1. Teste de autoevaluare

1. Marketingul social opereaza cu urmatoarele concepte:

a) consumatori (satisfacerea dorintelor), societate (bunastarea consumatorilor), firma (profituri)

b) consumatori, firma, cresterea vânzarilor

c) societate, piata, consumatori

d) consumatori, societate, cresterea vânzarilor

e) firma, societate, concurenta

2. Termenul de ecomarketing a fost lansat în:

a) Franta

b) SUA

c) Japonia

d) Anglia

e) Germania

3. Prin aplicarea principiilor marketingului ecologic, firma nu beneficiaza de avantajul:

a) câstigarii unor noi segmente de consumatori

b) devansarii concurentei

c) realizarii unor venituri mai mari pe termen lung

d) îmbunatatirii imaginii sale

e) existentei unei legislatii eficiente în domeniul protectiei mediului.

4. Una din functiile specifice ecomarketingului este:

a) maximizarea profitului

b) satisfacerea în conditii superioare a nevoilor de consum

c) realizarea unui echilibru între principiile generale ale marketingului si cele ale protectiei

mediului înconjurator

d) investigarea pietei, a necesitatilor de consum

e) obtinerea de produse ecologice

5. Marketingul social este acel domeniu al marketingului care studiaza interdependentele dintre:

a) marketing si societate

b) consumatori si societate

c) firma si mediul sau extern

d) marketing si stiintele sociale

e) mediul de afaceri si societate în ansamblul sau

6. Ecomarketingul se adreseaza:

a) sferei economice

b) sferei sociale

c) firmelor care actioneaza în domeniul protectiei mediului

d) tuturor firmelor private

e) atât sferei sociale cât si celei economice

7. Ecomarketingul poate fi definit ca o specializare a:

a) marketingului general

b) marketingului industrial

c) marketingului social

d) managementului marketingului

e) marketingului agricol

8. Ecomarketingul îsi propune sa realizeze un echilibru între:

a) interesele firmelor si interesele consumatorilor

b) interesele actuale si cele de perspectiva ale firmelor

c) marketing si protectia consumatorului

d) activitatea economico-sociala prezenta, pe de o parte si interesele individuale, colective, ale

grupurilor si ale întregii societati, pe termen mediu si lung, pe de alta parte

e) interese le consumatorilor si interesele societatii

9. Firmele orientate catre un marketing social îsi desfasoara activitatea pornind de la urmatoarele

principii:

1. orientarii spre consumator

2. marketingului inovator

3. marketingului orientat spre calitate

4. marketingului orientat spre valoare

5. marketingului misiunii sociale

6. marketingului cultural

7. contracararii concurentei

8. cresterii vânzarilor

a) 1, 3, 5 b) 2, 3, 6 c) 1, 5, 7 d) 4, 5, 8 e) 1, 3, 8 ??????

10. Practicile de marketing ecologic trebuie sustinute prin:

1. evaluarea în ansamblu a performantelor actuale ale firmelor în raport cu mediul înconjurator

2. elaborarea unor politici de mediu viabile, cu obiective clare si a unor programe concrete de

actiune

3. actualizarea permanenta a informatiilor cu privire la modificarile legislative survenite în

acest domeniu

4. investitii în pregatirea si educarea personalului, în însusirea cunostintelor si a tehnologiilor

ecologice

5. acordarea de asistenta consumatorilor si derularea unor programme de educare a acestora,

în scopul întaririi responsabilitatii lor fata de mediul înconjurator prin furnizarea de informatii,

servicii de recuperare a produselor

6. satisfacerea cerintelor pietei

7. alegerea unor furnizori adecvati

8. evaluarea si controlul rezultatelor obtinute de catre firma

a) 1, 2, 8 b) 3, 4, 5 c) 3, 4, 6 d) 4, 5, 7 e) 6, 7, 8

11. De-a lungul timpului, la adresa marketingului s-au formulat o serie de critici de natura

sociala, critici care vizeaza, în principal, urmatoarele domenii:

