Anul

bullIII

I| i i

H

bulliiiiiiiii

iJ Ll

f i i i in ih iii iiii

ii i i i i i

i ii T h

1 li1

iili1 1 bull gt

i i

i i

1

1 l

lli ii

25 Noemvrie 1907

lt|||I l l V l l l 1

I

I

I

ii l i 1 i i 1 i l i bull i I

Nr 48

icircilllilil|l|llll|l

I li i 1 i|nii

laquolaquo|icirc11

l l m l l l 1 I1 ii

1 -li $ 1 i A I1 ll

i I i i ihi1 r 1 1

Ihlillililllllllllln I 1 illl

I I I 1

III1 l l l 1

l V 1 A

l l 1 ] | l |

i

igtiiii bulliii

REDRfJR si fi i

laquofii

mm GCR bull

i Iii1 -ii ii ii

bullii

i1

ii

iii-ii-

i i j i i

II i

i n | i i- i i M l i

iii1 ml1

s 1 ii1

i | | i ii 1

l l 1 1 llllljiilil1

||| ii copy BCUCluj

C U P R I N S U L Scoale pentru oamenii icircn vacircrstă 725 bdquoTovărăşia centrală 726 Delasacircntioana Scrisori cătră ţărani 728 Emil Reit Animalele cornute 731 Delapecica Ţăranul şi foile noastre 734 Cărările vieţii 735 S Tamba Snoave 737 Din popor 738 Ştiri 738

icircnştiinţare Rugăm pe toţi cacircţi au binevoit să primească această

foaie să grăbească cu trimiterea plăţii de abonament Administraţia foii bdquo ŢARA NOAS1RA

Cetitorilor Pe toţi cărora le ajunge icircn macircni această foaie icirci

rugăm să o cetească şi dacă o socot de potrivită trebuinţelor ţărănixnii să o răspacircndească icircntre oashymenii noştri dela sate

Foaia apare săptămacircnal şi o vor primi cetitorii Dumineca

Abonamentul e pe an 4 cor Pe jumătate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo

Banii să se trimită la Administraţia revistei Ţara noastră Sibiiu mdash Nagyszeben Asociaţiune

Toţi cărturarii noştri mai ales cei icircn atingere apropiată cu ţărănimea mdash preoţii şi icircnvăţătorii mdash sacircnt rugaţi a trimite acestei reviste articole şi ştiri cari sacircnt icircn legătură cu trebile ţăshyrănimii icircndeosebi primim bucuros articole cu poveţe economice precum mdash şi snoave poezii poporale etc Scriitorii articoshylelor sunt rugaţi a se folosi de un grai icircnţeles de popor ca să nu fim siliţi a supune schimbării icircn redacţie arshyticolele

Pentru articolele bune dăm şi o cuvenită răsshyplată bănească

copy BCUCluj

Anul I 25 Noemvrie 1907 Nr 48

ŢARA NOASTRĂ Revista poporală

a bdquoAsociaţiunii pentru literatura rom şi cultura poporului rom A b o n a m e n t u l

Pe un an 4 cor Pe o jumamptate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo Pentru Romampnia 6 Lei

REDACTOR

OCTAVIAN G O G A

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

S C O A L E P E N T R U O A M E N I I I N V Acirc R S T A Cu ştiinţa de carte noi Romacircnii suntem icircntre cele din urmă

popoare din ţară La noi abia ştiu carte 20 la sută pe cacircnd la alte neamuri nu sunt nici 10 la sută cari să nu ştie cacirct de cacirct ceti şi scrie

Această lipsă de icircnvăţătură icircşi are ea cauzele ei multe şi felurite cauze cari icircn parte sau mai putut şi scuză pacircnă acum nu se va mai putea aduce insă pe viitor nici umbră de scuze

Lipsa de icircnvăţătură este fără icircndoeală un rău de care prea puţini icircşi pot dacirc seamă Mulţimea mare a satelor nu are icircncă deşteptăciunea de a se putea gacircndi la urmări Ea e absorbită de nevoile zilei de astăzi şi icircncacirct pentru viitor de pe partea ei vină chiar potopul

Dacă poporaţiunea satelor noastre ar şti că icircnvăţătura de carte icirci poate fi de cel mai mare folos fără icircndoială şi-ar dacirc copiii la şcoală şi ar stărui ca ei să icircnveţe cu temeiu

Dacă această poporaţiune ar fi deplin convinsă că numai şcoala o poate ridică la o stare mai bună şi mai fericită de sigur că ar jertfi cu dragă inimă pentru această şcoală şi-ar trage dela gură chiar pentruca să o ţină la culmea cerinţelor zilelor noastre

Toate aceste icircnsă ţăranul nostru nu le ştie şi abia doară de le icircntrezăreşte icircn anumite clipe Aceasta e apoi cauza că el se poartă cu atacircta nepăsare faţă de şcoală cu toate ale ei

Conducătprii satelor au făcut prea puţin pacircnă acum pentru deşteptarea poporului Prea puţin l-au luminat pentru-ca el să icircnţeleagă că la şcoală trebue să se dorească bdquoca cerbul la izvoarele apelor1

Puţinul nostru interes faţă de şcoală a făcut ca şi ceice au trecut prin ea făcacircnd cursul regulat nu se aleg mai cu nimica

49 copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

şi numai de tot puţini rămacircn cu oare-cari cunoştinţe de carte iar cu adevărată dragoste de a se cultivă un număr foarte neshyicircnsemnat

Şi tot aşa are să fie şi de aici icircncolo dacă nu vom porni-o pe altă coardă

Nu e de ajuns să urmăm cum am urmat pacircnă acum sfătuind pe sătean mereu să deacirc şi jertfească pentru şcoală

Cu chipul acesta numai nu vom putea ajunge nicicacircnd la creangă verde

Haideţi să icircncercăm şi altcum Veniţi fraţi preoţi şi icircnvăţători şi voi toţi cari nutriţi icircn

inima voastră dorul sfacircnt al luminării poporului veniţi să adunăm pe sătenii icircn vacircrstă sacirc-i icircnvăţăm să cetească şi să scrie să-i icircnshyvăţăm cuvacircntul Iui Dumnezeu să le dăm poveţe pentru sporirea avutului lor să le arătăm calea virtuţii şi a unei vieţi mai fericite

E timp de iarnă timp potrivit de a icircmpărţi lumină şi căldură icircn inimile sătenilor

Veniţi să deschidem scoale pentru oamenii icircn vacircrstă şi fiţi icircncredinţaţi că am făcut un lucru mare

bdquo T O V Ă R Ă Ş I A C E N T R A L A -De timp mai icircndelungat dl V G Osvadă directorul icircnsoţirii

bdquoAgricola din Hunedoara şi redactorul foii bdquoTovărăşia stărue din toate puterile pentru icircnfiinţarea unei Tovărăşii centrale Stăshyruinţele sale nau rămas fără rezultat icircn cele din urmă planul său se apropie de icircntrupare Cu data de 20 Noemvrie v dl Osvadă publică icircn bdquoTovărăşia o Convocare prin care invită la adunarea generală de constituire a bdquoTovărăşiei centrale din Orăştie ce se va ţinea icircn Orăştie Duminecă icircn 922 Decemvrie a c la orele 2 d a icircn localul şcoalei romacircne

In căldurosul apel ce-1 dă dl Osvadă icircn numele fondatorilor spune icircntre a l t e l e bdquoAcum e racircndul fruntaşilor noştri a conshyducătorilor de prin sate şi icircn primul racircnd al vostru iubiţi săteni să vă porniţi la lucru să vă icircnşiruiţi sub steagul ce-1 desfăşurăm prin bdquoTovărăşia centrală mdash ca să ducem la izbacircndă nizuinţa pentru un traiu mai uşor mai tihnit pentru o muncă mai orshyganizată cu racircnduri mai stracircnse In tovărăşie e puterea şi macircnshytuirea noastră şi a avutului

La muncă dar mdash sub steagul macircndru al tovărăşiei

copy BCUCluj

Ţ A R A N O A S T R Ă

Iar icircn Prospect se arată că Scopul bdquoTovărăşiei este să ajute şi să promoveze des-

voltarea consolidarea şi icircnaintarea economică icircn general şi icircn special a satelor mai ales

pentru icircnlesnirea producţiunii şi a valorizării de producte agricole şi industriale

prin valorizarea şi vacircnzarea de unelte maşini seminţe şi altoi prin ajutorarea culturii de vite prin procurarea de materii prime pentru industrie şi de

articli de consumaţie prin arendarea şi parţelarea de moşii prin mijlocirea de capitale şi izvoare de muncă şi cacircştig prin mijlocirea de asigurări de tot felul şi prin cacircştigarea şi darea de informaţii economice Toate aceste le va icircngriji Tovărăşia Centrală sau direct sau

prin tovărăşiile săteşti după-ce ţinta de căpetenie a acestei tovărăşii este săicircnfiinţeze şi să ajute icircnfiinţarea de tovărăşii economice de producţiune valorizare consum credit şi arendare mai ales pe sate

mdash Tovărăşia centrală icircşi icircntinde lucrarea pe cacirct se vă putea peste icircntreagă ţara

mdash Membru al ei poate fi oricare cetăţean cinstit din ţacircră tovărăşiile săteşti şi alte corporaţii şi persoane morale ce stau icircnafară de politică

mdash Capitalul Tovărăşiei se formează a) din quote (părţi acţii) de cacircte 10 coroane (zece coroane)

ce sunt a se plăti icircn cel mult 5 rate şi in vreme de un an b) din părţi fundamentale de cacircte cel puţin 100 coroane

şi cel mult 1000 coroane subscrise de Tovărăşiile săteşti de institute de bani ori de alte corporaţii şi de privaţi

c) din donaţiunile ce se vor face sau cu un scop anumit sau cu scopul de a sprijini acţiunea pentru tovărăşii

Răspunderea proprietarilor de cuote e ţărmurită numai pacircnă la de 5 ori suma cuotelor subscrise

Răspunderea proprietarilor de cuote fundamentale se extinde numai pacircnă la suma subscrisă mdash icircntocmai ca şi a donatorilor

Intrarea ca membru se face prin subscrierea bdquoDeclaraţiei de membru care e a se trimite icircmpreună cu 2 coroane după fiecare cuotă (ori 20 coroane după fiecare cuotacirc fundamentală) şi 1 cor spese de fondare pacircnă icircn ziua adunării de constituire (922 Decemvrie a c la adresa bdquoAdministraţia Libertatea icircn Orăştie-Szacircszvacircros

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Pacircnă acum au icircnştiinţat că vor icircntră ca membrii ai Toshyvărăşiei centrale

Banca bdquoLipovana din Lipova cu K 2000- mdash bdquo bdquoGracircniţerul bdquo Dobra bdquo bdquo 1000-mdash bdquoCordiana bdquo Fofeldea bdquo bdquo 100mdash bdquo bdquoBrădetuP bdquo Orlat ca membru bdquo bdquoEconomia bdquo Cohalm ca membru bdquo bdquoOraviciana bdquo Oraviţa ca membru bdquo bdquoAgricola bdquo Hunedoara ca membru

Afară de aceste institute de bani şau mai anunţat subscrierea vro 935 cuote

Intre subscriitori este şi dl A Mocsonyi icircndemnăm şicirc noi pe cetitori să icircntre icircn şirul membrilor ca

pe cacirct se poate să nu rămacircnă nici o comună fără membri ai acestei tovărăşii mult făgăduitoare

Băncile noastre icircndeosebi ar fi de dorit să nu lipsească nici una din şirul membrilor subscriind fiecare după putinţă şi urmacircnd exemplu băncilor cari au păşit ca icircnainte mergătoare icircn lucrarea de icircnjghebare a acestei tovărăşii cu ţintă aşa de bună şi folositoare

