8 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

DOSAR I.A. NR. 334

INFORMA}II PE SCURTIIddeeeeaa:: anticariatCCaappiittaall iinnii]]iiaall:: suma de start variaz` de la 1.000 euro (\ncazul unui anticariat virtual) pån` la 10.000-20.000 euro (\ncazul unui anticariat clasic).CCiiffrraa ddee aaffaacceerrii:: un anticariat de dimensiuni medii ruleaz`mii de c`r]i, la pre]uri \ntre 10.000 de lei [i 1.000 euro.PPrrooffiitt bbrruutt:: dac` lu`m \n calcul faptul c` exist` c`r]i deosebitde valoroase a c`ror achizi]ie te poate l`sa, la un momentdat, cu vistieria goal`, este greu de apreciat un profit exact alafacerii. Acesta va fi, \ns`, propor]ional cu valoarea c`r]ilorrulate.TTiimmpp ddee aammoorrttiizzaarree aa iinnvveessttii]]iieeii:: un an [i jum`tate.SSiittuuaa]]iiaa ppiiee]]eeii:: dup` o perioad` cenu[ie pentru vånz`torii dec`r]i, oamenii care au realizat venituri importante \n ultimiiani [i studen]ii se \ntorc \n anticariate.

Dilema \n care se afl` unposibil investitor \ncomer]ul cu c`r]i vechieste sintetizat` de MirceaC`rt`rescu \ntr-un eseuintitulat sugestiv: „Pu[tiinu mai citesc. Dar noi maicitim?“. „Este adev`rat,de fapt, c` pu[tii nu maicitesc. Dar \n acela[i timpplångerile noastre mi separ ipocrite, pentru c`adev`rul adev`rat estec` nici noi nu mai citim.A[a e, am citit \n epocade trist` amintire. Altcevace s` fi f`cut? C`r]ile erauieftine [i bune, televizornu, filme nu, alte distrac]iinici atåt. Decåt s` moride plictiseal` mai bineciteai «R`zboi [i pace».{i-n felul `sta popula]ianefericitei noastre ]`ri s-aculturalizat f`r` m`car s-o [tie. E drept «Crim` [ipedeaps`» era luat dreptroman poli]ist, iar \n«R`scoala» cartea sedeschidea singur` la anu-mite pagini care ]ineauloc de «Playboy» sau«Hustler». Tinerii din ge-nera]ia mea au citit \nanii ‘70 [i ‘80 absolutacelea[i c`r]i [i au v`zutto]i acelea[i filme. A[a\ncåt pe lång` uniformade liceean r`rit` \n coateam purtat o uniform` cul-tural`: cultura mare, totceea ce s-a spus [i s-ascris mai valoros de-alungul anilor.“Punctul de vedere al luiMircea C`rt`rescu este\ns` pesimist. Lucrurile nustau tocmai a[a.

Comer] cu c`r]i vechiComer] cu c`r]i vechi

Nr. 6(143)/ iunie 2005

✄✄

9

CONCEPT DE AFACERI

Situa]ia pie]eiAnticarii cu care am stat de

vorb` ne-au confirmat c` prin-cipalii lor clien]i sunt oameniide peste 35 de ani [i studen]ii,adic` exact exponen]ii genera-]iei care \n anii ‘80 a citit perupte. Ei au ajuns la o situa]iematerial` confortabil` [i se\ntorc acum la c`r]i pentru are\nnoda, dac` nu firul lecturii,m`car pe cel al nostalgiei.

Exist` apoi o p`tur` tot maiconsistent` de oameni care auf`cut bani dup` Revolu]ie [icare cump`r` c`r]i vechi saucolec]ii de autor, pentru a res-pecta o etichet`.

Avantaj, din nou, pentruanticari. Pe de alt` parte, a[acum am aflat de la MariusNiculescu, patronul anti-cariatului de la Curtea Veche,exist` pasiona]i adev`ra]i decarte veche care str`bat mii dekilometri pentru a veni la Bu-cure[ti s` vad` o tip`ritur` dela 1700, ac]iuni eliberate de cor-pora]ii autohtone la 1850 sau oBiblie veche de sute de ani. Oalt` categorie de cump`r`tori oreprezint` studen]ii, „obliga]i“de profesori s` achizi]ionezec`r]i de art`, dic]ionare sautratate de medicin`, iar pentrucititorii mai strån[i la buzunareexist` o mare varietate de c`r]icare se vånd la pre]uri modice,\ntre 10.000 [i 50.000 de lei.

Prin prisma acestor date, nutrebuie s` ne mire c`, la nivelna]ional, exist` vreo 150-170 deanticari, din care jum`tate seafl` \n Bucure[ti. Pia]a anticari-atelor virtuale este [i ea \n mareexpansiune, num`rul acestoraajungånd la cåteva zeci. Poten-]ialul lor de dezvoltare estefoarte mare, deoarece pentru adeschide o astfel de afacere peInternet nu ai nevoie de uncapital foarte mare.

ABC-ul unui anticariat

Probabil c` este dificil deg`sit o persoan` care s` nu fiintrat \ntr-un anticariat [i s` nufi cump`rat o carte, pentru pro-pria delectare sau pentru a faceun cadou. Ast`zi, indiferent

unde sunt amplasate, pe bule-vardul Magheru, pe Kog`lni-ceanu sau \n Pasaj la Univer-sitate, anticariatele se remarc`printr-o anumit` standardi-zare. {i asta \ncepånd de laclien]ii c`rora li se adreseaz` [imergånd pån` la modul \n caresunt a[ezate c`r]ile \n rafturi.