1. impactul marketingului asupra consumatorilor individuali

2. impactul marketingului asupra societatii în ansamblu

3. abordarea sociologica a pietei

4. cercetarile de marketing

5. macromediul firmei

6. educarea publicului si a consumatorilor

7. impactul marketingului asupra relatiilor umane din interiorul firmei

8. impactul marketingului asupra altor firme

a) 1, 2, 8 b) 1, 3, 4 c) 3, 4, 5 d) 6, 7, 8 e) 1, 2, 7

12. Pornind de la premisa ca orice strategie de marketing vizeaza publicul (indivizi, grupuri de

indivizi, asoc iatii, organizatii, clientii firmelor etc.), obiectivul marketingului trebuie sa fie acela

al maximizarii:

a. consumului

b. calitatii vietii

c. veniturilor firmelor

d. profiturilor firmelor

e. satisfactiei consumatorilor

13. Marketingul social “vinde”:

a. o idee, un program, o orientare

b. produse sociale

c. produse ecologice

d. produse si servicii accesibile tuturor consumatorilor

e. orice tip de produse si servicii

14. Marketingul social mai poate fi numit si:

a. metamarketing

b. marketingul organizatiilor

c. marketing ecologic

d. marketing global

e. marketing de utilitate publica

15. Optica de marketing social este “o orientare de gestiune care recunoaste ca sarcina prioritara

studierea pietelor si satisfacerea nevoilor de consum de o maniera mai eficienta decât concurenta

astfel încât sa realizeze binele consumatorilor si al colectivitatii”, în viziunea profesorului:

a. Florescu

b. Lagrange

c. Kotler

d. Drucker

e. Reilly

16. Marketingul de orientare sociala (umana) este definit astfel: “obiectivul activitatii de

marketing este acela de a face vânzarea de prisos. Scopul este de a-l cunoaste si a-l întelege atât

de bine pe client încât produsul sau serviciul sa se potriveasca cu nevoile sale si sa se vânda

singur”,de catre profesorul:

a. Florescu

b. Lagrange

c. Kotler

d. Drucker

e. Reilly

17. În Programul Ecologic pentru Europa, care a fost adoptat în anul 1995 de catre participantii

la Conferinta Ministeriala “Un mediu pentru Europa” se încurajeaza:

a. cresterea consumului de bunuri si servicii

b. limitarea consumului de bunuri si servicii în scopul protectiei mediului

c. adoptarea unor strategii normative de consum

d. consumul produselor ecologice

e. consumul durabil

18. Marketingul produselor si serviciilor ecologice trebuie sa tina seama de clasificarea

produselor si serviciilor în functie de:

a. satisfactia imediata pe care acestea o ofera consumatorilor si de principiul apararii sanatatii

consumatorilor si a mediului pe termen lung

b. satisfactia imediata pe care acestea o ofera consumatorilor

c. principiul apararii sanatatii consumatorilor si a mediului pe termen lung

d. costurile de productie si de distributie ale acestora

e. sacrificiile facute de catre consumatori pentru achizitionarea acestora

19. Biologul Barry Commoner a propus patru legi simple ale ecologiei, legi utile în explicarea

motivului pentru care planeta noastra este atât de vulnerabila la abuzuri. Între aceste legi nu se

afla:

a. “Fiecare element se leaga de celalalt”

b. “Totul trebuie sa mearga undeva”

c. “Lasa natura în voia ei”

d. “Nimic nu se capata pe degeaba”

e. “Scopul scuza mijloacele”

20. În activitatea de protectie a mediului înconjurator se urmareste nu doar utilizarea rationala a

resurselor, ci si:

1. corelarea activitatilor de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masurile de protejarea

a factorilor naturali;

2. adoptarea de tehnologii de productie cât mai putin poluante

3. echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu

dispozitive si instalatii eficiente care sa previna efectele daunatoare asupra mediului

înconjurator

4. recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile

5. promovarea actiunilor de cooperare tehnica, economica si stiintifica în acest domeniu

6. elaborarea unor strategii multicriteriale de evaluare a costurilor poluarii, respectiv protectiei

mediului

7. formularea de raspunsuri la cererile care vin din partea consumatorilor

8. integrarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt si mediu cu strategiile pe termen lung

a) 1, 2, 3 b) 1, 2, 8 c) 3, 4, 7 d) 5, 6, 8 e) 6, 7, 8

21. Una din solutiile posibile la în ceea ce priveste realizarea unui echilibru între cerintele

protectiei mediului si satisfacerea intereselor consumatorilor (pe termen scurt, mediu si lung) o

reprezinta:

a. dezvoltarea durabila

b. integrarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt si mediu cu strategiile pe termen lung

c. utilizarea noilor tehnologii

d. realizarea de “produse curate”

e. cresterea nivelului de trai

22. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o componenta a unei strategii de dezvoltare durabila:

a. stabilizarea cresterii demografice,

b. promovarea resurselor regenerabile de energie,

c. conservarea si protejarea ecosistemelor,

d. maximizarea, pe termen scurt, a profiturilor firmelor

e. reciclarea materialelor

23. Raportul Brundtland defineste un numar de sapte obiective de politica economica si sociala

în directia realizarii unei dezvoltari durabile. Dintre obiectivele enumerate în continuare, care fac

parte din Raportul Brundtland?

