1516 an2 s2 ra f6 curs ddbotez - vol 2

8/16/2019 1516 An2 s2 RA F6 Curs DDBotez - Vol 2

1/13

Universitatea TRANSILVANIA din BraşovFacultatea de MuzicăSpecializarea – Pedagogie MuzicalăAn academic 201 – 201!Student"#adu Andrei Ale$andru

Dirijat COR – A2 S2

BOTEZ, Dumitru D.Tratat de cînt şi dirijat coral – Vol. II

Dirijorul si studiul gestului dirijoral

1. Surta i!troduere%ercetătorii ne vor&esc de mari ansam&luri vocale şi instrumentale' e$istente cu multe mii de ani(n urmă la cur)ile *araonilor' regilor şi (mpăra)ilor' ar *i greu de crezut că ele nu erau conduse decineva+ Situa)ii (ntruc,tva asemănătoare a*lăm şi la indieni' sumero&a&ilonieni' evrei' (n mariletemple ale vec-ilor civiliza)ii+ Mărturiile cele mai &ogate le avem din .recia antică+/n tragedia greacă corul avea rol de persona colectiv+ Această din urmă se ocupă de pro&lemelede regie şi de mişcările corului (n scenă+ Solişti şi conducător al corului' aşadar un *el de dirior 'era cori*eul' denumire rămasă p,nă azi (n corurile de operă+ l mergea (n *runte ' aşa ca prin paşiisăi si prin gesturi să asigure per*ecta ritmicitate şi sincronizare a mişcărilor coriştilor+ #omanii nu pre)uiau prea mult muzica+ talia să *ie )ara de impresionantă (n*lorire a artei sunetelor '(ndeose&i a c,ntului' a acelui &el3canto+ /n alte centre ale imperiului' cu deose&ire (n Ale$andria'muzica se &ucura de mare prestigiu+

%u c,t ansam&lurile erau mai mari' prezen)a unuia sau a mai multor diriori a *ost cu at,tmai necesară' mai ales acolo unde ceremonialul cur)ii cerea o per*ectă instruire' organizare şicoordonare+ 4re&uie spus (nsă că aceste lucruri se petreceau nu numai pe spectacole o*iciale' cişi la ser&ările populare' unde din totdeauna au e$istat persoane care3i instruiau pe c,ntăre)i ' pedansatori' pe instrumentişti şi persoane ce conduceau aceste mari ansam&luri' pentru ca totul să*ie realizat cu măiestrie+ Starostele căluşarilor noştri dăinuieşte de c,nd e$istă şi ocul' dintimpuri imemoriale' iar modul lui de a conduce este aproape la *el cu acela al unui dirior+

2. Dirijorul e"ului mediu #i al re!a#teriiPrimele secole ale erei noastre nu ne aduc ştirii deose&ită (n legătură+ %u e$isten)a şi rolul

diriorului' poate din cauza ne&ulozită)ii ce i3a urmat căderii imperiului roman+/n sec+ 5+ copii talenta)i ' cu voci *rumoase ' s,nt selec)ionat şi primi)i spre a li se da o educa)iecompletă *apt ce va veni cu remarca&ile rezultate pentru dezvoltarea muzicii (n secolele ce vaurma + 6colile sau răsp,ndit apoi (n aproape toate marile centre culturale ale uropei+ 7in acesteşcolii au ieşit marii muzicieni ai vului Mediu şi #enaşterii' compozitori' pedagogi' c,ntăre)i'organişti' diriori+/n secolul 8+ /ncep să apare la castelele marilor *eudali şi (n unele oraşe *orma)iuni corale şiinstrumentale' unele dintre ele apar)in,nd primelor corpora)ii şi asocia)ii meşteşugăreşti+ /ndezvoltarea ulterioară a muzicii' odată cu apari)ia primelor *orme de poli*onie şi cu (n*iin)area


2/13

multor coruri pe l,ngă mănăstiri şi catedrale ' prezen)a unor tot mai mare număr de dirior s3a*ăcut mereu mai mult sim)ită+ 7iriorii principali aveau c,te unul sau mai mul)i adunc)i' alecăror sarcini erau instruirea copiilor din cor şi *ormare unei severe discipline+erar-ia diriorală a vului Mediu şi #enaşterii avea' deci multe şi di*erite grade' ceea cedemonstrează importan)a acordată c,ntului coral şi diriorilor' care totodată erau compozitori'

organişti şi c,ntăre)i+

$. S%re e%oa !oastr&Poate că' *a)ă de cele arătate p,nă aici' nu ar *i lipsit de interes să cunoaştem şi alte mari

*iguri ale muzicii ' care au ilustrat arta c,ntării corale' contri&uind la ridicarea ei pe (nalte culmiale măiestriei' deşi unele dintre aceste personalită)ii au consacrat diriatului doar o mică parte dinvia)a lor" 9einric- Finc:' .iovanni Pierluigi da Palestrina ' ;uca Marenzio' o-annes Bra-m etc+numerarea ar putea continua cu alte zeci' sute' poate c-iar mii de diriori' unii cunoscu)i ca marivalori ai artei diriorale' dar nu acesta este scopul prezentului capitol+ 7in numărul acestora' careau activat (n a doua umătate a secolului nostru ' men)ionăm pe cei mai reprezentativi" %onstantin

