului-cunoscãtor al legislatiei conatabile în vigoare ;-capabil de lucrul în echipã ;-corect,-bine calculat,-responsabil,-spirit organizatoric si ordonatVII.Evaluarea-Se face de directorul de proiect

Fisa postului Nr.9 :SoferI.Elemente de identificare a postului

37

-Denumirea functiei-sofer-Pregãtirea impusã ocupantului-studii medii,permis auto,experintã-Relatii cu alte posturi-este în subordinea coordonatorului de proiect si colaboreazã cutoti membrii CentruluiII.Rolul postuluiSoferul a fost angajat pentru a înlesni deplasarea a unei pãrti din membrii echipei deproiect împreunã cu o parte din beneficiarii indirecti ai proiectului,în activitãtile depetrecere a timpului liber.III.Atributii generale ale postului-conduce autoturismul în deplasãrile pe teren ;-îndeplineste si alte activitãti ce include deplasarea ;-este prezent mereu la programIV.Atributii specifice ale postului-pãstreazã confidentialitatea ;-face si alte activitãti în afara sofatuluiV.Competente-ia decizii în aria sa de activitate ;-drept de semnãturã în anumite acte ;-responsabil pentru actiunile impuse de meseria saVI.Abilitãti specifice postului-disponibilitate la program prelungit ;-promptitudine ;-corectitudine,-lucru în echipãVII.Evaluare-Se face de cãtre coordonatorul de proiect.

16.5. Prezentaţi, în cazul voluntarilor, lista responsabilităţilor şi modul deorganizare a structurii acestora

Proiectul va include în structura sa 10 voluntari,aflati în subordinea coordonatorului deproiect,care va rãspunde de recrutarea si instruirea acestora.Activitatea lor va constaîn :-participarea la desfãsurarea campania de informare a tinerilor,pãrintilor si profesorilorprin împãrtirea de pliante,fluturari,brosuri si lipirea de afise-participarea la organizarea acestei campanii-participarea la sedintele informative pentru pãrinti,profesori si elevi-participarea la atelierele interactive pentru tineri-participarea la activitãtile de petrecere a timpului liber,unde îi vor însoti pe adolescenti

17. Evaluarea proiectului

17.1.Precizaţi metodele pe care le veţi folosi pentru evaluarea impactului asupragrupului tintã

38

Având în vedere cã proiectul se axeazã pe prevenirea si reducerea consumului dedroguri în rândul adolescentilor,impactul imediat asupra grupului tintã va fi dificil deevaluat.Si nici chiar dupã o anume perioadã de timp(de exemplu un an) posibilul impactasupra grupului tintã nu va putea fi pus integral pe seama activitãtilor desfãsurate încadrul Centrului pe toatã perioade derulãrii proiectului.La finalul proiectului se va facetotusi o evaluare a asteptãrilor de la începutul proiectului si se va stabili dacã acestea s-au realizat sau nu.Printre instrumentele de evaluare putem aminti :observatiaparticipativã,chestionarul si interviul de profunzime.La evaluarea finalã se va tine contde criteriul eficacitãtii,eficientei si conformitãtii.

17.2. Precizaţi indicatorii cantitativi şi cei calitativi stabiliţi pentru fiecare obiectivîn parte

IndicatoriObiectivCantitativi Calitativi

1.Creearea sidezvoltarea unuiCentru-pilot pentruprevenirea sireducerea consumuluide droguri în rþndultinerilor din orasul Iasi

-nr.de membrii-nr.de activitãti desfãsurate-nr.de specialisti-nr.de ore de consiliereacordate cadrelor didacticesi pãrintilor-nr.de apeluri primite pe liniatelefonicã a Centrului

-membrii Centrului-pilot-perioada de desfãsurare aactivitãtilor-gradul de pregãtire alspecialistilor-reactiile si atitudineapesoanelor intrate înprogramul de consiliere

39

2. Constientizarea dinparteaadolescentilor,din cincilicee din Iasi,despreimpactul devastator aldrogurilor asupra vietiilor

-nr.de licee implicate înproiect-nr.de adolescenti cealcãtuiesc grupul tintã-2500-nr.de materiale informativedistribuite-nr.de sesiuni informativepentru profesori si pãrinti-nr.de ateliere interactivepentru elevi