- S C R I S O R I C A T R A Ţ A R A U I x

Bade Şofroane Oare de ce-a lăsat Dzeu că tot omul ăl mai sărac să fie

mai milostiv tot el să fie mai credincios tot el să fie mai zmerit şi tot el să racircsipe mai mult

De c e Pentrucă bagseamă icirci mai prostuţ la cap ori pasămi-te săshy

răcia dacodată şi-a aşezat patu n casa omului apoi ea-1 icircndeamnă de-a face tot ce poate ca să nu-i schimbe locul cu bogăţia

Noi obştia romacircnească suntem sărac i Asta o ştim şi noLşi o ştie toată lumea Nouă ţarina ne dă rod mai puţin vaca ni mai stearpă viţelul mai slab nouă pacircnă şi glia care ne acoshypere ni mai stracircmtă că doar nouă ne zice poetul

Fraţi buni ai frunzelor din codru Copii ai macircndrei bolţi albastre Sfinţiţi cu laerămi şi sudoare Ţăracircna plaiurilor noastre

Şi tot noi suntem mai milostivi tot noi mai cheltuitori Că să luăm de pildă nenorocul cacircnd ne moare cineva din-

trai noştr i

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Ce jelanie ce v a i e t e Bună-i jelania că ne scoate tot focul dela inimă şi ea mai

arată şi icircntreagă simţirea noastră de oameni cu durere pentru ai noştri

Dar pe lacircngă jelanie noi icircn sfacircşierea inimii facem pomeni mari dăm tot numai ca sufletul celui deplacircns să ajungă de bună-seamă d e a dreapta Tatălui ceresc

Ei vezi asta-i o prostie Ştiu şi eu bade Şofroane cacirct de mare-i durerea cacircnd pierzi

pe unul din cei mai dragi ai tăi că Dzeu mi-a dat şi mie să sorb paharul ăsta de venin dar am trebuit să-mi icircnec amarul icircn suflet şi să mă macircngăiu cu-gacircndul că aşacirc a voit Tatăl ceresc că numai El icircn icircnalta Iui milostivenie ştie cum să ne cerce pe noi păcătoşii

Şi a t acirc t Nam icircntins mese mari nam icircndopat satul cu macircncări şi

beuturi Mi-am aşezat odorul tatii mdash cu care sa dus o parte din inima mea mdash icircn mormacircnt i-am stropit ţăracircna cu lacrămi şi mam icircnapoiat acasă ca să dau drumul şi mai mult inimii bdquosă se zbată n matcă-i cum se zbate o apă năvalnica pe vreme de furtună

Şi mam frămacircntat icircn desnădejdea mea o săptămacircnă ntreagă Dar odată uitacircndu-mă n jurul meu trezit ca dintro aiureală

văd masa rotundă icirchcunjurată de copilite cari bucuroase că le arunc o privire săriră icircn jurul meu agrăindu-mă

mdash Tată ţi-e mai bine t a t ă aşa-i că nai să mai fi supărat Aşa-i că no să mai p lacircng i Hai să ne jucăm tată şi după ce ne-om os ten i să ne spui p o v e ş t i ştii cum ne spuneai astă iarnă cacircnd trăia şi J e n i

Sa icircntacircmplat atunci icircn mine o furtună năvalnică Şi n această furtună se luptă durerea pentru cel perdut cu dragostea şi grija pentru cele r ă m a s e

Şi de-atunci nam mai p l acirc n s dar nici nam uitat -Sunt icircn lumea asta dureri mari cari sapă adacircnc la inima omului cari vin ca un vacircnt rău de gacircndeşti că au să te prăpădească Dar ele trec cum trece furtuna şi iarăş dă bunul Dzeu vreme liniştită care laquoicircţi icircnviorează puterile şi te-aduce la rostul vieţii

Milostivi să fim că milostivenia-i una din cele mai frushy

moase podoabe ale omului dar şi milostivenia icircşi are locul şi racircnduielile ei

copy BCUCluj

780

Că nu pomenile cari le facem pentru mortul au să-1 aşeze bdquoicircn loc eu verdeaţă icircn loc cu răcoare ci faptele bune pe cari le facem icircn aducerea aminte a celui ce l-am perdut

Dta ştii bine că noi icircn astfel de icircmprejurări facem pa uz pentru mortul facem pomeană de 6 săptămacircni facem pomeană de 6 luni apoi sărindare apoi prescuri

Dar nai băgat Dta de seamă cam cine se ndoapă mai mult la aceste p o m e n i

Tot ăi cari au In fruntea mesii stă popa după el dascălul şi după dascăl

fruntaşii satului fiecare după rangul Iui şi de sunt săraci icircn sat ăia stau pe la uşe ăia chiar şi la o pomeană trebue să se mul-ţămească cu oasele rămase dela masa bogatului

Apoi bine bade Şofroane asta nu-i pomeană asta-i o curată bătaie de j o c

Pomeana-i pentru săraci iar nu pentru ceice au icircndeajuns din darul lui D-zeu

In fruntea mesii la o pomeană trebue să stea săracul iar bogatul dacă tot mai rămneşte să vie să stea icircn coada mesii că pomeana-i a săracului nu a bogatului

Dar după socoteala mea bade Şofroane nar trebui să fie

pomeni de l o c De rămacircne o haină dela răposatul dă-o la un om lipsit dacă

tenduri cacircnd poţi ajută pe ăl care nare o coaje de pane şi-i flămacircnd şi asta fă-o totdeauna cu inimă curată da -nundopacirc pe toţi ghiaburii satului că ăia a doua zi te mai şi vorbesc ori că na fost aia cu racircnduială ori că le-ai dat prea puţin ori că i-ai icircmbătat şi na fost beutura b u n ă iar Dta biet om ţi-ai vacircndut viţeaua din grajd ca să te ţii de dat ină

Aşacirc dară să nu ne băgăm icircn detorii să nu ne vindem vi-tuţele pe cari cu atacircta amar le-am adunat la casă să nu ne golim coşarul ca să dăm la ăl care are şi mai bine după tot pasul nostru să facem cacircte-un bine pentru cei morţi că mai mult foshyloseşte binele cacircnd icircl faci pe ncetul şi la loc potrivit decacirct o risipă mare la loc nepotrivit

Iacă de pildă să zicem că icircn tot satul unde trăiesc oameni milostivi sar icircnjghebă un fond numit bdquofondul morţilor şi Ia fondul ăsta tot omul care şi-a perdut un copil o rudenie un prietin ar da icircn loc de pomeană cacircte 5 cor ce gacircndeşti Dta cam cacirct sar stracircnge icircn vre-o cacircţiva ani Sar adună mii de coroane şi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

Anul I 25 Noemvrie 1907 Nr 48

ŢARA NOASTRĂ Revista poporală

a bdquoAsociaţiunii pentru literatura rom şi cultura poporului rom A b o n a m e n t u l

Pe un an 4 cor Pe o jumamptate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo Pentru Romampnia 6 Lei

REDACTOR

OCTAVIAN G O G A

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

S C O A L E P E N T R U O A M E N I I I N V Acirc R S T A Cu ştiinţa de carte noi Romacircnii suntem icircntre cele din urmă

popoare din ţară La noi abia ştiu carte 20 la sută pe cacircnd la alte neamuri nu sunt nici 10 la sută cari să nu ştie cacirct de cacirct ceti şi scrie

Această lipsă de icircnvăţătură icircşi are ea cauzele ei multe şi felurite cauze cari icircn parte sau mai putut şi scuză pacircnă acum nu se va mai putea aduce insă pe viitor nici umbră de scuze

Lipsa de icircnvăţătură este fără icircndoeală un rău de care prea puţini icircşi pot dacirc seamă Mulţimea mare a satelor nu are icircncă deşteptăciunea de a se putea gacircndi la urmări Ea e absorbită de nevoile zilei de astăzi şi icircncacirct pentru viitor de pe partea ei vină chiar potopul

Dacă poporaţiunea satelor noastre ar şti că icircnvăţătura de carte icirci poate fi de cel mai mare folos fără icircndoială şi-ar dacirc copiii la şcoală şi ar stărui ca ei să icircnveţe cu temeiu

Dacă această poporaţiune ar fi deplin convinsă că numai şcoala o poate ridică la o stare mai bună şi mai fericită de sigur că ar jertfi cu dragă inimă pentru această şcoală şi-ar trage dela gură chiar pentruca să o ţină la culmea cerinţelor zilelor noastre

Toate aceste icircnsă ţăranul nostru nu le ştie şi abia doară de le icircntrezăreşte icircn anumite clipe Aceasta e apoi cauza că el se poartă cu atacircta nepăsare faţă de şcoală cu toate ale ei

Conducătprii satelor au făcut prea puţin pacircnă acum pentru deşteptarea poporului Prea puţin l-au luminat pentru-ca el să icircnţeleagă că la şcoală trebue să se dorească bdquoca cerbul la izvoarele apelor1

Puţinul nostru interes faţă de şcoală a făcut ca şi ceice au trecut prin ea făcacircnd cursul regulat nu se aleg mai cu nimica

49 copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

şi numai de tot puţini rămacircn cu oare-cari cunoştinţe de carte iar cu adevărată dragoste de a se cultivă un număr foarte neshyicircnsemnat

Şi tot aşa are să fie şi de aici icircncolo dacă nu vom porni-o pe altă coardă

Nu e de ajuns să urmăm cum am urmat pacircnă acum sfătuind pe sătean mereu să deacirc şi jertfească pentru şcoală

Cu chipul acesta numai nu vom putea ajunge nicicacircnd la creangă verde

Haideţi să icircncercăm şi altcum Veniţi fraţi preoţi şi icircnvăţători şi voi toţi cari nutriţi icircn

inima voastră dorul sfacircnt al luminării poporului veniţi să adunăm pe sătenii icircn vacircrstă sacirc-i icircnvăţăm să cetească şi să scrie să-i icircnshyvăţăm cuvacircntul Iui Dumnezeu să le dăm poveţe pentru sporirea avutului lor să le arătăm calea virtuţii şi a unei vieţi mai fericite

E timp de iarnă timp potrivit de a icircmpărţi lumină şi căldură icircn inimile sătenilor

Veniţi să deschidem scoale pentru oamenii icircn vacircrstă şi fiţi icircncredinţaţi că am făcut un lucru mare

bdquo T O V Ă R Ă Ş I A C E N T R A L A -De timp mai icircndelungat dl V G Osvadă directorul icircnsoţirii

bdquoAgricola din Hunedoara şi redactorul foii bdquoTovărăşia stărue din toate puterile pentru icircnfiinţarea unei Tovărăşii centrale Stăshyruinţele sale nau rămas fără rezultat icircn cele din urmă planul său se apropie de icircntrupare Cu data de 20 Noemvrie v dl Osvadă publică icircn bdquoTovărăşia o Convocare prin care invită la adunarea generală de constituire a bdquoTovărăşiei centrale din Orăştie ce se va ţinea icircn Orăştie Duminecă icircn 922 Decemvrie a c la orele 2 d a icircn localul şcoalei romacircne

In căldurosul apel ce-1 dă dl Osvadă icircn numele fondatorilor spune icircntre a l t e l e bdquoAcum e racircndul fruntaşilor noştri a conshyducătorilor de prin sate şi icircn primul racircnd al vostru iubiţi săteni să vă porniţi la lucru să vă icircnşiruiţi sub steagul ce-1 desfăşurăm prin bdquoTovărăşia centrală mdash ca să ducem la izbacircndă nizuinţa pentru un traiu mai uşor mai tihnit pentru o muncă mai orshyganizată cu racircnduri mai stracircnse In tovărăşie e puterea şi macircnshytuirea noastră şi a avutului

