MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

ANCAa l C u n o a s te rii

Str. Doamnei nr.17-19Bucureşti, sector 3Tel: +40-21-312.46.20Fax:+40-21- 312.46.43E-mail : agentiaagricola@anca-maap.rowww.consultantaagricola.ro

PROIECT MODEL

Înfiinţarea unui hectar de portaltoi de viţă de vie

- 2008 -CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………… …............................9

GENERALITĂŢI

1. Cerinţele viţei de vie faţă de factorii de mediu……………………............ ..101.1.Cerinţele faţă de lumină………………………………………………………… ..101.2.Cerinţele faţă de căldură………………………………………………………… .101.3.Cerinţele faţă de umiditate……………………………………………………… ..101.4.Cerinţele faţă de aer……………………………………………………………… .101.5.Cerinţele faţă de sol……………………………………………………………… ..10

2. Organele viţei de vie şi funcţiile lor……………………………………. ..... ....11 2.1.Rădăcina…………………………………………………………………………. ...112.2.Tulpina……………………………………………………………………………. ...112.3.Mugurii……………………………………………………………………………. ...112.4.Frunza…………………………………………………………………………….. ...112.5.Floarea……………………………………………………………………………. ...11

3. Insuşirile biologice şi productive ale soiurilor de portaltoi………… … …..123.1.Aptitudinea la înrădăcinare……………………………………………………… ..123.2.Creşterea portaltoilor…………………………………………………………….. ..123.3.Durata perioadei de tinereţe…………………………………………………….. ..123.4.Adaptarea……………………………………………………………………….… ..12

4. Rezistenţe biologice ale portaltoilor…………………………………….… …..134.1.Rezistenţa la filoxeră………………………………………………………….… ...134.2.Rezistenţa la nematozi……………………………………………………….… ....134.3.Rezistenţa la boli………………………………………………………………. …..144.4.Rezistenţa la calcar……………………………………………………………. …..144.5.Rezistenţa la secetă……………………………………………………………. ….144.6.Rezistenţa la excesul de umiditate………………………………………….… ....144.7.Rezistenţa la aciditate…………………………………………………………... ....15

Particularităţi de producţie şi influenţele portaltoilor……………………..........156. Înfiinţarea plantaţiilor de portaltoi………………………………………………..17 6.1.Alegerea terenului ………………………………………………….......................17 6.2Pregătirea terenului pentru plantat....................................................................18 6.3.Plantarea viţelor portaltoi…………………………………………………………..19

7. Întreţinerea plantaţiilor tinere de portaltoi………………………………….. ...217.1. Lucrări de întreţinere în anul I de la plantare…………………………………. ..227.2.Lucrări de întreţinere în anul II de la plantare…………………………………. . 237.2.1.Instalarea sistemului de susţinere.............................................................. ...257.2.2.Lucrări de întreţinere a solului………………………………………………… ..257.2.3.Lucrări de întreţinere a viţelor…………………………………………………. ..26

2

7.2.4.Fertilizarea…………………………………………………………………….… ..267.2.5.Completarea golurilor………………………………………………………….26

8. Întreţinerea plantaţiei de portaltoi în anul III de la plantare………………269. Întreţinerea plantaţiei de portaltoi în productie…………………………….27

9.1.Revizuirea sistemului de susţinere……………………………………………..279.2.Dezmuşuroitul…………………………………………………………………….289.3.Tăierea în uscat…………………………………………………………………..289.4.Lucrări de întreţinere a solului…………………………………………………..289.5.Erbicidarea plantaţiei de portaltoi……………………………………………….289.6.Fertilizarea plantaţiilor de portaltoi……………………………………………...299.7.Lucrările şi operaţiunile în verde………………………………………………..299.8.Protecţia fitosanitară a viţelor……………………………………………………309.9.Evaluarea producţiei de butaşi…………………………………………………. 319.10.Lucrări speciale în plantaţiile afectate de grindină…………………………...319.11.Recoltarea coardelor portaltoi………………………………………………….329.12.Fasonarea coardelor portaltoi………………………………………………….329.13.Tratamente anticriptogamice……………………………………………… .….339.14.Păstrarea butaşilor portaltoi………………………………………………….…33

ANEXE……………………………………………………………………………….…47BIBLIOGRAFIE...................................................................................................70

3

De la samânţă la vinuri de calitate

Sămânţă Plantaţia mamă de coarde altoi

↓ ↓

↓

Plantaţie de portaltoi

↓ ↓ Şcoală de viţe

↓

Producţia de struguri în plantaţii pe rod

↓ ↓

Struguri pentru vin Struguri de masă

Vinuri de calitate

Butaş portaltoi

Coarde altoi

4

5

6

Soiul Merlot 519 /SO4

Muscat d’Adda

7

Cabernet Sauvignon /SO4

8

INTRODUCERE

Vinul este însoţitorul permanent al vieţii noastre şi poate fi considerat oglinda civilizaţiei noastre. De aceea avem sarcina să păstrăm caracterul vinului şi diversitatea lui captivantă. Toate eforturile noastre pentru producerea strugurilor de înaltă calitate şi cele ale unei vinificaţii moderne, nu au voie să ne îndepărteze mirarea despre miracolul care mereu se repetă şi care ne arată jocul între natură, sol, climă, misterul viţei de vie, cel al fermentaţiei tainice şi a ostenelilor podgoreanului. Dacă o regiune viticolă reuşeşte să ilustreze strădaniile producătorilor şi dragostea pentru distinsul lor produs, va avea succes de durată.

Viţa de vie a fost, este şi va ramâne atât timp cât va dăinui specia umană, un simbol, o speranţă, o certitudine a prietenilor ei. Viţa de vie se cultivă de câteva milenii pe teritoriul ţării noastre. Pământul românesc este cum nu se poate mai potrivit pentru această nobilă viţă, în timp ce, pe vremea lui Burebista se înmulţise întratât încât regele a hotărât că trebuie stârpită. Se pare însă că ea şi-a luat în scurtă vreme locul pe pământul nostru, căci Ovidiu, consemnează că iarna, la Tomis, vinul îngheţa, iar geţii îl spărgeau şi îl mâncau. Dacă e să ne luăm după folclorul românesc, viţa de vie a fost domesticită de însuşi Noe. Specialiştii sunt de părere că soiurile de viţă de vie provin din cea sălbatică de pădure, care creşte viguroasă, acum numită „labrusca”. Izvoarele arheologic dovedesc că s-a continuat cultivarea viţei de vie în Dacia, mărturie fiind simbolurile getice (ie, gie, jie) care simbolizează viţa de vie cât şi strugurii (dakha). Îndeletnicirea cu producerea vinului a continuat şi în timpul migraţiilor, astfel la Şimleul Silvaniei s-a descoperit un colier de aur din sec.III-IV, pe care se găseau reproduceri în miniatură a unui cosor de vie, o foarfecă de vie şi frunze de viţă stilizate. În timpul domnitorilor sunt apreciate îndeosebi vinurile de Cotnari fiind mai bune decât cele de Tokay. După 1884, când prezenţa filoxerei a fost declarată oficial în România, viticultorii de atunci au căutat soluţii să lupte împotriva acestui flagel. România a continuat mult timp să importe soiuri hibride şi soiuri altoite, precum şi viţe portaltoi din Franţa, primul care a obţinut viţe portaltoi fiind Georges Couderc. Altoirea, ca metodă de combatere a filoxerei, s-a impus ca urmare a descoperirii imunităţii sau a rezistenţei unor specii americane la filoxeră şi ca urmare a posibilităţii cultivării soiurilor europene prin altoire pe aceste specii. La început s-au selecţionat din flora spontană o serie de portaltoi din speciile Vitis Riparia si Vitis Rupestris. Mai târziu s-au creat alţi portaltoi obtinuţi fie prin hibridarea între speciile sălbatice, fie din încrucişarea acestora cu viţe roditoare. Aşa s-au obţinut hibrizi valoroşi, mai bine adaptaţi la condiţiile de sol şi climă din Europa cum sunt: Teleki, Kober, Paulsen, Richter, Ruggeri.

9

Generalităţi

1. Cerinţele viţei de vie faţă de factorii de mediu În cadrul culturii viţei de vie o importanţă mare o au factorii de mediu care influenţează atât zonarea culturii cât şi cantitatea şi calitatea producţiei. Interesează în primul rând influenţa radiaţiei solare, a temperaturii, luminii, umiditaţii, vântului. Radiaţia solară este principala sursă de energie, viţa de vie folosind atât efectul caloric, cât şi cel luminos. În ţara noastră, în perioada aprilie-septembrie, radiaţia totală variază între 80 si 92 kcal/cm. Cele mai mici valori se înregistrează în podgoriile din Podişul Transilvaniei, iar cele mai mari pe Terasele Dunării şi în Dobrogea. Valorile minime pentru cultura viţei de viţei sunt de 80 kcal/cm. Energia radiantă interceptată de aparatul foliar al viţei de vie depinde de latitudine, panta terenului, expoziţie, forma de conducere a butucilor, orientarea rândurilor, densitatea de plantare . 1.1 Cerinţele faţă de lumină. Viţa de vie este o plantă cu cerinţe mari faţă de lumină, folosind energia luminoasă mai bine decât alte plante. Sub acţiunea directă a luminii, asimilaţia clorofiliană este mai intensă decât la umbră. Fotosinteza se realizează în optimum la intensităţi luminoase cuprinse între 30.000 si 50.000 de lucşi. În condiţii normale de iluminare, lăstarii prezintă meritale scurte şi groase, iar frunzele au culoarea verde închis. Insuficienţa luminii determină reducerea procesului de fotosinteză, debilitarea butucilor, sensibilitate la atacul bolilor. De aceea pentru asigurarea condiţiilor optime de lumină se aleg versanţii cu expoziţie sudică, S−E , sau S−V; orientarea rândurilor se face pe direcţia N-S. Sub raportul cerinţelor faţă de durata zilei de lumină în ţara noastră se cultivă atât soiuri de zi lungă (viţe occidentale) cât şi de zi scurtă (viţele americane). Resursele de lumină ale unei podgorii pot fi apreciate şi prin stabilirea coeficientului de insolaţie . Cu cât valorile sunt mai mari cu atât resursele de lumină sunt mai bune. 1.2 Cerinţele faţă de căldură. Temperatura aerului determină aria de răspândire a culturii viţei de vie, sistemul de cultură, parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Viţa de vie este o plantă pretenţioasă faţă de căldură, temperatura medie anuală trebuie să fie mai mare de 9˚C.Temperatura medie a lunii celei mai calde cu valori mai mari de 17-18˚C asigură condiţii favorabile pentru obţinerea unor producţii de calitate. Se consideră optimă pentru activitatea fotosintezei temperatura de 25-30˚C. Nivelul minim de temperatură pentru fotosinteză este reprezentat de valorile de 6 ±2˚C, iar cel maxim 40-42˚C; depăşirea acestor praguri determină oprirea procesului. Rădăcinile la soiurile de Vitis vinifera au o rezistenţă foarte scazută la îngheţ cuprinsă între valori de -5 si -7°C, dar fiind protejate de sol nu sunt afectate. La soiurile de portaltoi rădăcinile au o rezistenţă ceva mai bună cuprinsă între (-9…-11˚C), rădăcinile speciei Vitis amurensis având cea mai bună rezistenţă (-15,5˚C). În cursul perioadei de vegetaţie, primăvara, temperaturile de -0,2…-0,5˚C determină îngheţarea părţilor mai fragede ale lăstarilor şi inflorescenţelor; baza lăstarilor şi frunzele mature sunt afectate la -0,5…-0,7˚C, temperaturi ce pot apărea în perioada de toamnă. 1.3 Cerinţele faţă de umiditate. Viţa de vie este o plantă care se adaptează atât la condiţii de umiditate ridicată, cât şi la secetă. În ţara noastră cultura viţei de vie este posibilă la o cantitate de precipitaţii cuprinsă între 500 si 700 mm, din care cel puţin 250-300 mm în perioada de vegetaţie sub formă de ploi. Umiditatea aerului de

10

60-80% asigură optimum pentru creştere; excesul de precipitaţii are influenţă negativă asupra viţei de vie, ţesuturile sunt mai puţin dense, au o rezistenţă mai scăzută la acţiunea temperaturilor scăzute din timpul iernii. În condiţii de secetă prelungită , creşterile sunt reduse, de asemenea cantitatea şi calitatea producţiei. 1.4 Cerinţe faţă de aer. Mişcarea aerului prin viteza şi direcţia lui influenţează foarte mult plantaţiile viticole. Vânturile puternice, care depăşesc 55-65 km/h, afectează integritatea mijloacelor de susţinere, rup lăstarii şi pot chiar disloca butucii din pamânt. Vânturile în cursul perioadei de vegetaţie intensifică evaporarea apei din sol, accelerează transpiraţia, reduc umiditatea relativă a aerului. În schimb, vânturile de intensitate redusă înregistrate după perioade umede duc la zvântarea frunzişului, împiedicând atacul unor agenţi patogeni (mana). 1.5 Cerinţe faţă de sol. Textura solului. Viţa de vie se adaptează la o varietate largă de specii texturale, de la argile la nisipuri, cele mai bune rezultate obţinându-se în condiţiile texturii medii, lutoase. Se consideră că solurile bogate în argilă, fără să fie în exces, sunt propice pentru vinurile roşii, argila contribuind la obţinerea unor vinuri bune colorate, corpolente, mai puţin alcoolice, dar catifelate şi durabile. În ţara noastră se întâlnesc soluri argiloase în podgoriile Drăgăşani, Ştefăneşti, Dealu Mare, Târnave, Cotnari, Iaşi etc. Solurile nisipoase, datorită regimului termic favorabil imprimă precocitate, iar sub raportul rezistenţei la atacul de filoxeră s-a stabilit că filoxera nu poate circula în nisipurile ce conţin mai puţin de 7-8% argilă, de aceea există posibilitatea de cultură a viţei de vie pe rădăcini proprii. Solurile cu textură mijlocie oferă condiţii bune de cultură atât pentru soiurile de masă cât şi cele de vinuri de mare producţie şi de calitate. Solurile scheletice asigură permeabilitate, îmbunătăţesc regimul termic al solului, îl aerează, având importanţă pentru limita nordică de cultură, întrucât căldura înmagazinată în timpul zilei este cedată treptat în timpul nopţii, îndulcind microclimatul. Structura solului. Solurile bine structurate înmagazinează multă apă, aer, caldură şi elemente nutritive, asigurând condiţii foarte bune pentru creştere şi fructificare. Datorită monoculturii îndelungate, structura solurilor viticole se înrăutăţeşte prin aplicarea neraţională a lucrărilor solului, prin trecerea agregatelor şi a oamenilor pe acelaşi traseu de mai multe ori, sau prin lucrări efectuate imediat după ploaie. Evitarea degradării structurii solului se poate face prin aplicarea unui număr de 2-3 lucrări la o singură trecere a tractorului, reducerea forţei de muncă la hectar, combaterea bolilor şi dăunătorilor cu mijloace aero. Însuşirile chimice ale solului . Datorită plasticităţii ecologice viţa de vie se comportă normal pe soluri cu valori ale ph-ului cuprinse între 5,5 şi 8,5. Prin crearea soiurilor de portaltoi s-au lărgit posibilităţile de folosire a solurilor cu pH de la acid ( ex. Soiul Gravesac şi soiul Riparia gloire), către neutru (Riparia x Rupestris), apoi slab alcalin ( soiul de portaltoi Berlandieri x Riparia) şi alcalin (Chasselas x Berlandieri 41 B, Fercal). Odată cu scăderea pH-ului sub 5,5, aluminiul, manganul, zincul şi cuprul devin toxice prin trecerea lor în soluţia solului împiedicând creşterea rădăcinilor viţei, determinând o debilitare a butucilor.