-gradul de implicare alconducerii celor cinci licee înderularea proiectului-atitudinea tinerilor la mesajulproiectului-impactul materialelorinformative asupraadolescentilor,pãrintilor siprofesorilor-reactia pãrintilor si profesorilorîn cadrul sedintelor informative-gradul de implicare,deasimilare a informatiilor si deconstientizare a pericolelor dinpartea tinerilor implicati înproiect

3.Sensibilizareaopiniei publice si acomunitãtii localeiesene,cu privire lapericoleledependentei,în scopulimplicãrii lor în diverseactivitãti pentrureducerea acestora

-nr.de voluntari-fostidependenti de droguri(10)-nr.de spoturi publicitaredifuzate la radio siteleviziune-nr.de tineri,supusipericolului dependentei,careau reactionat la mesajulproiectului-nr.de institutii ce vor fidispuse sã ofere ajutortinerilor predispusiconsumului de droguri-nr.de firme/institutii ce ar fidispuse sã ofere locuri demuncã pentru fostidependenti

-eforturile voluntarilor,prinoferirea lor ca exemplu,în adovedi pericolele reale aledependentei-implementarea în mentaluloamenilor cã un fostdependent de droguri este opersoanã normalã si trebuietratat ca atare-nivelul de implicare al tinerilorîn diferite activitãti initiate deinstitutii,în scopul de a ledistrage atentia de la droguri-dorinta oamenilor de a-I ajutape fostii,dar si pe eventualiidependenti,în a depãsimomentele grele si de a ledeveni prieteni

17.3. Precizaţi metodele pe care le veţi folosi pentru măsurarea gradului deatingere a obiectivelor propuse

Gradul de atingere a obiectivelor propuse va fi mãsurat cu ajutorul urmãtoarelorinstrumente :observatia participativã,chestionarul si interviul de profunzime

17.4. Precizaţi motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse

Motivele care au stat la baza alegerii instrumentelor amintite au constat în faptul cã prinulizarea lor se putea obtine o ,,pozã’’mai eficientã a gradului în care obictivele propuseau fost atinse.Într-o ierarhie a metodelor folosite,prima mentiune este acea a observatiei

40

participative-tehnica ce corespunde cel mai bine exigentelor si regurilor observatieisociologice de teren ;impune o mare suplete în utilizarea diferitelor mijloace siîmprejurãri concrete pentru atingerea sarcinilor cecetãrii.Al doilea pe listã estechestionarul-în raport cu observatia,acesta ocupã un loc secundar în setul sau sistemulde tehnici de teren,punându-ne la dispozitie nu fapte despre fenomenul sau procesulstudiat,ci opinii,adicã o imagine a obiectului investigat.Si în sfârsit,dar nu cel de peurmã,interviul de profunzime(povestirea vietii)-o tehnicã pe parcursul cãreia sociologulsolicitã din partea subiectului,sa-si povesteascã viata,povestirea vitii vizeazã de regulãfapte particulare,cu semnificatie redusã pentru ,,societatea globalã’’.

41

BUGETUL PROIECTULUI

18. Bugetul

Bugetul Proiectului Perioada totala a proiectului

Cheltuieli Unitatea Nr. de unităţi Valoare unitară(Euro)

Suma solicitată Contribuţiapartenerilor

Total

pe proiect

1. Resurse umane1.1 Salarii ( cheltuieli totale)

1.1.1 Personal full time-Director de proiect lunã 6 500€ 3000€ 0€ 3000€-Sociolog(coordonator de proiect) lunã 6 350 2100 0 2100-Asistent social lunã 6 250 1500 0 1500-Psiholog lunã 6 250 1500 0 1500-Medic lunã 6 350 2100 0 2100-Pedagog lunã 6 150 900 0 900-Preot lunã 6 150 900 0 900-Contabil lunã 6 250 1500 0 1500 1.1.2 Personal part time

-Sofer lunã 6 100 600 0 600-Voluntar(10) ore 1200 1 1200 0 12001.2 DiurneSubtotal Resurse umane 15300

2. Transport

2.1. Transport: benzina, deplasari(pentru interventiide urgentã

42

-benzinã lunã 6 300 0 1800 1800-transport în comun lunã 6 100 600 0 600Subtotal Transport 2400

