2. februar ie 2005: comisia europeană a relansat strategia lisabona , o tematica prezenta
DESCRIPTION
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Directia Generala Implementare Politici Agricole. POLITICA AGRICOL Ă COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Cristu Gabriel Chirfot – D. G. Implementare Politici Agricole. POLITICA AGRICOL Ă COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂSI IMPACTUL PE PLAN
NAŢIONAL
Cristu Gabriel Chirfot – D. G. Implementare Politici Agricole
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Directia Generala Implementare Politici Agricole
2. Februarie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona, o tematica prezenta
Strategia încearcă să ofere soluţii pentru nevoia crescută a UE privind impulsionarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională.
Strategia ţinteşte să ofere oamenilor un standard de viaţă mai ridicat prin oferirea unui mediu natural şi social durabil.
S-au stabilit principii de bază privind contribuţia PAC la Strategia Lisabona: perfomanţă economică puternică ce merge concomitent cu utilizare durabilă a resurselor naturale.
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL
Viziune de ansamblu
Actorii PAC
Farmieri
Platitorii de taxe si impozite
Consumatorii
Mediul privat şi public decizional
Reprezentanţii societăţii civile fundaţii – asociaţii
din domeniile :(mediu, societatea
rurală, etc)
...
OMC
OECD
Exportatori neţi
Importori neţi
ACP
LDCs
MERCOSUR
...
Pe plan Pe plan UUEE Pe plan mondialPe plan mondial
PoliticaAgricolăComună
Aderarea Noilor Ţării Membre
Principiile iniţiale ale PAC Articolului 39 (1957) TRATATUL DE LA ROMA
• creşterea productivităţii prin promovarea progresului tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a muncii
• asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei din sectorul agricol
• stabilizarea pieţelor
• asigurarea aprovizionării
• oferirea consumatorilor cu produse alimentare la preţuri rezonabile.
Evolutia PAC
1984: cote privind producţia de lapte
1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru fermieri
1992: Reformele Mac Sharry (limitarea producţiei în creştere(29% pentru cereale,15% pentr carne de vită), plăţi ‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit de ajutorul pentru producţie
2002: stagnarea cheltuielilor agricole pînă în 2013, în termeni reali
2003: decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură, plăţile către exploataţile individuale legate de respectarea mediului, standarde de siguranţa alimentelor şi standarde de bunăstare a animalelor.
2005: Reforma regimului zahărului
2006-2008: Reforma legume-fructe, vin
Politica
Agricolă
Comună
Reducerea supraproducţiei
Mediul Inconjurator
Stabilizarea Veniturilor
Stabilizarea Bugetului
Securitatea Alimentară
Imbunatatirea
productiei
Stabilizarea Pietelor
Sprijinirea veniturilor
Supraproductia
Cheltuieli exagerate
Relaţii tensionate pe plan
internaţional
Masuri structurale
Reformarea PAC
Competitivitate
Dezvoltare Rurala
Orientarea catre piata
Consumator
Dezvoltare Rurala
Mediul Inconjurator
DECUPLAREA DE PRODUCTIE
SPS - SAPS
Inceputul PAC 1960
Anii de criză 1986 1988
Reforma Mc Sharry 1992
Agenda 2000
ProductivitateCompetitivitate
Durabilitate
Reforma PAC 2003
Evaluarea intermediară 2002
AGENDA 2000
Reforma PAC:2003
Reforma PAC: 2004
Viitorul dezvoltării rurale: 2004/2005
Lărgirea UE
EU 25EU 27EU …
Relaţiile comerciale internaţionale
OMC / OMS„Runda Doha “
Dezvoltarea economică a pieţelor agricole
Reforma Fondurilor Structurale FEADR
Perspectiva financiară
2007-2013
EU – Consiliul BXLdin October 2002
financiar cadrul datorat lărgirii UE
Contextul reformării PAC
Reforma Fondurilor Structurale
EAGGF Guarantee sectionEAGGF Guarantee section
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Restitutions Market support and other interventions
Direct Aids - (Aides Production) Rural Development
FEOGA - EAGF
Modelul european privind agricultura în UEModelul european în domeniul agrar se bazează pe o agricultură competitivă, durabilă, multifuncţională şi de acoperire a întregului teritoriu.