Baciu' ?icolae Bănulescu' .-eorg-e 7ima' 6te*an Popescu' 4eodor 4eodorescu' duard@ac-mann etc+7upă eli&erare' activitatea corală din )ara noastră a căpătat un av,nt nemai(nt,lnit+ Au

apărut noi *orma)ii corale la sate şi la oraşe' (n (ntreprinderi şi institu)ii' /n marile centre culturaleşi industriale au *ost (n*iin)ate' (n cadrul unor Filarmonic şi 4eatre lirice' *orma)ii corale pro*esioniste+;a educa)ie patriotică' estetica şi intelectuală a interpre)ilor şi spectatorilor' la dezvoltarea vie)iicultural3 artistice (n patria noastră+ 7e aceea ne *acem o datorie de onoare men)ion,nd aici o parte a acestora3 pe care3i prezentăm al*a&etic3 numărul lor *iind mult mai cuprinzător pentru a3ienumera pe to)i+ ?e re*erim la" Florica Avramescu ' ?icolae Bica' >ozse* Birtalan' Aron Bogdan'.-erog-e %oocaru' Aurel .rigoraş' %onstantin Marin' 6te*an Mureşeanu' Mi-ai 6te*ănescu'

solt Szilag=i' etc diriori care s3au impus prin activitatea lor pro*esională3 o&ştească şiconcertistică – aten)ie generală+

'. Des%re #e(i de or)estr&7iriorul de orc-estră a apărut t,rziu' iar pu)inele şi primitivele grupări instrumentale ale

vului Mediu şi c-iar ale #enaşterii ' tot de diriorii corurilor erau conduse+ A&ia după per*ec)ionarea unora dintre instrumentele ' (ndeose&i a celor de coarde' apar adevărateleorc-estre de tip clasic şi odată cu ele apar *ireşte şi diriorii lor+ Marea artă interpretativă se vainstaura a&ia (n secolul 88+ %u %arl Maria von @e&er' Feli$ Mendelsso-n Bart-old=' 9ector Berlioz' Franz ;iszt' #ic-ard @agner' >o-annes Bra-ms etc+Am putea apoi vor&i despre epoca modernă" 9ans #ic-ter' Feli$ @eingartner' ;eopold

Sto:os:i' 9er&ert von Caraan etc+ ?işte diriori rom,ni" .eorge nescu' on Baciu' mil Simon' Mi-ai Brediceanu' Mircea Popaetc+


3/13

*. Ce +!seam!& a dirija5er&ul a diria provine din lim&a latină" dirigo' dirigere' cu (n)elesul de a (ndreaăta' pe

cineva spre un anumit loc' către un scop' o ac)iune" a conduce pe cineva+5er&ul e$istă şi (n lim&a italiană " dirigere – a conduce' a (ndreapta spre+++' a diria un cor' o

orc-estră+ $istă şi (n lim&a *ranceză" diriger cu acelaşi (n)elesuri+7iriorul este un specialist' (nseamnă (nvă)ător' pro*esor ' e$meplu' model' maestru' şe*'

directorul' conducătorul orc-estrei+/n )ara noastră diriorul de cor a *ost mult timp numit dirigintele sau maestru corului+ 7iriginteare (n)eles asemănător' de conducător' (ndrumător

A diria (nseamnă a instrui o *ormare artistică ' a o (ndruma' a o conduce+ Principalasarcină a diriorului este de a desci*ra o partitură' (mpreună cu *orma)ia şi de a o interpreta+Asupra acestor pro&leme vom reveni+ l (ndruma şi conducea' particip,nd alături de ceilal)i larealizarea artistică a ceremoniei' momentului magic' ocului etc+ Sigur este că (n aceastăconducere a lui' rolul cel mai important (l avea m,inile ' şi aşa a rămas p,nă (n zilele noastre+7irior nu era deloc uşor' să instaureze o oarecare disciplină' să corecteze ce s3a (nvă)at greşit' să

pună totul (n ansam&lu ' să o&)ină sincronizarea mişcărilor etc' toate acestea d,ndu3i multă &ătaiede cap+ Pro*esorul diriorul poate acum să3şi (ndrepte aten)ia şi asupra laturii e$presive amuzicii' deşi *i$area notelor pe portativ era (ncă relativă şi3i mai aducea (ncă destule neplăceri+A indica unitatea de valoare' timpul' să &ată tactul şi să conducă unele răriri sa gră&iri aletempourilor ' să indice unele nuan)e' de alte *oarte pu)ine' c,te e$istau (n secolele trecute' sămarc-eze (nceperile şi termina)iile etc+ mpedimentul era că nici măsurile şi nici &arele demăsură nu nu apăruseră (ncă' din care cauza tactarea nu se *ăcea (n direc)ie cunoscută de noiastăzi+' ci numai (n os şi sus' (n dreptul pieptului+' cu degetele str,ns (ncrucişate (n du&lu pumn+

4actarea se *ăcea un mod uni*orm' aşa cum mai *ac şi acum c,ntăre)ii de strană+ %uriosera că timpul sla& să &ătea (n os' iar cel tare (n sus+ Modul acesta de tactare a durat şi el mult'c-iar şi după apari)ia măsurilor ' p,nă ce s3a căzut de acord asupra celorlalte direc)ii de tactare'

st,ngă şi dreapta şi st,ngă pentru &ra)ul st,ng' şi cu &aterea timpului tare (n os+Bătătorul din măsură si3a găsit locul (ndeose&i (n *a)a ansam&lurilor orc-estrale şi mai ales (nteatrele de operă ce cuprindeau un personal artistic numeros+ %orul sau orc-estra ' sau am&ele(mpreună' *oarte &ine instruite c,ntă orient,ndu3se după mişcările discrete din cap' din trunc-i' şidin c,nd şi din m,ini ' ale diriorului+

. Ci!e este de (a%t dirijorul7iriorul' (ndeose&i ' cel pro*esionist' presupune (nalte studii de specialitate' dar practica

ne arată că e$istă diriori pro*esionişti al căror nivel de cultură muzicală este su& cel al unor diriori amatori+ / ceea ce priveşte diriatul' lucrurile nu tre&uie luate (n glumă+ l nu este oac)iune simplă' cum se crede uneori+ Mul)i se cred (nzestra)i şi (ncearcă' dar pu)ini iz&utesc cu

adevărat+

-. !su#irile dirijoruluiaD 5oca)ia" irezisti&ila c-emare' *ără de care nimeni nu va putea *ace prea mult (n cariera saartistică' ci va răm,ne un oarecare pseudoartist' *ără personalitate+ 5oca)ie şi talent' nu vom(n*ăptui cine ştie ce' *ără o muncă organizate şi perseverentă+ 7iriorul (ndeose&i cel pro*esionist'va tre&ui să se situeze pe cele mai (nalte trepte ale ierar-iei muzicale' alături de marii