2. Organele viţei de vie şi funcţiile acestora

2.1 Rădăcina Rădăcina este un organ vegetativ principal al viţei de vie, cu creştere geotropică pozitivă, de care depinde vigoarea butucului, puterea de creştere şi longevitatea

11

acestuia. Culoarea rădăcinii viţelor, excluzând partea tânără este în general omogenă. Diferenţele de culoare dintre ramificaţiile aceleeaşi rădăcini sau dintre rădăcinile viţelor din soiuri diferite sunt destul de mici. Ele pot fi considerate abateri spre roşcat sau spre gălbui ale culorii brun – cenuşii. Se deosebesc trei categorii de rădăcini: bazale, mijlocii şi superioare. Cea mai mare importanţă o au rădăcinile bazale, care asigură aprovizionarea cu apă şi substanţe nutritive. La viţa de vie întâlnim un sistem radicular voluminos, cu rădăcini care pot ajunge până la 3-6 m lungime şi diametru 10-15 cm. Majoritatea rădăcinilor se găsesc răspândite în sol, la 20-60 cm adâncime, pe o rază de 1,5-3 m în jurul butucului. De acest lucru trebuie să ţinem cont la efectuarea lucrărilor solului, la aplicarea îngrăşămintelor şi la irigare. Rădăcina are un rol important în fixarea plantei în sol, în absorbţia şi transportul apei şi substanţelor hrănitoare, creşterea în lungime şi grosime, înmagazinarea substanţelor de rezervă, respiraţie. Viticultorul trebuie să urmărească prin lucrările agrotehnice, asigurarea condiţiilor optime pentru creşterea sistemului radicular, deoarece de dezvoltarea lui depinde şi vigoarea părţii aeriene. 2.2 Tulpina. Viţa de vie este o liană agăţatoare cu cârcei, o plantă perenă, lemnoasă cu creştere rapidă. Lungimea tulpinii poate ajunge până la 20 m la viţele sălbatice dar şi la viţele cultivate la care nu s-au aplicat tăieri şi o grosime de 16-48 cm. Tulpina prezintă o parte subterană de lungimea iniţială a butaşului şi pe care se formează rădăcini adventive, dispuse etajat. Deasupra porţiunii îngropate se află zona de concreştere (punctul de altoire), situată la nivelul solului, care prezintă o sensibilitate crescută la factorii climatici, respectiv temperaturi scăzute sau foarte ridicate ceea ce implică acoperirea cu pământ. La viţele conduse în formă joasă tulpina este scurtă (10-30 cm) şi groasă, numită buturugă sau scaunul butucului. La viţele conduse pe tulpină aceasta are înălţimi între 60-80cm la conducerea semiînaltă şi 100-200 cm la conducerea înaltă.Tulpina prezintă ramificaţii lemnoase multianuale, de doi ani şi anuale. 2.3 Mugurii. Mugurii sunt formaţiuni meristematice în care se găsesc elementele vegetative şi de reproducere. Mugurii pot fi consideraţi organe provizorii de bază prin care viţa de vie îşi începe ciclul de creştere, an de an. După poziţia lor pe lăstar mugurii sunt: apicali, axilari şi coronari. Mugurii apicali sunt situaţi în vârful lăstarilor şi copililor, care împreună cu o porţiune din lăstarul erbaceu se usucă în timpul iernii. Mugurii axilari (laterali) se găsesc la noduri pe lăstari şi copili, la subsuoara frunzelor, la nodurile coardelor de un an şi la baza lor. Mugurii coronari se găsesc la baza lăstarului şi constituie o rezervă meristematică la care se apelează când mugurii de pe coardă sunt distruşi. După ordinea de pornire în vegetaţie mugurii sunt: muguri primari, muguri de iarnă şi muguri dorminzi. 2.4 Frunza. Frunza constitue un element de bază în identificarea practică a soiurilor. Frunzele la viţa de vie sunt simple, complete, alcătuite din limb, peţiol şi teacă. După numărul lobilor frunzele pot fi: trilobate (Rieslig Italian); pentalobate (Chasselas dore, Cabernet Sauvignon); septalobate şi întregi. După forma limbului, frunzele pot fi rotunde, cordiforme, reniforme, pentagonale. Frunza viţei de vie îndeplineşte funcţii deosebit de importante pentru plantă, cum e asimilaţia clorofiliană, respiraţia, transpiraţia. 2.5 Floarea. Viţa de vie are flori mici, care sunt importante pentru practică, alcătuită din următoarele părţi: pedicel, receptacul, caliciu, corolă, androceu şi gineceu. La cele mai multe soiuri de viţă din cultură, florile au normal dezvoltate, atât partea

12

bărbătească, cât şi cea femeiască. La unele soiuri de portaltoi se întâlnesc flori hermafrodite funcţional mascule şi unisexuat mascule, iar foarte rar unisexuat femele.

3. Însuşiri biologice şi productive ale soiurilor de portaltoi Cultura viţelor portaltoi are ca scop obţinerea unei cantităţi cât mai mari de butaşi bine maturaţi în vederea înrădăcinării sau a altoirii. De aceea mare importanţă au însuşirile biologice şi productive ale portaltoilor cum sunt: aptitudinea la înrădăcinare, aptitudinea de creştere, rezistenţa biologică, la ( filoxeră, nematozi, secetă, conţinut de calcar activ), productivitatea de portaltoi, compatibilitatea la altoire. 3.1 Aptitudinea la înrădăcinare. O importanţă deosebită în procesul de înmulţire prin altoire o are formarea rapidă a rădăcinilor. Cu cât diferenţa între pornirea mugurilor şi a rădăcinilor este mai mică, cu atât din punct de vedere al înrădăcinării, portaltoiul este mai valoros. 3.2 Creşterea portaltoilor. Creşterea portaltoilor este influenţată de factori genetici, ecologici, biologici, şi agrofitotehnici. Factorii genetici influenţează organizarea anatomică a rădăcinilor şi particularităţile lor fiziologice. Dintre factorii biologici o importanţă deosebită o are lungimea perioadei de vegetaţie, durata perioadei de tinereţe, adaptarea, afinitatea. Astfel, după lungimea perioadei de vegetaţie portaltoii obţinuţi atât în staţiunile viticole din România cât şi din alte ţări se grupează: - portaltoi cu perioada de vegetaţie scurtă (190-200 zile) 41B; - portaltoi cu perioada de vegetaţie mijlocie (200-210 zile): Teleki 8B, Kober 5BB, Crăciunel 2, SO4; - portaltoi cu perioada de vegetaţie lungă (210-220 zile): Riparia gloire, Solonis-Riparia 1616 C; - portaltoi cu perioada de vegetaţie foarte lungă (peste 220 zile): Rupestris du Lot, 1103 Paulsen, 140 Ruggeri. 3.3 Durata perioadei de tinereţe. Portaltoii imprimă soiurilor roditoare o precocitate diferită. O intrare mai rapidă pe rod o dau portaltoii Riparia Rupestris, Vinifera x Rupestris şi mai ales Berlandieri x Riparia. Dintre portaltoii care întârzie intrarea pe rod (anul 4-5) amintim hibrizii Vinifera x Berlandieri. Dintre portaltoii folosiţi mai des în producţie, Selectia Oppenheim 4 şi Crăciunel 2 imprimă o intrare mai rapidă pe rod (anul 3), comparativ cu K 5 BB şi 125 AA (Oşlobeanu M.) 3.4 Adaptarea este însuşirea prin care se stabileşte relaţia portaltoi – soi cu factorii pedo-climatici. Varietatea solurilor din zona colinară, destinată cu precădere culturii viţei de vie, impune ca alegerea portaltoilor să se facă ţinându-se cont de rezistenţa portaltoilor la secetă, excesul de umiditate în sol, săruri nocive.

4. Rezistenţe biologice ale portaltoilor

4.1 Rezistenţa la filoxeră. Trebuie ştiut că filoxera este prezentă în plantaţiile viticole, altoirea fiind o metodă biologică de combatere. Cercetătorii Viala P. şi Ravaz L. au notat rezistenţa la filoxeră cu note de la 0 la 20 (conform tabelului). Cea mai rezistentă a fost specia Vitis rotundifolia, (notată cu 19-20) iar rezistenţa cea mai scăzută specia Vitis vinifera (notată cu zero). 4.2 Rezistenţa la nematozi. Cunoaşterea gradului de rezistenţă la nematozi este importantă deoarece aceştia au un rol deosebit în transmiterea virusurilor care produc

13

degenerescenţa infecţioasă. Dintre portaltoii recomandaţi pentru rezistenţa lor amintim: SO4, 5BB, 8B, 1103 P, Fercal, Solonis-Riparia 1616C; 4.3 Rezistenţa la boli. O importanţă deosebită are rezistenţa la cancerul bacterian, corelată cu sensibilitatea la îngheţ, boala instalându-se pe leziunile provocate de temperaturile mai mici de −25˚C. În ceea ce priveşte rezistenţa la viroze vom lua în calcul comportarea soiurilor de portaltoi la maladiile virotice: scurt-nodarea (Fan leaf of grapevine virus), mozaicul galben al viţei de vie (Vitis virus 1 Smith), mozaicul nervurian al viţei de vie (Grapevine wein mosaic virus), clorozarea nervurilor (marbrure) şi necrozarea nervurilor (Wein necrose). În cazul rezistenţei la mană, există o diferenţiere între speciile care stau la baza portaltoilor din cultură, notată cu valori de la 0-5, astfel că speciile cu valori cuprinse între 0-4 au o rezistenţă suficientă care nu necesită aplicarea de tratamente de combatere. Porltaltoii din grupele 4-5 care includ o serie de portaltoi europeo-americani, impun tratamente în cazul unor infecţii de mană (exemplul 41B). 4.4 Rezistenţa la calcar este o însuşire valoroasă a portaltoiului, deoarece majoritatea plantaţiilor viticole care dau vinuri de mare calitate sunt amplasate pe soluri calcaroase (Champagne, Pietroasele s.a.) Pe solurilor care au un conţinut ridicat de carbonat de calciu activ, se produc perturbaţii în nutriţia viţei de vie, care determină instalarea clorozei fero-calcice. Rezistenţă scăzută faţă de calcarul activ din sol şi valori mici ale indicelui puterii clorozante (I.P.C.) are portaltoiul Riparia gloire, rezistenţă mijlocie au portaltoii K5BB, Crăciunel 71, Dragaşani 57, în timp ce portaltoiul Chasselas x Berlandieri 41 B are o rezistenţă foarte bună. 4.5 Rezistenţa la secetă. Deoarece rezervele suboptimale ale solurilor folosite în viticultură au o preponderenţă destul de mare, trebuie să ţinem seama întotdeauna de rezistenţa portaltoilor la secetă: ● mică: Riparia gloire, Solonis x Riparia 1616 C Berlandieri x Rupestris 140Ru 59VI, Rupestris du Lot; ● mijlocie: Kober 5 BB, Teleki 8B, Craciunel 25, Crăciunel 26, SO4, Fercal; ● mare: Craciunel 71, Dragaşani 57, Chasselas x Berlandieri 41 B, Berlandieri x Rupestris 140 Ruggeri, Berlandieri x Rupestris 1103 Paulsen. 4.6 Rezistenţa la excesul de umiditate. Aceasta este în strânsă corelaţie cu procentul de rădăcini inferioare ale portaltoilor; cu cât acestea sunt în număr mai mare, sistemul radicular suportă mai bine excesul de umiditate.În general limita până la care rezistă portaltoii folosiţi în cultură este de 0,2-0,5‰ săruri nocive (exprimate în NaCl ), cel mai rezistent fiind Berlandieri x Rupestris 1103 Paulsen 1‰, iar la polul opus este SO4 cu 0,4‰ . 4.7 Rezistenţa la aciditate. Aciditatea ridicată a solurilor are efecte negative asupra viţei de vie, de aceea are mare importanţă alegerea portaltoiului în funcţie de rezistenţa lui, cei mai recomandaţi fiind Gravesac, 140Ru, 110R, 99R (Galet P.,2000) pentru valori ale ph-ului sub 5,5. La înfiinţarea plantaţiilor de portaltoi se va folosi numai material săditor cu valoare biologică ridicată din categoria "selecţionat" şi "elită" , iar în perioada următoare din categoria "certificat". Materialul săditor viticol se produce în pepiniere viticole, care au în componenţă următoarele compartimente:

1. plantaţii de portaltoi, în care se cresc coarde portaltoi în vederea producerii butaşilor pentru altoire şi înrădăcinare;

14

2. plantaţii de altoi, în care se cresc coarde pentru altoire şi butaşi de viţă de vie pentru înrădăcinare;

3. şcoala de viţe cu un asolament de 4-5 sole pe teren irigabil, în care butaşii altoiţi şi nealtoiti se înrădăcinează;

4. ateliere de altoire, încăperi pentru stratificare şi forţare, solarii pentru aclimatizarea butaşilor altoiţi înainte de plantare în şcoala de viţe, depozite pentru păstrarea butaşilor de portaltoi, coardelor altoi, viţelor altoite şi a celor pe rădăcini proprii. Mărimea plantaţiei de portaltoi, calculată pentru 1 ha de şcoală de viţe, este de 2-2,5 ha, iar suprafaţa plantaţiei de altoi de 0,5-0,6ha plantaţii de tip intensiv, sau 5-6 ha plantaţii viticole pe rod de categoria I, admise pentru recoltarea butaşilor de altoi. Mai departe viţele altoite sau pe rădăcini proprii obţinute în şcolile de viţe sunt folosite la înfiinţarea plantaţiilor viticole de unde rezultă producţia de struguri care la final este prelucrată în centrele de vinificaţie, având ca punct final vinul, a cărui calitate depinde de fiecare verigă a circuitului viticol prezentat anterior.

5. Particularităţile de producţie şi influenţele portaltoilor. Alegerea corectă a partenerului portaltoi considerat atât ca factor de valorificare optimală a resurselor edafice, dar şi ca factor de creştere a producţiei de struguri şi calităţii acesteia prin "afinitatea" cu soiul altoi, precum şi atribuirea unei încărcături de rod care să optimizeze raportul cantitate-calitate, constitue soluţii agrotehnice viabile de creştere a calităţii materiei prime şi sustenabilităţii plantaţiilor viticole. Portaltoiul are o multitudine de influenţe asupra soiului altoi, asupra proceselor fiziologice, biochimice şi nutriţionale din plantă, asupra creşterilor vegetative, fertilităţii şi productivităţii butucilor, asupra producţiei de struguri, calităţii acesteia şi calităţii vinurilor.Cercetările făcute în centrul viticol Valea Călugărească au urmărit influenţa portaltoilor: 93RG, 5BB, SO4 - 4 SI, 140Ru asupra soiurilor pentru vinuri roşii:

Soiul siportaltoiul

2003-2004 2005 Media pe 3 ani

Prod. zahar

Acid. Prod. zah Acid.

Prod. zah Acid Prod. zah acid

Kg/but

t/ha

Kg/but

t/ha Kg/but

t/ha Kg/but

t/ha

FeteascaNeagra/SO4 0,9 3,5 206 5,78 3,4 12 220 5,7 2,1 7,8 223 8,32 2,17 8,1 216 6,60

Feteasca Neagra/Ru14

00,8 3,1 207 6,7 5,2 19,7 202 7,8 2 7,6 218 9,30 3 10 212 8,1

Feteasca neagra/C26

0,7 2,7 191 8 4,2 16 175 8 2 5,3 228 8,85 2,3 8 207 9,2

Feteasca Neagra/C71

0,6 2,5 194 7,4 4,2 15 146 7,9 2 6,5 218 9,97 2,9 8,3 212 10

Cabernet Sauvignon cl.4/SO4

1,9 7,2 188 7,9 4,4 16 194 9,8 2,4 9,1 223 9,7 3,63 10,9 198 9,14

Cabernet Sauvignon cl.4/Ru 140

1,8 7,1 188 7,6 4,1 15 172 12 2,7 9,16 204 10 2,53 9 198 8,96

Cabernet Sauvignon cl.SUA/C 71

1,8 6,9 212 7,8 5,1 19,4 210 10,2 3,90 10,1 204 9,67 3,02 11 190 8,86

Merlot cl 8/Ru 140

1,7 6,4 5,3 19 9,75 2,6 9,8 215 12 206

Merlot cl S/K5BB 1,4 5,3 3,7 14 9,75 1,56 5,9 226 8,83

15

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră şi Merlot. În urma cercetărilor a reieşit faptul că portaltoii au influenţat intensitatea principalelor procese fiziologice, caracteristicile strugurilor la momentul maturităţii depline (greutatea medie a unui strugure, greutatea a 100 de boabe, volumul a 100 de boabe, conţinutul în zahăr, aciditatea, compoziţia minerală a strugurilor) şi calitatea vinurilor (tăria alcoolică, aciditate, extract nereducător, cenuşă, intensitate colorantă, conţinutul în polifenoli totali şi taninuri). Sub aspectul calităţii producţiei cel mai bine s-a comportat SO4 - 4 în combinaţie cu toate soiurile roşii dar cel mai bine cu soiul Fetească neagră. O importanţă deosebită a portaltoilor o are influenţa lor asupra acumulării antocianilor în struguri. Soiul Fetească neagră, caracterizat printr-un potenţial antocianic mijlociu, acumulează în struguri cantitatea cea mai mare de antociani pe portaltoiul Selecţia Crăciunel 71, iar cea mai mică pe portaltoiul Selecţia Oppenheim 4. Soiul Cabernet Sauvignon, caracterizat prin potenţial antocianic ridicat, acumulează în struguri cantitatea cea mai mare de antociani pe portaltoiul Selecţia Crăciunel 71 şi Ruggeri-140, iar cea mai mică pe portaltoiul SO4. Soiul Merlot caracterizat printr-un potenţial antocianic mai slab, acumulează în struguri cea mai mare cantitate de antociani pe K5BB. În concluzie portaltoii care asigură producţii mari de struguri, nu acumulează şi cantităţile cele mai mari de antociani şi de zaharuri, soiurile comportându-se diferit. În ultimii ani s-au făcut cercetări în vederea obţinerii unui soi nou de portaltoi cu însuşiri de productivitate, afinitate la altoire şi adaptabilitate la tipurile de sol cu imunitate la atacul de mană şi filoxeră galicolă. Capacitatea de emitere a lăstarilor, vigoarea de creştere şi maturarea lemnului (Drăgăşani, media 2000-2002)

Soiul Nr.mediu de lăstari porniţi

Creşteri totale pe butuc, m

Lemn maturat pe butuc

Grosime lemn matur (mm), la lungimile:

1 m 2 m 3 m 4 m

Drăgăşani M70

52.50 36.3 33.1 9.0 8.4 7.6 7.0

Kober 5BB(Mt.)