.
Integritatea mediului
Societatea rurală – elementul important
Viabilitate Economică – orientare catre piata
Politica Agrara - Sinergia dintre Agricultură
şi Dezvoltare Rurală
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ - 2007-2013
Politica de piaţă
Sprijin pt. venit
PILONUL I
Politica de dezvoltare regională
Bunuri publice
PILONUL II
Producţia de alimente
Funcţia de mediuFuncţia rurală
Agricultură şi zone rurale durabile
FEGA – Fondul European de Garantare Agricola
FEADR – Fondul European de Agricultura si dezvoltare rurală
Noul PAC (2007-2013)
Primul pilon
Organizaţia Unica O.C.M.
(subvenţii exportsi sprijin piaţă –
restranse radical de reforma 2003)
Plăţi directe (care tind spre un
decuplaj complet) in lumina cerintelor
OMC
Pilonul doiAxa 1
Cresterea sectoarelorAgricol si forestier
Axa 2Imbunatatirea
Mediu si peisaj rural
Axa 3Divesrificarea economiei in zona rurala si cresterea
calitatii vietii
Axa Leader
Politica agricolă comună
• PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din Uniunea Europeană
• dar fiecare stat membru trebuie să înţeleagă aceasta ca un cadru în care se pot formula politici de acoperire a cerinţelor naţionale
• implementarea trebuie să se bazeze pe structuri administrative eficiente şi efective
• politica agrară naţională trebuie să se concentreze pe beneficiar: fermierul şi consumatorul
• în prezent în România: implementarea OCM, IACS şi a măsurilor de Dezvoltare Rurala se bazează pe cerinţele naţionale
• formularea de politici trebuie să ia în considerare şi evoluţii viitoare, de exemplu bio-energia
227.
9 375.
4
724.
30
265.
740
8.7
845
0
342.
449
5.1
1098
.8
440
427.
861
8.5
1373
.4
527.
9
513.
274
1.9
1648
618.
1
598.
586
5.2
1922
.5
706.
4
683.
998
8.6
2197
.1
883
769.
311
11.9
2471
.7
1059
.6
854.
612
53.3
2746
.3
1023
.6
0
500
1000
1500
2000
2500
3000m
ilioa
ne e
uro
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
DIMENSIUNEA PACHETULUI FINANCIAR AL PLATILOR DIRECTE PE SUPRAFATA IN CATEVA DIN NOILE STATE MEMBRE
Cehia Ungaria Polonia Romania
Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, conform PAC:
Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) de aprox. – 50,55 €/ha in 2007 şi de 60 €/ha in 2008.
• Plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC) – aprox. 47 €/ha pentru 2007 şi 2008.
• Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (PNDC).
• Schema de plată separată pentru zahăr – plafon financiar de 1,930 M € in 2007 si de 2,781 M € in 2008.
• Schema de plată pentru culturi energetice.
Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)
● Plată directă pe suprafaţă acordata în mod uniform, decuplată de productie, suprafetelor menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi anume:
- cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat;
Plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic
• Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru urmatoarele specii de animale:
1. Bovine – plată decuplată “a flat rate”- rata unitara pe cap de bovina – Pachetul total fiind de 173 M €.
2. Ovine si caprine – cuplat – 10.5 € / cap, pentru un efectiv de 5880 mii capete ovine+caprine.
Schema de plată pentru culturi energetice
• Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă începând cu anul 2007, pentru culturi energetice destinate producţiei de biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea soarelui, soia şi porumb (in cazul RO – pentru biodiesel si bioetanol).
• Fermierii care solicită plată pe suprafaţă pentru culturile energetice, au dreptul să primească plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC) si (SAPS) pentru aceleaşi suprafeţe.
Schema de plată separată pentru zahăr
• Acordarea unei sume pe suprafaţă, pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată producţiei de zahăr – Pachetul total pentru 2007- de 3,626 M €, iar in 2008 plafonul financiar este de 3,208 M €.
Beneficiază de această plată fermierii care au încheiat un contract de livrare a producţiei de sfeclă de zahăr cu o unitate procesatoare şi deţinătoare de cotă în anul de piaţă şi de referinţă 2007/2008, începând decuplarea de producţie din acest an de refetinţă.