1. redimensionarea cresterii economice în sensul conservarii resurselor naturale

2. satisfacerea cerintelor consumatorilor

3. elaborarea unor strategii multicriteriale de evaluare a costurilor poluarii, respectiv protectiei

mediului

4. asigurarea unui nivel de crestere durabila a populatiei;

5. conservarea si sporirea bazei de resurse

6. limitarea consumului de bunuri si servicii în scopul protectiei mediului

7. integrarea deciziilor privind economia si mediul înconjurator într-un proces unic

a) 1, 2, 3 b) 4, 5, 7 c) 3, 4, 5 d) 5, 6, 7 e) 3, 4, 5

24. Obiectivul general al dezvoltarii durabile este:

a. acela de a gasi un optim al interactiunii între sistemele economic, uman, ambiental si

tehnologic

b. integrarea socialului în economic

c. satisfacerea cerintelor consumatorilor

d. limitarea consumului de bunuri si servicii în scopul protectiei mediului

e. promovarea resurselor regenerabile de energie.

2. Teste de autoevaluare

1. Caracteristicile de calitate ale produselor, în functie de importanta lor, se clasifica

astfel:??????????

a) tehnice si economice

b) functionale si nefunctionale

c) cantitative si calitative

d) direct masurabile si indirect masurabile

e) economice si psihosenzoriale

2. Între notiunile de calitate (Q) si noncalitate (nonQ) exista urmatoarea relatie:

a) Q / nonQ = 1

b) Q +nonQ = 1

c) Q + nonQ = 1

d) Q / nonQ 1

e) Q / nonQ 1

3. Prin “totalitatea activitatilor efectuate de un organism neutru, independent de furnizor si

beneficiar, competent din punct de vedere juridic si profesional, prin care se atesta în scris

performantele unui produs/serviciu, precum si capabilitatea producatorului / prestatorului de a-l

reproduce în serie la parametrii calitativi stabiliti” se defineste notiunea de:

a) certificare a calitatii

b) evaluare a calitatii

c) acreditare a calitatii

d) analiza a calitatii

e) supraveghere a calitatii

4. Nu reprezinta factor subiectiv de apreciere a calitatii produselor:??????????????????

a) perceptia

b) motivatia

c) învatarea

d) personalitatea

e) evaluarea caracteristicilor produsului

5. Care din urmatoarele tipuri de standarde nu este inclus în clasificarea standardelor (clasificare

realizata dupa nivelul de aplicare si organismele care le elaboreaza)

a) internationale

b) europene

c) nationale

d) profesionale si de firma

e) nominale

6. Obiectivele urmarite de “noua abordare” a standardizarii în cadrul Uniunii Europene sunt:

a) îmbunatatirea competitivitatii internationale a produselor europene si eliminarea barierelor

tehnice, îndeosebi din calea comertului european

b) obligatia statelor membre de a nu interzice punerea în circulatie a produselor care îndeplinesc

conditiile directivelor comunitare si eliminarea barierelor tarifare

c) asigurarea marcarii corespunzatoare a produselor si perfectionarea calitatii acestora

d) asigurarea liberei circulatii a produselor pe piata unica si maximizarea profiturilor firmelor

producatoare

e) asigurarea unor conditii minime de calitate a produselor si respectarea legislatiei comunitare în

vigoare

7. A dori calitate înseamna a raspunde:

a) unei exigente economice, unei exigente de competitivitate, unei noi culturi, unei noi stari de

spirit

b) exigentelor conceptului de calitate totala

c) unor exigente economice si unor exigente din sfera sociala

d) unei exigente economice si unei noi culturi

e) exigentelor pietei si evolutiei social-culturale

8. Dupa natura lor, caracteristicile de calitate ale produselor pot fi grupate

în:????????????????????