25.65 25.3 18.2 9.5 8.7 7.6 6.6

16

Rezistenţa la atacul de filoxeră galicolă şi mană (Drăgăşani, media 2000-2002)

Soiul Atacul de filoxeră galicolă Atacul de manăFrecvenţa

Intensitatea

Grad de afectare

Frecvenţa

Intensitate Grad de afectare

Drăgăşani M70

0.546 1.000 0.003 0 0 0

Kober 5BB (Mt.)

46.620 29.390 23.380 0 0 0

Deşi are ca genitor matern soiul Kober 5BB, cunoscut ca foarte sensibil la atacul de filoxeră galicolă, soiul Drăgăşani M70 manifestă o rezistenţă foarte mare la atacul acestui dăunător, iar în anii cu condiţii mai puţin favorabile atacului, elita manifestă caracter de imunitate.

Nefiind atacată puternic de filoxera galicolă, procesele de creştere şi dezvoltare a lăstarilor decurg în mod normal pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, fapt ce conduce la realizarea unei producţii de butaşi corespunzători STAS-ului, superioară cantitativ şi aproximativ egală calitativ.

Folosit ca partener la altoire cu soiul Negru de Drăgăşani a dat rezultate superioare soiului Kober 5BB, în ceea ce priveşte calusarea la punctul de altoire şi randamentul în viţe STAS .

În plantaţiile pe rod, altoit cu soiul Crâmpoşie selecţionată, a înregistrat cea mai ridicată valoare a recoltei cantitative de struguri, acumulare de zaharuri în bob similar cu martorul Kober 5BB, însă o aciditate a mustului superioară.

6. Înfiinţarea plantaţiilor de portaltoi.

Plantaţiile de viţe portaltoi se înfiinţează în cadrul pepinierelor viticole, ca ferme specializate în cultura viţelor portaltoi. Plantaţiile mamă de portaltoi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)   se înfiinţează pe terenuri pe care nu s-a cultivat viţa de vie în ultimii 6 ani;

b)  să fie asigurată distanţa minimă de izolare faţă de cea mai apropiată plantaţie de viţă de vie, în funcţe de categoria materialului;

c)   în cazul depistării simptomelor unor organisme dăunătoare, se procedează la eliminarea butucilor afectaţi;

d)  butucii debili sau atacaţi de organisme dăunătoare se marchează distinct;

17

e)   se aplică cu rigurozitate lucrările specifice de întreţinere, în scopul realizării unui material de înmulţire bine maturat şi dezvoltat corespunzător;

f)   înaintea recoltării se elimină coardele de la butucii necorespunzători (marcaţi), procedându-se la recoltare numai după avizul inspectorului autorităţii oficiale.

6.1 Alegerea terenului. La alegerea terenului se au în vedere factorii ecologici şi social economici. Terenul trebuie să corespundă următoarelor cerinţe ecologice: durata perioadei de vegetaţie, minimum 190 zile; suma temperaturilor active, minimum 3100˚C; temperatura medie din luna mai să nu coboare sub 17,5˚C, iar cea din lunile iulie - august să nu fie mai mică de 21˚C; precipitaţiile anuale, minimum 480 mm. De asemenea terenul trebuie să fie adăpostit de vânturi, în special cele din nord şi nord-est. Sunt preferate terenurile plane sau cu panta uniformă până la 12%, cu expoziţie sudică sau S-V. Adâncimea apei freatice minimum 1,5 m de la suprafaţa solului, deoarece viţele portaltoi nu suportă excesul de umiditate. Solurile indicate sunt cele cu textură lutoasă sau nisipo-lutoasă, structură granulată şi fertilitate mijlocie. Din punct de vedere socio-economic prioritate are asigurarea forţei de muncă, datorită volumului mare de lucrări în verde, recoltarea şi fasonarea a coardelor. Necesarul de forţă de muncă la 1 ha cultură de portaltoi este de 250-280 zile muncă. 6.2 Pregătirea terenului pentru plantare. La pregătirea terenului se fac următoarele lucrări: curăţirea şi nivelarea terenului; fertilizarea de bază; tratamentul cu insecticide şi nematocide; desfundatul terenului. Mai întâi, terenul se curăţă de vegetaţia forestieră, tufărişuri, cioate pentru a îndepărta din teren toate resturile care pot provoca deteriorări ale maşinilor şi utilajelor folosite în viitoarea plantaţie, după care se nivelează cu ajutorul unui nivelator NT-2,8. Nivelarea terenului este obligatorie, urmărind prin această lucrare să nu se deplaseze un volum mare de sol şi să se aplatizeze ridicăturile de pământ.

Fertilizarea de bază. Având în vedere că plantaţia de portaltoi ocupă terenul pe o perioadă de 20-25 ani, trebuie asigurată o rezervă de elemente nutritive,

18

nivelul optim de elemente nutritive fiind: azot (N) - nitric 15 - 18mg, P2O5 8 -12 mg şi K2O 25-35 mg substanţă activă (s.a.) la 100g sol pe adâncimea de la 0-40 cm. La fertilizarea de bază se foloseşte gunoiul de grajd şi îngraşămintele chimice cu fosfor şi potasiu. În vederea stabilirii dozelor optime de îngrăşăminte este necesară analiza agrochimică a solului. Se administrează doze moderate de îngrăşăminte: 30-40 t/ha gunoi de grajd, 150-200 kg/ha s.a. P2O5 şi 200-300 kg/ha s.a. K2O. Administrarea se face mecanizat cu una două zile înainte de desfundat. Dezinfectarea terenului. Înainte de desfundat, terenul se tratează cu insecticide ca: Nemathorin 10 G, un nematocid organofosforic cu acţiune de contact şi sistemică, împiedicând penetrarea şi dezvoltarea nematozilor în rădăcini. . Desfundatul terenului. Lucrarea se face toamna pâna la venirea îngheţurilor, având ca scop afânarea adâncă a solului, cu încorporarea îngrăşămintelor. Adâncimea de desfundare este de 60-70 cm, lucrarea efectuându-se cu plugul balansier PBD-60 în agregat cu tractorul S-1300. Prin desfundare se mobilizează solul şi se realizează amestecarea şi inversarea orizonturilor asigurându-se introducerea în adâncime a stratului arabil fertil influenţând dezvoltarea în profunzime a rădăcinilor viţelor de portaltoi. Prin desfundare se asigură o înmagazinare mai bună a apei, se îmbunătăţeşte regimul de aeraţie a solului favorizând activitatea biologică a acestuia. Eficienţa desfundatului creşte, dacă această lucrare este făcută cu cel puţin 3-4 luni înainte de plantare. 6.3 Plantarea viţelor portaltoi. Plantarea se face primăvara înaintea viţelor roditoare, de obicei în cursul lunii martie, începutul lunii aprilie când temperaturile solului în zona de plasare a rădăcinilor (40-50 cm) este de 8-10˚C. Stabilirea distanţelor de plantare se face în funcţie de sistemul de susţinere al viţelor şi de vigoarea soiurilor. Când se foloseşte spalierul vertical monoplan, distanţele folosite sunt de 2,0-2,2 m între rânduri şi de 1,8-2,0 m între viţe pe rând, iar în cazul spalierului orizontal în formă de T, distanţele sunt de 2,2-2,6 m între rânduri şi 1,6-1,8 m pe rând. Pichetarea terenului. Odată stabilită distanţa de plantare se trece la lucrarea de pichetare, prin care se marchează pe teren locul de plantare al fiecarei viţe, cu ajutorul picheţilor. Este bine să se folosească picheţi de 120 cm care să poată fi folosiţi în primul an ca tutori pentru legatul lăstarilor. Pentru pichetare, parcela se încadrează într-o formă geometrică regulată (dreptunghi) cu ajutorul panglicilor de oţel şi al jaloanelor. Apoi la capetele parcelei se întind sârmele marcate cu distanţele dintre rânduri, iar pe direcţia fiecărui rând se întinde sârma marcată cu distanţele dintre viţe pe rând. În dreptul marcajului pe rând se înfige câte un pichet. Pregătirea viţelor pentru plantare. Înfiinţarea plantaţiei de portaltoi se face cu viţe înrădăcinate obţinute în şcoala de viţe sau în solarii. Viţele portaltoi folosite la plantare trebuie să fie cu puritate biologică 100%, minim 3 rădăcini, lungi de 15 cm şi grosime 2 mm; cordiţa principală 15 cm lungime şi 4 mm grosime; cu ţesuturi verzi, fără vătamări mecanice. Pregătirea viţelor constă în fasonare, parafinare şi mocirlire. Operaţiunea de fasonare se face prin scurtarea cordiţei principale la 4-5 ochi şi a rădăcinilor la 8-10 cm pentru plantatul manual. În cazul în care plantatul se face mecanizat rădăcinile se scurtează la 2-3 cm . Pentru refacerea umiditaţii după perioada de păstrare, viţele se ţin 18-24 ore în bazine cu apă la temperatura de 15˚C, după zvântare se parafinează pe o lungime de 6-8 cm pentru a fi protejate de uscăciune. Până la plantare viţele se

19

ţin cu baza în mocirla preparată din pământ argilos, dejecţii proaspete de bovine şi apă la un loc umbros. Executarea plantării . Plantarea viţei de vie este o lucrare complexă, de maximă importantă pentru realizarea prinderii şi ulterior a vigorii şi longevităţii butucilor. În ultimii ani se foloseşte tot mai mult plantarea mecanică, cu maşini de plantat cu ghidaj laser, cu o mare capacitate în timp (8000-9000 viţe plantate /zi), ceea ce duce la o reducere considerabilă a cheltuielilor şi nu în ultimul rând la o mai bună siguranţă a calităţii plantării. În cazul plantării manuale operaţiunea propiu-zisă de plantare constă în aşezarea viţelor cu rădăcinile răsfirate pe un muşuroi de pământ, peste care se trage un strat reavăn de pământ de 10-15 cm, se tasează uşor, se administrează apoi 3-5 kg gunoi de grajd bine descompus după care se udă cu 10 l apă. După ce apa s-a infiltrat se umple groapa cu pământ şi se tasează bine, iar deasupra se face un muşuroi care acoperă vârful cordiţei cu 2-3 cm pământ reavăn.

20

21

Plantare mecanizată

7. Întreţinerea plantaţiilor tinere de portaltoi

În primii trei ani de la plantare, viţele se îngrijesc prin efectuarea de lucrări agrotehnice şi fitotehnice în vederea fortificării lor, se formează butucii care vor produce coardele portaltoi şi se instalează sistemul de susţinere.

7.1 Lucrările de intreţinere în anul I de la plantare

Lucrările solului. După plantare solul se tasează, de aceea trebuie afânat printr-o cultivaţie mecanică imediat după plantare, cu PCV2-2,2 cu piese active în formă de săgeată. Pe parcursul verii solul se menţine afânat şi liber de buruieni prin 4-5 praşile mecanice pe intervalul dintre rânduri la 6-8 cm adâncime cu discul pentru vie DPV-2,2 sau cu grapa stelată de vie GSV-2,2 . Udatul viţelor. În perioadele de secetă, viţele se udă pentru asigurarea prinderii şi creşterii lor normale. Udatul se face la groapă cu 5-10 l apă cu cisternele tractate de tractoare printre rânduri, apa fiind distribuită prin intermediul furtunelor. Controlul ieşirii lăstarilor din muşuroi. După plantare se fac controale repetate în cursul lunii mai şi începutul lunii iunie, pentru a urmări pornirea lăstarilor. În cazul în care lăstarii întârzie să apară la suprafaţa muşuroiului, acesta se desface. Întârzierea ieşirii lăstarilor se poate datora grosimii prea mari a muşuroiului, prezenţei bulgărilor de pământ uscat sau atacului de larve. Dacă se constată ca lăstarii sunt distruşi de larve, de buha semănăturilor, gândacul de mai, viermele sârmă sau alţi dăunători se prăfuieşte în jurul viţelor cu un insecticid (Sinoratox 5G), după care se reface muşuroiul. Legatul si plivitul lăstarilor. Lucrarea se execută atunci când lăstarii au atins lungimea de 30-40 cm şi constă în legarea lor vertical de pichet. În momentul în care lăstarii ajung la lungimea de 80 cm, lucrarea se repetă. Pentru legat se foloseşte rafie sintetică, deşeuri textile sau alte materiale iar legătura nu trebuie să fie prea strânsă, pentru a permite creşterea lăstarilor fără strangulare. La

22

legatul al doilea, când lăstarii s-au diferenţiat în creştere, se face plivitul lăstarilor slab dezvoltaţi, lăsându-se la fiecare viţă numai 3-4 lăstari. Copcitul viţelor. Are ca scop suprimarea rădăcinilor de la nodul superior al butaşului (rădăcinile superficiale), pentru a se forţa înrădăcinarea de adâncime a viţelor. Primul copcit se execută în luna iunie, se desface muşuroiul de pământ, se execută o copcă în jurul viţei şi se taie cu un briceag sau o foarfecă rădăcinile superficiale, după care muşuroiul se reface pentru a se evita necrozarea lăstarilor etiolaţi. Al doilea copcit se execută în luna august, când viţele rămân nemuşuroite, pentru a favoriza maturarea lăstarilor la bază. Fertilizarea. În primul an de la plantare, viţele au sistemul radicular slab dezvoltat şi nu pot prelua îngrăşămintele chimice administrate solului . De aceea fertilizarea se face cu îngrăşăminte foliare de tipul Nutri-Leaf 4-8 kg/ha, sau Polyfeed 1-2% având rolul de a stimula creşterile vegetative, de a permite creşterea şi dezvoltarea masei radiculare, de a îmbunătăţi rezistenţa la boli, cel de-al doilea putându-se aplica şi prin fertirigare. Pentru ameliorarea fertilităţii solului, pe solurile sărace, se recomandă folosirea îngrăşămintelor verzi, prin însămânţarea unor specii care cresc repede şi produc o masă vegetativă bogată, sau a unor plante care sintetizează azotul atmosferic (leguminoase). Se recomandă folosirea mazării furajere, a borceagului de toamnă, însămânţate din două în două intervale, în benzi de 0,8-1,0 m lăţime, pe mijlocul rândului. Însămânţarea se poate face în toamna primului an, iar încorporarea în sol în primăvara anului al doilea. Înlăturarea impurităţilor. Sunt considerate impurităţi acele viţe care aparţin altor soiuri, în afara soiului care s-a plantat în parcelă sau tarlaua respectivă. Verificarea se face în luna iunie, când frunzele şi lăstarii au caracterele morfologice de recunoaştere a soiurilor. Eventualele impurităţi se elimină, prin tăierea cu foarfeca sub punctul de inserţie al cordiţei principale. Completarea golurilor. Încă din primul an pot apărea goluri în plantaţii, ca urmare a disparitiei unor viţe, iar completarea lor în primul an se poate face în cursul perioadei de vegetaţie sau toamna. Viţele neprinse şi impurităţile eliminate, sunt înlocuite cu viţe aflate în rezervă încă de la plantare, fortificate la ghivece în solarii şi sere. În acest scop, încă de la plantare se face o rezervă de 3-5% viţe, care primesc toate îngrijirile ca şi cele plantate până toamna. Muşuroirea viţelor. Toamna, după căderea frunzelor, (octombrie noiembrie) viţele, indiferent de zona de cultură, se muşuroiesc prin acoperirea lor cu pământ, pentru a fi protejate peste iarnă. În funcţie de sistemul de întreţinere a intervalului dintre rânduri se execută arătura de toamnă la adâncimea de 16-18 cm.

23

Necesarul de materiale pentru întreţinerea unei plantaţii de portaltoi în suprafaţa de 1 ha în anul întâi de la plantare

Materialul U.M.Distanţe de plantare2,2x2 2,6x1,8Număr de butuci la ha2273 2137

Viţe la ghiveci pentru goluri

buc 114 107

Ghivece plastic buc 114 107

Rafie sintetică kg 6 5,5

Insecticide(Sinoratox 5G)

kg 12 11

Apăpentru udat

ml 10-20 10-20

Sape buc 10Foarfeci vie buc 10

Plantaţie anul I

24

Cea mai importantă lucrare o reprezintă instalarea sistemului de susţinere a viţelor în plantaţie.

Kituri – pentru spalierii de capăt

Tip Sârma Greutate maximă

No.3 x 4m 4m x 3.00 mm diametru 400 kg

No.4 x 4m 4m x 4.75 mm diametru 1250 kg

Fiecare kit conţine câte un cablu cu buclă, un lacăt şi o şaibă.Se poate efectua retensionarea an de an, folosind cheia de tensionare

25

Cleşte de tensionare Este o unealtă manuală, uşoară, compactă uşor de manevrat şi poate susţine sarcini de până la 400 Kg. Construcţia sa asigură un raport de 6:1 a efortului mecanic, făcând posibilă o tensionare maximă cu minim de efort.

Cleştele fixează uşor şi estetic capătul sârmei, fără a o torsiona.

7.2.1 Instalarea sistemului de susţinere. Viţele portaltoi au nevoie de mijloace de susţinere a lăstarilor în perioada de vegetaţie pentru a se asigura producţia cantitativă şi calitativă de butaşi. În ţara noastră şi în general în ţările cu clima temperată, sunt folosite sistemul de susţinere de tip spalier viticol monoplan, cu conducere oblică a lăstarilor sau spalierul în forma de T, cu conducere orizontală a lăstarilor.

26

Spalierul vertical monoplan. Acest sistem de susţinere s-a răspândit în ultimii ani înlocuind piramidele. Constructiv, prezintă următoarele părţi componente: stâlpi de beton sau de metal lungi de 2,70 m sau 2,60 m care se fixează în sol pe adâncime de 70 cm, la distanţele de 7-8 m; 3 sârme fixate orizontal pe stâlpi prima la 60 cm înălţime, iar următoarele la 70 cm distanţă una faţă de alta; sârmele oblice, sub un unghi de 45˚, pe care se dirijează lăstarii. Spalierul fruntaş este fixat cu ajutorul ancorelor sau cu ajutorul contraforţelor ( un alt spalier amplasat în interior sub un unghi de 45˚). În ultima vreme se recomandă utilizarea ancorei metalice cu rozetă, care asigură o mai bună rezistenţă, se montează rapid, determinând o reducere a forţei de muncă pentru instalare. Sârmele oblice sunt fixate la baza butucilor prin intermediul unor ţăruşi, iar capetele lor se leagă de sârma superioară a spalierului, de obicei deasupra celui de-al treilea butuc. În timpul vegetaţiei lăstarii sunt dirijaţi pe sârmele respective prin legări succesive, la 35-40 cm, iar când s-a ajuns la ultima sârmă lăstarii se conduc pe orizontală. Instalarea spalierului cuprinde următoarele operaţiuni: pichetatul, executarea gropilor, transportul şi distribuirea stâlpilor în gropi, fixarea ancorelor, fixarea bridelor pe stâlpi, întinderea şi fixarea sârmelor. Mai întâi sunt fixaţi stâlpii fruntaşi din cele patru colţuri ale parcelei. Pentru ca tuturor stâlpilor fruntaşi să li se dea aceeaşi înclinare şi înălţime cu a celor din colţuri, se întind, între stâlpii din colţurile parcelei, două sârme, una la vârf şi alta la baza lor. După fixarea fruntaşilor, se fixează mijlocaşii de pe rândurile marginale. Se continuă prin alinierea pe cele doua direcţii şi fixarea mijlocaşilor din interiorul parcelei, după care se întind apoi sârmele, care se fixează cu ajutorul bridelor. Acest sistem de susţinere s-a dovedit a avea cea mai bună eficienţă deoarece foloseşte căldura de iradiere a solului pentru maturarea lemnului lăstarilor; copilitul şi legatul lăstarilor se face mai uşor, iar cheltuielile de instalare sunt mai mici cu 30%. Un dezavantaj al acestui sistem este acela de expunere mare a lăstarilor la accidentele climatice (grindină, brumă şi îngheţ).

7.2.2 Lucrările de întreţinere a solului. Primăvara, după ce trece pericolul de îngheţ se face dezmuşuroitul viţelor. Lucrarea se face manual cu sapa, fiind precedată de debilonatul mecanic. În continuare se face arătura de primavară la adâncimea de 14-16 cm, cu plugul PCV2-2,2 echipat cu trupiţe laterale pentru răsturnarea brazdelor spre mijlocul intervalelor dintre rânduri. În cursul perioadei de vegetaţie, solul se lucrează superficial prin prăşit sau discuit mecanic de 4-5 ori, completat cu praşile manuale pe rând de 3-4 ori.Toamna se execută arătura adâncă cu răsturnarea brazdei spre rând, după care viţele se muşuroiesc cu sapa.

7.2.3 Lucrările de întreţinere a viţelor.

Tăierea în uscat. Lucrarea se face înainte de pornirea în vegetaţie a viţelor, prin luna martie. În plantaţiile cu dirijare pe spalier vertical monoplan, tăierea se face în cepi scurţi de 1-2 cm (1,2 ochi), lăsându-se 2-3 cepi pe butuc.

Plivitul lastarilor. Prin lucrarea de plivit se îndepărtează lăstarii de prisos la viţe, lucrarea executându-se în două faze: primul plivit când lăstarii au 15-20 cm lungime, lăsându-se 5-6 lăstari pe butuc; al doilea plivit, când lăstarii au ajuns la 35-40 cm şi s-au diferenţiat în creştere, lăsându-se doar 3-4 lăstari pe butuc.

27

Copilitul şi legatul lăstarilor. Aceste lucrări se fac de mai multe ori pe vară (6-8 ori), după fiecare creştere în lungime de 40-50 cm. Copilii se îndepărtează prin suprimarea lor în stare erbacee, sub prima frunză de la bază, cu scopul de a stimula creşterea lăstarului principal. Concomitent cu copilii se înlătură şi cârceii. După copilit, lăstarii se palisează prin legat sub formă de mănunchiuri care se prind de sârme prin legături în forma cifrei opt.

Combaterea filoxerei galicole. Toate soiurile de portaltoi sunt atacate de filoxeră galicolă, care distruge frunzele şi lăstarii. Atacul este mai puternic spre sfârşitul verii. Combaterea se face prin ruperea frunzelor cu gale primare de la începutul lunii iunie şi distrugerea lor prin ardere. Când atacul este mai virulent în anul precedent, se recomandă tratamente cu insecticide organo-fosforice (Sinoratox35CE, 0,1% sau Carbetox 37 CE, 0,3-0,4%). 7.2.4 Fertilizarea. Începând cu anul II de la plantare, se administrează doze mici de îngrăşăminte chimice: 50 kg/ha P2O5 şi 50 kg/ha K2O., toamna, înaintea arăturii adânci. Îngrăşămintele cu azot se încorporează în sol primăvara şi numai în cazul solurilor cu conţinut de humus mai mic de 1%. Administrarea se face în două etape, 2/3 în prima parte a perioadei de vegetaţie şi 1/3 după o lună de la prima aplicare. 7.2.5 Completarea golurilor. Pentru asigurarea densităţii în plantaţia de portaltoi golurile care apar prin pierderea unor viţe, eliminarea impurităţilor sau a viţelor bolnave, se completează cu viţe din acelaşi soi şi aceeaşi categorie biologică. Completarea se face cu viţe fortificate la ghivece în solar sau sere.

8. Anul III de la plantare

Lucrările care se aplică în anul III sunt aceleaşi ca în anul II, cu unele particularităţi. Tăierea în uscat. Lucrarea constă în scurtarea coardelor formate pe capul butucului sau pe cordoane, în cepi scurţi de de 1-2 cm. se lasă. Pe butuc se lasă 3-5 cepi, în funcţie de vigoarea soiului, iar la butucii care nu s-au format cordoanele se continuă formarea lor în anul III. Plivitul lăstarilor. După cel de-al doilea plivit pe butuc se lasă 5-6 lăstari. Celelalte lucrări în verde (copilit, legat ) se execută la fel ca în anul II. Încă din anul III de la plantare se poate obţine o producţie de coarde portaltoi de aproximativ 40-50 mii/ha (jumătate din producţia normală ).

9. Întreţinerea plantaţiei de portaltoi în producţie

Începând din anul IV de la plantare, plantaţiile de portaltoi intră în perioada de producţie normală. Lucrările agrotehnice şi fitotehnice care se aplică, au ca scop menţinerea potenţialului vegetativ al butucilor o perioadă cât mai lungă de timp (25-30 de ani). 9.1 Revizuirea sistemului de susţinere. În fiecare primavară, înaintea tăierii în uscat se face revizuitul spalierului. Lucrarea constă în schimbarea stâlpilor rupţi, îndreptarea celor înclinaţi, completarea sârmelor rupte şi întinderea lor. 9.2 Dezmuşuroitul. Această lucrare se efectuează primăvara devreme când nu se mai înregistrează temperaturi scăzute sub -8…-10˚C în aer, deoarece viţele portaltoi

28

sunt mai rezistente la ger, decât viţele roditoare. Lucrarea se execută manual cu sapa, având grijă să nu se taie sau să se rănească butucii. 9.3 Tăierea în uscat. În plantaţiile de portaltoi se foloseşte tăierea cu elemente scurte (cepi ), care asigură creşteri vegetative puternice pentru un număr mare de lăstari. Tăierea cu elemente scurte se aplică în mai multe variante : cepi de 1-2 cm lungime, cepi de 1-2 ochi şi cepi de 3-5 ochi. La tăierea cu cepi de 1-2 cm, formarea lăstarilor se bazează pe existenţa mugurilor coronari, care pornesc în vegetaţie cu 6-8 zile mai devreme decât mugurii dorminzi, iar lăstarii au o creştere uniformă de la început. Tăierea în cepi de 3-5 ochi conduce la înălţarea scaunului butucului; mugurii pornesc în vegetaţie mai devreme cu 10-14 zile faţă de mugurii dorminzi, iar lăstarii au creşteri neuniforme din cauza polarităţii. Operaţia de tăiere constă în deschiderea unei copci, pentru suprimarea rădăcinilor superficiale şi controlul capului butucului; cu ajutorul fierăstrăului se îndepărtează lemnul uscat, iar cu foarfeca se scurtează coardele rămase de la recoltare în cepi de 1-2 ochi. Cepii se lasă numai din coardele bine dezvoltate, repartizate uniform pe butuc. În cazul în care sau suprimat cordoane groase sau în primăverile secetoase, după tăiere se face o acoperire uşoară cu pământ a capului butucului. 9.4 Lucrările de întreţinere a solului. După tăiere, solul se afânează prin arătura de primavară la adâncimea de 16-18 cm, cu răsturnarea brazdei spre mijlocul rândului. Pe solurile uşoare arătura de primăvară poate fi înlocuită cu un discuit pe adâncime de 10-12 cm. În timpul verii solul se menţine curat de buruieni, efectuându-se 4-5 praşile mecanice pe intervalul dintre rânduri şi 3-4 praşile manuale pe rând. Toamna după recoltarea coardelor, în plantaţiile de portaltoi se execută arătura adâncă de toamnă la 16-18 cm, cu răsturnarea brazdei spre rândul de vie rezultând un bilon de pământ care protejează viţele peste iarnă. În zonele unde în timpul iernii temperaturile scad frecvent sub - 20˚C se face şi o muşuroire a butucilor pe o înălţime de 10-15 cm. O lucrare importantă în plantaţiile de portaltoi este afânarea adâncă a solului prin subsolaj. Lucrarea se face periodic la 3-4 ani în mod alternativ din două în două intervale, pentru a nu fi afectat sistemul radicular al butucilor. Pentru efectuarea lucrării se foloseşte subsolierul de vie în agregat cu tractorul viticol (SPV-45+V 445) care afânează solul pe o adâncime de 35-40 cm. 9.5 Erbicidarea plantaţiei de portaltoi. Erbicidarea sau combaterea chimică a buruienilor urmăreşte distrugerea acestora, pentru a elimina concurenţa pentru apă şi hrană, dar şi reducerea lucrărilor manuale. Erbicidarea se face pe rândul de plante, dozele de erbicid se amestecă cu un volum redus de apă (max. 200 l/ha). Pentru combaterea dicotiledonatelor anuale şi perene se poate folosi postemergent Lontrel 300 – 0,5 l/ha. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale şi unele perene se poate folosi Goal 2E –RV 5l/ha. Se mai pot folosi postemergent Gramoxone 6l/ha, Roundup 3l/ha, Agil 100EC 1,5l/ha, Fusilade Super 3l/ha, Gallant Super 1,5 l/ha. Erbicidarea se face folosind echipamentul de erbicidat pe două benzi laterale (EEV-2 C), viteza de deplasare a agregatului fiind de 2,5-3,0 km/h, pentru a asigura o calitate corespunzătoare erbicidatului. Prin erbicidarea pe rândul de viţe, şi prelucrarea mecanică a solului între rânduri se reduc cheltuielile cu până la 20-25%. S-a constat că nu există produse care să distrugă toate speciile de buruieni, de aceea, aplicarea repetată a aceluiaşi preparat selectiv determină o înmulţire exagerată a buruienilor şi rezistenţă la erbicidul respectiv. Pentru a împiedica acest fenomen este necesar folosirea unor erbicide diferite pe aceeaşi suprafaţă sau

29

combinarea mai multor erbicide. În vederea efectuării lucrării de erbicidat sunt necesare efectuarea următoarelor lucrări pregătitoare: − copcitul viţelor, pentru ca erbicidul administrat pe sol să nu poată fi preluat prin rădăcinile superficiale; − nivelarea solului cu sapa pe rândul de vie pe o lăţime de 60-80 cm pentru o distribuţie cât mai uniformă a erbicidului − doza necesară de erbicid se dizolvă într-o cantitate de 500-600 l apă pe sol umed sau 1000 l apă pe sol uscat. Cantitatea de erbicid necesară pentru suprafaţa erbicidată efectiv se stabileşte cu ajutorul relaţiei : D=(CxL) :R în care: D reprezintă cantitatea necesară de erbicid, în kg sau litri; C - doza de erbicid recomandată la ha; L - lăţimea benzii de erbicidare ( 60-80 cm); R - distanţa dintre rândurile de viţă, în cm.La aplicarea tratamentelor se urmăreşte repartizarea cât mai uniformă pe sol a erbicidelor, evitarea perioadelor cu vânt pentru a nu fi afectate culturile vecine sau frunzişul butucilor. La aplicarea erbicidelor de tipul Roundup, Gramoxone vor fi folosite duze cu jet conic prevăzute cu ecrane protectoare de formă conică din material plastic. Erbicidarea trebuie integrată în complexul de măsuri agrotehnice ce se aplică solului, acţiunilor de fertilizare şi irigare când este cazul. 9.6 Fertilizarea plantaţiilor de portaltoi. Prin producţiile anuale de butaşi, viţele portaltoi consumă din sol cantităti importante de substanţe nutritive. În urma cercetărilor făcute pe portaltoiul SO4 la Valea Calugărească pentru o producţie de 105000 butaşi/ha, consumul de elemente nutritive este următorul: 90 kg N, 26 kg P2O5, 79 KG K2O, 128 KG Ca, 12 kg Mg si 5 kg Fe s.a. (Maria Popescu, Lucia Neata, 1986). Consumul specific de elemente nutritive, raportat la 1000 butaşi portaltoi este de : 0,85 kg N, 0,24 kg P2O5, 0,75 kg K2O, 1,2 kg Ca, 0,11 kg Mg şi 0,04 kg s.a. Fe. Absorbţia substanţelor nutritive din sol se face pe toată perioada de vegetaţie, intensitatea maximă fiind în lunile septembrie-octombrie. Azotul este absorbit cel mai mult în frunze 32,3%, fosforul şi potasiul în lăstari 29,2, respectiv 40,2%, iar calciul în organele multianuale 33,6% şi în lăstari 32,1%. În afară de azot, fosfor şi potasiu, elementele principale ale nutriţiei minerale, viţele portaltoi consumă anual şi cantităţi destul de mari de magneziu, fier, bor,mangan, cupru, molibden. În scopul realizării unei fertilizări raţionale a viilor se promovează, în ultimul timp conceptul ecologic ( biologic ). Conceptul biologic necesită folosirea în mare măsură a îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd, îngrăşăminte verzi, composturi ) ca şi a unor biopreparate fertilizante în locul îngrăşămintelor chimice. Fertilizarea cu gunoi de grajd se aplică periodic la 3-4 ani odată în cantitate de 30-50 t/ha. Întrucât gunoiul de grajd eliberează treptat elementele nutritive, efectul său favorabil durează până la 4 ani pe solurile grele şi până la 3 ani pe cele uşoare. În primul an de la aplicare, viţa portaltoi foloseşte 20-25% din cantitatea de azot, 30-35% din cea de fosfor şi 60-65% din cantitatea de potasiu. Pe solurile nisipoase cantităţile de gunoi sunt mai mici dar mai dese. Gunoiul de grajd se aplică toamna prin împrăştiere, folosind maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd (MIGV-1 ), sau manual cu furca, urmată de încorporare adâncă la arătura de toamnă.