3. Echipamente şi accesorii3.1 Achiziţionare sau închiriere de autovehicule bucatã 1 300 300 0 3003.2 Mobilier, calculatoare-birou bucatã 1 100 0 100 100-scaune bucatã 50 50 0 2500 2500-laptop bucatã 1 1200 0 1200 1200-imprimantã bucatã 1 250 0 250 250-xerox bucatã 1 1000 0 1000 1000-videoproiector bucatã 1 2000 0 2000 20003.3 Piese de schimb/Echipamente pentru maşini,unelte

bucatã 500 0 500

-pentru masinã bucatã 500 500 0 500-penrtu calculatorplacã de bazã bucatã 1 80 0 80 80placã de sunet bucatã 1 50 0 50 50placã video bucatã 1 80 0 80 80procesor bucatã 1 90 0 90 90cd-rom bucatã 1 50 0 50 50cd-writer bucatã 1 70 0 70 703.4 AlteleSubtotal Echipamente şi accesorii 8770

4. Sediu/costuri strict aferente proiectului4.1 Costuri cu vehicule4.2 Chiria pentru sediu lunã 6 300 0 1800 18004.3 Consumabile – accesorii pentru birou-dosar plastic bucatã 200 0,5 0 100 100-folie plastic bucatã 1000 0,01 0 10 10

43

-top(foi scris) bucatã 5 3 0 15 15-top(foi xerox) bucatã 5 3 0 15 15-marker bucatã 10 1 0 10 10-pix bucatã 30 0,3 0 9 9-creion bucatã 15 0,1 0 1,5 1,5-radierã bucatã 5 0,1 0 0,5 0,5-riglã bucatã 5 0,2 0 1 1-scotch bucatã 10 0,1 0 1 1-capsator bucatã 5 1 0 5 5-perforator bucatã 5 2 0 10 10-cd bucatã 50 0,3 0 15 15-agrafe cutie 10 0,3 0 3 3-dischetã bucatã 20 0,3 0 6 6-foarfece bucatã 3 1 0 3 3-capse cutie 10 0,2 0 2 2

4.4 Alte servicii (tel/fax, electricitate/încălzire,întreţinere)-tel/fax lunã 6 100 0 600 600-electricitate lunã 6 50 0 300 300-apã si canal lunã 6 50 0 300 300-femeie de serviciu lunã 6 100 0 600 600Subtotal Sediu/costuri strict aferente proiectului 38075. Alte costuri/Servicii5.1 Publicaţii5.1.2 Materiale informative-pliante bucatã 5000 0,3 0 1500 1500-brosuri bucatã 2000 0,3 0 600 600-afise bucatã 500 1 0 500 500-fluturasi bucatã 5000 0,2 0 1000 10005.2 Studii, lucrări de cercetare5.3 Costuri pentru audit 2000 0 2000

44

5.4 Costuri pentru conferinţe/seminarii-sesiuni informative pãrinti(50 persoane) siprofesori(20 persoane)

persoanã 70 5 2100 0 2100

Subtotal Alte costuri/Servicii 77006. Imobile şi construcţii6.1 Achiziţionări de teren6.2 Achiziţionări de clădiri6.3 Lucrări de construcţii, amenajari, renovari etcSubtotal Imobile şi construcţii 07. Altele-realizare paginã web bucatã 1 1000 1000 0 1000-spoturi(realizare)-radio,tv bucatã 2 200 400 0 400-spoturi(difuzare) :-la un post de radio local minute 168 50 8400 0 8400-la un post de televiziune local minute 72 200 14400 0 14400-concert evenime

nt2 3000 3000 0 3000

-bal caritabil eveniment

1 2000 0 2000 2000

Subtotal Altele 29200

8. Costuri totale 48.500 18.677 67.177

45

7. Surse de finanţare anticipate pentru proiect

Bugetul asteptat Suma % din suma totala a proiectului

1. contributia solicitata finantatorului 48500Є 72.19%2. contributia partenerilor, din care 18677Є 27.8%2.1. partener 1-o benzinãrie 1800 2.67%2.2. partener 2-un magazin de mobilã 2600 3.87%2.3. partener 3-o firmã de distributie sicomercializare de produse IT

4870 7.24%

2.4. partener 4-Inspectoratul Scolar Judetean 1800 2.67%2.5.partener 5-o librãrie 207 0.3%2.6.partener 6-societate de telefonie fixã 600 0.89%2.7.partener.7-o societate de furnizare a energieielectrice

300 0.44%

2.8.partener 8.-o regie autonomã de apã potabilã 300 0.44%2.9.-o tipografie 3600 5.35%2.10.-Primãria 2000 2.97%Total general 18677 27.8%