a) functionale si nefunctionale

b) principale si secundare

c) tehnice, economice si ecologice

d) economice, sociale si ecologice

e) tehnice, economice si sociale

9. Defectele unui produs pot fi grupate în urmatoarele trei categorii:??????????????????????

a) de structura, de prezentare, de promovare

b) functionale, de prezentare, de evaluare

c) functionale si structurale, de aspect, de ambalare

d) de aspect, de evaluare, de promovare

e) de structura, critice minore

10. Diagrama Pareto mai este cunoscuta si sub denumirea:

a) cauza -efect

b) minim-maxim

c) diagrama arbore

d) 80/20

e) diagrama de corelare

11. Caracterul dinamic al calitatii este determinat de:

a) progresul tehnico-stiintific, exigentele crescânde ale consumatorilor, concurenta

b) evolutia costurilor si preturilor, educarea publicului, progresul firmei

c) concurenta, cresterea costurilor, interesele consumatorilor

d) progresul tehnico-stiintific, exigentele crescânde ale consumatorilor, interesele firmei

e) exigentele crescânde ale consumatorilor, concurenta, interesele firmei

12. Caracterul complex al calitatii este dat de cele trei functii ale sale:

a) economica, ecologica si sociala

b) tehnica, economica si sociala

c) tehnica, economica si ecologica

d) economica, sociala si valorica

e) economica, valorica si functionala

13. Lipsa de calitate este generata de cauze legate de:??????????????????????????????

a) materiile prime, procesul de fabricatie, structura organizationala, factorul uman

b) sistemul inputurilor

c) sistemul inputurilor si factorul uman

d) lipsa de cunostinte si lipsa de motivatie

e) necunoasterea nevoilor clientului

14. Scara calitatii include urmatoarele zone:

a) zona rosie, zona de indiferenta, zona de fidelizare, zona calitatii totale

b) zona de indiferenta, zona de fidelizare, zona calitatii totale

c) zona calitatii partiale si zona calitatii totale

d) zona de atractie, zona de fidelizare, zona gri

e) zona de acceptare , zona de fidelizare, zona calitatii totale

15. La baza standardizarii europene nu sta principiul:

a) simplificarii

b) cooperarii

c) selectarii

d) revizuirii

e) complementaritatii

16. În functie de rolul pe care îl au în determinarea utilitatii produsului si de ponderea lor în

stabilirea calitatii, proprietatile produselor pot fi clasificate în:

1. fizice

2. principale

3. secundare

4. minore

5. chimice

6. tehnice 7. economice 8. ecologice

a) 1, 2, 8 b) 2, 3, 4 c) 6, 7, 8 d) 1,5, 6 e) 1, 7, 8

17. Noile directii de apreciere a calitatii produselor sunt urmatoarele:

1. aprecierea calitatii prin intermediul produselor concurente

2. aprecierea calitatii prin intermediul cantitatii

3. aprecierea calitatii prin intermediul raportului cost - pret

4. aprecierea evolutiei calitatii prin evolutia pretului

5. aprecierea calitatii prin intermediul noncalitatii

6. aprecierea calitatii prin evolutia costurilor

7. aprecierea multifactoriala a calitatii

8. aprecierea calitatii prin evolutia tehnologiei.

a) 1, 2, 3 b) 1, 4, 5 c) 2, 3, 4 d) 4, 5, 6 e) 6, 7, 8

3. Teste de autoevaluare

1. Formularea si realizarea strategiilor de marketing ecologic se afla sub influenta:

1. cerintelor ecologice

2. potentialului firmei

3. potentialului pietei

4. preferintelor consumatorilor intermediari/finali

5. asteptarilor distribuitorilor

6. mixului promotional

7. minimizarii costurilor

a) 1, 2, 4 b) 2, 3, 5 c) 1, 2, 3 d) 4, 5, 7 e) 1, 5, 6

2. Politicile ecologice trebuie sa vizeze cel putin doua aspecte, si anume:

a. managementul ecologic si informatia ecologica

b. strategiile ecologice si strategiile de marketing

c. managementul produselor si managementul organizational

d. informatia ecologica si strategiile ecologice

e. informatia ecologica si gestiunea ecosistemelor

3. Gestiunea mediului trebuie sa fie conceputa ca un proces continuu, dinamic, care se poate

defini prin urmatoarele dimensiuni:

1. procesul de planificare, prin care se defineste traseul ce urmeaza a fi parcurs