4/13

compozitori şi virtuozi+ ar diriorul amator nu se va lăsa mai preos' silindu3se să se ridice lanivelul celuilalt' şi c-iar să3l egaleze+ &D 4alentul" o largă de*ini)ie" (m&inare a aptitudinilor unei persoane' care *avorizează uneiactivită)i creatoare (n domeniul tec-nicii' ştiin)e' artei etc+ 4alentul presupune unei mare număr de condi)ii şi că' (n cariera unui artist el are o importan)ă cov,rşitoare+ 4alentul se dezvoltă (n

cadrul (nsuşirii activită)ii respective' (n *unc)iile de condi)iile de via)ă şi de educa)ie+ 4alente s,ntmulte ' dar aici este vor&a de talentele deose&ite+ %,t despre omul matur' talentat' care ar dori să(m&ră)işeze cariera muzicală' el nu va putea reuşi dec,t doar p,nă la un anumit punct' deoarecenu3i va aunge timpul să termine studiile necesare şi o&ligatorii+ Poate că s,nt şi e$cep)ii' desigur'*oarte rare+ %urios este că unii psi-ologi şi esteticieni dau o mare importan)ă geniului' ceea cedrept să *ie aşa' dar prea pu)ină talentului' ceea ce e nedrept+ %uvinte talentul nu poate crea cuadevărat şi nu este şi el c,teodată inaccesi&il+ 4alent ar putea &ine să stea alături de un geniu maimodest' şi nu tre&uie şi nu tre&uie şi nu poate să *ie ignorat' şi că revenind ' (n muzica şi (ngeneral (n orice artă nu se poate răz&i *ără talent+ vident' talentul nu le scuteşte de muncă+Aşadar talentul este acel comple$ de predispozi)ii cu care natura (i (nzestrează pe oamenii' dar care nu *olosesc prea mult dacă nu s,n (m&ogă)ite şi per*ec)ionate+ Prin studiu şi practică+ Prin

studiu şi practică vom căpăta uşurin)ă de a omogeniza vocile' de a crea di*eren)ieri tim&rale' dea realiza sonorită)ii c,nd moi' cati*elate' c,nd dense' ro&uste' după di*eritele situa)ii prin caretrece o operă muzicală+ 4ot prin studiu şi practică ne vom educa intui)ia tempourilor' sim)ulansam&lului' capacitatea de a interioriza etc+ Peste toate acestea ' diriorului i se mai cer puterede muncă' rezisten)ă' gest so&ru' precis' e$presiv' putere de concentrare' pasiune' dăruire'*acultă)i ce )in şi de talent' şi de voca)ie )i (ntruc,tva şi de (nalta pregătire pro*esională+ Sălămurim (nsă c,teva lucruri+ Prin temperament (n)elegem ' (n vor&irea curentă' *elul de a *i alomului' *irea lui+ 4emperamental se dovedeşte diriorul se mani*estă un sincer entuziasm'spontaneitate' mişcări viguroase nee$agerate' re*le$e prompte' (nsu*le)ire+ 7e re)inut este căstudiind' ascult,nd şi *ăc,nd multă muzică &ună' viitorul dirior' dacă este şi talentat' va căpăta'indiscuta&il' această intui)ie' care (nsă' uneori ar putea să3l (nşele' sau să3i provoace (ndoieli+ /n

acest caz el este dator să se in*ormeze' să consulte colegi mai e$perimenta)i şi c-iar pro*esorii cel3au *ormat+cD Pregătirea pro*esională" arta diriorală este una din cele mai (nalte *orme de activitate ale pro*esiunii muzicale+ ?u *acem deose&ire (ntre diriorul de cor şi diriorul de orc-estră' pregătirea lor tre&uind să *ie' (n principiu' aceeaşi' cum de *apt ar tre&ui să *ie şi a dirioruluiamator' lucru mai greu de atins+ 7iriorul autentic ' cel ce (m&ină armonios talentul cu (nalta pregătire pro*esională se (nt,lneşte rar' dar el totuşi e$istă şi merită (ntreagă noastră pre)uire+Prin pregătire pro*esională (n)elegem' (n primul r,nd' temeinice studii de specialitate' (mpreunăcu o &ogată cultură multilaterală' (năuntrul căreia cultura muzicală să ocupă un rol de seamă+Urmează practica şi e$perien)a şi3 ca un corolar al culturii3 &unul gust artistic+ /n pu)ine cuvinte'vedem (n dirior o personalitate' un erudit' un artist aztentic+7iriorului nu3i este permis' (n desci*rarea unei partituri' să se (ncurce (n *a)a corului' oric,t degrea ar *i ea' cu at,t mai mult cu c,t (n corurile pro*esionişte ' şi uneori' şi cele de amatori' se a*lăşi sol*egişti de (nalte cali*icare+ /n a*ară de această e necesar să (n)elegem că semnele muzicalăşi denumirile lor tre&uie cunoscute nu numai (n lim&a rom,nă ci şi (n alte c,teva lim&i+7iriorul să *i studiat şi compozi)ia nu numai neapărat pentru a deveni compozitor' ci pentrucultura sa muzicală şi (ndeose&i pentru cunoaşterea *ormelor' a ar-itecturii muzicale' nu numai acelei corale' ci şi instrumentale' lucru de cov,rşitoare importan)ă (n cariera viitorului dirior+ 7eaceea &ine este' o&ligatoriu am spune' ca diriorul să ştie a c,nta măcar la un instrument'