Loca]ia este foarte impor-tant` atunci cånd demarezi oastfel de afacere. Zonele cu vadsunt cele situate \n centru, \napropierea unei libr`rii sau fa-cult`]i. |n acest din urm` caz,anticariatul trebuie s` ofere ovarietate foarte mare de c`r]idin specializarea respectiveiuniversit`]i. Apoi, spa]iul tre-buie s` fie deschis, astfel \ncåts` ofere vizitatorului posibili-tatea de a se orienta foarteu[or. De maxim` importan]`

|nchiriere sediu: 500 euro2 angaja]i x 250 euro:

500 euroFonduri pentru achizi]ii: 5.000 euroTelefon/Fax: 200 euroCalculator: 350 euroRafturi: 400 euro

TToottaall:: 66..995500 eeuurroo

Investi]ia ini]ial` \ncazul

unui anticariat clasic

Esen]ial pentrusuccesul unuianticariat estevadul comercial.O asemeneaafacere are succes doar \nzonele centraleale ora[elor mari.

10 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

este modul \n care sunt aran-jate c`r]ile, dup` domenii, iar –acolo unde se poate – chiar du-p` autor. Nu trebuie s` lipseas-c` lucr`ri din domenii precum:art`, beletristic`, drept, filo-zofie, medicin`, istorie, econo-mie, geografie, politic`, socio-logie, [tiin]e exacte, religie. De

asemenea, este necesar` crea-rea unei sec]iuni aparte dedica-te c`r]ilor \n limbi str`ine [i c`r-]ilor foarte vechi. Foarte c`u-tate sunt c`r]ile cu pre]uri mici.

|n afar` de doi angaja]i, estenecesar s` existe [i un specialist\n domeniul beletristicii pe postde consultant. |n multe cazuri,chiar patronul sau proprietaruljoac` acest rol, fapt care maidiminueaz` din cheltuieli. De cee nevoie de un astfel de specia-list? |n primul rånd, nu o dat`,clientul dore[te l`muriri asupraunei c`r]i, iar cineva specializatva trebui s` i le ofere imediat.Apoi, la achizi]ionarea de c`r]ieste nevoie de cineva cu expe-rien]`. Dac` nu [tii s` evaluezicorect un titlu te po]i trezi \n ne-pl`cuta situa]ie de a achizi]ionao carte cu un pre] mai maredecåt cel cu care o vei puteavinde ulterior. Aceast` „deprin-dere“ de a evalua c`r]ile se \n-va]` \n timp, lucrånd [i citind.Este, f`r` \ndoial`, o meserie ca-re se na[te din pasiune.

Modul de achizi]ionare ac`r]ilor nu este complicat [i sepoate face prin dou` mijloace: \nprimul rånd, aproape toate anti-cariatele au la intrare un anun]prin care vizitatorul este \n[ti-in]at c` \n respectivul loc nudoar se vånd, dar se [i cump`r`c`r]i. Un al doilea mod de achizi-]ionare a c`r]ii este prin inter-mediul diverselor rela]ii pe careanticarul [i le face \n timp [i pecare, ulterior, le exploateaz`.Vorbim \n acest caz \n special decartea veche, de colec]ie [i decartea str`in`, care se achizi-]ioneaz` [i se vinde pe pie]e maiexclusiviste.

Cåt [i cum cå[tig` unanticar

Ce se vinde mai bine pe pia-]a autohton`? Se pot cå[tiga

bani buni din aceast` afacere?|n anticariatele pe care le g`sim\n centrul Capitalei, la maremod` sunt c`r]ile tip`rite \nurm` cu doi pån` la zece anicare mai sunt disponibile [i \nlibr`rii, dar care \n anticariatese vånd la un pre] cu 30-40%mai mic [i \n condi]ii destul debune. Sunt c`uta]i autori sud-americani precum Garcia Mar-quez, Vargas Llosa sau ErnestoSabato. La mare mod` suntMircea C`rt`rescu, Mircea Elia-de [i Emil Cioran, \n specialedi]iile publicate de EdituraHumanitas. Acestea pot fiachizi]ionate la pre]uri cu-prinse \ntre 100.000 [i 200.000de lei. De asemenea, \n anti-cariate po]i g`si clasici precumTolstoi, Goethe, Balzac sauDostoievski, de obicei \n edi]iide dinainte de 1989, dar care aufost bine conservate.

C`r]ile [i albumele de art`nu lipsesc din nici un anticari-at. G`se[ti numeroase albumeap`rute la Editura Meridianprin anii ‘70-’80 [i al c`ror pre]variaz` destul de mult. Po]icump`ra un album de art` deGeorges de la Tour cu 300.000de lei, dar [i un Leonardo la100.000. Pre]ul oscileaz` \nfunc]ie de cåt de bine a fostp`strat` cartea, dac` are co-per]i \n stare bun`, dac` pagi-nile nu au fost \ndoite. |nsec]iunea „Filozofie“, \mp`rateste Platon, dar [i diver[i gån-ditori ai antichit`]ii cu „Operecomplete“ editate \n urm` cumai bine de dou` decenii [i alc`ror pre] este de 150.000-250.000 de lei pe volum. C`r]ilede specialitate aduc cel maisigur profit: ele cost` mult [isunt c`utate, \n fiecare an, destuden]i care au nevoie de elepentru a-[i preg`ti examenele.

Cå[tigul \n aceast` afacerese poate demonstra matematic.

11.. CCuunnooaa[[tteerreeaa eexxcceelleenntt`̀ aappiiee]]eeii.. Ave]i nevoie de acestlucru din dou` motive. |n primulrånd, pentru a putea evaluacorect pre]ul de achizi]ie alc`r]ilor. Apoi, exist` c`r]i demare valoare de care sunt intere-sa]i relativ pu]ini oameni. Dac`nu ave]i acces la ace[tia, exist`riscul de a nu putea vinde o cartefoarte valoroas` la pre]ul ei real.22.. UUnn bbaacckkggrroouunndd ccuullttuurraall..Cartea nu trebuie perceput` ca osimpl` marf`, \n sensul c` oachizi]iona]i la un anumit pre],dup` care o vinde]i mai departecu un adaos. Pute]i cump`ra ocarte cu o sum` derizorie pentrua o vinde ulterior cu o sum` fa-buloas`. Acest lucru nu va fiposibil dac` nu cunoa[te]i va-loarea „cultural`“ a c`r]ii.33.. AAnnggaajjaa]]ii ccuunnoosscc`̀ttoorrii aaii lluummiiiicc`̀rr]]iilloorr.. Este necesar ca cei caremuncesc \ntr-un anticariat s`-[idep`[easc` condi]ia de simpluangajat. Ei trebuie s` fie \n stares` ofere o serie de informa]ii de-spre c`r]i, s` nu se limiteze la a[ti num`rul de pagini sau pre]ul.44.. UUnn aammbbiieenntt ppll`̀ccuutt.. Exist`mul]i cump`r`tori de c`r]i, \nspecial cei mai \n vårst`, caremai au nostalgia lecturilor \ntihna camerelor spa]ioase de laBiblioteca Na]ional` sauBiblioteca Central` Universitar`.Pentru ace[tia, spa]iul \n care seafl` c`r]ile dep`[e[te coordo-natele unui simplu depozit [idevine un loc aproape magic.

Factori de succes

Nr. 6(143)/ iunie 2005

CONCEPT DE AFACERI✄✄

11

O carte de medicin` achizi-]ionat` cu suma de 300.000 vaap`rea \n raft la un pre] de500.000-650.000 de lei. |n cazulc`r]ilor care cost` pån` \n150.000, cå[tigul anticaruluiajunge la 200%, iar \n cazulc`r]ilor care cost` cel mult30.000, cå[tigul anticarului estede 400% pentru c` de obicei elle cump`r` engros.

Compania de Libr`rii vegheaz` deasupra tuturor

Monica Isac are un anticari-at pe strada Academiei la nr. 7[i nu crede c` afacerea ei arputea fi prins` \ntr-o carte devizit` seac`. Este vorba de oactivitate vie, care pulseaz`,are capricii [i depinde de oserie de factori foarte variabili.

Ca mul]i al]i anticari, dnaIsac este \n afacerile cu c`r]i dedinainte de Revolu]ie. „Aface-rea am pornit-o aici, singur`, \n2001. }ineam de un centru deachizi]ii [i, ca s` nu mai pri-mesc marfa la \ntåmplare, f`r`s` o aleg singur`, am decis s`

merg pe cont propriu [i m-ammutat \n acest spa]iu de peAcademiei“, spune dånsa, darrecunoa[te c` nu este decåtpar]ial independent` \n aceast`afacere. „|n acest moment, eumai ]in de Compania de Libr`-rii Bucure[ti. Este vorba desprefostul Centru de Libr`rii care s-a privatizat \n anii ‘90. Ast`zi,vorbim despre o societate peac]iuni unde noi (o serie deanticari n.r.) suntem ac]ionari[i avem tot interesul s` op`str`m [i s` o modernizam.Centrul de Libr`rii a fost \nfiin-]at \n 1948 [i avea \n subordinemajoritatea libr`riilor [i anti-cariatelor din Bucure[ti. Erasubordonat Comitetului decultur` [i art`. Chiar dac` nuam ie[it complet de sub tutelaacestei instu]ii, eu am reu[it s`ajung la acel stadiu \n care \micump`r singur` c`r]ile [i le dis-tribui dup` cum cred de cu-viin]`. Oricine \[i clameaz` in-dependen]a complet` \n Bucu-re[ti nu spune decåt bazaconii.Exist` \ns` porti]e mai mult saumai pu]in largi. Unii depindcomplet [i ast`zi de Centrul deachizi]ii care \]i trimit ]ie, caanticar, ce simt ei c` se vinde.Din p`cate, cei de acolo nu [tiunimic despre ce se \ntåmpl` pepia]a liber`“, concluzioneaz`dna Isac.

Afacerea s-a mo[tenit Un aspect interesant: Com-

pania de Libr`rii Bucure[tipune la dispozi]ia anticarilorspa]iul necesar desf`[ur`rii ac-tivit`]ii [i rezolv` eventualeleprobleme administrative [i ju-ridice pe care le au ace[tia. Oparte din profit se \ntoarce laaceast` societate, iar restul r`-måne \n buzunarul anticarului.Rela]ia este destul de simpl`:„Dificult`]i mari nu am avut.De probleme legate de spa]iu [i

alte asemenea lucruri se ocup`Compania, acest spa]iu este alCompaniei. Este o latur` carepe mine nu m` prive[te. Nu ecazul s` vorbesc de o investi]ieini]ial`, iar \n ceea ce prive[tecifra de afaceri v` spun c` dup`patru ani am un profit de caresunt foarte mul]umit`.“

Clien]ii \ncep cu studen]ii [isfår[esc cu Ion Cristoiu

Monica Isac crede c` lite-ratura romån` veche este ceamai c`utat`, ajungånd s` fieaproape o mod` achizi]ionareaacestor c`r]i. Piesa de rezis-ten]` a anticariatului este, \nacest moment, un Erasmus de

Monica Isac, anticar:„Iarna, comer]ul cu carte scadela jum`tate.“

11.. IInnvveessttii]]iiii iinnii]]iiaallee eexxaaggeerraattee..Paradoxal, \n acest domeniu, celcare arunc` mul]i bani pe pia]`nu are [anse de reu[it` maimari. Proiectele grandioase sunt,adesea, sortite e[ecului. Gåndi-]i-v` la soarta unui posibilinvestitor care ridic` un anticari-at cu trei etaje sau la unul carevrea s` vånd` biblii vechi desute de ani la Pa[cani.22.. LLiippssaa ddee rreeaacc]]iiee.. Acest pericolplaneaz` mai ales asupra celorcare au anticariate virtuale.Dac` o comand` nu se onorea-z` \n termenul convenit cu clien-tul sau cartea se pierde pe drum,atunci exist` riscul de a ie[i depe pia]`.33.. NNeerr`̀bbddaarreeaa.. Nu este oglum`. |n cazul \n care dori]i s`face]i afaceri cu obiecte de marevaloare, oricare ar fi sumainvestit` ini]ial, cå[tigurile nu vorveni decåt dup` o perioad` detimp destul de lung`. Adic`,doar dup` ce deveni]i familiar cujuc`torii importan]i de pe pia]`,dup` ce \ncepe]i s` cunoa[te]idiver[i colec]ionari cu poten]ial,de afar` [i din Romånia.

Factori de risc

Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

12

Rotterdam din 1757, o fru-muse]e. Acesta nu cost` foartemult: 11 milioane. |n fapt, estevorba despre o colec]ie de gra-vuri \n oglind` la cartea „Elo-giu nebuniei“. Lång` el se g`-se[te „Caragiale – Momente [ischi]e“, edi]ie princeps.

Anticarul se måndre[te c` a]inut \n måini jurnalul intim allui Carol al II-lea, care s-a aflatmult` vreme \n Portugalia [i ca-re a ajuns la Ion Cristoiu. Lucra-rea era neatins` [i a fost conser-vat` de cineva din anturajul lui.Perioad` acoperit` \n acel jurnalera una foarte fr`måntat` – ime-diat dup` asasinarea lui Corne-liu Zelea Codreanu – [i acestlucru a sporit valoarea lucr`rii.

C`r]ile foarte valoroase (edi-]ii vechi, foarte bine conser-vate) sunt, adesea, mult mai c`-utate decåt c`r]ile clasice sau lamod` de ast`zi. Dna Isac spunec` nu face eforturi deosebitepentru a-[i achizi]iona c`r]ile,filierele fiind simple: prin pro-pria re]ea [i prin anun]uri. Iarclien]ii sunt de toate tipurile,de la colec]ionari boga]i [i pån`

la studen]ii care \[i cump`r`cåte un roman sau lucr`ri despecialitate.

Clima, problem` delicat`„O problem` serioas` \n

acest comer] este clima. |n vre-me de iarn`, comer]ul cu cartescade la jum`tate. Oamenii \nvårst` nu risc` s` \[i rup` pi-cioarele venind cu c`r]i vechi laanticariat. Al]i factori de risc ]in

tot de aprovizionare, apoi exist`o concuren]` extrem de maremai ales din partea buchini[tilorde la Universitate, dar [i dinpartea altor anticariate carerestrång oferta. Neajunsurilesunt neschimbate din EvulMediu, de cånd avem infor-ma]ii c` s-a \nfiin]at cel dintåianticariat. Re]eaua de cuno[tin-]e este limitat`, de aceea nu tepo]i baza numai pe c`r]ile dinaceast` surs`. Lichidezi 20-30de biblioteci, dup` care e[ti lapånd` din nou. Capitalul socialse epuizeaz` imediat. Este des-tul de stresant` aceast` c`utarenesfår[it` de noi c`r]i, dar esteun neajuns asumat din primaclip` \n care ai intrat \n aceast`afacere“, consider` Monica Isac.

Lumea esoteric` de laCurtea Vechea

Scriam mai sus c` exist`, \nlinii mari, dou` tipuri de anti-cariate. Cele de tip clasic, carese adreseaz` unei categoriifoarte largi de clien]i, [i cel maiexclusivist, care mizeaz` pecapacitatea unor colec]ionari dea achizi]iona c`r]i foarte scum-pe. Din ultima categorie face

Marius Niculescu, anticariatul Curtea Veche:„Pe vremea comuni[tilor, m` costa 7 leicartea \n sine [i \nc` 20-25 de lei ciubuculpentru libr`reas`.“

13Nr. 6(143)/ iunie 2005

CONCEPT DE AFACERI✄✄

parte anticariatul de la CurteaVeche, condus de Marius Nicu-lescu. Acesta o contrazice peMonica Isac, afirmåndu-[i com-pleta independen]`:

„Eu sunt \n locul `sta de 25de ani, deci dinainte de a c`deacomuni[tii. Este vorba de \ntål-nirea fericit` dintre pasiune [iun mod de a-]i cå[tiga existen]a.Pia]a de ofert` de lucru \n acestdomeniu este extrem de limitat`([i \n Romånia, [i peste tot \nlume), fiindc` este o pia]` care]ine cont de particularit`]ilelocale: situa]ia economic`, inte-resul local, stimularea acestuiinteres, mod` [i alte lucruritrec`toare, capacitatea finan-ciar` a celor c`rora te adresezi.Experien]a mea este a unui omcare a f`cut anticariat de la 20 deani, care a fost client de anticari-at, vizitator de galerii, vizitatorde muzee asiduu, n`scut \ntr-ocas` cu c`r]i [i pictur` [i care dinpasiune [i-a f`cut [i o meserie.Este o perioad` foarte lung` detranzi]ie prin care trecem \nmeseria asta [i istoria acestuispa]iu este \ntr-un fel istoriasociet`]ii noastre.“

|nainte, cartea era material decontraband`

Dl Niculescu explic` faptulc` a avut de ales \ntre a face oafacere \n care s` ruleze unfond mare de carte [i a se axape comer]ul cu lucruri rare demare valoare. „Natural, fiindsingur, nu am putut s` m`ocup de un volum mare decarte [i atunci m-am \ndreptatspre lucruri de calitate deo-sebit`: bibliofilie de mare cali-tate, documente unicat, pictur`modern`, clasic` [i pictur`contemporan`. La aceasta amajuns datorit` experien]ei devia]` [i profesionale [i am fostinfluen]at de modul \n carepercep eu pia]a. Este o schim-bare major` \n anii din urm`,schimbarea suportului infor-ma]ional. Eu mi-am \mbog`]itmereu biblioteca, cu mult \na-inte de 1989. Atunci cånd ap`-rea o carte, cånd se edita un vo-lum din Franz Kafka, spreexemplu, \l a[teptai cu sufletulla gur` [i \n momentul \n carese difuza \ncepea o goan` pecare nu ]i-o po]i \nchipui prinzeci de libr`rii. F`ceai adev`-

rate turnee prin libr`rii. Aveamantenele \ntinse prin dou` sautrei libr`rii concomitent. Cartea\n sine m` costa 7 lei [i \nc` 20sau 25 de lei ciubucul, florilesau fursecurile pe care leduceam. Mergeai la libr`reas`[i ea \]i spunea [optit «Vinomai tårziu c` acum m` vede nu[tiu cine». C`r]ile de atunci aucrescut azi ca valoare.“

O meserie care se \nva]` dinfamilie

Dac` Marius Niculescu \[ialege cu mare exigen]` c`r]ile [ipicturile pe care le comercia-lizeaz`, el mizeaz`, \n acela[itimp, [i pe o clientel` select`.A[a cum ne-a explicat, credin]alui \n succesul afacerii se bazea-z` [i pe faptul c` tot mai mul]ioameni \[i vor permite s` achi-zi]ioneze obiecte de art` de ma-re valoare. „Eu nu m` pot adre-sa cu lucrurile mele unor oa-meni care \[i pl`tesc cu greu lu-mina. Eu ofer ni[te bunurifoarte importante, dar nu vita-le, \n sens organic. Sunt oamenicare fac 10.000-20.000 de euro\n cåteva zile... Pentru ei, achizi-]ionarea unui tablou de cåtevasute de euro nu e o problem`.Aceast` pl`cere se na[te [i apoise [i cultiv`. Oamenii c`rora m`adresez au sim]ul banului, sunt\mbr`ca]i cu c`m`[i de 300 euro[i pantofi de 400, dar suntfioro[i \ntr-o negociere pentrucåteva milioane \n plus.“

Anticarul ne vorbe[te de-spre naivitatea cu care s-a dusla Paris pentru a urma ni[tecursuri \n domeniu. Atunci,cineva \i recomandase s` fac`un stagiu profesional pe lång`un om din bran[`. |[i aminte[tec` a avut inocen]a de a se ducela un birou de plasare a for]eide munc` de unde a aflat c` \nacest domeniu, ca [i \n cel albijuteriilor, spre exemplu, nu

Al`turi de c`r]i vechi, \ntr-un anticariat pot ficomercializate [i obiecte de art`

(picturi, sculpturi, mobilier). Mul]i clien]i suntinteresa]i [i de o asemenea ofert`.

Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

14

exist` o pia]` de munc`. Nu s-au v`zut anun]uri \n care s`fie scris „C`ut`m pentru ne-gustor de diamante doi b`ie]ipe care s` \i specializ`m“. {iprobabil c` nici nu se vor vedea\n urm`toarea sut` de ani. |nacest domeniu, multe lucruri sedobåndesc \n familie [i se dez-volt` cultivånd tot felul derela]ii personale. |n plus, tre-buie s` fii la curent cu ce secaut` pe pie]ele de antichit`]idin diverse state europene, s`fii la curent cu licita]iile [i cupre]urile la care se tranzac-]ioneaz` c`r]ile vechi.

Oamenii cu bani devin sensibili la art`

„Eu am clien]i cu care \n-tre]in dialoguri de ani de zile,f`r` exagerare, pentru cåte ocarte. Am clien]i care, dac` ar [tic` am o carte anume, ar veni dela Torino sau Paris, \n 24 de ore.Am debu[ee aproape pretutin-deni. Arta este o moned` con-vertibil`: oricine poate s` vin` s`ia o pictur` sau o carte veche [is` [i-o duc` \n Noua Zeeland`.Clien]ii mei sunt realmente dintoate extremit`]ile lumii:Finlanda, Japonia sau S.U.A.,dar majoritatea sunt romåni.

Anticariatul meu [i expozi]iaintr` la «afaceri atipice». Acumcåteva zile a venit cineva, cu mul]ibani, care mi-a oferit posibili-tatea s` m` extind, zicåndu-mi:

«Hai s` f`cem ceva mai mare!».|n domeniul `sta, e inutil. Unanticariat nu e McDonald’s. Nupot face a[a ceva [i \n F`lticeni, [i\n Bucure[ti. Eu dac` deschidmagazinul `sta la Ro[iorii deVede [i pun numai carte vecheasezonat` cu Monet [i Picasso,nu am ce face acolo. Funda-mental e contactul direct.“

Principalul atu \lreprezint` economisireatimpului

Odat` cu cre[terea num`-rului de utilizatori de Internet a\nflorit o nou` afacere: antica-riatul virtual sau on-line. Avan-tajele unei astfel de afaceri suntevidente: costuri reduse pentru\ntreprinz`tor, eliminarea depla-s`rilor datorit` faptului c` ono-rarea comenzilor se face prinpo[t`. De achizi]ionarea uneic`r]i te desparte doar o simpl`ap`sare de tast`.

Simona Hupov este din Timi-[oara [i a ini]iat \n urm` cu maimul]i ani o astfel de afacere pecare o pute]i g`si la www.car-tea.ro. „Ideea de comer] elec-tronic mi-a venit prin 1997, cåndacesta era pe la \nceputuri. Ampornit magazinul \n 1998, ca olibr`rie [i anticariat virtual, co-laborånd cu mai multe edituri.Acest gen de activitate, la mo-mentul respectiv, s-a dovedit a fide pionierat, deoarece editurilenu prea onorau comenzile veniteprin Internet. Am hot`råt s`men]in leg`tura doar cu celecare s-au dovedit serioase [i a[aam r`mas \n contact doar cuEditura Marineasa din Timi-[oara [i cu Books Unlimited, celmai mare importator de cartestr`in` din Romånia.“

|ntreprinz`toarea recunoa[tec` afacerea nu implic` elementesofisticate. Avantajele decurgdin faptul c` num`rul clien]ilor

Calculator performant: 500 euro

Site Internet: 500 euroFonduri pentru achizi]ii: 1.500 euro

TToottaall:: 22..550000 eeuurroo

Investi]ia ini]ial` \ncazul

unui anticariat virtual

«Cifra de afaceri peultima lun` a fost de400 de milioane»

La adresawww.anticariat.cjb.net g`simanticariatul online condus deAnton [i Gigel Chiazna. Cel dinurm` ne-a explicat cumfunc]ioneaz` afacerea.

Idei de AFACERI: De ce unanticariat on-line?

Gigel Chiazna: Ideea mi-avenit \nc` pe cånd eram student[i, ca s` fac bani, duceam c`r]i laanticariate „offline“. Imboldull-a reprezentat nemul]umireafa]` de cå]i bani primeam [iimediat ce am auzit de portalulwww.amazon.com, mi-am pro-pus s` fac [i eu un site de c`r]i.Cum eram student la informa-tic`, am avut [i pretextul s` pot\nv`]a direct tehnologiile webcare atunci, \n 2000, erau cevanou la noi, chiar [i \n mediuluniversitar.

Firma a pornit \n 2001 ca oafacere de familie: eu cu fratele.La \nceput vindeam doar c`r]ivechi, de aceea [i numele pecare l-am dat firmei a fost„Anticariat Online“. Apoi, \nmod firesc, am \nceput s` vin-dem [i c`r]i noi, prin colabo-rarea cu diverse edituri, la

Nr. 6(143)/ iunie 2005

CONCEPT DE AFACERI

15

virtuali este mare, chiria estemodic` (reprezentat` de \nchiri-erea spa]iului pe un server elec-tronic), iar servirea [i comandase pot face 24 de ore din 24. Maimult, programul electronic estela fel de „politicos“ cu fiecareclient. De altfel, dot`rile minimepentru a demara o astfel deafacere sunt un calculator, o co-nexiune Internet, un site cu unprogram de comer] electronic [io persoan` care s` se ocupe desite, eviden]a stocului [i ono-rarea comenzilor. Aceast` per-soan` poate fi chiar patronul.

Din totalul comenzilor, 10%sunt retur

Primii pa[i au necesitat in-vestirea unei sume de bani, darnu foarte mari, poate de ordinula sute de euro. „Am \nceput s`m` ocup direct de achizi]ia c`r-]ilor de anticariat. Acesta datori-t` cererii mari de c`r]i care nu s-au mai editat sau de c`r]i carepot fi achizi]ionate la un pre]mai mic. {i ca s` fiu sincer`, amobservat c` lumea \nc` mai ci-te[te, contrar p`rerilor de genul:«Acum avem Internet [i aici g`-sim de toate, ce ne mai trebuiec`r]i»“, crede dna Simona. |norice caz, este inutil s` achizi-]ionezi c`r]i de foarte mare va-loare pentru un anticariat virtu-al, pentru c` nu exist` cerere.

„Plata se face la primirea co-letului, la oficiul po[tal, deci noitrimitem coletele cu ramburs.La acest capitol, putem discuta[i un alt aspect, acela al coletelorretur. Sunt clien]i care, din anu-mite motive, nu mai vor coman-da [i nu mai merg la po[t` dup`colet. Coletul vine \napoi, iarpentru ridicarea lui taxele suntduble decåt la trimitere, iar cole-tul trebuie ridicat, deoarececon]ine factura ce trebuie anu-lat`. Din totalul comenzilor cam10% sunt retur.“

unele fiind intermediari \n vån-zarea c`r]ilor. |n prezent avempatru angaja]i, cifra de afaceri peultima lun` a fost de 400 mi-lioane, iar num`rul de vizitatoriunici \n ultima lun` a fost depeste 87.000. Pe viitor sper`m s`ne extindem gama de produse.Deja am \nceput s` vindem [ijuc`rii prin site-ul www.jocuri-offline.com [i \n curånd vomlansa un site de vånzare DVD-uri. Un moment important pen-tru companie a fost \nceputulanului 2005, cånd am avut ocre[tere a vizitatorilor de 50%.

Idei de AFACERI: Care epunctul forte al afacerii ?

Gigel Chiazna: |n primulrånd, oamenii. F`r` cuno[tin]elegate de problematica comer]u-lui electronic [i promovareaonline, orice alte avantaje suntechivalente cu zero.

Idei de AFACERI: Ce fel dec`r]i ave]i ?

Gigel Chiazna: Avem atåtc`r]i noi, cåt [i vechi. C`ut`m s`colabor`m cu toate editurile, iarpentru c`r]i de anticariat facemachizi]ii lunare, singurul criteriufiind starea lor, care trebuie s` fiebun`. |n rest, cump`r`m orice.Cele mai cerute titluri \n acestmoment sunt: „Codul lui DaVinci“ de Dan Brown, „Carteagesturilor“ de Peter Collett, „Psi-hologia persuasiunii“ de RobertB. Cialdini, „Arta r`zboiului“ deSun Tzu, „Contabilitatea degestiune [i calcula]ia costurilor“de Sorinel C`pu[neanu.

|n site avem spre vånzare,ast`zi, 13.000 de titluri de c`r]inoi [i 5.500 de titluri de c`r]ivechi. Stocul de titluri noi \l actu-aliz`m zilnic \n func]ie deultimele apari]ii la editurile cucare colabor`m. Cåt prive[tec`r]ile vechi, multe nu sunt \nc`introduse pe site.

Idei de AFACERI: Cum poa-te cineva s` comande o carte?

Gigel Chiazna: Accept`mcomenzi prin mai multe moduri:co[ul de cump`r`turi (clasic),formularul contact, cutia de su-gestii [i reclama]ii, e-mail sautelefon. Dac` titlul comandat seafl` \n stoc, dureaz` dou`-treizile. Comenzile sunt plasate lapo[t` cel tårziu a doua zi dup`comand`. Dac` este o carte pecare nu o avem momentan \nstoc, aceasta este comandat` laeditur`, prin urmare timpul delivrare depinde de timpul der`spuns al editurilor, care estedestul de variat, de la dou`-treizile la dou`-trei s`pt`måni.C`ut`m \ns` s` avem \n perma-nen]` \n stoc cåt mai multe c`r]i.Pentru c`r]ile noi avem con-tracte cu editurile, iar pentrucele vechi avem anun]uri deachizi]ie permanente la ziar.

Idei de AFACERI: Se potcomanda c`r]i din str`in`tate?

Gigel Chiazna: Da, \ns` pen-tru str`in`tate avem un alt siteprin care vindem: www.books-zone.com. Pe acest site accept`m[i plata prin c`r]i de credit.

Idei de AFACERI: La cesum` se ridic` investi]ia f`cut`ini]ial [i \n cåt timp o ve]i amor-tiza?

Gigel Chiazna: Ca [i alteafaceri cu r`d`cini \n domeniulIT, investi]ia ini]ial` a fostaproape zero: c`r]ile din bi-blioteca proprie, calculatorulpropriu, pagina Internet. Cåndam pornit firma, deja stråns-esem ceva bani, iar costurile\nfiin]`rii nu au fost prea mari,le-am recuperat imediat. Prin-cipiul de dezvoltare al afaceriinoastre a fost [i este de progre-sare pas cu pas; nu ne-am hazar-dat niciodat` \n investi]ii preamari [i riscante. ■

16 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

Simona Hupov e de p`rerec` de pe urma acestei afacerinu te vei \mbog`]i rapid, darvei avea siguran]a unui cå[tigconstant, destul de atr`g`tor [i,\n plus, vei avea foarte multtimp liber.

Cum te po]i folosi de vidullegislativ

Comer]ul de carte nu este \n-curajat de c`tre autorit`]i, dartrebuie s` spunem c` nici nu i sepun be]e \n roate. De la Minis-terul Educa]iei am fost trimi[i s`consult`m „Legea privind pro-movarea culturii scrise, publi-cat` \n Monitorul Oficial, ParteaI, nr. 339 din 19/05/2003“. Pen-tru c` prea pu]ine aspecte dinacest document privesc anticarii,am selectat doar cåteva pasaje:

Art. 1. – (1) Prezenta lege in-stituie cadrul juridic pentru sus-]inerea [i promovarea culturiiscrise.

Art. 2. – De prevederile pre-zentei legi beneficiaz` activit`]ilede crea]ie, produc]ie editorial` [itipografic`, de difuzare [i pro-

movare a culturii scrise (\naceast` din urm` categorie arputea intra [i anticarii n.r.).

Art. 19. – Autorit`]ile admi-nistra]iei publice locale acord` oreducere de 50% a tarifelor re-prezentånd chiria pe metru

p`trat, percepute pentru spa]iilecomerciale destinate exclusiv di-fuz`rii publica]iilor prev`zute laart. 1, precum [i pentru spa]iiledestinate publicit`]ii acestora.

Art. 24. – Societ`]ile de difu-zare pentru publica]iile prev`-zute la art. 1 sunt obligate ca, \ntermen de 3 ani de la intrarea \nvigoare a prezentei legi, s` asi-

gure utilizarea codului de bare\n eviden]a computerizat` avånz`rilor [i a gestiunii

Art. 27. – Prin derogare de laprevederile art. 11 alin. (3) dinLegea nr. 550/2002 privind vån-zarea spa]iilor comerciale pro-prietate privat` a statului [i a ce-lor de prest`ri de servicii, aflate\n administrarea consiliilor jude-]ene sau a consiliilor locale, pre-cum [i a celor aflate \n patrimo-niul regiilor autonome de intereslocal, vånzarea \n rate a spa]iilorcomerciale avånd destina]ia delibr`rie se poate aproba aceluia[icump`r`tor pentru mai multespa]ii.“

Cu alte cuvinte, \n cazul \ncare dori]i s` \nchiria]i un spa]iu\n vederea deschiderii unui anti-cariat, va trebui s` depune]i o ce-rere scris` la Departamentul decultur` al Prim`riei Capitalei.Din p`cate, acest lucru nu asi-gur` [i succesul demersului.

|n acest an, Ministerul Cultu-rii [i Cultelor a lansat o cam-panie intitulat`: „Strategia pri-vind lectura public` [i reinven-tarea bibliotecilor“, trecånd \ns`sub t`cere problema anticari-atelor. |n anul 1996, a fost \nfi-in]at` Asocia]ia Difuzorilor [iEditorilor – Patronat al C`r]ii(A.D.E.P.C.). La primul punct alstatutului, se spune c` „rolulA.D.E.P.C. este acela de a repre-zenta interesele editorilor [i di-fuzorilor de carte [i pres`, mem-bri [i simpatizan]i ai A.D.E.P.C.,promovarea [i ap`rarea intere-selor acestora \n raporturile custructurile guvernamentale, cuorganele locale ale administra-]iei de stat, cu organiza]iile sindi-cale, cu alte asocia]ii [i orga-nisme similare din ]ar` [i str`i-n`tate sau cu alte persoane fizicesau juridice.“ Pentru toate acestemotive, unii anticari au ales s` seafilieze la A.D.E.P.C.

Vånz`torii de carte\n aer liber

(buchini[tii) fac oconcuren]` serioas`anticarilor, mai ales

pe segmentul decarte ieftin`.

17Nr. 6(143)/ iunie 2005

CONCEPT DE AFACERI

|n concluzie, se poate spunec` autorit`]ile au fost prea pu]ininteresate \n a reglementa acestdomeniu. Pe de alt` parte, acestvid legislativ permite anticariloro mai mare libertate de mi[care,un fapt care poate fi folosit \navantajul lor.

Investi]ia \n publicitate, osabie cu dou` t`i[uri

Aici apele trebuie desp`r]ite.|n cazul anticariatelor de tip cla-sic, cel mai bun mod de a v` facecunoscut este alegerea loca]iei\ntr-un loc circulat. Nu deschi-de]i un anticariat la periferie sau\n cartiere precum Titan sauMilitari – ve]i avea o vizibilitateminim`. De aceea, locurile favo-rite sunt bulevardele centrale [ivecin`tatea marilor institu]ii de\nv`]`månt: Facultatea de Mate-matic` [i Fizic`, Institutul de Ar-hitectur` „Ion Micu“ sau Facul-tatea de Medicin`. Amenaja]ivitrine mari, astfel \ncåt trec`to-rul s` fie atras de c`r]ile expuse\n rafturi (chiar [i u[ile trebuie s`fie din sticl`). Un \nscris exteriorde genul „Achizi]ion`m c`r]i lacele mai avantajoase pre]uri“sau „Achizi]ie non-stop de c`r]i,cu plata pe loc“ ori chiar „Nedeplas`m la domiciliul cump`r`-torului“ ar putea constitui unajutor important \n atragerea,deopotriv`, a unui importantfond de carte [i a posibililor cum-p`r`tori. Cea mai bun` reclam`se face prin contact direct [i prinpunerea \n vånzare a unor c`r]ivaloroase [i care se bucur` decerere pe pia]`. Pute]i \ncerca s`v` face]i reclam` \n ziarele locale,dar nu trebuie achizi]ionat uncalup mai mare de 10 cmp.

|n cazul anticariatelor vir-tuale, lucrurile sunt mai simple.Site-ul, care este \n acela[i timp [i„sediul“ anticariatului, trebuies` arate impecabil. Cititorul tre-

buie s` afle rapid modul \n carepoate achizi]iona o carte. Nuuita]i s` v` avertiza]i prietenii s`intre la respectiva adres` deInternet, astfel \ncåt s` ave]i unnum`r cåt mai mare de vizita-tori. V-ar fi de mare folos dac`a]i \ncheia parteneriate cu altesite-uri care se adreseaz` acele-ia[i categorii de persoane ca [ianticariatul dvs. Prin postareaunor bannere publicitare pe a[a-numitele „portaluri prietene“ve]i reu[i s` v` face]i reclam`gratis. |n orice caz, bugetul pen-tru publicitate nu trebuie s`dep`[easc` cåteva sute de euro.Ce dep`[e[te aceast` sum` secheam` risip`.

Nu conteaz` decåt s` v`hot`rå]i s` \ncepe]i

O afacere cu c`r]i se poatedezvolta, ulterior, \n mai multedirec]ii. Spre exemplu, dac` a]i\nceput doar cu c`r]i vechi, ur-m`torul pas \l reprezint` \nche-ierea unor parteneriate cudiverse edituri. Cu alte cuvinte,\n timp pute]i deveni dis-tribuitor [i de c`r]i scoase de edi-turi \n timp real. |n plus, exist`fonduri de carte ale acelora[iedituri \n care se mai g`sesc c`r]ivechi de doi-cinci ani. Acestea,\n cazul \n care nu au o foartebun` vånzare sau promovare laedituri, pot fi redirec]ionate c`treanticariatul dvs.

O alt` direc]ie \n care se poatedezvolta afacerea o reprezint`vånzarea de CD-uri cu muzic`veche sau chiar de discuri pevinil. |n acest din urm` caz,pute]i fi siguri c` exist` mul]iamatori, iar un vinil Deep Purplecadreaz` perfect cu o edi]ie prin-ceps din Iorga. Dac` v-a]i deciss` deschide]i un anticariat doarcu c`r]i al c`ror pre] s` nu fie maimare de un milion, \n timp,dup` ce ve]i dobåndi mai multe

rela]ii \n domeniu [i v` ve]i faceclien]i fideli, pute]i \ncerca s`achizi]iona]i [i carte veche ac`rei valoare poate ajunge la sutede euro.

Marius Niculescu (anticaria-tul Curtea Veche) [i-a axat la\nceput afacerea doar pe vån-zarea de carte veche. De altfel,chiar [i ast`zi, cånd \n magazi-nul s`u g`se[ti picturi valoroase[i chiar piese de mobilier vechi,pe firma de la intrare scrie sim-plu „Anticariat“. Ca o nou`direc]ie \n dezvoltarea acesteiafaceri, Marius Niculescu aajuns s` promoveze anumi]iarti[ti ale c`ror picturi le achi-zi]ioneaz` [i ulterior le revinde.„Acum m` adresez mai multcelor care caut` pictur` contem-poran` [i pentru asta organizezexpozi]ii. Pot s` spun c` amaproape un soi de exclusivitatepentru arti[ti importan]i [i sem-nificativi, dar extrem de rezer-va]i, care nu doresc s` ias` \npublic. Am måndria c` \n ul-timii trei ani am organizatexpozi]ii pentru oameni care numai f`cuser` asta de mul]i ani.Apoi, am posibilitatea s` ofersprijin pentru completarea unorcolec]ii de documente sau gra-fic`, organizez schimburi \ntrediver[i cump`r`tori“, spune an-ticarul de la Curtea Veche.

Cu alte cuvinte, posibilit`]ilede dezvoltare sunt multiple,totul este s` \ncepe]i, nu are nicio importan]` de unde.

Dosar realizat de Petre Aldea

www.anticariat.go.rowww.anticariat.astromagie.comwww.cartionline.rowww.anticariat.orgwww.anticariat.dap.ro

Adrese utile