La muncă dar mdash sub steagul macircndru al tovărăşiei

copy BCUCluj

Ţ A R A N O A S T R Ă

Iar icircn Prospect se arată că Scopul bdquoTovărăşiei este să ajute şi să promoveze des-

voltarea consolidarea şi icircnaintarea economică icircn general şi icircn special a satelor mai ales

pentru icircnlesnirea producţiunii şi a valorizării de producte agricole şi industriale

prin valorizarea şi vacircnzarea de unelte maşini seminţe şi altoi prin ajutorarea culturii de vite prin procurarea de materii prime pentru industrie şi de

articli de consumaţie prin arendarea şi parţelarea de moşii prin mijlocirea de capitale şi izvoare de muncă şi cacircştig prin mijlocirea de asigurări de tot felul şi prin cacircştigarea şi darea de informaţii economice Toate aceste le va icircngriji Tovărăşia Centrală sau direct sau

prin tovărăşiile săteşti după-ce ţinta de căpetenie a acestei tovărăşii este săicircnfiinţeze şi să ajute icircnfiinţarea de tovărăşii economice de producţiune valorizare consum credit şi arendare mai ales pe sate

mdash Tovărăşia centrală icircşi icircntinde lucrarea pe cacirct se vă putea peste icircntreagă ţara

mdash Membru al ei poate fi oricare cetăţean cinstit din ţacircră tovărăşiile săteşti şi alte corporaţii şi persoane morale ce stau icircnafară de politică

mdash Capitalul Tovărăşiei se formează a) din quote (părţi acţii) de cacircte 10 coroane (zece coroane)

ce sunt a se plăti icircn cel mult 5 rate şi in vreme de un an b) din părţi fundamentale de cacircte cel puţin 100 coroane

şi cel mult 1000 coroane subscrise de Tovărăşiile săteşti de institute de bani ori de alte corporaţii şi de privaţi

c) din donaţiunile ce se vor face sau cu un scop anumit sau cu scopul de a sprijini acţiunea pentru tovărăşii

Răspunderea proprietarilor de cuote e ţărmurită numai pacircnă la de 5 ori suma cuotelor subscrise

Răspunderea proprietarilor de cuote fundamentale se extinde numai pacircnă la suma subscrisă mdash icircntocmai ca şi a donatorilor

Intrarea ca membru se face prin subscrierea bdquoDeclaraţiei de membru care e a se trimite icircmpreună cu 2 coroane după fiecare cuotă (ori 20 coroane după fiecare cuotacirc fundamentală) şi 1 cor spese de fondare pacircnă icircn ziua adunării de constituire (922 Decemvrie a c la adresa bdquoAdministraţia Libertatea icircn Orăştie-Szacircszvacircros

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Pacircnă acum au icircnştiinţat că vor icircntră ca membrii ai Toshyvărăşiei centrale

Banca bdquoLipovana din Lipova cu K 2000- mdash bdquo bdquoGracircniţerul bdquo Dobra bdquo bdquo 1000-mdash bdquoCordiana bdquo Fofeldea bdquo bdquo 100mdash bdquo bdquoBrădetuP bdquo Orlat ca membru bdquo bdquoEconomia bdquo Cohalm ca membru bdquo bdquoOraviciana bdquo Oraviţa ca membru bdquo bdquoAgricola bdquo Hunedoara ca membru

Afară de aceste institute de bani şau mai anunţat subscrierea vro 935 cuote

Intre subscriitori este şi dl A Mocsonyi icircndemnăm şicirc noi pe cetitori să icircntre icircn şirul membrilor ca

pe cacirct se poate să nu rămacircnă nici o comună fără membri ai acestei tovărăşii mult făgăduitoare

Băncile noastre icircndeosebi ar fi de dorit să nu lipsească nici una din şirul membrilor subscriind fiecare după putinţă şi urmacircnd exemplu băncilor cari au păşit ca icircnainte mergătoare icircn lucrarea de icircnjghebare a acestei tovărăşii cu ţintă aşa de bună şi folositoare

- S C R I S O R I C A T R A Ţ A R A U I x

Bade Şofroane Oare de ce-a lăsat Dzeu că tot omul ăl mai sărac să fie

mai milostiv tot el să fie mai credincios tot el să fie mai zmerit şi tot el să racircsipe mai mult

De c e Pentrucă bagseamă icirci mai prostuţ la cap ori pasămi-te săshy

răcia dacodată şi-a aşezat patu n casa omului apoi ea-1 icircndeamnă de-a face tot ce poate ca să nu-i schimbe locul cu bogăţia

Noi obştia romacircnească suntem sărac i Asta o ştim şi noLşi o ştie toată lumea Nouă ţarina ne dă rod mai puţin vaca ni mai stearpă viţelul mai slab nouă pacircnă şi glia care ne acoshypere ni mai stracircmtă că doar nouă ne zice poetul

Fraţi buni ai frunzelor din codru Copii ai macircndrei bolţi albastre Sfinţiţi cu laerămi şi sudoare Ţăracircna plaiurilor noastre

Şi tot noi suntem mai milostivi tot noi mai cheltuitori Că să luăm de pildă nenorocul cacircnd ne moare cineva din-

trai noştr i

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Ce jelanie ce v a i e t e Bună-i jelania că ne scoate tot focul dela inimă şi ea mai

arată şi icircntreagă simţirea noastră de oameni cu durere pentru ai noştri

Dar pe lacircngă jelanie noi icircn sfacircşierea inimii facem pomeni mari dăm tot numai ca sufletul celui deplacircns să ajungă de bună-seamă d e a dreapta Tatălui ceresc

Ei vezi asta-i o prostie Ştiu şi eu bade Şofroane cacirct de mare-i durerea cacircnd pierzi

pe unul din cei mai dragi ai tăi că Dzeu mi-a dat şi mie să sorb paharul ăsta de venin dar am trebuit să-mi icircnec amarul icircn suflet şi să mă macircngăiu cu-gacircndul că aşacirc a voit Tatăl ceresc că numai El icircn icircnalta Iui milostivenie ştie cum să ne cerce pe noi păcătoşii

Şi a t acirc t Nam icircntins mese mari nam icircndopat satul cu macircncări şi

beuturi Mi-am aşezat odorul tatii mdash cu care sa dus o parte din inima mea mdash icircn mormacircnt i-am stropit ţăracircna cu lacrămi şi mam icircnapoiat acasă ca să dau drumul şi mai mult inimii bdquosă se zbată n matcă-i cum se zbate o apă năvalnica pe vreme de furtună

Şi mam frămacircntat icircn desnădejdea mea o săptămacircnă ntreagă Dar odată uitacircndu-mă n jurul meu trezit ca dintro aiureală

văd masa rotundă icirchcunjurată de copilite cari bucuroase că le arunc o privire săriră icircn jurul meu agrăindu-mă

mdash Tată ţi-e mai bine t a t ă aşa-i că nai să mai fi supărat Aşa-i că no să mai p lacircng i Hai să ne jucăm tată şi după ce ne-om os ten i să ne spui p o v e ş t i ştii cum ne spuneai astă iarnă cacircnd trăia şi J e n i

Sa icircntacircmplat atunci icircn mine o furtună năvalnică Şi n această furtună se luptă durerea pentru cel perdut cu dragostea şi grija pentru cele r ă m a s e

Şi de-atunci nam mai p l acirc n s dar nici nam uitat -Sunt icircn lumea asta dureri mari cari sapă adacircnc la inima omului cari vin ca un vacircnt rău de gacircndeşti că au să te prăpădească Dar ele trec cum trece furtuna şi iarăş dă bunul Dzeu vreme liniştită care laquoicircţi icircnviorează puterile şi te-aduce la rostul vieţii

Milostivi să fim că milostivenia-i una din cele mai frushy

moase podoabe ale omului dar şi milostivenia icircşi are locul şi racircnduielile ei

copy BCUCluj

780

Că nu pomenile cari le facem pentru mortul au să-1 aşeze bdquoicircn loc eu verdeaţă icircn loc cu răcoare ci faptele bune pe cari le facem icircn aducerea aminte a celui ce l-am perdut

Dta ştii bine că noi icircn astfel de icircmprejurări facem pa uz pentru mortul facem pomeană de 6 săptămacircni facem pomeană de 6 luni apoi sărindare apoi prescuri

Dar nai băgat Dta de seamă cam cine se ndoapă mai mult la aceste p o m e n i

Tot ăi cari au In fruntea mesii stă popa după el dascălul şi după dascăl

fruntaşii satului fiecare după rangul Iui şi de sunt săraci icircn sat ăia stau pe la uşe ăia chiar şi la o pomeană trebue să se mul-ţămească cu oasele rămase dela masa bogatului

Apoi bine bade Şofroane asta nu-i pomeană asta-i o curată bătaie de j o c

Pomeana-i pentru săraci iar nu pentru ceice au icircndeajuns din darul lui D-zeu

In fruntea mesii la o pomeană trebue să stea săracul iar bogatul dacă tot mai rămneşte să vie să stea icircn coada mesii că pomeana-i a săracului nu a bogatului

Dar după socoteala mea bade Şofroane nar trebui să fie

pomeni de l o c De rămacircne o haină dela răposatul dă-o la un om lipsit dacă

tenduri cacircnd poţi ajută pe ăl care nare o coaje de pane şi-i flămacircnd şi asta fă-o totdeauna cu inimă curată da -nundopacirc pe toţi ghiaburii satului că ăia a doua zi te mai şi vorbesc ori că na fost aia cu racircnduială ori că le-ai dat prea puţin ori că i-ai icircmbătat şi na fost beutura b u n ă iar Dta biet om ţi-ai vacircndut viţeaua din grajd ca să te ţii de dat ină

Aşacirc dară să nu ne băgăm icircn detorii să nu ne vindem vi-tuţele pe cari cu atacircta amar le-am adunat la casă să nu ne golim coşarul ca să dăm la ăl care are şi mai bine după tot pasul nostru să facem cacircte-un bine pentru cei morţi că mai mult foshyloseşte binele cacircnd icircl faci pe ncetul şi la loc potrivit decacirct o risipă mare la loc nepotrivit

Iacă de pildă să zicem că icircn tot satul unde trăiesc oameni milostivi sar icircnjghebă un fond numit bdquofondul morţilor şi Ia fondul ăsta tot omul care şi-a perdut un copil o rudenie un prietin ar da icircn loc de pomeană cacircte 5 cor ce gacircndeşti Dta cam cacirct sar stracircnge icircn vre-o cacircţiva ani Sar adună mii de coroane şi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

şi numai de tot puţini rămacircn cu oare-cari cunoştinţe de carte iar cu adevărată dragoste de a se cultivă un număr foarte neshyicircnsemnat

Şi tot aşa are să fie şi de aici icircncolo dacă nu vom porni-o pe altă coardă

Nu e de ajuns să urmăm cum am urmat pacircnă acum sfătuind pe sătean mereu să deacirc şi jertfească pentru şcoală

Cu chipul acesta numai nu vom putea ajunge nicicacircnd la creangă verde

Haideţi să icircncercăm şi altcum Veniţi fraţi preoţi şi icircnvăţători şi voi toţi cari nutriţi icircn

inima voastră dorul sfacircnt al luminării poporului veniţi să adunăm pe sătenii icircn vacircrstă sacirc-i icircnvăţăm să cetească şi să scrie să-i icircnshyvăţăm cuvacircntul Iui Dumnezeu să le dăm poveţe pentru sporirea avutului lor să le arătăm calea virtuţii şi a unei vieţi mai fericite

E timp de iarnă timp potrivit de a icircmpărţi lumină şi căldură icircn inimile sătenilor