5/13

pre*era&il *iind pianul+ Acum pe l,ngă acestea' ce i3ar mai tre&ui diriorului dec,t cu nimic mai pu)in important ca celelalte3 te-nica conducerii' studiul gestului dirioral+dD Aptitudinile pedagogică" 7acă admitem că diriorul este totodată şi educator' modelator desu*lete omeneşti' nu greşim dacă3i pretindem să *ie şi &un pedagog+ 7rept este că nu oricine poate *i un &un pedagog' dar diriorul tre&uie să poate şi să *ie+ 7iriorul tre&uie să vor&ească

*orma)iei sale asemenea unui orator' e$presiv cu modulări (n voce ' cu competen)ă ca şi cum ar )ine o lec)ie3 de istorie' de pildă3 sau o con*erin)ă despre un su&iect important' cu scopul de a3iimpresiona şi cuceri pe ascultători+ 7iriorul care nu se comportă (n mod cuvinciios *a)ă decoriştii săi' nu este un &un pedagog+ A adresa cuvinte grele' inurii' aspre mustrări' igniricoristului pro*esionist' *iindcă este plătit să c,ntă' nu dovedeşte un *rumos caracter din parteadiriorului+ /ntre a *i sever şi a *i necuviincios este o deose&ire mare+ %u at,t mai pu)in poate *iadmisă o asemenea comportare *a)ă de coristul amator' care nu este o&ligat să ne c,nte' ci vinel,ngă noi din plăcerea de a c,nta+ 7iriorul care nu dă dovadă de corectitudine şi loialitate (n *a)acorului său' nu este un &un pedagog+ ?u este &un pedagog nici cel ce nu dovedeşte modestie'respect *a)ă de oameni' (ncredere (n ei+ Fără ră&dare vom (nt,mpină multe greută)i indi*erent călucrăm cu amatori sau cu pro*esionişti+ #ă&darea ne dă un anumit ec-ili&ru' ne *ace să nu

descuraăm' ne dă tenacitate' stăp,nire de sine' ne aută să nu renun)ăm uşor la ceea ce n3am propus+ 7iriorul (i va sta &ine să se arate un om generos' să3i aute pe cei ce doresc să (nve)e c,teceva de la ei' să o*eră cu &ucurie ceva din ştiin)a şi e$perien)a sa' să ostenească lumin,nd şi peal)ii' aşa precum al)ii s3au ostenit pentru el+ &ina ca diriorul să ai&ă ''nervE' dar nu şi ''nerviE+Fiecare repeti)ie să *ie cu *olos'3 şi asta numai diriorul &un pedagog o poate *ace+

Interpretarea operelor corale

*/.I!troduere +! arta i!ter%ret&riinterpretare (nseamnă analiză' sesizare' dezvăluire a sensului autentic al con)inutului uneie$presii ver&ale sau never&ale' dincolo de toate elementele conştiente şi inconştiente' voluntareşi involuntare care (l ascund+/n sens negativ (n)elegere de*ormată de preudecă)ii şi uneori de os structură aparte a personalită)ii+ nterpretarea muzicală este redarea sonoră a partiturii' carte tăcută" este unul dinmodurile de a *ace (n)eleasă muzică+ nterpretarea prezintă' (n general' un caracter de relativitate+a nu are reguli *i$e şi nu este numai una' di*eră de la o personalitate la alta di*eră (n două saumai multe interpretări ale aceleiaşi personalită)i' şi poate căpăta uneori şi sens negativ+ Foartemul)i dintre termenii muzicali au la r,ndul lor caracter de apro$ima)ie" to)i termenii de dinamicăşi agogică' precum şi ceilal)i termeni de mişcare' c,nd nu s,nt (ntovărăşi)i de indica)ii

metronomice' apoi termenii de e$presie şi de caracter' ca a**etuoso' espressivo' doloroso'grandioso' *estivo' misterioso' şi *oarte mul)i al)ii" Allegro moderato' Allegro non troppo'Allegretto moderato' Andantino con moto+/ntre doi interpre)i şi c-iar (ntre două interpretări ale aceluiaşi interpret se vor ivi deose&iri detempo' de gradare a nuan)elor' de *razare' de (nsu*le)irea cu care vom prezenta de *iecare datălucrare' dependentă şi ea de mai &una sau mai pu)in &una dispozi)ie (n care ne a*lăm+


6/13

0.Ce este i!s%iraienterpretarea nu este un act spontan şi interpretul un iluminat ce creează doar (n clipele de

inspira)ie divină' cum s3a crezut o vreme+ Actul interpretativ este produsul unor acumulări'

capa&ile să aducă uneori şi momente de inspira)ie+ nspira)ie e$istă totuşi şi ea are un rol creator (n artă+ nspira)ie este o stare de spontaneitate' este solu)ia unei pro&leme' s*,rşitul unei tensiuni'este un moment e$ploziv+ ste os stare de e*ervescen)ă' de puternică agita)ie' de lăsare a *iin)eitale pradă *anteziei creatoare+

1. Este i!ter%retul u! reator nterpretarea este un act de crea)ie atunci c,nd cel c-emat să interpreteze este cine tre&uie

să *ie' şi nu vrem să se creadă că (ncercăm să negăm şi nici măcar să diminuăm rolul şiimportan)a adevăratului creator' care este compozitorul+ nterpretul este cel ce *ace ca din partitură să izvorească muzica' să curgă sunetele asemenea unui *luviu nestăvilit'' să dea via)ă partiturii şi să o prezintă iu&itorilor de muzică prin intermediul unui instrument+ nterpretul

(nsu*leteşte partitura' el dă sens e$presiv *razelor+ l declanşează acele rezonan)e interioară carese vor transmite apoi ascultătorilor' el creează momentele emo)ionale' dozează contrastele' o&)ineo agogică inteligentă ' respect,nd r,nduiielie sta&ilite de o (ndelungată practică interpretativă+nterpretul o re3crează+