2. conceperea unor noi proiecte

3. urmarirea si controlul sistemului ambiental

4. reîntoarcere la natura

5. cucerirea de noi piete

6. exportul de poluare

7. modificarea comportamentului de consum

a) 1, 2, 4 b) 3, 4, 5 c) 4, 5, 6 d) 3, 4, 7 e) 1, 2, 3

4. Pentru transpunerea în practica a unor programe de formare privind realizarea gestiunii

mediului trebuie avute în vedere si urmatoarele aspecte:

1. instrumente didactice care sa porneasca de la analiza unor cazuri concrete

2. confruntarea permanenta a teoriei (cunostintelor) cu practica (rezultatele obtinute)

3. pregatirea specialistilor în gestiune ambientala sa fie facuta în cadrul unor colective

multidisciplinare

4. stimularea populatiei pentru a participa la acest proces.

5. influentarea comportamentului consumatorului

6. formularea de raspunsuri la cererile care vin din partea consumatorilor

7. integrarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt si mediu cu strategiile pe termen lung

8. minimizarea costurilor si obtinerea unor produse de calitate prin cunoasterea în profunzime a

legislatiei în vigoare

a) 1, 2, 5, 6 b) 3, 4, 7, 8 c) 1, 2, 3, 4 d) 2, 4, 5, 6 e) 1, 2, 3, 8

5. Problemele care pot sa apara în cadrul elaborarii unui program de gestiune ambientala sunt

diverse, ele referindu-se, în principal, la:

1. cerintele si asteptarile consumatorilor

2. posibilitatile limitate de cuantificare a anumitor variabile ambientale necesare pentru

realizarea efectiva a programului

3. interesele pe termen scurt ale societatii

4. dificultatile în ceea ce priveste integrarea dimensiunilor fizice cu cele social-economice ale

mediului

5. conceperea unui sistem de management tipic fiecarei firmei

6. integrarea diverselor tipuri de abordari asupra problematicii mediului

a) 1, 2, 3 b) 2, 3, 5 c) 2, 4, 6 d) 4, 5, 6 e) 2, 3, 4

6. Forma de management care se refera la inovare, protectia mediului si obtinerea de profit este

cunoscuta sub denumirea de:

a. excelenta tehnologica

b. inginerie mana geriala

c. management prin obiective

d. managementul riscului

e. management tehnologic

7. Minimizarea costurilor protectiei mediului se realizeaza prin:

1. reducerea costurilor cu protectia mediului la utilizatorul de produs (produse mai putin

poluante, preluarea de catre furnizor a produsului uzat);

2. reducerea propriilor costuri cu protectia mediului si cu managementul acestuia;

3. identificarea unor optiuni noi, favorabile protectiei mediului, în ansamblul produsului de

fabricatie, capabile sa duca la obtinerea de economii.

4. reducerea consumului de produse/servicii

5. utilizarea de tehnologii alternative

6. cresterea productivitatii muncii

a) 1, 5 b) 1, 2 c) 2, 4 d) 5, 6 e) 4, 6

8. Obtinerea unui “reflex ecologic” se realizeaza prin:

1. conceperea unui sistem de management tipic fiecarei firmei;

2. integrarea preocuparilor ecologice printre criteriile de performanta ale managerilor;

3. sensibilizarea personalului firmei la preocuparile actuale si la tendintele în domeniu,

identificate la fir mele concurente,

4. includerea în programele de pregatire profesionala a elementelor de protectie a mediului.

5. realizarea de produse curate

6. eliminarea incertitudinii din strategia de dezvoltare

7. adoptarea modurilor de consum durabil

8. practicarea unor metode si tehnici de conducere moderne

a) 1, 2, 3 4 b) 5.6.7.8 c) 1, 2, 5, 6 d) 3, 4, 5,6 e) 2, 4, 6, 8

9. Marketingul de orientare ecologica practicat de firma presupune parcurgerea urmatoarelor

etape:

a) informare, analiza, control

b) analiza, planificare, aplicare ????????????????????????

c) informare, analiza, aplicare

d) analiza, aplicare, evaluare

e) informare, aplicare, control

10. Departamentul de marketing al firmei are sarcina de a examina activitatile desfasurate de

firma nu doar prin prisma efectelor economice si de scurta durata, ci si prin prisma efectelor care

ies din sfera economicului si care se pot manifesta pe o perioada mai îndelungata. Definim astfel:

a) abordarea social-economica a pietei

b) orientarea firmei catre interesele societatii

c) orientarea firmei catre public ???????????????????????