Veniţi să deschidem scoale pentru oamenii icircn vacircrstă şi fiţi icircncredinţaţi că am făcut un lucru mare

bdquo T O V Ă R Ă Ş I A C E N T R A L A -De timp mai icircndelungat dl V G Osvadă directorul icircnsoţirii

bdquoAgricola din Hunedoara şi redactorul foii bdquoTovărăşia stărue din toate puterile pentru icircnfiinţarea unei Tovărăşii centrale Stăshyruinţele sale nau rămas fără rezultat icircn cele din urmă planul său se apropie de icircntrupare Cu data de 20 Noemvrie v dl Osvadă publică icircn bdquoTovărăşia o Convocare prin care invită la adunarea generală de constituire a bdquoTovărăşiei centrale din Orăştie ce se va ţinea icircn Orăştie Duminecă icircn 922 Decemvrie a c la orele 2 d a icircn localul şcoalei romacircne

In căldurosul apel ce-1 dă dl Osvadă icircn numele fondatorilor spune icircntre a l t e l e bdquoAcum e racircndul fruntaşilor noştri a conshyducătorilor de prin sate şi icircn primul racircnd al vostru iubiţi săteni să vă porniţi la lucru să vă icircnşiruiţi sub steagul ce-1 desfăşurăm prin bdquoTovărăşia centrală mdash ca să ducem la izbacircndă nizuinţa pentru un traiu mai uşor mai tihnit pentru o muncă mai orshyganizată cu racircnduri mai stracircnse In tovărăşie e puterea şi macircnshytuirea noastră şi a avutului

La muncă dar mdash sub steagul macircndru al tovărăşiei

copy BCUCluj

Ţ A R A N O A S T R Ă

Iar icircn Prospect se arată că Scopul bdquoTovărăşiei este să ajute şi să promoveze des-

voltarea consolidarea şi icircnaintarea economică icircn general şi icircn special a satelor mai ales

pentru icircnlesnirea producţiunii şi a valorizării de producte agricole şi industriale

prin valorizarea şi vacircnzarea de unelte maşini seminţe şi altoi prin ajutorarea culturii de vite prin procurarea de materii prime pentru industrie şi de

articli de consumaţie prin arendarea şi parţelarea de moşii prin mijlocirea de capitale şi izvoare de muncă şi cacircştig prin mijlocirea de asigurări de tot felul şi prin cacircştigarea şi darea de informaţii economice Toate aceste le va icircngriji Tovărăşia Centrală sau direct sau

prin tovărăşiile săteşti după-ce ţinta de căpetenie a acestei tovărăşii este săicircnfiinţeze şi să ajute icircnfiinţarea de tovărăşii economice de producţiune valorizare consum credit şi arendare mai ales pe sate

mdash Tovărăşia centrală icircşi icircntinde lucrarea pe cacirct se vă putea peste icircntreagă ţara

mdash Membru al ei poate fi oricare cetăţean cinstit din ţacircră tovărăşiile săteşti şi alte corporaţii şi persoane morale ce stau icircnafară de politică

mdash Capitalul Tovărăşiei se formează a) din quote (părţi acţii) de cacircte 10 coroane (zece coroane)

ce sunt a se plăti icircn cel mult 5 rate şi in vreme de un an b) din părţi fundamentale de cacircte cel puţin 100 coroane

şi cel mult 1000 coroane subscrise de Tovărăşiile săteşti de institute de bani ori de alte corporaţii şi de privaţi

c) din donaţiunile ce se vor face sau cu un scop anumit sau cu scopul de a sprijini acţiunea pentru tovărăşii

Răspunderea proprietarilor de cuote e ţărmurită numai pacircnă la de 5 ori suma cuotelor subscrise

Răspunderea proprietarilor de cuote fundamentale se extinde numai pacircnă la suma subscrisă mdash icircntocmai ca şi a donatorilor

Intrarea ca membru se face prin subscrierea bdquoDeclaraţiei de membru care e a se trimite icircmpreună cu 2 coroane după fiecare cuotă (ori 20 coroane după fiecare cuotacirc fundamentală) şi 1 cor spese de fondare pacircnă icircn ziua adunării de constituire (922 Decemvrie a c la adresa bdquoAdministraţia Libertatea icircn Orăştie-Szacircszvacircros

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Pacircnă acum au icircnştiinţat că vor icircntră ca membrii ai Toshyvărăşiei centrale

Banca bdquoLipovana din Lipova cu K 2000- mdash bdquo bdquoGracircniţerul bdquo Dobra bdquo bdquo 1000-mdash bdquoCordiana bdquo Fofeldea bdquo bdquo 100mdash bdquo bdquoBrădetuP bdquo Orlat ca membru bdquo bdquoEconomia bdquo Cohalm ca membru bdquo bdquoOraviciana bdquo Oraviţa ca membru bdquo bdquoAgricola bdquo Hunedoara ca membru

Afară de aceste institute de bani şau mai anunţat subscrierea vro 935 cuote

Intre subscriitori este şi dl A Mocsonyi icircndemnăm şicirc noi pe cetitori să icircntre icircn şirul membrilor ca

pe cacirct se poate să nu rămacircnă nici o comună fără membri ai acestei tovărăşii mult făgăduitoare

Băncile noastre icircndeosebi ar fi de dorit să nu lipsească nici una din şirul membrilor subscriind fiecare după putinţă şi urmacircnd exemplu băncilor cari au păşit ca icircnainte mergătoare icircn lucrarea de icircnjghebare a acestei tovărăşii cu ţintă aşa de bună şi folositoare

- S C R I S O R I C A T R A Ţ A R A U I x

Bade Şofroane Oare de ce-a lăsat Dzeu că tot omul ăl mai sărac să fie

mai milostiv tot el să fie mai credincios tot el să fie mai zmerit şi tot el să racircsipe mai mult

De c e Pentrucă bagseamă icirci mai prostuţ la cap ori pasămi-te săshy

răcia dacodată şi-a aşezat patu n casa omului apoi ea-1 icircndeamnă de-a face tot ce poate ca să nu-i schimbe locul cu bogăţia

Noi obştia romacircnească suntem sărac i Asta o ştim şi noLşi o ştie toată lumea Nouă ţarina ne dă rod mai puţin vaca ni mai stearpă viţelul mai slab nouă pacircnă şi glia care ne acoshypere ni mai stracircmtă că doar nouă ne zice poetul

Fraţi buni ai frunzelor din codru Copii ai macircndrei bolţi albastre Sfinţiţi cu laerămi şi sudoare Ţăracircna plaiurilor noastre

Şi tot noi suntem mai milostivi tot noi mai cheltuitori Că să luăm de pildă nenorocul cacircnd ne moare cineva din-

trai noştr i

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Ce jelanie ce v a i e t e Bună-i jelania că ne scoate tot focul dela inimă şi ea mai

arată şi icircntreagă simţirea noastră de oameni cu durere pentru ai noştri

Dar pe lacircngă jelanie noi icircn sfacircşierea inimii facem pomeni mari dăm tot numai ca sufletul celui deplacircns să ajungă de bună-seamă d e a dreapta Tatălui ceresc

Ei vezi asta-i o prostie Ştiu şi eu bade Şofroane cacirct de mare-i durerea cacircnd pierzi

pe unul din cei mai dragi ai tăi că Dzeu mi-a dat şi mie să sorb paharul ăsta de venin dar am trebuit să-mi icircnec amarul icircn suflet şi să mă macircngăiu cu-gacircndul că aşacirc a voit Tatăl ceresc că numai El icircn icircnalta Iui milostivenie ştie cum să ne cerce pe noi păcătoşii

Şi a t acirc t Nam icircntins mese mari nam icircndopat satul cu macircncări şi

beuturi Mi-am aşezat odorul tatii mdash cu care sa dus o parte din inima mea mdash icircn mormacircnt i-am stropit ţăracircna cu lacrămi şi mam icircnapoiat acasă ca să dau drumul şi mai mult inimii bdquosă se zbată n matcă-i cum se zbate o apă năvalnica pe vreme de furtună

Şi mam frămacircntat icircn desnădejdea mea o săptămacircnă ntreagă Dar odată uitacircndu-mă n jurul meu trezit ca dintro aiureală

văd masa rotundă icirchcunjurată de copilite cari bucuroase că le arunc o privire săriră icircn jurul meu agrăindu-mă

mdash Tată ţi-e mai bine t a t ă aşa-i că nai să mai fi supărat Aşa-i că no să mai p lacircng i Hai să ne jucăm tată şi după ce ne-om os ten i să ne spui p o v e ş t i ştii cum ne spuneai astă iarnă cacircnd trăia şi J e n i

Sa icircntacircmplat atunci icircn mine o furtună năvalnică Şi n această furtună se luptă durerea pentru cel perdut cu dragostea şi grija pentru cele r ă m a s e

Şi de-atunci nam mai p l acirc n s dar nici nam uitat -Sunt icircn lumea asta dureri mari cari sapă adacircnc la inima omului cari vin ca un vacircnt rău de gacircndeşti că au să te prăpădească Dar ele trec cum trece furtuna şi iarăş dă bunul Dzeu vreme liniştită care laquoicircţi icircnviorează puterile şi te-aduce la rostul vieţii

Milostivi să fim că milostivenia-i una din cele mai frushy

moase podoabe ale omului dar şi milostivenia icircşi are locul şi racircnduielile ei

copy BCUCluj

780

Că nu pomenile cari le facem pentru mortul au să-1 aşeze bdquoicircn loc eu verdeaţă icircn loc cu răcoare ci faptele bune pe cari le facem icircn aducerea aminte a celui ce l-am perdut

Dta ştii bine că noi icircn astfel de icircmprejurări facem pa uz pentru mortul facem pomeană de 6 săptămacircni facem pomeană de 6 luni apoi sărindare apoi prescuri

Dar nai băgat Dta de seamă cam cine se ndoapă mai mult la aceste p o m e n i

Tot ăi cari au In fruntea mesii stă popa după el dascălul şi după dascăl

fruntaşii satului fiecare după rangul Iui şi de sunt săraci icircn sat ăia stau pe la uşe ăia chiar şi la o pomeană trebue să se mul-ţămească cu oasele rămase dela masa bogatului

Apoi bine bade Şofroane asta nu-i pomeană asta-i o curată bătaie de j o c

Pomeana-i pentru săraci iar nu pentru ceice au icircndeajuns din darul lui D-zeu

In fruntea mesii la o pomeană trebue să stea săracul iar bogatul dacă tot mai rămneşte să vie să stea icircn coada mesii că pomeana-i a săracului nu a bogatului

Dar după socoteala mea bade Şofroane nar trebui să fie

pomeni de l o c De rămacircne o haină dela răposatul dă-o la un om lipsit dacă

tenduri cacircnd poţi ajută pe ăl care nare o coaje de pane şi-i flămacircnd şi asta fă-o totdeauna cu inimă curată da -nundopacirc pe toţi ghiaburii satului că ăia a doua zi te mai şi vorbesc ori că na fost aia cu racircnduială ori că le-ai dat prea puţin ori că i-ai icircmbătat şi na fost beutura b u n ă iar Dta biet om ţi-ai vacircndut viţeaua din grajd ca să te ţii de dat ină

Aşacirc dară să nu ne băgăm icircn detorii să nu ne vindem vi-tuţele pe cari cu atacircta amar le-am adunat la casă să nu ne golim coşarul ca să dăm la ăl care are şi mai bine după tot pasul nostru să facem cacircte-un bine pentru cei morţi că mai mult foshyloseşte binele cacircnd icircl faci pe ncetul şi la loc potrivit decacirct o risipă mare la loc nepotrivit

Iacă de pildă să zicem că icircn tot satul unde trăiesc oameni milostivi sar icircnjghebă un fond numit bdquofondul morţilor şi Ia fondul ăsta tot omul care şi-a perdut un copil o rudenie un prietin ar da icircn loc de pomeană cacircte 5 cor ce gacircndeşti Dta cam cacirct sar stracircnge icircn vre-o cacircţiva ani Sar adună mii de coroane şi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