2. 3ari mu4iie!i des%re arta i!ter%ret&riiA interpreta (nseamnă a avea viziunea unei lucrări şi a vedea contrastele' culmina)iile'

destinderile+ A vedea şi liniile mari' dar şi detaliile ' propozi)iile' dezvoltările' planurile pe care sedes*ăşoare' a avea intui)ia ' tempourilor + nterpre)ii tre&uie să apeleze la mari maeştri spre a seedi*ica+ nterpretul tre&uie să situeze (n lumina concep)iei compozitorului+ 4re&uie studiatăarmoniile' metru şi ritmurile' dezvoltarea tematică' *orma' poli*onia' (m&inările poliritmice şi politonale' cu aten)ie şi (n)elegere+7iriorul de cor tre&uie să se preocupe de *rumuse)ea sunetului+ $istă demult o ştiin)ă adiriatului' e$istă şi reguli generale ce stau la &aza diriatului+ 7acă toate lucrurile ar *i *oarteclare şi dacă toate pro&lemele teoretice ar putea *i e$puse' calea spre per*ec)iune ar *i desc-isăoricui+ Bunul muzician nu are nevoie de prea multe (nsemnări (n partitură+ A diria (nseamnă decia *ace să se aude ceea ce ai auzit (n auzul tău interior+ Scopul studiului său este de a sim)i la*iecare lucrare dinamica interioare' după melodie' armonie' ritm' ar-itectură' pentru a sta&ilitempoul' stilul şi te-nica de interpretare+

$. Dirijorul i!ter%retArtistul interpret tre&uie să *ie un e$celent cunoscător al artei pe care o pro*esează' să seidenti*ice cu autorul şi eroii acestuia' să redea partitura (ntr3un mod c,t mai apropiat de g,ndirea primului ei creator+ nterpretul este cel ce pune (n valoare indica)iile compozitorului' (i desluşeşteşi3i traduce inten)iile' pune (n tălmăcirea operei (ntregul sau talent' puterea de muncă' e$perien)a'muzicalitatea' capacitatea sa creatoare+ Un artist tre&uie să posede un orizont larg + Alt*el nu va *icapa&il dec,t de interpretări mediocre+


7/13

.estul tre&uie să sugereze muzica şi să ai&ă caracter univoc+ 4re&uie să *ie at,t de precis' (nc,tsă poate (nlocui vor&a+ lementul activ porneşte de la gest care tre&uie să *ie un desen ra*inat+Fiecare interpretare să ai&ă *armecul primei (nt,lniri++


8/13

/n legătură cu dinamică şi agogică' nuan)e cu caracter de oarecare e$actitate precum şi denuan)e mo&ile' şi de asemenea se indica)ii *i$e de mişcare şi de *luctua)ii

.I!troduere ?o)iunea de stil' (nsă (n (n)elesul ei adevărat a culturii lor' cuv,ntul stil a *ost *olosit

pentru a caracteriza unele opere ar-itectonice şi literare+ Ast*el ei deose&eau stilul simplu clar' precis' *ără podoa&e' deci neornamentatD de stilul su&lim (ncărcat' (mpodo&it' cu aşa3 numite''*iguri de stilE' (ndrăzne)' ra*inatD+ /i datorăm această clasi*icare' a mai adăugat apoi şi stiluriletemperat şi (n*lorat' variante ale celorlalte' cu un număr mai redus de ornamenta)ii+ 4ot el'lărg,nd s*era no)iunii' aplică ideea de stil şi (n oratorie' care (nsemna arta de a vor&i (n pu&lic'*rumos şi convingător+4ermenul mai are şi sensuri' am zice comune' *olosite (n vor&irea curentă' ca stil de via)ă demuncă' de conducere' sau persoană stilată' stil (ngriit' stil comportare de e$primare' (n opozi)iecu greşeală de stil' care (nseamnă a&atere de la *elul corect de a scrie' de a vor&i etc+

Stilurile e$istă de multe mii de ani' at,t doar că nu toate ne interesează+ le s,nt privilegiiale epocilor (n care s3au născut şi ale creatorilor lor+ Stilurile se nasc din tradi)ie şi din adaptarea

acesteia la o societate nouă+ 7eci stil (nseamnă tradi)ie plus inova)ie+ Se vor&eşte de e$emplu (nar-itectură' de un stil egiptean sau &a&ilonian' grec sau roman' gotic sau maur' &aroc saucontemporan+ pocile istorice se re*lectă (n stilurile apărute de3a lungul mileniilor+

-. Ce este stilul7e*ini)ia stilului răm,ne totuşi o pro&lemă nu prea uşor de rezolvat' deoarece stilul )ine

de numeroşi *actori" de natura şi posi&ilită)ile e$presive ale lim&ii' de gradul de cultură' şiciviliza)ie al societă)ii (n care stilul ia naştere' de temperamentul artistului creator' de su&iectula&ordat' de puterea de (n)elegerea pu&licului căruia se adresează etc+ Stilurile se (ntrepătrund şinu e$istă nici unul (n care să nu a*lăm in*luen)e ale unui stil anterior+ Stilurile poarte şi trăsăturilecomune ale unor şcoli sau curente' la r,ndul lor (ncadrate' prin trăsături asemănătoare' (n stilurile

unor mari perioade+

5. Stilul +l re%re4i!t& %e omStilul este omul' şi dictonul a venit ca o *ormulă magică pentru to)i cei ce au crezut că

printr3o simplă propozi)iune se poate ieşi din (ncărcătură+ 7ictonul ar vrea să spună că aşa cumeste omul' aşa este şi stilul său sau inversD' că deci stilul (l caracterizează pe om' ceea ce este cutotul ine$act+ Stilul nu corespunde dec,t rareori caracterului şi trăsăturilor noastre speci*ice+ Stil(nseamnă ordine şi mişcare+ Acelaşi *apte şi acelaşi idei pot *i transmise (n di*erite c-ipuri şistiluri' de mai mul)i creatori+ Maniera personală de e$primare se *undamentează pe acelansam&lu de procedee' ce constituie stilul epocii (n care artistul creează' sau al şcolii din care el provine+