30

Fertilizarea cu îngrăşăminte verzi se realizează prin cultivarea de plante leguminoase sau graminee anuale între rânduri şi încorporarea lor sub brazdă. Plantele folosite ca îngrăşăminte verzi trebuie să consume cantităţi reduse de substanţe nutritive din sol şi să formeze în timp scurt cantităţi mari de masă verde, bogată în special în azot. Îngrăşămintele verzi, prin aportul lor în substantă organică, au influenţă favorabilă asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului. În locul gunoiului de grajd se poate folosi tescovina compostată precum şi compostul rezultat din resturile vegetale din gospodării. 9.7 Lucrările şi operaţiunile în verde. În perioada de vegetaţie, la viţele portaltoi se execută o serie de lucrări în verde, prin care se dirijează creşterea şi dezvoltarea lăstarilor. Plivitul lăstarilor reprezintă operaţia prin care se înlătură lăstarii de prisos, stabilindu-se sarcina de producţie exprimată prin numărul de lăstari care trebuie să rămână pe butuc. Prin plivit rămâne un număr mai mic de lăstari, se uşurează dirijarea şi legarea lăstarilor reţinuţi pe mijloacele de susţinere, se crează condiţii favorabile iluminării frunzişului, care intensifică activitatea fotosintezei, iar aerisirea mai bună reduce pericolul contaminării primare cu mană. Plivitul se face manual, prin desprinderea lăstarilor de la punctul de inserţie pe butuc. Primul plivit se face când lăstarii au lungimea de 15-20 cm, lasându-se o rezervă de 2-3 lăstari pe butuc; al doilea plivit se repetă când lăstarii au 35-40 cm lungime, lăsându-se 8-12 lăstari pe butuc. Lăstarii care rămân trebuie să fie viguroşi şi repartizaţi cât mai uniform pe capul butucului. Copilitul şi legatul lăstarilor. Aceste lucrări au ponderea cea mai mare în cultură viţelor portaltoi, deoarece se efectuează ori de câte ori este necesar, până la încetinirea creşterii lăstarilor. În cazul susţinerii pe spalier vertical se execută de 8-10 ori în timpul perioadei de vegetaţie. Copilitul constă în suprimarea lăstarilor secundari (copililor) care se formează la subsuara frunzelor, pe lăstarii principali. Această lucrare este necesară având în vedere cantităţile importante de substanţe nutritive consummate de copili făcând concurenţă lăstarilor principali. Suprimarea copililor se face când sunt în stare erbacee (5-6 cm lungime) şi pot fi rupţi cu mâna, sub prima frunză de la bază. Nu se foloseşte briceagul la copilit, deoarece pot fi tăiaţi lăstarii, din neatenţie. În cazul în care lucrarea a fost întârziată ceea ce nu e de dorit, copilii se semilemnifică caz în care suprimarea lor se face cu foarfeca, prin secţionare deasupra primei frunze de la bază. Porţiunea de copil lemnificat care rămâne se elimină la fasonarea coardelor. Odată cu copilii se elimină şi cârceii de pe lăstari pentru uşurarea recoltării coardelor toamna. Legatul sau palisatul lăstarilor se execută odată cu copilitul, lucrarea fiind necesară după fiecare creştere în lungime a lăstarilor, de 40-50 cm.Prin dirijarea lăstarilor pe mijloacele de susţinere se favorizează creşterea lor în lungime, folosind la maximum resursele heliotermice şi asigurarea unor condiţii bune pentru executarea lucrărilor solului. Lăstarii se grupează în mănunchiuri, care se prind de sârmele spalierului printr-o legatură lejeră (în forma de 8). Lăstarii se palisează de aceeaşi parte a sârmei, de jos până sus, pentru a forma coarde cât mai drepte.

31

Maşina de legat lăstarii

Cârnitul lăstarilor. Această operaţie în verde constă în suprimarea vârfurilor tuturor lăstarilor, la sfârşitul lunii august, când creşterea lăstarilor s-a redus considerabil, iar la bază au început să se lemnifice şi capătă culoare maronie specifică coardelor. Prin această lucrare se favorizează maturarea lăstarilor şi se stimulează creşterea lor în grosime. Cârnitul lăstarilor se execută manual cu foarfecele de vie, sau mecanizat în plantaţiile cu susţinerea viţelor pe spalier vertical monoplan.

9.8 Protecţia fitosanitară a viţelor. În plantaţiile de portaltoi se execută combaterea filoxerei galicole, a omizilor defoliatoare şi foarte rar a acarienilor. Tratamentele împotriva filoxerei galicole se fac cu insecticide organofosforice de tipul Sinoratox 35 CE 0,1%. Modul de manifestare a filoxerei, forma galicolă se face prin apariţia pe frunzele lăstarilor tineri, pe care le înţeapă şi le suge seva. Pe locul înţepăturii, celulele frunzei se înmulţesc neuniform, formându-se gale (băşicuţe) de mărimea unui bob de mazăre, pe faţa inferioară a frunzei; treptat, frunzele se răsucesc şi se usucă. Pentru combaterea omizilor defoliatoare, se acţionează prin arderea vetrelor apărute şi prin tratamente chimice executate înaintea dezmuguritului. Împotriva acarienilor tratamentele de combatere se fac în perioada de repaus, sau primavara cu 2 săptămâni înainte de pornirea în vegetaţie, după tăierea în uscat , cu zeamă bordeleză 3%, sau Mitac 20 CE 0,2% . Tratamentele se fac în funcţie de densitatea paianjenilor, când pe lăstar sunt peste 15 acarieni. În cursul perioadei de vegetaţie dacă apar focare de infecţie (mai mult de 6 pe o frunză) se fac stropiri cu Omite 57 E (1,5 l/ha). În anii foarte favorabili pentru mană, în cazul portaltoilor Chasselas x Berlandieri 41 B şi Precoce, se fac 1-2 tratamente cu zeamă bordeleză sau Fosecupral 4-5 kg/ha. Unele soiuri de portaltoi sunt sensibile la tulburările în economia apei din sol dezvoltând boala numită veştejirea viţelor ( folletage).

32

Veştejirea viţelor este o boală fiziologică, neparazitară, având drept cauză ruperea echilibrului dintre pierderea apei prin frunze şi absorbţia ei prin rădăcini. Fenomenul este declanşat de un vânt violent survenit după o perioadă ploioasă, în care stomatele frunzelor rămân larg deschise. Tratamente nu se fac, singura măsură care se poate lua este asigurarea prin agrotehnica a consolidării sistemului radicular.

9.9 Evaluarea producţiei de butaşi. Are ca scop cunoaşterea anticipată a producţiei de butaşi portaltoi, în funcţie de care se pregătesc spaţiile de însilozare. Evaluarea poate începe în luna august şi poate dura până după căderea frunzelor. Lucrarea se face pe soiuri şi pe parcele. Pe diagonala parcelei se aleg 10 butuci din 5 în 5 rânduri cu dezvoltare medie. La butucii aleşi se fac următoarele determinări: numărul de lăstari sau de coarde bine dezvoltate, lungimea fiecărei coarde din care vor rezulta butaşii şi de asemenea se are în vedere grosimea coardelor care trebuie să fie de 7-12 mm şi gradul de maturare a lemnului. Pe baza determinărilor făcute în teren se stabilesc apoi numărul mediu de lăstari sau coarde pe butuc, lungimea medie a coardei (să nu fie mai mare de 4,5 m) . Producţia medie de butaşi probabilă se calculează cu formula: Prod. Evaluate de butaşi = [ Nb x (Ncx Lmc)]: Lmb –P% unde : Nb este numărul de butuci existenţi în parcelă Nc - numărul mediu de coarde pe butuc Lmc - lungimea medie a unei coarde (în m) Lmb - lungimea medie a unui butaş (în m) P% - pierderile rezultate la fasonarea coardelor. În funcţie de rezultatele obţinute producţia evaluată este raportată la ha. Producţiile în funcţie de soi şi agrotehnica aplicată se situează între 100-200 mii butaşi/ha şi 44-88 mii butaşi/butuc.

9.10 Lucrările speciale în plantaţiile afectate de grindină. În ultimii ani plantaţiile de portaltoi sunt frecvent afectate de grindină, ajungându-se până la distrugerea lăstarilor şi compromiterea producţiei de butaşi. Uneori, grindina poate avea repercursiuni privind vigoarea butucilor în anul următor. Lăstarii portaltoi au o sensibilitate deosebită la loviturile de grindină; chiar dacă, aparent, rănile se cicatrizează, ele devin vicii ascunse ale viţelor altoite. La proba de îndoire în semicerc a viţelor scoase din şcoală, se produc ruperi ale portaltoiului în dreptul acestor lovituri de grindină. Daunele variază în funcţie de momentul căderii grindinei, durata de cădere şi mărimea particolelor de gheaţă. Măsurile tehnice ce se impun sunt diferite în funcţie de gradul de afectare şi perioada calendaristică a producerii fenomenului: − prima măsură care se ia după căderea grindinei este tratamentul cu substanţe anticriptogamice şi fertilizarea suplimentară cu îngrăşăminte foliare. Rănile cauzate de grindină sunt deschise pentru ciupercile patogene, bacterii şi virusuri. Este indicat un tratament cu zeamă bordeleză 1%, sau Funguran 2 kg/ha. Administrarea îngrăşămintelor foliare se poate face cu Nutri-vit 3-4 kg/ha, Nutrileaf 4-8 kg/ha, Basfoliar 4kg/ha. − când grindina cade înainte de luna iunie, se taie cu foarfeca vârfurile de lăstari care au fost rupte sau porţiunile cu răni multe (min. 30% din suprafaţa coardei).

33

− dacă grindina a căzut în perioada 1 iunie - 15 iulie iar paguba este sub 50%, se efectuează o reducere a numărului de lăstari, până la 4 - 5 pe butuc. Lăstarii se suprimă cu foarfeca de la bază atât cei rupţi cât şi cei cu leziuni multiple. Se recomandă deasemenea tăierea în cepi verzi de 1- 2 ochi a lăstarilor, urmată de fertilizare şi irigare rezultând o producţie de 100 de mii butaşi la hectar. − dacă căderea grindinei s-a produs după 15 iulie şi afectează mai puţin de 75% din lăstari se efectuează o reducere din nou a numărului de lăstari prin eliminarea celor mai puternic afectaţi. Se procedează la eliminarea integrală a lăstarilor unii de la punctul de inserţie, alţii de la nivelul de 40-50 cm, la aceştia se lasă să vegeteze şi câte un copil; când paguba este peste 75% producţia de butaşi este compromisă, dar plantaţia trebuie să primească un minimum de lucrări agrotehnice pentru ca în anul următor să putem obţine o producţie normală de butaşi.

9.11 Recoltarea coardelor portaltoi. Lucrarea se face toamna, după căderea frunzelor când în coarde s-au acumulat maximum de substanţe de rezervă, eventual după venirea unor temperaturi de -8˚C…-10˚C în atmosferă timp de 2 zile, sub efectul cărora porţiunile de coardă nematurate se brunifică. Coardele se taie la o distanţă de 10-12 cm de la punctul de inserţie pe butuc, se taie legăturile făcute în timpul verii de sârme, după care snopul de coarde se detaşează de pe sistemul de susţinere, având grijă să nu deteriorăm nici sârmele, nici coardele. După recoltare snopii se leagă în pachete mai mari, se scot la marginea parcelei de unde vor fi duşi la locul de fasonare. Recoltarea se face pe soiuri pentru evitarea impurificării biologice şi numai în funcţie de posibilităţile de fasonare şi însilozare.

9.12 Fasonarea coardelor portaltoi şi păstrarea peste iarnă. După recoltare, coardele altoi se fasonează, se tratează cu substanţe anticriptogamice şi se păstrează în silozuri. Mai întâi se elimină copilii lemnificaţi şi cârceii; se taie vârfurile cu lemnul nematurat, porţiunile vătămate de grindină, lovituri mecanice. După aceea coardele se segmentează în lungimi de 3 butaşi (125-130 cm ), două lungimi de butaş (85-90 cm ), iar capetele rămase, în lungimi de un butaş (45 - 50 cm). Coardele se leagă în pachete de 100 de bucăţi şi se etichetează cu etichete din lemn sau din plastic, inscripţionate cu un tuş special care să nu fie şters

34

de apă având următorul conţinut: soiul, categoria biologică, denumirea unităţii producătoare. 9.13 Tratamente anticriptogamice. Înainte de depozitare se fac tratamente împotriva unor agenţi fitopatogeni cum sunt: Botrytis, Alternaria, Fusarium, Phomopsis. Cea mai periculoasă este Botrytis care produce putregaiul cenuşiu la butaşi în timpul însilozării. Tratamentele se fac prin îmbăierea butaşilor într-o soluţie care conţine unul din fungicidele: Chinosol W , Solvochin extra, Cryptonol 3,5%. Durata de îmbăiere a butaşilor este în funcţie de temperatura soluţiei:

Temp. soluţiei ˚C: 1 3 5 10 15 Durata îmbăierii, în ore 10 8 5 3 2

9.14 Păstrarea butaşilor portaltoi. Păstrarea butaşilor portaltoi se poate face în depozite frigorifice, sau în silozuri stratificaţi la nisip. Depozitele frigorifice. După ce au fost făcute tratamentele anticriptogamice butaşii se lasă să se zvinte, apoi se introduc în saci de polietilenă lungi de 2 m, care se leagă la gură pentru ca butaşii să vină cât mai puţin în contact cu mediul. Spaţiile de depozitare trebuie să asigure o temperatură în jur de 0˚C. Sacii cu butaşi sunt stivuiţi în depozit în funcţie de spaţiu, astfel ca temperatura să fie menţinută între 1˚C şi 4˚C, iar umiditatea aerului în jur de 85%. Păstrarea în silozuri. Silozurile trebuie amenajate în locuri ferite de acumulări de apă din ploi sau zăpadă şi se pot face astfel: − butaşii se aşează în stive piramidale, la bază aşezându-se un rând de 10 pachete, după care următoarele rânduri au cu un pachet mai puţin, iar ultimul este format din 2 pachete. Fiecare rând este acoperit cu nisip umed, care nu pierde apa prin presare, deasupra se acoperă cu un strat de 20 cm nisip umed, iar la bază cu un strat de 35 cm. Silozul se poate face şi cu pachete de butaşi în saci de folie aceştia fiind stivuiţi similar. La baza silozului sau stivei, se deschid şanţuri laterale de 30 cm adâncime pentru colectarea apei din precipitaţii. În perioadele mai calde silozurile se controlează pentru a verifica starea butaşilor, iar în cazul unor atacuri de botritis se fac tratamente cu substanţe anticriptogamice, după care silozul se reface.

35

36

Tehnologia de infiintare a culturii de portaltoi si intretinere in anul IDenumirea lucrării

UM. Vol. Lucrari mecanice Lucrari manuale Materii si materiale Totallucra

rii Utilaj Coef.Consu

m Tarif Total ZO. Tarif Total Denumire UM. Cant Pret Val. chelt.

de tranmotori

na lei/ chelt. val.unita

r totalansfor. l/UM haan lei lei lei lei lei lei

Defrişat arboret ha 1.00 19 25.00 475Evacuat resturi vegetale ha 1.00 4 25.00 100

Încărcat, descărcat t 60 TIH-445 0,01 0,161 150 90gunoi de

grajd t 60 50 3000

gunoi de grajdsare

potasică t 1,5 2200 3300

încărcat, descărcat îngr.chim. t 2,8 TIH-445 0,01 0,161 150 3Complexe

cu N,P t 1 1152 1152Transport

îngrăşaminte+sinoratox t/km 2,8 U650+RM4 0,02 0,125 150 7 motorină l 20 4 80Transport gunoi de grajd t/km 60 U650+RM4 0,02 0,125 150 180 Sinoratox kg 30 7,5 225

Total octombrie 280 23 575 7757 8624Deservit MIC ha 1.00 0,1 25.00 2,5 găleţi buc. 10 5 50

Deservit plug balansier ha 1.00 2,4 25.00 60 sape buc. 10 8 80Administrat îngr. ha 1.00 U650+MIC-300 0,15 1,38 150 22

chimiceAdministrat gunoi ha 1.00 U650+MIG -5 2,47 8,5 150 370

de grajdDesfundat la 60 cm ha 1.00 S-1500+ PBD-60 8,8 35 150 1320 motorină l 74 4 296Dezinfectat solul ha 1.00 U -650+MIC-300 0,43 4 150 65Scarificat solul ha 1.00 S-1500+SCARIF. 3,2 25 150 480

Total noiembrie 2257 2,5 62,5 426 2711Arat+ grăpat înaintea ha 1.00 U650+PP4-30+ 1,67 11 150 251 413 motorină l 13 4 52

plantării GD3,2 0Administrat îngr.chimice ha 1.00 U650+MIC-300 0,15 1,38 136 20,5 158

Total martie 271 271 52 323Discuit+grăpat+nivelat ha 2.00 U650+GD3,2+ 0,44 11 150 132

GCR1,2 motorină l 22 4 88Parcelarea şi trasarea ha 1.00 0,4 25.00 10.00 picheţi buc. 2270 0,5 1135

aleilor

viţe portaltoi+

3% buc. 2270 6 13620Pichetat teren ha 1.00 6,7 25.00 167,5 Atonic l 7 99 693

Făcut gropi pentru plant.mii buc 2,27 9 25.00 225

Verificat calitatea viţelormii buc 2,27 0,9 25.00 22,5

Mocirlit viţe înainte de plant.mii buc 2,27 0,1 25.00 2,5

Transport viţe la loculmii buc 2,27 0,2 25.00 5

de plantare

Plantat vţe portaltoimii buc 2,27 17 25.00 425

Udat viţe- 10l/viţă ha 1.00 4 25.00 100Transport viţe km 5 U650+RPV-2 0,01 0,149 150 9,75

Transport picheţi+fertiriganţi km 5 U650+RPV-2 0,01 0,149 150 9,75Total aprilie 19,5 38 947,5 15536 16503

Prăşit mecanic după plant. ha 1.00 V-445+PCV-2 0,49 8 150 73,5 motorină l 8 4 32

Ruperea crustei şimii buc 2,27 3 25.00 225

refacerea muşuroiuluiPrăşit manual pe rând ha 1.00 6 25.00 150

Total mai 73,5 9 375 32 480Prăşit mecanic. ha 1.00 V-445+PCV-2 0,49 8 150 73,5 motorină l 8 4 32

Prăşit manual pe rând ha 1.00 6 25.00 150Total iunie 73,5 6 150 32 255

Prăşit manual pe rând ha 2.00 12 25.00 300Prăşit mecanic pe interval ha 2.00 V-445+PCV-2 0,49 8 150 147 motorină l 19 4 76

Udat viţe- 10l/vitamii buc 2,27 4,5 25.00 113

îngrăs. Foliare l 1,5 48 72

Plivit+legat lăstarimii buc 2,27 2,3 25.00 58

material de legat kg 10 40 400

Transport apă t/km 5 U650+rem.cist.. 0,01 0,164 150 92kg/1000

viţeTotal iulie 156 19 471 548 1175

Prăşit manual pe rând ha 1.00 6 25.00 150Prăşit mecanic ha 2.00 V-445+PCV-2 0,49 8 150 147

Copcit viţemii buc 2,27 2 25.00 50

Legat lăstarimii buc 2,27 2,3 25.00 58

Stropit cu îngrăş. Foliare ha 1.00 V445+Vogel300 0,18 4,5 150 27 motorină l 20 4 80Total august 174 10 258 80 512Prăşit mecanic ha 1.00 V-445+PCV-2 0,49 8 150 73,5 motorină l 8 4 32

Prăşit manual pe rând ha 1.00 6 25.00 150Total septembrie 73,5 6 150 32 255Arătura de toamnă ha 1.00 V-445+PCV-2 0,65 11 150 97,5 motorină l 11 4 44

Muşuroit viţemii buc 2,27 2 25.00 50

Total octombrie 97,5 2 50 44 191Pază plantaţie zo 360 360 25.00 9000 9000Total deviz 3454 746 12040 24539 40029

Total deviz euro Cursul de schimb- 1 euro=3.68 ron 939 3281 6668 10877

38

Deviz de lucrări în plantaţia de portaltoi anul II de la plantareDenumirea lucrării U.M. Volumul Lucrări mecanice Lucrări manuale Materii si materiale Total

    lucrarii Utilaj Coef. de Consum Tarif Total Z.O. Tarif Total Denumire U.M. Cant. Pret Val. chelt.        transf.in motorina Lei/ chelt.   val.       unit totala        haan l/UM haan lei   lei lei       lei lei lei

Dezmuşuroitmii buc. 2,27           1,7 28 49            

Tăierea in uscat+mii buc. 2,27           2,8 28 79 foarfeci vie buc. 10 16 160  

copcit                     îngr.complexe kg 300 1,3 390  Încărcat descărcat t. 0,3           0,1 28 2 motorină l 18 4 72  îngraş.chimice                                Arătura de primăv. ha 1.00 V445+PCV2 0,68 14 150 102                  Administrat îngrăş. ha 1.00 U650+MIC 0,15 2 150 23                  chimice                                Transport îngrăs. t/km 0,3 U650+RM2 0,022 0,15 150 33                  chimice 10km                                Total martie             158     130         622 910Săpat gropi ptr.goluri buc. 113           0,8 28 21            Fasonat+mocirlit viţe buc. 113           0 28 1,12 tutori buc 2270 0,5 1135  Plantat viţe în goluri buc. 113           1,1 28 32            Udat vie 10l/viţa ha 1.00           4 28 112 motorină l 2 4 8  Încărcat descărcat to. 0,6           0,1 28 3,7 viţe portaltoi buc 113 6 678  tutori                                

Repartizat tutorimii buc. 2,27           2 28 56            

Bătut tutorimii buc. 2,27           5 28 140            

Transport tutori+vite t/km   V445+RM2 0,02 0,15 150 30                  Total aprilie             30     365,8         1821 1539Praşilă mecanică ha 1.00 V445+PCV2 0,68 10 150 102       mater.de legat kg 4 40 160  Sapa mare ha 1.00           16 28 448 motorină l 10 40 400  

Palisat lăstarimii buc. 2,27           3 28 84            

de tutori                                Total mai             102     532         560 1194

Praşila mecanică ha 2.00 V445+PCV2 0,68 10 150 204      Zeamă

bordeleză kg 6 35 210  

Plivit+legat lăstarimii but. 2,27           3 28 84 mat.de legat kg 4 40 160  

Prăşit manual ha 1.00           6 28 168spalier fruntaşi

Fenox buc. 90 21 1863  

Pregătit soluţie l 600           0,1 28 1,4Sârmă

galvanizată 2,2 kg 560 6,5 3640  pentru stropit                     spaliri mijlocaşi buc. 720 12 8784  

39

Stropit viţa ha 1.00 V445+Vogel 0,65 7 150 98       ancore Fenox buc. 90 13 1197  

Pichetat teren ha 1.00           0,7 28 19griple Medium-

rând simplu buc. 90 2,3 207  Repartizat spalieri buc. 810           8 28 224            Săpat gropi ptr. gropi 90           3,6 28 101            spalieri fruntaşi                                Săpat gropi ptr. gropi 810           23 28 644            spalieri mijlocaşi                                Repartizat spalieri buc. 900           9 28 252            Fixat spalieri fruntaşi buc. 90           0,9 28 25            Ancorat spalieri fruntaşi buc. 90           0,9 28 25 motorină l 17 4 68  Fixat spalieri mijlocaşi buc. 720           7,2 28 202            Instalat sârma mii m. 24           8 28 224            Total iunie             302     1969         16129 18400Prăşit mecanic ha 1.00 V445+PCV2 0,68 10 150 204       motorină l 17 4 68  Prăşit manual ha 2.00           12 28 336            

Stropit viţa ha 1.00 V445+Vogel 0,65 7 150 98      Terra Sorb

foliar l 1,5 32 48  

Plivit+legat lăstarimii but. 2,27           3 28 84

material de legat kg 4 4 16  

Total iulie             302     420         132 854Praşila manuală ha 1.00           6 28 168            Prăşit mecanic ha 1.00 V445+PCV2 0,68 10 150 204       motorină l 41 4 164  

Plivit+legat lăstarimii but. 2,27           3 28 84

material de legat kg 4 4 16  

Copcit II mii but. 2,27           4,5 28 127            

Udat vie 10l/viţă ha 1.00           4 28 112            Transport apă mii l 22 U650+REM.CIST. 0,116 31 150 375                  Total august             579     491         180 1250

Muşuroit viţamii but. 2,27           1,7 28 48 motorină l 14 4 56  

Arătura de toamnă ha 1.00 V445+PCV2 0,65 14 150 97                  

Total septembrie             97     48         56 201Pază vie zo 360           360 28 10080           10080Total deviz             1570 501   14036         27574 43180

Total deviz euro Cursul de schimb – 1 euro=3.68 ron 427 3814 7493 11734

Tehnologia de cultură in anul III de la plantare

Denumirea lucrării UM. Vol. Lucrări mecanice Lucrări manuale Materii şi materiale Total

40

lucrării UtilajCoef.

de Consum Tarif Total Z.O. Tarif Total Denumire U.M. Cant. Preţ Val. chelt.transf.

in motorină lei/ cheltuieli lei valoare unitar totalahaan l/UM haan lei lei lei lei/U.M lei lei

Desfăcut muşuroaie prim.mii but. 2,27 2,0 28 56 Îgrăş.chim. kg 300 1,3 390

Tăiat viţamii but. 2,27 3,0 28 84 motorină l 14 4 56

Scos coardele la ha 1.00 3,0 28 84marginea parceleiÎncărcat,descărcat to 0,6 0,2 28 5,6îngrăs.chimiceArătura de primăvară+ ha 1.00 U445+ 0,68 14 150 102administrat îngrăş. chim. PCV+EIVTotal martie 102 8,2 229,6 446 778Sapa mare pe rând ha 1.00 16,0 28 448 motorină l 2 4 8

Săpat gropi ptr.golurimii buc 0,113 0,8 28 22 mraniţă kg 565 0,06 34

Fasonat+mocirlit viţe mii but 0,113 1,0 28 28 viţe portaltoi buc. 113 6 678Plantat viţe în goluri mii but 0,113 1,0 28 28 Atonic l 1 99 99Transp.viţe+materiale km 10 U445+RM2 0,02 0,125 150 3 Sinoratox35G kg 1 7,5 7,5Total aprilie 3 18,8 526 827 1356Prăşit mecanic ha 1.00 U445+PCV2 0,49 11 150 73 material legat kg 4 4 16Praşilă manuală pe rând ha 1.00 6,0 28 168 maşini de legat buc 1 1700 1700Legat lăstari mii but 2,27 3,0 28 84 motorină l 22 4 88Verificat viţe plantate mii but 0,113 1,0 28 28Total mai 73 10,0 280 1804 2157Prăşit mecanic ha 2.00 U445+PCV2 0,49 11 150 147 motorină l 22 4 88Prăşit manual ha 1.00 6,0 28 168 material legat kg 4 4 16

Plivit+legat lăstarimii but. 2,27 3,0 28 84 Funguran kg 2 34 68

Stropit viţa ha 1.00 V445+Vogel 0,65 4 150 97 Sinoratox35CE l 1 12 12Pregăt.soluţie mii l 0,6 0,1 28 3Total iunie 244 9,1 255 184 683Prăşit mecanic ha 1.00 V445+PCV2 0,49 11 150 73 motorină l 17 4 68Prăşit manual ha 2.00 12 28 336 material legat kg 4 4 16Stropit viţţa ha 1.00 V445+Vogel 0,65 4 150 97 Fosecupral kg 3 34 102

Plivit+legat lăstarimii but. 2,27 3 28 84 Nutrileaf kg 3 28 84

Udat viţe tineremii but. 0,113 0,2 28 6

Transport apă ptr.udat t/km 01.ian U650+rem.cist. 0,01 0,164 150 1,5Total iulie 171,5 15 426 270 867Prăşit mecanic ha 1.00 V445+PCV2 0,49 11 150 73,5 motorina l 11 4 44Prăşit manual ha 1.00 6 28 168 material legat kg 4 4 16

41

Plivit+legat lăstarimii but. 2,27 3 28 84

Total august 73,5 252 60 385

Muşuroit viţe toamnămii but. 2,27 2 28 56 motorină l 11 4 44

Arătura de toamnă ha 1.00 V445+PCV2 0,65 11 150 97Total septembrie 97 56 44 197Pază plantaţie zo 365 365 28 10220 10220Total deviz 764 12245 3635 16644

Total deviz euro

Cursul de schimb- 1euro=3.68ron 208 3327 988 4523

42

Deviz general

Specificare U.M. Pentru1 ha

Capitolul 1 – Cheltuieli directe pentru realizarea investitiei-pregatirea terenului Lei 11658

-infiintarea plantatiei Lei 18249

-lucrari de intretinere anul I Lei 11868

-lucrari de intretinere anul II Lei 43180

-lucrari de intretinere anul III Lei 16644

Total capitol 1 Lei 101599

Total cheltuieli directe pentru investitii

Lei 101599

Capitolul 2-Cheltuieli suplimentare:

-aprovizionare materiale( 10%x57287) Lei 5728

-diverse ( 5% x 101542) Lei 5077

Total capitilul 2 Lei 10805

Total general Lei 112404

Total general euro 30545

CHELTUIELILE ANUALE DE PRODUCTIE

cheltuieli tehnologice anuale ,(deviz întreţinere plantaţie anul III +20%) : 19904 Ron (5409 euro)

cheltuieli pentru recoltarea producţiei: 5 zo x 28=140 Ron (38 euro)

Cursul de schimb valutar -1 euro = 3.68ron

Centralizatorul materialelor principale

Nr. Denumirea materialelor şi

U.M. Preţ/U.M. Necesarpentru 1ha

deviz categoria de lucrari pentru Lei

  care se utilizează   Cantitate Valoarelei

0 1 2 3 4 5 1 pregătirea terenului - - - 9741

sare potasică kg 2200 1,5 3300îngrăşăminte complexe to 1152 1 1152gunoi de grajd to 50 60 3000sinoratox kg 7,5 30 225motorina l 4 516 2064

 2 Înfiinţarea plantaţiei .   15986

picheţi buc 0,5 2270 1135viţe portaltoi+3% buc 6 2338 14028atonic l 99 7 693găleţi buc 5 10 50sape buc 8 10 80

 3. Întreţinere în anul I   408material de legat kg 4 10 40

îngrăşăminte foliare l 48 1,5 72motorină l 4 74 296

  intreţinere în anul II   11883

  foarfeci vie buc 10 16 160  îngrăşăminte complexe kg 30 300 9000

  tutori buc 0,5 2270 1135

  viţe portaltoi buc 6 113 678

  material de legat kg 4 44 176

  pesticide kg 35 6 210

  îngrăşăminte foliare l 32 1,5 48

  motorina l 4 119 476  întreţinere în anul III   3578

  îngrăşăminte chimice kg 1,3 300 390

  mraniţă kg 0,06 565 34

  viţe portaltoi buc 6 113 678

  pesticide+stimulatori 372

  material de legat kg 4 16 64

44

  maşina de legat buc 1700 1 1700

  motorină l 4 85 340

 

Total materiale pentru cultura

41596

  sistem de sustinere 15691

  spalieri fruntasi buc 21 90 1863

  spalieri mijlocasi buc 12 720 8784

  sarma galvanizata kg 6,5 560 3640

  ancore buc 13 90 1197

 

griple Medium-rand simplu

buc 2,390

207

  Tota general 57287

Total general euro 15567

Valoarea Producţiei-marfă

Specificare U.M. Pentru1 ha

productia fizica proiectata but 150000productia valorificabila but 150000 -calitatea I but. 100000

-pret pe but. ron 0.24

Valoare productie cal I ron 24000

-calitatea II but 50000

-pret pe butas ron 0.22

valoare productie cal. II ron 11000

Total valoare productiei marfa ron 35000

Total valoare prod. marfa euro 9511

Valoarea producţiei globaleSpecificare U.M. Valoare pentru

45

1 ha

-capacitatea proiectata ha 1

-valoarea totala a investitiei lei 112347

-durata normata de exploatare ani 40

-cota anuala de amortisment lei 2809

-cheltuieli anuale de productie lei 20044

-productia de butasiMii butasi 150

-cost mediu pe mia de butasi lei 152,18 -valoarea totala a productiei globale lei 22853 -valoarea totala a productiei globale

euro 6210

Eficienţa economică a plantaţiei de portaltoi

Indicatorul U.M. Pentru 1 ha

valoarea totala a investitiei lei 112347

durata normata de exploatare ani 40

cota anuala de amortisment lei 2809

valoarea anuala a cheltuielilor de productie lei 20044

valoarea productiei globale lei 22853

valoarea productiei marfa lei 35000

profit annual lei 12147

durata de recuperare a investitiei ani 9-10ani

Grafic de eşalonare a cheltuielilor şi de realizare a investiţiei pentru 1 ha de portaltoi

Denumirea devizuluiCheltuieli

lei

Din care, esalonate pe ani de executie:

anul I anul II anul III anul IV

pregatirea terenului 11658 11658  

infiintarea plantatiei 18249 18249

intretinere in anul I 11868 11868

Intretinere in anul II 43180   43180

intretinere in anul III 16644   16644

Total cheltuieli directe 101599 11658 30117 43180 16644

cheltuieli suplimentare 10805 1557 3143 4915 1190

Total general ( ron) 112404 13215 33260 48095 17834Total general (euro) 30545 3591 9038 13069 4846

ANEXE

46

Perspective privind DEZVOLTAREA RURALĂ în perioada 2007 – 2013

Sprijin pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală:Politica agricolă comună 2007 – 2013

Pilonul I – măsuri comune de reglementare a pieţelor – sprijin prin plăţi directe pe suprafaţă mecanisme de piaţă

Pilonul II – dezvoltare rurală – sprijin prin măsurile PNDR măsuri de investiţii plăţi compensatorii

Plăţi naţionale complementare pe suprafaţa cultivată – pe tipuri de culturi pe cap de animal – pentru fermele care produc pentru piaţă

Ajutorul de stat credite, subvenţii, prime şi ajutoare pentru

producţia agricolă creşterea animalelor

Documente programatice Dezvoltare Rurală:Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNS)

document strategic de referinţă a fost trimis spre consultare Comisiei (2007)

Cadrul legislativ: Regulamentul (CE) 1698/2005 cu referire la sprijinul pentru dezvoltare rurală

acordat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Regulamentul (CE) 1974-2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 pentru susţinerea dezvoltării rurale de către Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) document programatic cuprinde măsurile care se vor implementa în perioada 2007 – 2013 şi

alocarea financiară aprobat de către Comisia Europeană – Comitetul pentru Dezvoltare Rurală

(20 februarie 2008)

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - program de dezvoltare a spaţiului rural românesc:

se adresează nevoilor mediului rural, vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică a

României faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, îndeplineşte cerinţele de dezvoltare rurală în contextul dezvoltării

durabile complementar programelor operaţionale finanţate din fonduri

structurale (POS, POR).

47

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013-măsuri grupate în patru priorităţi:

Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier (Axa 1), Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (Axa 2), Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

(Axa 3), Promovarea iniţiativelor locale de tip Leader (Axa 4).

DEZVOLTARE RURALĂ

2007-2013

AXA „LEADER”

Axa 1Competitiv

itate

Axa 2Mediu +

Managementul

terenurilor

Axa 3Diversifica

re economică + Calitatea

vieţii

Un singur document de programare, finanţare, monitorizare şi reguli de auditare

DEZVOLTARE RURALĂ - FOND UNIC

48

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013

ALOCARE FONDURI

Fondurile totale pentru dezvoltare rurală

(8,022 mld. euro) sunt distribuite celorpatru axe

Transfer plăţi directe

20% 500 mil. euro

PNDRtotal

FEADR

8,022 mld. euro

AXA 1 45%

3,17 mld. euro

AXA 2 25% 1,8 mld.

euro

AXA 3 27,5% 1,97 mld.

euro

LEADER2,5%

188 mil. euro

Asistenţă Tehnică

300 mil. euro

49

50

51

52

MASURA 121: MODERNIZAREA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE

CRITERII DE ELIGIBILITATE Beneficiarii eligibiliBeneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii definiti

conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practică în principal activităţi agricole - activitate principală conform Certificatului de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului - a căror exploataţie este situată pe teritoriul ţării, are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE1 şi care este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol.

Categoriile de beneficiari eligibili _ Persoană fizică autorizată2 – PFA (înfiinţată în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 44/2008);_ Asociaţie familială autorizată – AF (înfiinţată în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 44/2008);_ Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare);_ Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cumodificările şi completările ulterioare);_ Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare);_ Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990,cu modificările şi completările ulterioare);_ Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare); Societate comercială cu capital integral privat (înfiinţată în baza Legii nr.15/1990, cu modificările şi completările ulterioare);_ Societate agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 36/1991);_ Societate cooperativa agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 1/2005);_ Grup de producători (recunoscut în baza Legii nr. 338/2005), doar cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri;_ Cooperativa agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 566/2004), doar cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Solicitantul trebuie să respecte următoarele:- sa fie persoană fizică sau juridică română cu capital privat de 100%;- capitalul/ acţionariatul solicitantului eligibil poate fi atât integral din România cât şi mixt sau integral strain;- să acţioneze în nume propriu;- să asigure surse financiare stabile şi suficiente pe tot parcursul implementării proiectului.1Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitaţi de dimensiune economica este de 1.200 Euro.2 Persoanele fizice vor fi acceptate ca potentiali beneficiari dacă se angajează să se autorizeze (să devină persoane fizice autorizate) în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea cererii de finanţare. Angajamentul se ataşează cererii de finanţare şi va preciza ca în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării, solicitantul va prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului precum şi autorizaţia privind constituirea ca persoană fizică autorizată conform O.G nr. 44/2008. În caz de neprezentare în termen a acestor documente contractul de finanţare nu se va încheia.

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

1. Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al Măsurii şi cu cel puţin unul dintre obiectivele specifice;

53

2. Proiectul să fie în acord cu potenţialul agricol al zonei şi să demonstrezeîmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei.Pentru ca un proiect să fie considerat ca fiind în acord cu potentialul agricol al zonei, cel putin 75% din structura plantelor de cultura sau din efectivul de animale vizat de proiect trebuie să se încadreze în zona cu potenţial mediu şi/sau ridicat. Solicitantul trebuie să demonstreze îmbunataţirea performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei prin îndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar şi de mediu, conform următoarei liste indicative:a) obiective tehnice- achiziţia de tractoare, combine, maşini, utilaje, echipamente etc, care determină creşterea productivităţii muncii, îmbunataţirea calitaşţii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru;- construirea şi/sau modernizarea cladirilor operaţionale care conduc la asigurarea conformităţii cu standardele comunitare;- diversificarea producţiei în functie de cerinţele pieţei, realizarea de noi produse şi introducerea de noi tehnologii.b) obiective economico – financiare- reducerea costurilor de producţie şi creşterea rentabilităţii economice a exploataţiei agricole;- creşterea valorii adăugate brute (VAB ) a exploataţiei agricole;- creşterea viabilitaţii economice.c) obiective de mediu- reducerea emisiilor dăunatoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilorrezultate din activitatea de producţie;- reducerea emisiilor de amoniac (şi a altor gaze), în special în exploataţiile de creştere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igienă şi de bunăstare a animalelor;- asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare, ecologice etc.;- creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă şi îmbunatăţirea eficacităţii folosirii acestora.În cazul în care solicitantul şi-a propus să realizeze condiţia minimă de îmbunatăţire a performanţei generale a exploataţiei agricole prin respectarea obiectivului economico-financiar de creştere a viabilităţii economice, verificarea acestuia se va face prin cele două condiţii cumulate: rezultatul operaţional al anului precedent depunerii cererii de finanţare trebuie să fie pozitiv şi proiectul să respecte indicatorii economico-financiari mentionaţi în cererea de finanţare-secţiunea economică.

3.Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectulÎn cazul diplomelor de studii/certificatelor de formare eliberate de instituţii de învaţământ din străinatate, solicitantul va ataşa documentul privind recunoaşterea de către autoritatea competentă din România conform legislaţiei în vigoare4.Beneficiarul trebuie să prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitateMemoriul justificativ - pentru proiecte care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj şi pentru proiecte care vizează plantaţii de viţă de vie, pomi şi arbuşti fructiferi şi/sau pepiniere şi care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj.Studiul de fezabilitate - pentru proiecte care prevăd lucrări de construcţii-montaj.5. Beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitieiSolicitantul trebuie să declare că deţine sau va deţine mijloace financiare suficiente pentru începerea şi derularea investiţiei.

54

6.Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a facut demersurile pentru a obţine toate avizele şi acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul:sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu, necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului. 7.În cazul produselor agricole cu cotă de producţie, beneficiarul, la depunerea cererii de finanţare, trebuie să facă dovada ca va deţine cota la nivelul investiţiei pe care urmează să o realizeze.

2.3 Tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibileÎn cadrul Masurii 121 sunt sprijinite investiţiile la nivelul întregului teritoriu al României.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiţii corporale şi/sau necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:1. Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;2. Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;3. Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte care se încadrează în sistemul european al cotei de lapte numai pentru capacitatea care este la nivelul cotei de producţie deţinute de beneficiar;4. Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;5. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;6. Achiziţionarea sau achizitionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;7. Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 25 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;8. Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;9. Înfiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori;10. Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;11. Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;12. Investiţii în apicultura, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;13. Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;14. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totala eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);15. Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;16. Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

55

Criteriile de selecţie ale proiectuluiProiectele prin care se solicită finanţare prin FEADR sunt supuse unui sistem de selecţie, în

baza căruia fiecare proiect este punctat, conform următoarelor criterii de selectie :

1. Exploatatii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse92. Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată in tabel3. Exploataţii agricole de semi-subzistenţă4. Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare5. Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi tip de activitate6. Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic7. Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole8. Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului9. Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate.

9 Prin standard comunitar nou introdus se întelege acel standard care nu este încadrat ca si standard existent si pentru care solicitantii beneficiaza de perioada de gratie de 36 luni de la data la care standardul a devenit obligatoriu.

Sistemul de punctare este următorul:

Criterii de selectie Punctaj

1

Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introdusePentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul trebuie să realizeze prin proiect investiţii privind adaptarea la standardele comunitare prezentate în Anexa 1.

20

2

Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată mai jos:Sectorul vegetal:(i) legume;(ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării;(iii) culturi de câmp;(iv) pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/ reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă.Sectorul de creştere a animalelor:(i) bovine pentru lapte;(ii) bovine pentru carne;(iii) porcine;(iv) ovine şi caprine;(v) pasări în sistem extensiv pentru ouă de consum.

Maxim 20201510

5

201610104

3

Exploatatii agricole de semi-subzistentăSunt exploataţiile care produc, în principal, pentru consumul propriu, dar care comercializează şi o parte din producţia realizată. Dimensiunea economică a exploataţiilor de semi-subzistenţă poate varia între 2 şi 8 UDE. Calculul aferent UDE, se va prezenta în Anexa 1 Cererea de Finanţare, partea specifica- Stabilirea categoriei de fermă.

7

56

4

Beneficiarul care este membru al unei forme asociative,recunoscute conform legislaţiei nationale în vigoarePentru verificarea acestui criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la cererea de finanţare documente prin care să demonstreze ca acesta este membru al uneia din următoarele forme asociative:- asociatii familiale autorizate în conformitate cu O.G nr.44/2008, cu modificările şi completările ulterioare;- societaţi agricole constituite conform Legii nr.36/1991, cu modificările şi completările ulterioare;- societăţi cooperative agricole, constituite conform Legii nr. 1/2005;- cooperative agricole constituite conform Legii nr. 566/2004;- grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Legea nr.338/2005, cu modificările şi completările ulterioare;- asociaţii profesionale cu profil agricol constituite conform OG 26/2000,cu modificările şi completările ulterioare.

10

5 Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru acelaşi tip de activitate

SAPA5

6

Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologicSolicitanţii trebuie să ataşeze la cererea de finanţare documente prin care demonstrează că exploataţia este înregistrată în sistemul de producţie ecologică (perioada de conversie/certificată). De asemenea, trebuie să descrie în Studiul de fezabilitate/Memoriul justificativ situaţia în care se găşeste.

10

7Proiectele care au şi investitii pentru procesarea produselor agricoleBeneficiarii trebuie să demonstreze prin Studiul de fezabilitate/Memoriul justificativ că cel puţin 50% din materia primă procesată provine din ferma proprie.

10

8

Exploatatii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectuluiCriteriul se aplică pentru solicitantul - persoană fizică autorizată,conform O.G nr. 44/2008, sau asociat unic al unei societăţi cu răspundere limitată înfiinţată în conformitate cu Legea nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare. Responsabilul legal al proiectului trebuie să coincidă cu persoana fizică autorizată, iar pentru SRL cu asociatul unic.

10

9

Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizateSituate în:- zona montană cu handicap natural conform Listei UnitatilorAdministrativ Teritoriale din zona montana defavorizata, prezentata în anexa;- alte zone cu handicap natural decât zona montana conform Listei Unitatilor Administrativ Teritoriale din România incluse în Zonele Semnificativ Defavorizate/ Lista localitatilor din Zonele Defavorizate de Conditii Naturale Specifice prezentate în anexa

8

57

TOTAL 100 Punctaj minim: 15 puncteToate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze prin investiţie atât la faza de implementare a proiectului cât şi în perioada de monitorizare şi pentru care a primit punctaj la selecţie, devin condiţii obligatorii.În caz că, la verificarea cererilor de plată sau în perioada de monitorizare, se constată că aceste condiţii nu se respectă, plaţile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat.Excepţie face criteriul de selecţie privind exploataţiile agricole de semi-subzistentă a căror dimensiune economică poate evolua.

Verificarea dosarului cererii de finanţare

1. VERIFICAREA CONFORMITAŢII CERERII DE FINANŢAREVerificarea conformităţii Cererii de finanţare şi a anexelor acesteia se realizează pe baza „Fişei de verificare” afişată la sediul OJPDRP.Controlul conformităţii constă în verificarea Cererii de finanţare:_ dacă este corect completată;_ dacă este prezentată atât în format tipărit, cât şi în format electronic;_ dacă anexele tehnice şi administrative cerute sunt prezente în două exemplare:un original şi o copie, precum şi valabilitatea acestora (dacă este cazul)În cazul în care expertul verificator descoperă o eroare de formă, proiectul nu este considerat neconform.Erorile de formă sunt erorile făcute de către solicitant în completarea cererii de finanţare care sunt descoperite de experţii verificatori ai SVCF-OJPDRP, dar care, cu ocazia verificării conformităţii, pot fi corectate de către aceştia din urmă pe baza unor dovezi/informaţii prezentate explicit în documentele anexate Cererii de finanţare.Solicitantul este invitat să revină la sediul OJPDRP după evaluarea conformităţii (în aceeaşi zi) pentru a fi înştiinţat dacă cererea de finanţare este conformă sau, în caz contrar, i se explică cauzele neconformităţii.Solicitantul are obligaţia de a lua la cunoştinţă prin semnarea fişei de verificare a conformităţii.În cazul în care solicitantul nu acceptă să depună şi documentele originale, acestea vor fi verificate de expert la finalizarea verificării conformităţii, în prezenţa solicitantului.Aceeaşi cerere de finanţare poate fi declarată neconformă de maximum două ori pentru aceeaşi licitaţie de proiecte.După verificare pot exista două variante:_ Cererea de finanţare este declarată neconformă;_ Cererea de finanţare este declarată conformă.Dacă Cererea de finanţare este declarată conformă, se trece la următoarea etapa de verificare.

2. VERIFICAREA ELIGIBILITAŢII CERERII DE FINANŢAREVerificarea criteriilor de eligibilitate se efectuează de către:_ OJPDRP pentru cererile de finanţare care conţin proiecte ale beneficiarilor privaţi fără lucrări de construcţii-montaj;_ CRPDRP pentru cererile de finanţare care conţin proiecte ale beneficiarilor privaţi cu lucrări de construcţii-montaj şi pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiarii publici;_ APDRP - nivel central - pentru cererile de finanţare verificate prin sondaj.

Verificarea eligibilitătii tehnice şi financiare constă în:_ verificarea eligibilităţii solicitantului;_ verificarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie;_ verificarea bugetului indicativ al proiectului;_ verificarea studiului de fezabilitate şi a tuturor documentelor anexate;Verificarea este facută pe baza documentelor provenite de la solicitant.

Atentie!Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit îşi rezervă dreptul de a solicita documente sau informaţii suplimentare, dacă pe parcursul verificărilor şi implementării proiectului se constată de catre APDRP că este necesar.

58

3. VERIFICAREA PE TEREN A CERERILOR DE FINANTAREVerificarea pe teren se realizează de către:OJPDRP – pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiarii privaţi;CRPDRP – pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiarii publici;APDRP – nivel central - pentru cererile de finanţare verificate prin sondaj.Scopul verificării pe teren este de a controla datele şi informaţiile cuprinse în anexele tehnice şi administrative cu elementele existente pe amplasamentul propus. Expertul compară verificarea anumitor criterii de eligibilitate pe baza documentelor (etapa verificării de birou) cu realitatea, pentru a se asigura de corectitudinea răspunsurilor.În urma acestor verificări pot exista două situaţii:_ proiectul este neeligibil;_ proiectul este eligibil şi va avea un punctaj.

4. SELECŢIA PROIECTELORMasura va beneficia de o alocare financiară anuală. Alocarea financiară publică a măsurii, aferentă anului 2008 este de 347.139.763 Euro. Numărul maxim al sesiunilor de depunere şi evaluare a proiectelor ce pot avea loc anual, este stabilit de Comitetul de Monitorizare. Pentrul anul 2008, numărul maxim de sesiuni este de şapte, folosindu-se următorul algoritm:_ Şase sesiuni de depunere a proiectelor se vor organiza lunar, începând cu lunamartie 2008;_ Cea de-a şaptea sesiune de depunere a proiectelor va fi una de regularizare a sumelor rămase neangajate din sesiunile de depunere anterioare şi va avea loc în ultima parte a anului 2008.Prima sesiune de depunere şi evaluare a proiectelor va avea loc în perioada 03 – 28 martie 2008.După parcurgerea sesiunilor de depunere şi de evaluare-selectare a proiectelor propuse pentru anul 2008, în cazul în care mai rămân proiecte fără finanţare, acestea vor fi restituite potenţialilor beneficiari în vederea revizuirii şi reluării etapei de depunere.În cazul în care valoarea anuală alocată pentru măsură nu se angajeaza în totalitate, cu diferenţa se va suplimenta alocarea financiară a anului următor.Pentru măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” este prevăzut un prag minim de punctaj sub care niciun proiect nu va fi finanţat.

59

Descrierea standardelor comunitare în vigoare Anexa 1

Nr. crt.

Standardul Legislaţia UE Legislaţia naţională Data la care standardul

devine obligatoiu

Data la care se încheie perioada

de graţie*

Tipuri de investiţii

1. Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole -Art.4 şi 5Corrigenda la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendează Regulamentul (CE) nr.1698/2005

Hotărârea nr.964/2000 din 13 oct. 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare

01.01.2007 31.12.2010 a. Construirea şi /sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, în vederea protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole b.Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente, accesorii necesare pentru transportul, depozitarea şi utilizarea biomasei/gunoiului de grajd pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole

2. Prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi sol precum gestionarea deşeurilor

Directiva Consiliului nr. 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Ordonanţa de Urgenţă nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare

01.01.2007 Datele la care se încheie perioada de graţie coincid cu data limită şi operatorii stabiliţi prin negociere cu Comisia UE, respectiv 31.12.2008 până la 31.12.2013

a.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului împotriva poluării b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente, accesorii pentru scopuri agricole, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului

3. Standarde privind comercializarea de ouă

Regulamentul (CE) nr. 1907/1990 Regulamentul (CE) nr. 2295/2003 Regulamentul (CE) nr. 1028/ 2006 Regulamentul (CE) nr. 557/2007

Legislaţie naţională în curs de abrogare, în vederea aplicării directe a regulamentelor comunitare

01.01.2007 01.01.2007 Achiziţionarea de echipamente tehnologice pentru marcarea ouălor în vederea ambalării

4. Îndeplinirea standardelor pentru lapte crud

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 Regulamentul (CE) nr. 853/2004 Regulamentul (CE) nr. 854/2004

Legislaţie naţională în curs de abrogare, în vederea aplicării directe a regulamentelor comunitare

01.01.2007 01.01.2007 a.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor pentru producţia şi/sau depozitarea laptelui de vacă, inclusiv cele utilizate pentru protecţia mediului b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente, acesorii pentru producţia şi/sau depozitarea laptelui de vacă , pentru 5. Îndeplinirea

standardelor de comercializare la legume şi fructe proaspete

Regulamentul (CE) nr. 1148/2001

Ordinul nr. 592/24 august 2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete, cu modificările şi completările ulterioare

06.10.2006 06.10.2009 a.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru colectarea, păstrarea şi comercializarea legumelor şi fructelor proaspete b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru sortare, ambalare, răcire şi depozitare a legumelor şi fructelor proaspete

60

6. Standarde minime pentru protecţia găinilor ouătoare

D i r e c t i v a C o n s i l i u l u i n r . 1999/74/CE

Ordinul nr. 136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, cu modificările şi completările ulterioare

18.08.2006 18.08.2009 a.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru protecţia găinilor ouătoare, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru protecţia găinilor ouătoare, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului

7. Principii şi cerinţe generale ale legislaţiei în domeniu alimentar, de înfiinţare a Autorităţii europene a securităţii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare în toate etapele producerii , prelucrării şi distribuţiei

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii europene a securităţii alimentare şi de s tab i l i re a procedur i lo r referitoare la securitatea produselor alimentare

Legea nr. 150 din 14 mai 2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale - Republicare

01.01.2007 01.01.2007 a.Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţie şi comercializare a produselor alimentare şi a hranei pentru animale b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru îmbunătăţirea producţiei, procesării şi comercializării produselor alimentare, precum şi a hranei pentru animale, incluzând: ambalare, răcire, refrigerare, uscare şi depozitare

8. Standarde minime pentru protecţia viţeilor

D i r e c t i v a Co n s i l i u l u i n r . 91/629/CEE din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime de protecţie a viţeilor- art.3 şi 4

Norma sanitară veterinară ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 72/15.08.2005, cu modificările şi completările ulterioare

19.02. 2006 19.02.2006 a.Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru protecţia viţeilor, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului b. Achiziţionarea/instalarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru, protecţia viţeilor, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului

9. Standarde minime pentru protecţia porcilor

D i r e c t i v a Co n s i l i u l u i n r . 91/630/CEE din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime de protecţie a porcilor- art.3 şi 4 alin.(1)

Norma sanitară veterinară care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/25.08.2006, cu modificările şi completările ulterioare

01.01.2007 01.01.2010 a.Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru protecţia porcilor, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului b. Achiziţionarea/instalarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru protecţia porcilor, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului

61

10. Standarde minime pentru protecţia animalelor din crescătorii

Directiva Consiliului nr. 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protecţia animalelor din crescătorii - art.4

Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor de fermă aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare

25.05.2005 25.05.2008 a.Construirea/modernizarea clădirilor utilizate pentru protecţia animalelor din crescătorii, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/15.08.2005, cu modif icări le şi completări le ulterioare

b. Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru protecţia, animalelor din crescătorii, inclusiv a celor utilizate pentru protecţia mediului

11. Standarde privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul trans portului

Regulamentul (CE) nr. 1/2005 Ordin nr. 83 din 31 martie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea cond i ţ i i l o r de bunăs tare a animalelor pe durata transportului, cu modificările şi completările ulterioare

01.01.2007 01.01.2007 Achiziţionarea de noi mijloace de transport specializate, echipamente necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului.

12. Puritatea seminţelor de cereale

Directiva nr. 66/402/CEE privind comercial izarea seminţelor de cereale

Ordin nr .1262/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , ce r t i f i ca rea ca l i t ă ţ i i ş i comercializarea seminţelor de cereale, modificat şi completat prin Ordinul nr. 149/2007

14.04.2007 14.04.2010 Achiziţ ionarea de noi maşini, uti laje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de cereale.

13. Puritatea seminţelor de plante furajere

Directiva nr. 66/401/CEE privind comercial izarea seminţelor de plante furajere

Ordin nr .1263/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , ce r t i f i ca rea ca l i t ă ţ i i ş i comercial izarea seminţelor de plante furajere, modif icat şi completat prin Ordinul nr.148/2007

21.04.2007 21.04.2010 Achiziţ ionarea de noi maşini, uti laje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de plante furajere.

62

14. Puritatea seminţelor de plante oleaginoase şi textile

Directiva Consiliului nr.2002/57/CE privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi textile

Ord in nr .1264/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , ce r t i f i ca rea ca l i t ă ţ i i ş i comercial izarea seminţelor de plante oleaginoase şi texti le, modificat şi completat prin Ordinul nr. 150/2007

23.04.2007 23.04.2010 Achiziţ ionarea de noi maşini, uti laje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de plante oleaginoase şi textile.

15. Puritatea seminţelor de legume

Directiva Consiliului nr.2002/55/CE privind comercializarea seminţelor de legume

Ordin nr .1366/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de legume, modificat şi completat prin Ordinulnr. 433/2007

01.07.2007 01.07.2007 Achiziţ ionarea de noi maşini, uti laje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea f izică a seminţelor de legume.

16. Puritatea seminţelor de sfeclă

Directiva Consiliului nr. 2002/54/CE privind comercializarea seminţelor de sfeclă

Ordin nr. 126 5/200 5 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , certif icarea calităţi i şi comercializarea seminţelor de sfeclă, modificat şi completat prin Ordinul nr. 147/2007

13.04.2007 13.04.2010 Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a seminţelor de sfeclă.

17. Puritatea cartofului pentru sămânţă

Directiva Consiliului nr.2002/56/CE privind comercializarea cartofului pentru sămânţă

Ordin nr.1266/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , certif icarea calităţi i şi comercializarea cartofilor pentru sămânţă cu modificările şi completările ulterioare

06.02.2006 06.02.2009 Achiziţionarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru respectarea cerinţelor privind puritatea fizică a cartofului pentru sămânţă.

63

18. Puritatea materialului de înmulţire vegetativă a viţei —de- vie

Directiva Consiliului 68/193/CEE privind comercial izarea materialului săditor pentru înmulţirea viţei de vie

Ordin nr. 1267/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , certif icarea calităţi i şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativă a viţei de vie, modificat şi completat prin Ordin ul nr. 8/2006

28.03.2006 28.03.2009 Achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea purităţii fizice a materialului săditor pentru înmulţirea viţei de vie.

19. Puritatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer

Directiva Consiliului nr.92/34/CEE privind comercial izarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer

Ordin nr.1295/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , certif icarea calităţi i şi comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer, modificat şi completat prin Ordinul nr. 8/2006

28.03.2006 28.03.2009 Achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purităţii fizice a materialului de înmulţire şi plantare fructifer.

20. Puritatea materialului de înmul ţ i re a plantelor ornamentale

Directiva Consiliului nr.98/56/CE privind comercial izarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale

Ordin nr. 126 8/200 5 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale,modificat şi completat prin Ordin ul nr. 8/2006

28.03.2006 28.03.2009 Achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purităţii fizice a materialului de înmulţire a plantelor ornamentale.

21. Puritatea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele

Directiva Consiliului nr.92/33/CEE p r i v i n d c o m e r c i a l i z a r e a mater ia lu lu i de înmul ţ i re ş i plantare legumicol, altul decât seminţele

Ordin nr. 1269/2005 pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul , ce r t i f i ca rea ca l i t ă ţ i i ş i comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, modificat şi comple ta t pr in Ord inu l nr . 432/2007

01.07.2007 01.07.2010 Achizi ţ ionarea de noi echipamente şi tehnologii necesare pentru verificarea şi asigurarea purităţii fizice a materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele.

64

22. Utilizarea produselor de protecţia plantelor

Directiva Consiliului nr.91/414/CEE privind introducerea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor

Ho tă râ rea Guve rnu lu i n r . 1559/2004 privind procedura de omologare a p roduse lo r de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, modificată şi completată pr in Hotărârea Guvernului nr. 628/2006

01.01.2007 01.01.200701.0 a.Construirea/modernizarea spaţiilor utilizate pentru păstrarea şi depozitarea produselor de protecţia plantelor b.Achiziţionarea/instalarea de noi maşini, utilaje, echipamente pentru utilizarea produselor de protecţia plantelor

*Data încheierii perioadei de graţie este în conformitate cu Regulamnetul (CE)1698/2005. Sprijinul este acordat pentru investiţii cu scopul de a se conforma standardelor comunitare într-o perioadă de maxim 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploaţia agricolă. Sfârşitul anului 2010 este data limită de acordare a sprijinului în cadrul măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole" pentru implementarea Directivei Consiliului 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi proveniţi din surse agricole.

După expirarea perioadei de graţie în timpul căreia standardele sunt considerate ca standarde comunitare nou introduse, toate standardele menţionate în tabelul de mai sus vor fi eligibile pentru sprijin ca standarde existente şi vor avea o perioadă de graţie de 36 de luni de la instalare, pentru tinerii fermieri care primesc sprijin prin măsura 112.

Justificare referitoare la necesitatea sprijinului pentru standardele comunitare nou introduseSprijinul pentru standardele comunitare nou introduse este acordat agricultorilor pentru a li se permite o perioadă de timp corespunzătoare pentru a se pregăti în scopul îndeplinirii conformităţii cu standardele. Deşi termenul limită pentru adoptarea majorităţii standardelor a fost până la data aderării, s-a constatat faptul că pregătirea necesită un timp mai îndelungat. În plus, pentru îndeplinirea standardelor este necesară o sursă financiară semnificativă, care implică desfăşurarea de activităţi economice fără obţinere de venituri, şi din acest motiv agricultorii nu-şi pot permite să realizeze astfel de investiţii. Introducerea celor mai multe dintre standardele din listă va contribui la protecţia mediului. Acest lucru demonstrează că este necesar ca agricultorii să fie sprijiniţi pentru realizarea acestor investiţii. Principala posibilitate de a sprijini agricultorii este PNDR 2007-2013. În perioada de graţie de trei ani acordată pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele menţionate,agricultorii pot solicita sprijin şi îşi pot finaliza investiţiile necesare pentru conformitatea cu aceste standarde.

65

Anexa 2COEFICIENŢI DE TRANSFORMARE PENTRU CALCULUL UDE

A. Ferma vegetala

Nr.crt. Cultura Suprafata ( ha ) UDE/ha UDE1 Grau comun si spelt   0.280 0.0002 Secara   0.084 0.0003 Orz   0.246 0.0004 Ovaz   0.085 0.0005 Porumb boabe   0.213 0.0006 Alte cereale   0.085 0.000

7Mazare,fasole de camp si lupini dulci   0.287 0.000

8 Linte,naut si mazariche   0.195 0.000

9Alte culturi proteice recoltate uscate   0.195 0.000

10 Cartofi   1.174 0.00011 Sfecla de zahar   0.547 0.00012 Radacini furajere si napi   0.486 0.00013 Tutun   1.228 0.00014 Hamei   0.417 0.00015 Legume proaspete   2.257 0.00016 Pepeni   2.883 0.00017 Capsuni   17.481 0.000

18Plante furajere - pajisti temporare   0.168 0.000

19 Plante furajere   0.178 0.00020 Alte furajere verzi   0.325 0.00021 Alte culturi   0.128 0.00022 Rapita si napi   0.175 0.00023 Floarea soarelui   0.173 0.00024 Soia   0.213 0.00025 Seminte de in ( ulei de in )   0.144 0.000

26Alte culturi de seminte oleaginoase   0.144 0.000

27 In   0.357 0.00028 Canepa   0.375 0.00029 Alte culturi textile   0.310 0.00030 Gradini de zarzavat   0.850 0.00031 Fanete permanente si pasuni   0.050 0.00032 Plantatii de fructe si boabe   2.125 0.00033 Plantatii de fructe si boabe - nuci   0.810 0.00034 Vita de vie - vin de calitate   1.749 0.00035 Vita de vie - alte vinuri   1.374 0.00036 Vita de vie - struguri de masa   1.867,00 0.00037 Pepiniere   1.133 0.00038 Alte culturi permanente   1.306 0.000

66

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA 0.000

STRUCTURA PRODUCTIEI ZOOTEHNICE SI CALCULUL UDEB. Ferma zootehnica

Nr.crt. Animale/pasari

Numar capete UDE/cap UDE

1 Ecvidee ( cai,magari,catari,etc )   0.071 0.0002 Bovine sub 1 an   0.061 0.0003 Bovine sub 2 ani - masculi   0.095 0.0004 Bovine sub 2 ani - femele   0.069 0.000

5Bovine sub 2 ani si mai mari – masculi   0.089 0.000

6 Juninci, 2 ani si mai mari   0.114 0.0007 Vaci de lapte   0.261 0.0008 Bovine de 2 ani si mai mari   0.028 0.0009 Oi - femele pentru reproducere   0.008 0.000

10 Oi - alte categorii   0.008 0.00011 Capre - femele pentru reproducere   0.033 0.00012 Capre - alte categorii   0.011 0.00013 Purcelusi sub 20 kg.   0.057 0.00014 Scroafe pentru reproducere   0.243 0.00015 Porci - alte categorii   0.140 0.00016 Pasari,broileiri - 100 cap.   0.450 0.00017 Gaini ouatoare - 100 cap.   0.596 0.00018 Curcani - 100 cap.   0.576 0.00019 Rate - 100 cap.   0.328 0.00020 Gaste - 100 cap.   0.878 0.00021 Alte pasari - 100 cap.   0.213 0.00022 Iepuri ( femele pentru reproducere )   0.001 0.00023 Stupi   0.083 0.000

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA ZOOTENICA 0.000

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA SI ZOOTEHNICA 0.000

CATEGORIE FERMA ( pe baza numarului de UDE calculat anterior ) Ferma de subzistenta

UDE - Unitate Dimensiune Economica1 UDE - 1200 EUROFerma de semi-subzistenta între 2 - 8 UDE

67

Sprijinul cel mai uşor accesibil este cel acordat pe suprafaţăPrin măsurile de sprijin pentru zonele defavorizate sunt vizate:

LFA România: - 657 UAT ZMD (2007) Valoarea plăţii: - 24 UAT ZSD (2008) - 293 UAT ZDS (2007) - ZMD – 50 €/ha - ZSD – 90 €/ha - ZDS – 60 €/ha

68

Axa 2 - nivelul plăţilor

MăsuraPachete Perioada

Plata (€/ha)Cod Denumire

211 Sprijin pentru zona montană defavorizată 2007-2013 50212 Sprijin pentru zone

defavorizate – altele decât zona montană

Zone Semnificativ Defavorizate 2008-2013 90Zone Defavorizate de condiţii

naturale Specifice2008-2013 60

213 Plăţi Natura 2000 pentru terenuri agricole 2010-2013 -214 Plăţi pentru agro-

mediuPajişti cu Înaltă Valoare Naturală 2008-2013 124

Practici agricole tradiţionale în zonele HNV

2008-2013 58

Pajişti Importante Pentru Păsări (Crex crex)

2008-2013 209

Pajişti Importante Pentru Păsări (Lanius minor şi Falco vespertinus)

2008-2013 101

Culturi verzi 2008-2013 130221 Prima împădurire a terenurilor agricole 2008-2013 -223 Prima împădurire a terenurilor non-agricole 2010-2013 -224 Plăţi Natura 2000 pentru terenuri forestiere 2010-2013 -

69

BIBLIOGRAFIE:

Viticultura Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, C. Tardea, L. Dejeu

Viticultura Practica Editura Ceres, Liviu Dejeu Refacerea Viilor Vatamate De Accidente Climatice şi Boli

Fiziologice, Dr. ing. Gh. Bernaz

70