Ţ A R A N O A S T R Ă

Iar icircn Prospect se arată că Scopul bdquoTovărăşiei este să ajute şi să promoveze des-

voltarea consolidarea şi icircnaintarea economică icircn general şi icircn special a satelor mai ales

pentru icircnlesnirea producţiunii şi a valorizării de producte agricole şi industriale

prin valorizarea şi vacircnzarea de unelte maşini seminţe şi altoi prin ajutorarea culturii de vite prin procurarea de materii prime pentru industrie şi de

articli de consumaţie prin arendarea şi parţelarea de moşii prin mijlocirea de capitale şi izvoare de muncă şi cacircştig prin mijlocirea de asigurări de tot felul şi prin cacircştigarea şi darea de informaţii economice Toate aceste le va icircngriji Tovărăşia Centrală sau direct sau

prin tovărăşiile săteşti după-ce ţinta de căpetenie a acestei tovărăşii este săicircnfiinţeze şi să ajute icircnfiinţarea de tovărăşii economice de producţiune valorizare consum credit şi arendare mai ales pe sate

mdash Tovărăşia centrală icircşi icircntinde lucrarea pe cacirct se vă putea peste icircntreagă ţara

mdash Membru al ei poate fi oricare cetăţean cinstit din ţacircră tovărăşiile săteşti şi alte corporaţii şi persoane morale ce stau icircnafară de politică

mdash Capitalul Tovărăşiei se formează a) din quote (părţi acţii) de cacircte 10 coroane (zece coroane)

ce sunt a se plăti icircn cel mult 5 rate şi in vreme de un an b) din părţi fundamentale de cacircte cel puţin 100 coroane

şi cel mult 1000 coroane subscrise de Tovărăşiile săteşti de institute de bani ori de alte corporaţii şi de privaţi

c) din donaţiunile ce se vor face sau cu un scop anumit sau cu scopul de a sprijini acţiunea pentru tovărăşii

Răspunderea proprietarilor de cuote e ţărmurită numai pacircnă la de 5 ori suma cuotelor subscrise

Răspunderea proprietarilor de cuote fundamentale se extinde numai pacircnă la suma subscrisă mdash icircntocmai ca şi a donatorilor

Intrarea ca membru se face prin subscrierea bdquoDeclaraţiei de membru care e a se trimite icircmpreună cu 2 coroane după fiecare cuotă (ori 20 coroane după fiecare cuotacirc fundamentală) şi 1 cor spese de fondare pacircnă icircn ziua adunării de constituire (922 Decemvrie a c la adresa bdquoAdministraţia Libertatea icircn Orăştie-Szacircszvacircros

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Pacircnă acum au icircnştiinţat că vor icircntră ca membrii ai Toshyvărăşiei centrale

Banca bdquoLipovana din Lipova cu K 2000- mdash bdquo bdquoGracircniţerul bdquo Dobra bdquo bdquo 1000-mdash bdquoCordiana bdquo Fofeldea bdquo bdquo 100mdash bdquo bdquoBrădetuP bdquo Orlat ca membru bdquo bdquoEconomia bdquo Cohalm ca membru bdquo bdquoOraviciana bdquo Oraviţa ca membru bdquo bdquoAgricola bdquo Hunedoara ca membru

Afară de aceste institute de bani şau mai anunţat subscrierea vro 935 cuote

Intre subscriitori este şi dl A Mocsonyi icircndemnăm şicirc noi pe cetitori să icircntre icircn şirul membrilor ca

pe cacirct se poate să nu rămacircnă nici o comună fără membri ai acestei tovărăşii mult făgăduitoare

Băncile noastre icircndeosebi ar fi de dorit să nu lipsească nici una din şirul membrilor subscriind fiecare după putinţă şi urmacircnd exemplu băncilor cari au păşit ca icircnainte mergătoare icircn lucrarea de icircnjghebare a acestei tovărăşii cu ţintă aşa de bună şi folositoare

- S C R I S O R I C A T R A Ţ A R A U I x

Bade Şofroane Oare de ce-a lăsat Dzeu că tot omul ăl mai sărac să fie

mai milostiv tot el să fie mai credincios tot el să fie mai zmerit şi tot el să racircsipe mai mult

De c e Pentrucă bagseamă icirci mai prostuţ la cap ori pasămi-te săshy

răcia dacodată şi-a aşezat patu n casa omului apoi ea-1 icircndeamnă de-a face tot ce poate ca să nu-i schimbe locul cu bogăţia

Noi obştia romacircnească suntem sărac i Asta o ştim şi noLşi o ştie toată lumea Nouă ţarina ne dă rod mai puţin vaca ni mai stearpă viţelul mai slab nouă pacircnă şi glia care ne acoshypere ni mai stracircmtă că doar nouă ne zice poetul

Fraţi buni ai frunzelor din codru Copii ai macircndrei bolţi albastre Sfinţiţi cu laerămi şi sudoare Ţăracircna plaiurilor noastre

Şi tot noi suntem mai milostivi tot noi mai cheltuitori Că să luăm de pildă nenorocul cacircnd ne moare cineva din-

trai noştr i

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Ce jelanie ce v a i e t e Bună-i jelania că ne scoate tot focul dela inimă şi ea mai

arată şi icircntreagă simţirea noastră de oameni cu durere pentru ai noştri

Dar pe lacircngă jelanie noi icircn sfacircşierea inimii facem pomeni mari dăm tot numai ca sufletul celui deplacircns să ajungă de bună-seamă d e a dreapta Tatălui ceresc

Ei vezi asta-i o prostie Ştiu şi eu bade Şofroane cacirct de mare-i durerea cacircnd pierzi

pe unul din cei mai dragi ai tăi că Dzeu mi-a dat şi mie să sorb paharul ăsta de venin dar am trebuit să-mi icircnec amarul icircn suflet şi să mă macircngăiu cu-gacircndul că aşacirc a voit Tatăl ceresc că numai El icircn icircnalta Iui milostivenie ştie cum să ne cerce pe noi păcătoşii

Şi a t acirc t Nam icircntins mese mari nam icircndopat satul cu macircncări şi

beuturi Mi-am aşezat odorul tatii mdash cu care sa dus o parte din inima mea mdash icircn mormacircnt i-am stropit ţăracircna cu lacrămi şi mam icircnapoiat acasă ca să dau drumul şi mai mult inimii bdquosă se zbată n matcă-i cum se zbate o apă năvalnica pe vreme de furtună

Şi mam frămacircntat icircn desnădejdea mea o săptămacircnă ntreagă Dar odată uitacircndu-mă n jurul meu trezit ca dintro aiureală

văd masa rotundă icirchcunjurată de copilite cari bucuroase că le arunc o privire săriră icircn jurul meu agrăindu-mă

mdash Tată ţi-e mai bine t a t ă aşa-i că nai să mai fi supărat Aşa-i că no să mai p lacircng i Hai să ne jucăm tată şi după ce ne-om os ten i să ne spui p o v e ş t i ştii cum ne spuneai astă iarnă cacircnd trăia şi J e n i

Sa icircntacircmplat atunci icircn mine o furtună năvalnică Şi n această furtună se luptă durerea pentru cel perdut cu dragostea şi grija pentru cele r ă m a s e

Şi de-atunci nam mai p l acirc n s dar nici nam uitat -Sunt icircn lumea asta dureri mari cari sapă adacircnc la inima omului cari vin ca un vacircnt rău de gacircndeşti că au să te prăpădească Dar ele trec cum trece furtuna şi iarăş dă bunul Dzeu vreme liniştită care laquoicircţi icircnviorează puterile şi te-aduce la rostul vieţii

Milostivi să fim că milostivenia-i una din cele mai frushy

moase podoabe ale omului dar şi milostivenia icircşi are locul şi racircnduielile ei

copy BCUCluj

780

Că nu pomenile cari le facem pentru mortul au să-1 aşeze bdquoicircn loc eu verdeaţă icircn loc cu răcoare ci faptele bune pe cari le facem icircn aducerea aminte a celui ce l-am perdut

Dta ştii bine că noi icircn astfel de icircmprejurări facem pa uz pentru mortul facem pomeană de 6 săptămacircni facem pomeană de 6 luni apoi sărindare apoi prescuri

Dar nai băgat Dta de seamă cam cine se ndoapă mai mult la aceste p o m e n i

Tot ăi cari au In fruntea mesii stă popa după el dascălul şi după dascăl

fruntaşii satului fiecare după rangul Iui şi de sunt săraci icircn sat ăia stau pe la uşe ăia chiar şi la o pomeană trebue să se mul-ţămească cu oasele rămase dela masa bogatului

Apoi bine bade Şofroane asta nu-i pomeană asta-i o curată bătaie de j o c

Pomeana-i pentru săraci iar nu pentru ceice au icircndeajuns din darul lui D-zeu

In fruntea mesii la o pomeană trebue să stea săracul iar bogatul dacă tot mai rămneşte să vie să stea icircn coada mesii că pomeana-i a săracului nu a bogatului

Dar după socoteala mea bade Şofroane nar trebui să fie

pomeni de l o c De rămacircne o haină dela răposatul dă-o la un om lipsit dacă

tenduri cacircnd poţi ajută pe ăl care nare o coaje de pane şi-i flămacircnd şi asta fă-o totdeauna cu inimă curată da -nundopacirc pe toţi ghiaburii satului că ăia a doua zi te mai şi vorbesc ori că na fost aia cu racircnduială ori că le-ai dat prea puţin ori că i-ai icircmbătat şi na fost beutura b u n ă iar Dta biet om ţi-ai vacircndut viţeaua din grajd ca să te ţii de dat ină

Aşacirc dară să nu ne băgăm icircn detorii să nu ne vindem vi-tuţele pe cari cu atacircta amar le-am adunat la casă să nu ne golim coşarul ca să dăm la ăl care are şi mai bine după tot pasul nostru să facem cacircte-un bine pentru cei morţi că mai mult foshyloseşte binele cacircnd icircl faci pe ncetul şi la loc potrivit decacirct o risipă mare la loc nepotrivit

Iacă de pildă să zicem că icircn tot satul unde trăiesc oameni milostivi sar icircnjghebă un fond numit bdquofondul morţilor şi Ia fondul ăsta tot omul care şi-a perdut un copil o rudenie un prietin ar da icircn loc de pomeană cacircte 5 cor ce gacircndeşti Dta cam cacirct sar stracircnge icircn vre-o cacircţiva ani Sar adună mii de coroane şi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Pacircnă acum au icircnştiinţat că vor icircntră ca membrii ai Toshyvărăşiei centrale

Banca bdquoLipovana din Lipova cu K 2000- mdash bdquo bdquoGracircniţerul bdquo Dobra bdquo bdquo 1000-mdash bdquoCordiana bdquo Fofeldea bdquo bdquo 100mdash bdquo bdquoBrădetuP bdquo Orlat ca membru bdquo bdquoEconomia bdquo Cohalm ca membru bdquo bdquoOraviciana bdquo Oraviţa ca membru bdquo bdquoAgricola bdquo Hunedoara ca membru

Afară de aceste institute de bani şau mai anunţat subscrierea vro 935 cuote

Intre subscriitori este şi dl A Mocsonyi icircndemnăm şicirc noi pe cetitori să icircntre icircn şirul membrilor ca

pe cacirct se poate să nu rămacircnă nici o comună fără membri ai acestei tovărăşii mult făgăduitoare

Băncile noastre icircndeosebi ar fi de dorit să nu lipsească nici una din şirul membrilor subscriind fiecare după putinţă şi urmacircnd exemplu băncilor cari au păşit ca icircnainte mergătoare icircn lucrarea de icircnjghebare a acestei tovărăşii cu ţintă aşa de bună şi folositoare

- S C R I S O R I C A T R A Ţ A R A U I x

Bade Şofroane Oare de ce-a lăsat Dzeu că tot omul ăl mai sărac să fie

mai milostiv tot el să fie mai credincios tot el să fie mai zmerit şi tot el să racircsipe mai mult