/. 6reou%&ri asu%ra stilurilorAnticii puneau mare pre)i pe *rumuse)ea stilurilor+ %a ştiin)a' stetica nu apăruse (ncă' dar

preocupările de ordin estetic datează de mii de ani+ 6i romanii şi grecii au avut mai multe tratatece con)ineau şi reguli asupra stilurilor şi critic la adresa celor ce nu se con*ormau regulirolsta&ilite+ %aracterizările sunt limitate ' at,t c,t ne permite spa)iul acestui volum' şi privesc' (ngeneral' numai activitatea diriorului de cor+ S*,rşitul secolului 8 apar primele (ncercări de poli*onie' timide şi suspectate de Biserică+ %ele mai multe aveau drept &ază de plecare c,ntul


9/13

gregorian' căruia su& nici un motiv nu ise puteau aduce modi*icări' de unde şi no)iunea de cantus*irmus'+ Aacestuia i se adăugă o nouă voce' apo alta' mai t,rziu' mai multe+ ste o muzică simplă'discreată' uni*ormă' *ără contraste' *ără &are de măsură' *ără indica)ii de dinamică sau agogică'un cantus planus de un cald lirism şi de o e$presie re)inută' ca o străvec-e melopee+ Acesta estilul timpului+ ?u e greu de (n)eles cum ar tre&ui interpretată această muzică so&ră' pentru a ne

con*orma stilului ei' dar ea nu *ace parte din o&iectivele noastre de aici ' nereprezent,nd dec,tdoar zorii acelei miraculoase descoperiri a evului mediu' care a *ost contrapunctului+

-0. Stiluri 3edie"aleSecolele 8 şi 85' respectiv ars aniGua şi ars nova vin cu mari progrese (n poli*onie+ /n

această perioadă apar imita)ia' canonul' crierea de mai multe note contra unei3 contrar dictonului ''punctum contra punctumE ceea ce duce la o ritmică mult mai &ogată şi variată+ <*rumoasă dezvoltare (nregistrează motetul ' c,ntare corale dintre cele mai vec-i' dar alături de elapar nenumărate denumiri de c,ntări şi *orme muzicale" messa' &alada' c-ansonul' caccia' -ota'radel' *uga etc parte din ele de mult dispărute+%a orice alt stil' stilul acestei epoci di*erită (n oarecare măsură' de la un compozitor la altul'

*iecare av,nd stilul său+ ste &ine(n)eles' stilul epocii şi lucrul e uşor de e$plicat+Muzica acestor două secole şi umătate merită totuşi o aten)ie deose&ită+ a a atins nişte culmiale per*ec)iunii şi cu toate că este di*icilă ' c,teodată greoaie' este mult c,ntată şi constituie o*oarte &ună şcoală at,t pentru e$ecutan)i' c,t şi pentru viitorii compozitori+Stilul poli*onic (ncepe să se amestece cu cel armonic şi că persistă (ncă' (ntr3o destul de largămăsură' sistemul modal medieval+ ndica)iile de mişcare şi semnele de nuan)are nu apar)incompozitorilor+ /n epoca (n care ne a*lăm nu se o&işnuia să se dea asemenea indica)ii+ S3au păstrat (nsă prin tradi)ie mişcări (n general lente şi nuan)e relativ mici' cel mult (ntre piano şi*orte+ 7eci *ără contraste puternice+ Piesele au mai mult (n caracter meditativ' *apt ce interesează(n interpretarea lor+

-1.Re!a#tereaUnul dintre cel mai prodigioasă şi mai strălucitoare momente din istoria lumii' momentcare de *apt durează aproape trei secole a *ost #enaşterea' mişcare social3politică' *ilozo*ică şicultural3artistică ce ia naştere (n talia' de unde apoi s3a răsp,ndit (n aproape toate+ uropa+ ?otadominantă a vremii era poli*onia' a poli*onie ra*inată' ridicată la rang de (naltă artă muzicală' perioadă căreia pe drept i se spune ''epoca de aurE+Acordurile pe care le (nt,lnim din c,nd (n c,nd nu tre&uie privite ca *unc)iuni armonice' ci provenite din mersul contrapunctic al vocilor+ ?ici disonan)ele' accidentale şi ele' nu tre&uieg,ndite armonic+ ;a r,ndul lor' ele provin din (nt,rzieri' note de trecere ' &roderii etc toate denatură contrapunctică+ Fa)ă de legile de mai t,rziu ale armoniei' li&ertă)ile epocii s,nt *recvente"*alse rela)ii' octave şi cvinte paralele sau directe' multe acorduri *ără ter)ă şi altele+ /n această

mare perioadă (ncepe scriitura pentru coruri multiple şi aproape o&işnuit la voci+ < parte dinvec-ile *orme muzicale au rămas" virelai' &ergerette' *rottola' canzona' villanella' stram&otto şimulte altel' dar principalele *orme ale timpulu' motetul' madrigalul' şi c-ansonul *rancez atingcea mai (naltă treaptă a distinc)iei+Muzica instrumentală (ncepe şi ea să capete personalitate+< mare dezvoltare (n #enaştere ia c,ntecul popular' pe care mul)i compozitori (l (ndrăgesc şi3liau drept cantus *irmus+ Progresează mult te-nica vocală' in*luen),nd3o pe cea instrumentală+