d) responsabilitatea pe termen lung a firmei

e) responsabilitatea sociala a firmei

11. Firma care a adoptat sau care are în vedere adoptarea principiilor ecomarketingului va acorda

o atentie deosebita urmatoarelor probleme: ???????????????????????????????

a) asumarii responsabilitatii sociale, utilizarii rationale a resurselor, conceperii unor

produse/servicii compatibile cu cerintele de protectie a mediului

b) asumarii responsabilitatii sociale, utilizarii rationale a resurselor, protectiei consumatorilor

c) utilizarii rationale a resurselor, conceperii unor produse/servicii compatibile cu cerintele de

protectie a mediului, profitabilitatii

d) asumarii responsabilitatii sociale, protectiei consumatorilor, profitabilitatii

e) utilizarii rationale a resurselor si protectiei mediului

12. Nu reprezinta o premisa a mixului de ecomarketing: ???????????????????

a) informatii despre produse si procedee compatibile cu mediul

b) vânzare în favoarea unor cerinte ecologice

c) actiuni de Public Relations cu tematica ecologica

d) substituirea materiilor prime limitate cu altele existente din abundenta

e) promovarea vânzarilor prin diferentierea preturilor.

13. Una din principalele modalitati de culegere si analiza a informatiilor necesare elaborarii unei

strategii de piata cu orientare ecologica este:

a) curba de difuziune

b) analiza seriilor de date

c) cercetarea directa

d) ancheta

e) interviul

14. Scenariul ecologic se dezvolta, de obicei, în urmatoarele variante:

a) principala si secundara

b) optimista, plauzibila si pesimista

c) directa si indirecta

d) optimista si pesimista

e) actuala si de perspectiva

15. Strategiile de marketing ecologic pe care le poate adopta firma sunt de doua tipuri:

a) directe si indirecte

b) active si/sau pasive ??????????????????

c) principale si secundare

d) actuale si de perspectiva

e) defensive si/sau ofensive

16. Competitivitatea ecologica presupune :

a) anticiparea schimbarilor, minimizarea costurilor protectiei mediului, obtinerea unui reflex

ecologic

b) cunoasterea în profunzime a legislatiei în vigoare, minimizarea costurilor, obtinerea unor

produse de calitate

c) protectia mediului, maximizarea profitului, satisfacerea consumatorilor

d) integrarea oportunitatilor de mediu în procesul decizional, realizarea de noi produse în functie

de cerintele pietei, reducerea propriilor costuri cu protectia mediului si cu managementul

acestuia

e) conceperea unui sistem de management tipic fiecarei firme, sensibilizarea personalului firmei

la preocuparile actuale si la tendintele în domeniu, reducerea costurilor protectiei mediului.

4. Teste de autoevaluare

1. Alaturi de factorii economici, asupra pietei actioneaza într-o mare masura si factorii

sociologici:

1. familia

2. categoria socioprofesionala a consumatorului sau a familiei din care face parte

3. gruparile de ordin geografic si administrativ teritorial

4. tipul si gradul de concentrare a localitatii

5. obiceiurile si traditiile de consum

6. tipul de consum preferat

????????????????????????????????????

7. apropierea de o anumita piata

8. dispozitia pentru economii sau pentru investitii

a) 1, 2, 3, 4 b) 2, 3, 6, 7 c) 4, 5, 6, 7 d) 1, 2, 3, 6 e) 1, 2, 3, 8

2. Abordarea pietelor de catre firmele orientate spre marketingul ecologic se poate face prin

intermediul strategiilor:

1. active

2. pasive

3. concentrate

4. diferentiate ??????????????????????????????

5. de cooperare

6. previzionale

7. complementare

8. directe

a) 1,3,4 b) 2,6,7 c) 3,4,6 d) 4,5,6 e) 3,4,5

3. Dreptul consumatorului la libera alegere este limitat de manifestarea urmatoarelor categorii de

restrictii:

1. naturale

2. economice si sociale

3. guvernamentale

4. culturale ??????????????????????????????????????

5. familiale

6. discriminatorii

7. geografice

8. ambientale

a) 1, 2, 3 b) 1, 3, 8 c) 3, 4, 6 d) 5, 6, 7 e) 6, 7, 8

4. Ecomarketingul abordeaza piata:

a) direct si/sau indirect

b) static si/sau dinamic

c) concentric si/sau diferentiat

d) în prezent si/sau în perspectiva

e) reala si/sau potentiala

5.Care dintre urmat modele prezentate mai jos nu se constituie într-un model explicativ al

consumului?

a) modelul psihologic

b) modelul economic

c) modelul temporal

d) modelul cauzal

e) modelul functional

6. Libertatea economica a consumatorului poate fi:

a) activa sau pasiva

b) directa sau indirecta

c) ofensiva sau defensiva

d) pozitiva sau negativa

e) reala sau potentiala

7. Realizarea libertatii economice pozitive a consumatorului presupune:

????????????????????

a) informare corecta si completa, libertate de intrare , sistem liber de preturi

b) cunoastere a legislatiei, manifestare libera a concurentei, putere de cumparare

c) putere de cumparare, abundenta de produse pe piata, sistem liber de preturi

d) respectare a principiilor economiei de piata, venituri sificiente , preturi accesibile

e) informare corecta si completa, sistem liber de preturi, manifestare libera a concurentei.

5. Teste de autoevaluare

1. În ecomarketing, clasificarea produselor/serviciilor nu include categoria:

a. sanatoase

b. dezirabile

c. ineficiente ????????????????????????

d. placute

e. profitabile

2. Eficienta programelor de marcare ecologica a produselor se determina la nivelul:

1. producatorului

2. consumatorului

3. mediului înconjurator

4. filierei produsului ??????????????????????

5. pietei

6. concurentei

7. vânzatorului

8. distribuitorului

a) 1, 2, 3 b) 2, 3, 4 c) 4, 6, 7 d) 1, 2, 7 e) 3, 4, 5

3. Nu reprezinta criteriu determinant al valorii estetice a produsului:

a) criteriul economic

b) criteriul aptitudinii la folosire si valorii functionale

c) criteriul satisfacerii consumatorului

d) criteriul unitatii si componentelor

e) criteriul armoniei între aspect si utilizare

4. Pentru ecomarketing, analiza ciclului de viata reprezinta:

a) traseul parcurs de un produs de la aparitia sa pe piata pâna la disparitia sa din consum si

utilizare

b) o metoda de evaluare a calitatii produselor

c) un instrument component al strategiei de piata a firmei

d) un instrument utilizat în analiza calitatii totale

e) un inventar care permite celui interesat sa masoare cantitatea de deseuri generata în fiecare

etapa a ciclului de viata al produsului.

6. Teste de autoevaluare

1. Consumul de tip durabil poate fi realizat prin utilizarea urmatoarelor instrumente politice:

1. programe de educare si informare

2. sustinerea initiativelor locale

3. stimularea reducerii consumului

4. responsabilizarea firmelor

5. cointeresarea public ului

6. restrictii în domeniul proprietatii si utilizarii

7. reducerea subventiilor în cazul afectarii mediului

8. proceduri de transformare a pietelor, tinând cont de problemele de mediu.

a) 1, 2, 3 b) 6, 7, 8 c) 1, 2, 5 d) 3, 4, 6 e) 2, 3, 8

2. Consumul durabil presupune:

a) o renuntare la consum

b) o reducere a consumului

c) orientarea consumului catre un produs mai putin prelucrat

d) o schimbare a comportamentului consumatorului

e) consumarea produselor ecologice.

7. Teste de autoevaluare

1. Tehnologiile industriale “curate” nu presupun:

a) reducerea utilizarii substantelor periculoase;

b) un mediu de lucru mai bun;

c) reducerea productiei de deseuri;

d) cucerirea de noi piete

e) reducerea consumului de combustibili fosili si a altor resurse materiale.

2. Nu reprezinta avantaje ale integrarii politicilor agricole cu cele privind protectia mediului

înconjurator:

a) avantaje e conomice pentru agricultori

b) avantaje economice pentru ansamblul regiunii

c) avantaje sociale

d) avantaje pentru filiera agroalimentara

e) avantaje economice la nivel national

3. Sunt considerate produse ecologice (conform Reglementarii 2092/1991 a CEE) produsele

agricole transformate sau netransformate care contin ingrediente obtinute conform principiilor de

productie ecologice în proportie de:

a) 90-95%

b) peste 90%

c) peste 95%

d) 95-98%

e) 100%

4. Ecomarketingul în agricultura nu se refera la:

a) protejarea solului, apelor si aerului, împotriva poluarii si degradarii;

b) refacerea solului, apelor si aerului, acolo unde au avut de suferit;

c) cercetarea si introducerea în productia agricola si în industria alimentara a bioindustriilor, a

biotehnologiilor si a tehnologiilor ecologice(regenerabile, alternative, organice etc .);

d) colectarea si utilizarea pentru hrana omului si animalelor într-o proportie cât mai mare a

tuturor produselor comestibile furnizate aproape gratuit de catre natura(fructe de padure, vânat,

produse

alimentare oferite de ape etc);

e) optimizarea utilizarii substantelor chimice si naturale în vederea obtinerii unor recolte mari

5. Pentru extinderea productiei si pietei produselor agroalimentare realizate prin tehnologii

ecologice, cercetarile de ecomarketing trebuie orientate în urmatoarele directii:

1. depistarea zonelor si gospodariilor agricole în care se practica cu prioritate tehnologii

ecologice;

2. cercetarea productiei, distributiei si profitului în aceste gospodarii;

3. cercetarea pietei produselor agricole ecologice si a posibilitatilor de extindere a acesteia;

4. testarea pietei pentru anumite produse realizate prin tehnologii nepoluante,

5. experimentarea unor structuri de productie si de marketing ale produselor agroalimentare

ecologice si promovarea acestora pe piata interna si pe cea externa;

6. dimensionarea cererii totale a populatiei

7. studierea filierelor agricole si alimentare

8. studierea randamentelor medii ale plantelor si animalelor

a) 2, 3, 4, 5 b) 1, 2, 6, 7 c) 4, 5, 6, 7 d) 3, 4, 5, 7 e) 1, 2, 3, 8

6. Obiectivele agriculturii ecologice sunt urmatoarele :

1. o mai buna integrare agroalimentara

2. satisfacerea consumatorilor

3. utilizarea extensiva a terenurilor agricole

4. optimizarea raportului intrari-iesiri în sistemul agricol

5. sa evite toate formele de poluare, atât la nivelul produselor, cât si la nivelul mediului

6. sa mentina fertilitatea naturala a solurilor

7. sa permita agricultorilor un nivel de viata decent

8. sa produca alimente în cantitati suficiente si la un nivel calitativ corespunzator

a) 1, 2, 3 b) 5, 6, 8 c) 1, 7, 8 d) 2, 6, 7 e) 2, 4, 5

7. Expansiunea rapida a comertului implica unele pericole clare, precum:

1. depozitarea de substante toxice

2. distrugerea padurilor tropicale

3. crearea unor “paradisuri” ale poluarii

4. atacarea legilor ecologice ca “bariere comerciale netarifare” (pe masura ce sunt încheiate

tratate de comert liber)

5. globalizarea

6. limitarea consumului de bunuri si servicii în scopul protectiei mediului

7. principiul apararii sanatatii consumatorilor si a mediului pe termen lung

a) 1, 2, 6 b) 2, 4, 6 c) 1, 2, 3 d) 4, 5, 6 e) 5, 6, 7

8. Impactul comertului asupra mediului natural îmbraca forma unor probleme de ordin general

sau particular, precum:

1. subminarea legilor si standardelor ecologice

2. dependenta tarilor sarace de exporturile de materii prime

3. reciclarea si recuperarea ambalajelor

4. modificarea comportamentului de consum

5. influentarea preferintelor consumatorilor

6. stimularea consumului de produse verzi

a) 1, 4 b)1, 2 c) 3, 4 d) 2, 5 e) 3, 6

9. Dirijarea spre tarile mai putin dezvoltate, în primul rând datorita preturilor mai mici, a

produselor agroalimentare (si a altor categorii de produse) poluate, care nu pot fi valorificate pe

pietele tarilor dezvoltate defineste:

a) exportul activ

b) exportul ilegal

c) exportul de saracie

d) exportul de poluare

e) exportul negru

10. Alaturi de exportul de poluare, transferarea ramurilor economice poluante în tarile din zonele

defavorizate ale lumii se face nu doar pentru transferarea costurilor poluarii în tarile respective,

ci si pentru:

a) accesul la forta de munca mai ieftina

b) accesul la tehnologie al tarilor respective

c) crearea avantajului comparativ

d) sprijinirea economiilor sarace

e) cucerirea de noi piete.