De c e Pentrucă bagseamă icirci mai prostuţ la cap ori pasămi-te săshy

răcia dacodată şi-a aşezat patu n casa omului apoi ea-1 icircndeamnă de-a face tot ce poate ca să nu-i schimbe locul cu bogăţia

Noi obştia romacircnească suntem sărac i Asta o ştim şi noLşi o ştie toată lumea Nouă ţarina ne dă rod mai puţin vaca ni mai stearpă viţelul mai slab nouă pacircnă şi glia care ne acoshypere ni mai stracircmtă că doar nouă ne zice poetul

Fraţi buni ai frunzelor din codru Copii ai macircndrei bolţi albastre Sfinţiţi cu laerămi şi sudoare Ţăracircna plaiurilor noastre

Şi tot noi suntem mai milostivi tot noi mai cheltuitori Că să luăm de pildă nenorocul cacircnd ne moare cineva din-

trai noştr i

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Ce jelanie ce v a i e t e Bună-i jelania că ne scoate tot focul dela inimă şi ea mai

arată şi icircntreagă simţirea noastră de oameni cu durere pentru ai noştri

Dar pe lacircngă jelanie noi icircn sfacircşierea inimii facem pomeni mari dăm tot numai ca sufletul celui deplacircns să ajungă de bună-seamă d e a dreapta Tatălui ceresc

Ei vezi asta-i o prostie Ştiu şi eu bade Şofroane cacirct de mare-i durerea cacircnd pierzi

pe unul din cei mai dragi ai tăi că Dzeu mi-a dat şi mie să sorb paharul ăsta de venin dar am trebuit să-mi icircnec amarul icircn suflet şi să mă macircngăiu cu-gacircndul că aşacirc a voit Tatăl ceresc că numai El icircn icircnalta Iui milostivenie ştie cum să ne cerce pe noi păcătoşii

Şi a t acirc t Nam icircntins mese mari nam icircndopat satul cu macircncări şi

beuturi Mi-am aşezat odorul tatii mdash cu care sa dus o parte din inima mea mdash icircn mormacircnt i-am stropit ţăracircna cu lacrămi şi mam icircnapoiat acasă ca să dau drumul şi mai mult inimii bdquosă se zbată n matcă-i cum se zbate o apă năvalnica pe vreme de furtună

Şi mam frămacircntat icircn desnădejdea mea o săptămacircnă ntreagă Dar odată uitacircndu-mă n jurul meu trezit ca dintro aiureală

văd masa rotundă icirchcunjurată de copilite cari bucuroase că le arunc o privire săriră icircn jurul meu agrăindu-mă

mdash Tată ţi-e mai bine t a t ă aşa-i că nai să mai fi supărat Aşa-i că no să mai p lacircng i Hai să ne jucăm tată şi după ce ne-om os ten i să ne spui p o v e ş t i ştii cum ne spuneai astă iarnă cacircnd trăia şi J e n i

Sa icircntacircmplat atunci icircn mine o furtună năvalnică Şi n această furtună se luptă durerea pentru cel perdut cu dragostea şi grija pentru cele r ă m a s e

Şi de-atunci nam mai p l acirc n s dar nici nam uitat -Sunt icircn lumea asta dureri mari cari sapă adacircnc la inima omului cari vin ca un vacircnt rău de gacircndeşti că au să te prăpădească Dar ele trec cum trece furtuna şi iarăş dă bunul Dzeu vreme liniştită care laquoicircţi icircnviorează puterile şi te-aduce la rostul vieţii

Milostivi să fim că milostivenia-i una din cele mai frushy

moase podoabe ale omului dar şi milostivenia icircşi are locul şi racircnduielile ei

copy BCUCluj

780

Că nu pomenile cari le facem pentru mortul au să-1 aşeze bdquoicircn loc eu verdeaţă icircn loc cu răcoare ci faptele bune pe cari le facem icircn aducerea aminte a celui ce l-am perdut

Dta ştii bine că noi icircn astfel de icircmprejurări facem pa uz pentru mortul facem pomeană de 6 săptămacircni facem pomeană de 6 luni apoi sărindare apoi prescuri

Dar nai băgat Dta de seamă cam cine se ndoapă mai mult la aceste p o m e n i

Tot ăi cari au In fruntea mesii stă popa după el dascălul şi după dascăl

fruntaşii satului fiecare după rangul Iui şi de sunt săraci icircn sat ăia stau pe la uşe ăia chiar şi la o pomeană trebue să se mul-ţămească cu oasele rămase dela masa bogatului

Apoi bine bade Şofroane asta nu-i pomeană asta-i o curată bătaie de j o c

Pomeana-i pentru săraci iar nu pentru ceice au icircndeajuns din darul lui D-zeu

In fruntea mesii la o pomeană trebue să stea săracul iar bogatul dacă tot mai rămneşte să vie să stea icircn coada mesii că pomeana-i a săracului nu a bogatului

Dar după socoteala mea bade Şofroane nar trebui să fie

pomeni de l o c De rămacircne o haină dela răposatul dă-o la un om lipsit dacă

tenduri cacircnd poţi ajută pe ăl care nare o coaje de pane şi-i flămacircnd şi asta fă-o totdeauna cu inimă curată da -nundopacirc pe toţi ghiaburii satului că ăia a doua zi te mai şi vorbesc ori că na fost aia cu racircnduială ori că le-ai dat prea puţin ori că i-ai icircmbătat şi na fost beutura b u n ă iar Dta biet om ţi-ai vacircndut viţeaua din grajd ca să te ţii de dat ină

Aşacirc dară să nu ne băgăm icircn detorii să nu ne vindem vi-tuţele pe cari cu atacircta amar le-am adunat la casă să nu ne golim coşarul ca să dăm la ăl care are şi mai bine după tot pasul nostru să facem cacircte-un bine pentru cei morţi că mai mult foshyloseşte binele cacircnd icircl faci pe ncetul şi la loc potrivit decacirct o risipă mare la loc nepotrivit

Iacă de pildă să zicem că icircn tot satul unde trăiesc oameni milostivi sar icircnjghebă un fond numit bdquofondul morţilor şi Ia fondul ăsta tot omul care şi-a perdut un copil o rudenie un prietin ar da icircn loc de pomeană cacircte 5 cor ce gacircndeşti Dta cam cacirct sar stracircnge icircn vre-o cacircţiva ani Sar adună mii de coroane şi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Ce jelanie ce v a i e t e Bună-i jelania că ne scoate tot focul dela inimă şi ea mai

arată şi icircntreagă simţirea noastră de oameni cu durere pentru ai noştri

Dar pe lacircngă jelanie noi icircn sfacircşierea inimii facem pomeni mari dăm tot numai ca sufletul celui deplacircns să ajungă de bună-seamă d e a dreapta Tatălui ceresc

Ei vezi asta-i o prostie Ştiu şi eu bade Şofroane cacirct de mare-i durerea cacircnd pierzi

pe unul din cei mai dragi ai tăi că Dzeu mi-a dat şi mie să sorb paharul ăsta de venin dar am trebuit să-mi icircnec amarul icircn suflet şi să mă macircngăiu cu-gacircndul că aşacirc a voit Tatăl ceresc că numai El icircn icircnalta Iui milostivenie ştie cum să ne cerce pe noi păcătoşii

Şi a t acirc t Nam icircntins mese mari nam icircndopat satul cu macircncări şi

beuturi Mi-am aşezat odorul tatii mdash cu care sa dus o parte din inima mea mdash icircn mormacircnt i-am stropit ţăracircna cu lacrămi şi mam icircnapoiat acasă ca să dau drumul şi mai mult inimii bdquosă se zbată n matcă-i cum se zbate o apă năvalnica pe vreme de furtună

Şi mam frămacircntat icircn desnădejdea mea o săptămacircnă ntreagă Dar odată uitacircndu-mă n jurul meu trezit ca dintro aiureală

văd masa rotundă icirchcunjurată de copilite cari bucuroase că le arunc o privire săriră icircn jurul meu agrăindu-mă

mdash Tată ţi-e mai bine t a t ă aşa-i că nai să mai fi supărat Aşa-i că no să mai p lacircng i Hai să ne jucăm tată şi după ce ne-om os ten i să ne spui p o v e ş t i ştii cum ne spuneai astă iarnă cacircnd trăia şi J e n i

Sa icircntacircmplat atunci icircn mine o furtună năvalnică Şi n această furtună se luptă durerea pentru cel perdut cu dragostea şi grija pentru cele r ă m a s e

Şi de-atunci nam mai p l acirc n s dar nici nam uitat -Sunt icircn lumea asta dureri mari cari sapă adacircnc la inima omului cari vin ca un vacircnt rău de gacircndeşti că au să te prăpădească Dar ele trec cum trece furtuna şi iarăş dă bunul Dzeu vreme liniştită care laquoicircţi icircnviorează puterile şi te-aduce la rostul vieţii

Milostivi să fim că milostivenia-i una din cele mai frushy

moase podoabe ale omului dar şi milostivenia icircşi are locul şi racircnduielile ei

copy BCUCluj

780

Că nu pomenile cari le facem pentru mortul au să-1 aşeze bdquoicircn loc eu verdeaţă icircn loc cu răcoare ci faptele bune pe cari le facem icircn aducerea aminte a celui ce l-am perdut

Dta ştii bine că noi icircn astfel de icircmprejurări facem pa uz pentru mortul facem pomeană de 6 săptămacircni facem pomeană de 6 luni apoi sărindare apoi prescuri

Dar nai băgat Dta de seamă cam cine se ndoapă mai mult la aceste p o m e n i

Tot ăi cari au In fruntea mesii stă popa după el dascălul şi după dascăl

fruntaşii satului fiecare după rangul Iui şi de sunt săraci icircn sat ăia stau pe la uşe ăia chiar şi la o pomeană trebue să se mul-ţămească cu oasele rămase dela masa bogatului

Apoi bine bade Şofroane asta nu-i pomeană asta-i o curată bătaie de j o c

Pomeana-i pentru săraci iar nu pentru ceice au icircndeajuns din darul lui D-zeu

In fruntea mesii la o pomeană trebue să stea săracul iar bogatul dacă tot mai rămneşte să vie să stea icircn coada mesii că pomeana-i a săracului nu a bogatului

Dar după socoteala mea bade Şofroane nar trebui să fie

pomeni de l o c De rămacircne o haină dela răposatul dă-o la un om lipsit dacă

tenduri cacircnd poţi ajută pe ăl care nare o coaje de pane şi-i flămacircnd şi asta fă-o totdeauna cu inimă curată da -nundopacirc pe toţi ghiaburii satului că ăia a doua zi te mai şi vorbesc ori că na fost aia cu racircnduială ori că le-ai dat prea puţin ori că i-ai icircmbătat şi na fost beutura b u n ă iar Dta biet om ţi-ai vacircndut viţeaua din grajd ca să te ţii de dat ină

Aşacirc dară să nu ne băgăm icircn detorii să nu ne vindem vi-tuţele pe cari cu atacircta amar le-am adunat la casă să nu ne golim coşarul ca să dăm la ăl care are şi mai bine după tot pasul nostru să facem cacircte-un bine pentru cei morţi că mai mult foshyloseşte binele cacircnd icircl faci pe ncetul şi la loc potrivit decacirct o risipă mare la loc nepotrivit

Iacă de pildă să zicem că icircn tot satul unde trăiesc oameni milostivi sar icircnjghebă un fond numit bdquofondul morţilor şi Ia fondul ăsta tot omul care şi-a perdut un copil o rudenie un prietin ar da icircn loc de pomeană cacircte 5 cor ce gacircndeşti Dta cam cacirct sar stracircnge icircn vre-o cacircţiva ani Sar adună mii de coroane şi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