10/13

%ompozitori de geniu' ei au creat (n puternic stil al timpului lor" suple)ea melodiilor' per*ectaidentitate a muzicii *a)ă de te$t' e$presivitatea pauzelor' a coroanelor' preocupările pentrucoloritul tim&ral' ştiin)a de a (m&ina (n c-ip e$emplar poli*onia cu armonia etc+ ?uan)ele'termeni de mişcare şi celelalte semne' ale e$presiei' puse (n diversele edi)ii mai vec-ii şi mai noi'nu apar)in epocii+ ;a epoca aceea' ' nee$ist(nd măsura şi &ara de măsură' nu e$ista nici no)iunea

de timpi tari şi timpi sla&+ Melodiile se c,ntau li&er' aşa cum se c,ntă şi melodiile populare+ Printradi)ie a rămas o&iceiul ca acordurile *inale să *ie prelungite' c-iar dacă nu s,nt prevăzute cucoroane+ Pe la (nceputul sec+ 85' (n perioada numită #enaşterea t,rzie' poli*onia aunsese denesuportat' din cauza e$ceselor ei+ S3a auns la monodia acompaniată' stil de care nu ne vomocupa (n mod special' (ntruc,t lucrurile se vor clari*ica din e$punerea stilurilor următoare+

-2. BaroulPerioadei ce3i urmează #enaşterii i s3a spus preclasicism' deoarece precede perioada

clasică+ Muzica &arocă este aceea a cărei armonie este con*uză' (ncărcată de modula)ii şidisonan)ei' discursul melodic aspru şi nenatural' intona)ie di*icilă' mişcarea silită+

aD Heinrich Schütz A studiat cu .iovanni .a&rieli+ Sc-Htz )ine (ntruc,tva şi de stilul cromatic+ Utilizeazămult disonan)ele' unele intervalele micşorate (n des*ăşurarea liniei melodice' precum şi salturimari at,t (n co&or,re' c,t şi (n urcare+ ra un compozitor delicat şi )inea mult la interpretăricorespunzătoare+ Unele din lucrările sale erau scrise pentru I solişti şi cor la I sau J voci+ .rupulsoliştilor purta numele de coro *avorito+Sc-Htz este un compozitor de mare *or)ă dramatică' de accente sum&re sau tragice' de cald lirismşi multe e$presivitate+ Pregătirea te-nică e$emplară' per*ectă intona)ie a cromatismelor'sonorită)ii calde' *or)ă c,nd este necesar' dar nici un *el de e$agerări' coloritul *razelor con*ormcu ceea ce ele e$primă+

&D Georg Friedrich Handel 5irtuoz al clavecinului şi orgii' 9andel s3a *ormat la şcoală severă a organiştilor germani'(nvă),nd de la ei te-nică poli*oniei' apoi la şcoală maeştrilor operei italiene şi *ranceze' de la carea preluat puritatea melodiei şi la studiul elevatelor opere al marelui Purcell de la care a luatno&le)ea concep)ie+9andel scrie I0 opere' K2 oratorii şi o imensă cantitate de muzică pentru voci şi instrumentelesolistice şi pentru orc-estră+Foarte puternicul său stil se caracterizează prin elegan)a şi per*ec)iunea *ormelor ' prin claritateascriiturii' prin &ogă)ia şi coloritul orc-estra)iei' prin vigoare' originalitatea' inspira)iei puternică şidramatism+ Scrie com&in,nd poli*onia cu armonia+

cD Johann Sea!tian "ach%antor' director c-ori misici+ /n opera sa' poli*onia atinge apogeul' iar *ericita (mpletire acontrapunctului imitativ+ A&ordează toate *ormele cunoscute şi scrie (n toate genurile' a*ară deoperă+ /nt,lnim totuşi şi stilul lirico3dramatic (n oratoriile sale+ %ompune *orma)ii a capellac,ntate sau *ără orgă' motetele+ 7ă (n mare av,nd poli*oniei instrumentale+ %ompune pentruaproape toate instrumentele" vioară' violă' violoncel' clavecin' orgă' *laut' o&oe+ Bac- ca şi la9andel' vocea umană este tratată instrumental' deci (n multe cazuri cu serioasă di*icultă)i deordin te-nic+ Muzica lui Bac- nu este melodioasă+ Asemenea a*irma)ii s,nt totalmente greşite' ca


11/13

să nu spunem necuviincioase+ Bac- a *ost unul dintre cei mai renumi)i organişti ai timpului şi unmare improvizator+/n muzica corală' (ndeose&i' ne putem orienta după te$t' *ără a da e$presiei mai mult dec,t estenecesar+ Bac- ne apar ca nişte culmi ale tuturor cuceririlor muzicii din secolele anterioare+/ndeose&i armonia s3a (m&ogă)it *oarte mult+ Septima *ace acum parte din acordul de patru

sunete şi apare normal' *ără restric)ii+ Apar (nsă acorduri de cinci sunete' (nt,mplătoare cum eraseptima (nainte' *ăc,nd deci parte din *lu$ul melodic+Barocul se caracterizează' (ndeose&i (n ar-itectură ' prin e$cesul de ornamenta)ie' care (ncelelalte domenii' literar3artistice este mai ponderat+ Stilul lui Bac- este concis' grav' solemn+

-$.Clasiismulste un curent literar şi artistic care la r,ndul său a urmărit per*ec)iunea *ormelor şi a

scrisului ales' opt,nd pentru modera)ie (n e$presie+

aD #hri!toph $% Gl&c' Stilul său este' la (nceput' puternic in*luen)at de opera italiană+ ;a ;ondra şi la Paris este

entuziasmat ascult,ndu3i pe 9andel şi pe #ameau' ast*el că (n timpul şederii sale (n capitalaFran)ei compune şi (n maniera *ranceză+ %orurile de o rară *rumuse)e ' se găsesc un primul r,nd(n crea)ia sa de operă+ .luc: *ace o artă lipsită de inutilită)i + Stilul său este simplu' dar capa&il deo e$cep)ionaliă *or)ă emo)ională+

&D Jo!eph Ha(dnA *ost un om modest' dar demn' conştient de valoare sa+ 7en)ine un rol -otăr,tor (n

de*initivarea componen)ei orc-estrei sim*onice de tip clasic şi (n sta&ilirea *ormelor clasice alesim*oniei ' sonate şi cvartetului de coarde' toate (n c,te patru păr)i Allegro' Adagio' Menuet'FinalD *apt pentru care i s3a mai dat şi supranumele de '' părinte al sim*onieiE+ A scris peste 100de sim*onii' uverturi' concerte pentru di*erite instrumente' muzică de cameră' opere' oratorii+

9a=dn dispunea de o &ogată inspira)ie şi de multă ingeniozitate (n dezvoltarea temelor+


12/13

tradi)ională+ Singura inova)ie din această perioadă este (nlocuirea (n sim*onie a menuetului prinsc-erzo+ /n s*,rşit' (n a treia etapă stilul este grandios+Forma este cu mult mai li&eră+ Se pare că (n acest moment clasicismul (şi concentra ultimele*or)e spre a se depăşi pe el (nsuşi+Beet-oven s3a degaat de multe din dogmele tradi)ionale+ Apoi' e$pansiunea ar-itecturii sonore'

lărgirea dezvoltărilor tematice' contrastele dinamice 3 a&ia (ntrezărite la 9a=dn' practicate pe oscară mai largă la Mozart' din &elşug la Beet-oven3 cu e*ecte introducerea (n sim*onie a sc-erzo –ului' paleta orc-estrală şi corală &ogat colorată' toate acestea şi (ncă multe altele s,nt cuceririale grandiosului stil &eet-ovenian+

-'. Roma!tismuln*luen)at de #evolu)ia *ranceză' el vine cu un su*lu nou' progresist şi creează o estetică

nouă+ #omantismul a *ost o epocă sc,nteietoare+ Fiecare reprezentant al lui a *ost' (n *elul său' ungeniu+ deile novatoare ale romantismului au *ost *avorizate' pe de o parte de temperamentul*remătător al compozitorilor acelei epoci' dar şi per*ec)ionarea multor instrumente3 (n primulr,nd al celor cu coarde3 şi de apari)ia unor instrumente noi+ %a urmare' paleta orc-estrală s3a

(m&ogă)it considera&il+ 6i corul a c,ştigat mult (n e$presie" armonii &ogate' *raze de largărespira)iei' ritmuri deose&ite' in*luen)e *olclorice' utilizarea (ntr3o mare măsură a cromatismelor'ceea ce şi trădează e$cesivă sensi&ilitate a artistului romantic+Muzica marilor romantici este plină de distinc)ie' o artă cu un (nalt con)inut de idei' cu e*ectedramatice din cele mai puternice' e$primate (n *orme noi' cu un patetism tul&urător' o dinamicăşi o agogică e$trem de variate' de la nuan)ele aproape imateriale p,nă la acel ru&ato elastic'căruia i se acordă mai multă li&ertate+ Muzica romantică este o artă &ogată (n idei inovatoare' cuo strinsă legătură (ntre muzica şi poezie' cu leit3motivele agneriene' cu e*ecte şi coloritorc-estral neaşteptate' un lirism (nvăluitor' cu ''melodia *ără s*,rşitE atmos*eră contemplativă' cuo interpretare evident mai elastic+ ată dar stilul romantic' de care interpretul va tre&ui să )inăseama+ Muzica romantică este prin ea (nsăşi de o e$presivitate dusă p,nă la limita posi&ilă' ast*el

că orice e$agerare ar *i cu totul de prisos+ Unii termeni ca mezzo3voce' sotto voce' parlando' piangendo nu pot *i trecu)i cu vederea+ 4o)i acest şi (ncă mul)i al)ii s,nt crea)ii ale stiluluiromantic+

-*. 7oi Cure!te +! mu4i&A studia stilurile tuturor şcolilor na)ionale+ %eva mai greu este să interpretezi ''(n stilE

lucrări muzicale de inspira)ie populară' deoarece muzicile di*eritelor popoare cu deose&ire alecelor (nvecinate+ S,nt stiluri generale pe care tre&uie să le recunoaştem+ Să nu mai vor&im demuzicile multor popoare europene' uşor pe recunoscut+

-. Im%resio!ismul (ra!e44ermenul impresionism provine din pictură şi arată un mod de e$primare prin e*ecte

cromatice' mod de a comunica prin culori luminoase impresiile personale ale pictorului+ 7in pictură impresionismul a trecut (n muzică' creator *iind %laude 7e&uss=' muzician de marera*inament+ Procedeele' aceleaşi" com&ina)iile de culori sonore' *luiditatea melodiilor şiarmoniilor' muzica transparen)ă' sugestivă' plină de lirism' multe luminozitatea' strălucire+Muzică impresionistă vine cu un lim&a nou' cu tim&ruri şi cu ritmuri noi' cromatisme' armonii politonale' deci şi cu multe disonante' cu scări modale' &ogat şi important &aga de elementee$presive pe care diriorul le poate valori*ica cu rezultate din cele mai *rumoase+ Muzica


13/13

impresionistă prezintă un stil de mare *ine)e+ /n interpretarea ei va tre&ui să avem (n vedere acestlucru+ ?u vom a&uza de intensită)i sonore dec,t numai c,nd ne s,nt cerute (n partitură+Sonoritatea corului va *i cati*elată' (nvăluitoare' dulce' iradiantă' uneori evazivă+

--.E%oa o!tem%ora!&mpresionismul desc-ide drum epocii contemporană+ %el dint,i *enomen ce se produce

este pulverizarea tonalită)ii+ Mai &ine de I00 ani muzica s3a clădit pe solidul *undament ce s3anumit tonalitate' cu cele două *a)ete ale ei' maorul şi minorul+

1516 an2 s2 ra f6 curs ddbotez - vol 2

Documents