780

Că nu pomenile cari le facem pentru mortul au să-1 aşeze bdquoicircn loc eu verdeaţă icircn loc cu răcoare ci faptele bune pe cari le facem icircn aducerea aminte a celui ce l-am perdut

Dta ştii bine că noi icircn astfel de icircmprejurări facem pa uz pentru mortul facem pomeană de 6 săptămacircni facem pomeană de 6 luni apoi sărindare apoi prescuri

Dar nai băgat Dta de seamă cam cine se ndoapă mai mult la aceste p o m e n i

Tot ăi cari au In fruntea mesii stă popa după el dascălul şi după dascăl

fruntaşii satului fiecare după rangul Iui şi de sunt săraci icircn sat ăia stau pe la uşe ăia chiar şi la o pomeană trebue să se mul-ţămească cu oasele rămase dela masa bogatului

Apoi bine bade Şofroane asta nu-i pomeană asta-i o curată bătaie de j o c

Pomeana-i pentru săraci iar nu pentru ceice au icircndeajuns din darul lui D-zeu

In fruntea mesii la o pomeană trebue să stea săracul iar bogatul dacă tot mai rămneşte să vie să stea icircn coada mesii că pomeana-i a săracului nu a bogatului

Dar după socoteala mea bade Şofroane nar trebui să fie

pomeni de l o c De rămacircne o haină dela răposatul dă-o la un om lipsit dacă

tenduri cacircnd poţi ajută pe ăl care nare o coaje de pane şi-i flămacircnd şi asta fă-o totdeauna cu inimă curată da -nundopacirc pe toţi ghiaburii satului că ăia a doua zi te mai şi vorbesc ori că na fost aia cu racircnduială ori că le-ai dat prea puţin ori că i-ai icircmbătat şi na fost beutura b u n ă iar Dta biet om ţi-ai vacircndut viţeaua din grajd ca să te ţii de dat ină

Aşacirc dară să nu ne băgăm icircn detorii să nu ne vindem vi-tuţele pe cari cu atacircta amar le-am adunat la casă să nu ne golim coşarul ca să dăm la ăl care are şi mai bine după tot pasul nostru să facem cacircte-un bine pentru cei morţi că mai mult foshyloseşte binele cacircnd icircl faci pe ncetul şi la loc potrivit decacirct o risipă mare la loc nepotrivit

Iacă de pildă să zicem că icircn tot satul unde trăiesc oameni milostivi sar icircnjghebă un fond numit bdquofondul morţilor şi Ia fondul ăsta tot omul care şi-a perdut un copil o rudenie un prietin ar da icircn loc de pomeană cacircte 5 cor ce gacircndeşti Dta cam cacirct sar stracircnge icircn vre-o cacircţiva ani Sar adună mii de coroane şi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 781

din dobacircnzile ăstor mii sar putea face pomeană ctr copiii fără părinţi cu ăi arşi de foc cu ăi cărora li sa icircnecat sămănătura şi se bagă n iarnă fără un fir de grăunte

Ala ar fi bade Şofroane un fond pentru pomeni aievea şi ar ajută mai mult pentru sufletul răposaţilor că toţi cei cari sar icircndulci din el i-ar pomeni cu sfinţenie

Aşacirc dară lăsaţi pomenile cele păgubitoare şi faceţi binele cu puţinul dar la loc potrivit dacă vreţi să folosească celor morţi şi celor cari t ră iesc Că binele bade Şofroane numai atuncea-i bine cacircnd e la loc potrivit

Da pentru aia Dzeu să te ferească de pomeni şi să-ţi fie toţi ai căsii sănătoşi Delasacircntioana

A N I M A L E L E C O R N U T E Animalele cornute sunt cele mai folositoare Dela ele căshy

pătăm laptele untul bracircnza carnea pelea şi gunoiul pentru icircnshygrăşatul pămacircntului Chiar şi dacă au unele scăderi Ia trup se pot icircngraşă şi vinde cu preţ bun Ca animale de jug fiind foarte puternice devin neapărat trebuincioase icircn economie

Mai bine este dacă alegem vite din rasele (soiurile) cunoshyscute icircn patrie cari sunt din mame blacircnde şi lăptoase Rasa enshygleză (Durham) franceză (Charolais) olandeză din Tirol Salz-burg precum şi alte specii pot fi foarte bune şi folositoare dar este lucru adeverit că introducerea lor izbuteşte numai icircn ţishynuturi ca acelea din patria lor

Vita tinără se poate cunoaşte de pe dinţi pentruca din cei 8 dinţi dinainte cu cari sa născut cei doi din mijloc icirci cad icircn anul al treilea cei 2 următori icircn anul al patrălea alţi 2 icircn al cincilea şi cei doi delături icircn anul al şeaselea In locul aceshystora cresc dinţi noi şi sclipicioşi dar după 8 ani şi aceştia icircncep a se icircngălbinl şi ştirbi

Vacircrsta vitelor se mai poate cunoaşte icircncă de pe inelele dela rădăcina cornului pentruca la vaci după fiecare facirctare se iveşte cacircte un inel aşadară primul inel la 3 ani al doilea Ia 4 ani şi aşa mai departe

Afunzimea mai Iată aflătoare icircntre inele icircnseamnă un an icircn care vaca a rămas stearpă

La boi cel dintacirci inel se iveşte numai icircn anul al cincelea

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

782 ŢARA NOASTRĂ

Sunt mai multe rase de vite a) Rasa ungurească Vita de rasă ungurească este mare

puternică icircn privinţa trasului la jug este cea dintacirci are carne icircndeajuns icircn loc de unsoare produce său Lapte dă icircnsă puţin anual abia 600 litre

Au capul frumos icircntins ochii asemenea frumoşi Vite frumoase de rasa ungurească are contele Teleki Arvil

la domeniul statului icircn Mezc-hegyes b) Rasa Simenthal Vitele de rasa Simenthal sunt de coshy

loare pestriţă cu roşu ca franzela sau roşu icircnchis Astăzi cele mai căutate sunt cele pestriţe cu roşu icircnchis Sunt foarte lăptoase se desvoaltă curacircnd dar nu sunt aşa trainice şi sunt icircnclinate spre boale mai cu seamă spre tuberculoză (oftică)

Vitele din Bern sunt şi ele un fel de Simenthal dar pe cap sunt de coloare albă Produsul anual al laptelui este icircntre 1800mdash2000 litre

c) Rasa Pinzgau Vitele de rasa Pinzgau au icircnceput a se răspacircndi icircn timpul din urmă De fapt sunt mai puternice se de- -svoaltă curacircnd sunt cărnoase au carnea mai moale şi mai gu- | stoasacirc dau lapte mult anual 1600mdash1800litre dacă le icircncrucişăm J cu rasa ungurească căpătăm animale foarte bune de jug Coshyloarea este roşie ca vişina pe spinare pe pulpe pe sub foaie şi pe coadă sunt albe Picioarele lor sunt tari de aceea sunt foarte potrivite pentru locurile muntoase

d) Mai sunt icircncă vitele de Bonyhacircd şi din comitatul Vas Au bune icircnsuşiri Se pot cunoaşte anevoie deoarece nu sunt numai de o coloare Sunt lăptoase cărnoase puternice şi bune de jug

Cele din comitatul Vas sunt de coloare roşie pestriţă şi au tot icircnsuşirile celor din Bonyhacircd

e) Rasa olandeză e de coloare neagră pestriţă şi are icircnshysuşirile vitelor apusene

Ca să putem avea vite bune şi frumoase trebue să avem taur bun şi frumos Spre acest scop taurul trebuie să icircntrunească cele mai bune condiţiuni La alegerea unui taur de prăsilă treshybuie să fim cu o deosebită băgare de seamă şi anume că din ce vacă este Numai dacă mama lui a fost frumoasă bună de lapte cărnoasă şi blacircndă se recomandă ţinerea lui mdash altcum nu pentrucacirc foarte multi viţei se aruncă icircn partea mamei taurului ba de multeori icircn partea strămoşilor lui

Un taur e de ajuns la 50mdash60 vaci mai multe icircnsă nu Intro ciurdă nu este iertat a se lăsa mai mulţi tauri ci numai

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 7S3

unul Gonitul sau săritul se face icircn ciurdă cacircnd vita singură caută taurul şi din macircnă cacircnd omul o duce la taur

Vitele poartă 9 luni de regulă 270mdash280 zile Vitele de-a făta trebuie să le icircngrijim cacirct se poate de bine Să le ferim de lovituri de icircncordări prea mari icircn jug nutreţul să le fie bun şi curat altcum lesne pot lăpădacirc (se stacircrpesc)

De multe-ori la fătare se ivesc şi greutăţi aşa d p dacă viţelul este mare şi vaca nu-1 poate făta trebuie să-i sărim icircn-trajutor altcum vaca sar putea prăpădi Mai icircntacirci ne spălăm bine pe macircni ungem macircna dreaptă cu unt de lemn o introducem cu icircngrijire prin fătătoare şi icircncercăm să scoatem viţelul Tragem de el atunci cacircnd şi vaca se opinteşte După fătare vaca linge viţelul Se icircntacircmplă de multe-ori şi mai cu seamă la juninci că nu voiesc a-1 linge Este oprit a presără viţelul cu sare pentru-că uşor li ajunge sarea icircn ochi şi capătă aprindere Mai bine să-1 ştergem noi cu paie Buricul trebue legat cu un fir de mătasă şi lăsat cam de 3 degete de lung partea cealaltă o tăiem cu un cuţit ascuţit

Uneori viţelul cacircnd vine pe lume pare-că e mort Cauza e că sacircngele icirci vine icircn cap In astfel de icircntacircmplări trebuie să facem icircncercare ca să-1 aducem la vieaţă anume icircl frecăm bine vărsăm apă rece preste el şi-1 silim să răsufle

Laptele cel dintacirci care se chiamă corastă nu e iertat să-1 mulgem ci lăsăm să-1 sugă viţelul spre a i curaţi racircnza de tot felul de murdării răşinoase cari sau adunat icircn ea

In zilele dintacirci viţelul trebue lăsat să sugă cacirct de des pe zi de 5mdash6 ori In săptămacircna a patra de 4-ori pe zi icircn a cincia de 3-ori iar mai tacircrziu mai rar

Laptele cel mai gros şi mai unsuros este cel dela urmă Acesta să nu i-se lase viţelului pe cacirct se poate nici cel dintacirci ci cel din mijloc

Dacă se icircntacircmplă ca vaca să lapede atunci omul trebue să cerceteze ce a fost pricina Cacircnd cercetăm trebue să avem icircn vedere nu cumva fătul a fost putred Dacă fătul este putred sau dacă vine pe lume icircn bucăţi cari deasemenea sunt putrede atunci luăm vaca şi i spălăm bine fătătoarea vacircrful coadei spishynarea ugerul şi picioarele după aceea o ducem afară din grajd şi icircncepem a ospălă din nou Grajdul trebuie desinfectat penshytru-că aceasta este o boală lipicioasă

Viţelul de prăsilă icircl icircnţercăm de regulă la 4mdash5 luni pe cacircnd cel de tăiat la 8 săptămacircni Cacircnd viţelul e de 6 luni se poate macircnă şi la păşune

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

784 ŢARA NOASTRĂ

In anul icircntacirci viţelul trebuie nutrit cacirct se poate de bine pentru-că el creşte icircn anul prim mai mult ca icircn al doilea şi deci are trebuinţă de hrană bună La nutrirea viţeilor ovăsul e de mare icircnsemnătate de aceea să Ie dăm cacirct se poate de mult pentru-că greşeala săvacircrşită icircn anul icircntacirci nu se mai poate repară (icircndreptă) Ovăsul să se deacirc icircntreg şi nu măcinat deoarece vitele cornute icircl rod

Viţeilor pe lacircngă ovăs să li-se deacirc facircn şi otavă bună apoi turte cari au mare icircnsemnătate la creşterea lor acestea s e d a u ca lături Sunt bune tăricircţele făina ş a Pacircnă sunt viţeii tineri să nu li-se deacirc nutreţ verde pentru-că capătă pacircntece mare şi din astfel de viţei nu vom avea vite frumoase şi de preţ

Cu cacirct voim a produce lapte mai mult cu atacirct trebuie să le dăm vacilor nutreţ mai bun şi mai mult Vara pe lacircngă nushytreţul verde le dăm şi nutreţ uscat iar iarna nutremacircntul de căpetenie icircl formează nutreţul uscat napii cartofii ş a

La mulsul vacilor lucrul de căpetenie este ca ţiţele şi ugerul să fie bine spălate Mulsul să se facă de un om priceput şi laptele să se mulgă pacircnă la cel din urmă strop pentruca altcum se icircmpuţinează Emil Reit icircnvăţător

(ascultător al unui curs de agronomie)

Ţ Ă R A N U L Ş I F O I L E N O A S T R E Ţăranul nostru ceteşte şi are multă tragere de inimă la cetit

Suntem pe pragul iernei cacircnd avem timp destul şi putem sta mai multă vreme de poveşti nar fi oare un păcat să lăsăm timpul să treacă fără ca noi să ne fi folosit de el

E ştiut lucrul că pe cacircnd ţăranul munceşte din greu cacirct e drăguţa de vară conducătorii lui tocmai din contră trebue să muncească mai mult iarna căci ţăranul nostru alunei are timp să stea cu noi de vorbă fiindu-i sufletul mai liniştit şi numai atunci ne va icircnţelege mai bine

Să se folosească deci foile noastre de acest timp atacirct de scump pentru cei ce-1 ştiu folosi căci ne va icircntrebă conştiinţa fiecăruia la primăvară oare cu ce am icircmbogăţit sufletul ţăranului nostru şi icircn ce măsură l-am icircnsufleţit ca la primăvară să prindă mai vesel şi cu mai multă icircncredere şi bărbăţie de coarnele bineshycuvacircntatului plug pentruca din brazda răsturnată să poată năshydăjdui o icircntoarcere icircn mai spm bine a traiului lui dela care apoi va atacircrnă şi al nostru

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ

Să-i dăm ţăranului nostru poveţe frumoase să-1 icircndatinăm a fi mulţămit cu soartea la care la icircnvrednicit Dzeu să se afle fericit pe lacircngă vatra sa gacircndind 1-a Dzeu şi cercetacircnd sf biseshyrică şi să-1 icircncurajăm ca la munca ce-1 aşteaptă să nu fie icircn-doelnic ci binechibzuind toate să le facă cu minte trează Ia timpul lor

Ţăranilor noştri să le dăm poveţe economice poveşti moshyralizatoare iar tinerilor noştri să le dăm poesiile atacirct de mult iubite atacirct de mult dorite de ei cari icirci fac să lege o iubire mare de foi I

Ba ar fi un lucru din cele mai icircnţelepte ca foile noastre cacirct ţine iarna să apară mai bogate cu 2mdash4 pagini făcacircndu-le cu tot atacirctea mai mici vara de unde ar avea un profit moral foarte icircnsemnat

Ar fi de dorit ca din nici un număr al foilor noastre să nu lipsească rubrica bdquoEconomia precum nici rubrica bdquoFoişoara cu poveştile moralizatoare şi poeziile poporale In cele mai multe foi laquoEconomiaraquo e mai la urmă dar de preţul bucatelor facircnului vinului vitelor gătitelor şi a altor articoli economici nici pomană

Noutăţile icircncă aduc un folos mare ba putem zice că foarte mare Ţăranul aude că icircn cutare comună a căzut grindină de a nimicit Icircntreg hotarul el se duce şi icircşi asigură lanul de gracircu focul a nimicit o casă neasigurată el află suferinţele celor năpăstuiţi şi icircşi asigură casa Şi cacircte şi mai cacircte Doamne din cari pot trage atacirctea icircnvăţături

Să-i arătăm ţăranului că nu de aceea sa publicat una sau alta bdquoca să se umple locul ci ca el să tragă icircnvăţătură

Să-i dăm deci icircnvăţătură ţăranului nostru căci dacă nu o are a noastră e ruşinea Delapecica

C Ă R Ă R I L E V I E Ţ I I (Urmare)

VIII Industria de hacircrtie 121 Fabricarea materialului pe seama hacircrtiei şi fabricarea

hacircrtiei 122 Fabricarea articolelor de hacircrtie 123 Compactoria

IX Fabricarea articolelor de nutremacircnt etc 124 Industria morăritului 125 Industria brutăritului 126 Confecţionarea prăjiturilor de aluat

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

736 ŢARA NOASTRĂ

127 Fabricarea zahărului 128 Cofetăria şi gătirea prăjiturilor de zăhar 129 Fabricarea zaharicalelor 130 Fabricarea cacao-ei si a ciocoladei 131 Turtăritul 132 Curăţirea şi prăjirea cafelei şi fabricarea surogatului

de cafea 133 Fabricarea conservelor din unele materii vegetale 134 Cacircrnăţăritul 135 Măcelăritul 136 Curăţitul maţelor etc 137 Fabricarea salamului 138 Alte industrii de carne şi unsoare 139 Fabrica rea conservelor din materii animale 140 Fabricarea caşului bracircnzei şi a untului 141 Fabricarea tutunului 142 Fabricarea berei şi a malţului 143 Fabricarea spirtului 144 Fabricarea oţetului 145 Fabricarea coniacului licheorului rachiului şi rumului 146 Fabricarea şampaniei 147 Scoaterea apei minerale 148 Fabricarea apei de soda 149 Fabricarea gheţei 150 Alte moduri de icircntrebuinţarea apei 151 Ingrăşarea vitelor pentru scopuri industriale 152 Ingrăşarea porcilor pentru scopuri industriale 153 Abatoriile

X Industria chimică 154 Rafinarea petroleului 155 Fabricarea gazului de iluminat 156 Fabricarea koks-ului icircncacirct nu e icircn legătură cu mineritul 157 Fabricarea scrobelei 158 Fabricarea chibritelor 159 Fabricarea cleiului 160 Fabricarea extraselor de argăsit 161 Industria destilării lemnului 162 Fabricarea oleului vegetal 163 Fabricarea luminărilor săpunului şi parfumului 164 Fabricarea materiilor explosive şi a pulverii de puşcă 165 Fabricarea unsorii pentru trăsuri pentru pei a lacului

a colorilor a scrobelei vinete a ţintei şi a cerei de sigilat 166 Fabricarea fainei de oase a cărbunelui de oase şi a

icircngrăşemintelor artificiale 167 Fabricarea asfaltului şi a catranului a placelor de asfalt

şi a placelor de catran 168 Fabricarea altor articole chimice (Va urma)

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 707

S N O A V E Unui advocat icirci ruginiseră ţicircţicircnele uşei de bine ce-i mergea

Sa sbătut sa frămacircntat dar na fost chip să icircncalece năcazul Ii ocoleau muşterii casa parcar fi stat necuratul icircn ea Şi-i crepacirc buza de năcaz cacircnd vedea ce bine le merge altor advocaţi mdash cu toate că naveau mai multă icircnvăţătură decacirct el

De-aş şti că mă icircntovărăşesc şi cu dracul mdash zise icircntro zi cătrănit mdash dar trebue să scap de ruşinea asta

Scaraoţchi care de mult icircşi pusese ochişorii pe el icircndatăce 1-a auzit glacircsuind astfel i-sa icircnfăţişat icircn chip de om icircmbiindu-i sprijinul său icircn schimbul sufletului cacircnd va muri

icircnvoiala iute a fost gata Ce-i păsa advocatului de suflet In vieată să-i meargă b i n e După moarte pagubă-n ciushyperci

Şi de unde pacircnă aci mai nu-i crescuse iarbă n prag acum nu răzbea să icircndestulească pe toţi cacircţi icirci deschideau uşa Unul icircntră altul ieşea Nu degeaba se icircnfrăţise cu Tartorul iadului icircncepuse a se umflă icircn pese de bine ce-i mergea Nu mai eră nimenea ca el atacircta avere adunase

Dar toate cu sorocul lor Cacircnd se credea mai fericit mai tare şi mai mare a căzut

la pat Pe semne icirci făcuse cu ochiu ortacul său Şi cu cacirct i-se stracircngea mai tare funia de păr cu cacirct sapropiacirc mai tare sorocul să-şi deacirc ortul lui Scaraoţchi cu atacirct da tacircrcoale mai dese şi Ucigăl-toaca frumosului său sălaş Bagsamă să fie la icircndemacircnă nu cumva să i-se rătăcească odorul

Azi pe la poartă macircne pe la fereastră poimacircne tot aşa icircncepuse se bată la ochi

II şi descoase odată un creştin icircn faţa mai multora că ce caută de-atacircta vreme pe acolo

Michiduţă i-o spune verde că a venit după sufletul advoshycatului pe care-1 cumpărase de mult

Creştinii icircncep să hohotească Ucigăl-crucea stă crucit cacircnd icirci vede gai apoi icirci icircntreabă nedumerit de ce racircd

Cum să nu racircdem măi omu lu D-zeu mdash zice creştinul mdash dacă cauţi urmen apă Du-te ntreabă-ţi dacă nai alt năcaz Ăsta de a c i de cacircnd lam pomenit na avut suflet cum o să aibă acum la moarte 5 Tamba

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

738 ŢARA NOASTRĂ

P O P O R D I N Oi tu macircndruliţă Stau icircn loc şi mă gacircndesc Pe ce cale să pornesc Cu tine să mă ntacirclnesc Cum mă culc ieu te visez Las macircna nu te găsesc

Numai dorul inimii Scris pe fata perinii Cacirctu-i noaptea ieu nu dorm Tot mă nvacircrt şi tot mă ntorn Ca peştele n apă lină Ca omu n ţară străină

Ş T I E I Pentru ca gimnaziul cu 4 clase din Prad să se poată face

gimnaziu complet (deplin) cu 8 clase se icircncepuse acum e anul o colectă care sporeşte icircn mod foarte icircmbucurător Sau icircnscris pacircnă acum vre-o 180000 coroane şi se fac daruri mereu Totuş mai trebue mult pacircnă se vor adună sumele trebuincioase de aceea icircndemnăm pe cetitori şi instituţiile noastre de tot felul să aducă jertfă pentru acest aşezămacircnt icircnsemnat de cultură

copy Oameni buni rămacircneţi acasă De luni de zile trebile icircn

America sau icircntors spre rău Dupăce sau fost apucat oamenii de lucruri peste puterile lor şi după un an cu roadă mai slabă cum a fost anul de faţă se icircnchid fabrici după fabrici şi ban-crotează bancă după bancă In urma acestora partea cea mat mare a celor emigraţi acolo nu mai capătă de lucru şi au luat-o spre casă Toate veştile şi toate semnele arată că acum odată e lucru cuminte să nu mai plece nimeni la America ci măcar pacircnă la alte vremi mai bune să rămacircnă acasă

Iertară celor ce au fugit de armată Maiestatea Sa regele dă iertare

tuturor soldaţilor cari sar află icircnchişi din cauză de deshyzertare

tuturor soldaţilor cari icircnainte de 2 Dec n a c ar fi traşi icircn cercetare din cauză de dezertare

celorce pentru dezertare au fost osacircndiţi la slujbă jnai lungă Pacircnă la 1 Dec 1909 toţi cei pe cari icirci priveşte această

iertare a Maiestăţii Sale trebue să se icircnfăţişeze la vre-o comandă militară avacircnd să-şi icircmplinească slujba cu care au rămas icircnapoi Ceice pacircnă la 1 Dec 1909 nu vor face destul acestui ordin vor ajunge de nou sub asprimea mdash legii de urmărire

Editor Octavian Goga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj