123616696 plan de marketing pentru procter and gamble

8/13/2019 123616696 Plan de Marketing Pentru Procter and Gamble

1/44

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Plan de marketing

Procter and Gamble

Bucuresti 2012


2/44

1

Cuprins

I.Prezentarea companiei Procter and Gamble...........................................................................2

1.Scurt istoric..............................................................................................................................2

2.P&G in Romania......................................................................................................................33.Structura organizatorica...........................................................................................................3

II.Analiza mediului de marketing al organizatiei.......................................................................4

1.Analiza mediului extern...............................................................................................................4

1.1.Componentele macromediului...............................................................................................4

1.2.Componentele micromediului...............................................................................................31

2.Analiza mediului intern al firmei................................................................................................323.Analiza SWOT a P&G................................................................................................................35

III.Obiectivele de marketing pentru P&G................................................................................36

1.Obiectivele calitative de marketing.......................................................................................36

2.Obiectivele cantitative de marketing......................................................................................37

IV.Strategii de pia.....................................................................................................................37

V.Mixul de marketinginstrumentele specifice de operaionalizare a strategiei de pia.......381.Strategia de produs.................................................................................................................38

2.Strategia de pre.....................................................................................................................39

3.Strategia de distribuie...........................................................................................................39

4.Strategia de comunicare.......................................................................................................40

VI.Concluzii..................................................................................................................................42

VII.Bibliografie............................................................................................................................43


3/44

2

Procter and Gamble

I.Prezentarea companiei Procter and Gamble

Procter & Gamble este un trust multinaional cu sediul n Statele Unite ale Americii.

Grupul Procter & Gamble este unul dintre cei mai importani productori de bunuri de larg

consum nealimentare la nivel mondial.

1.Scurt istoric

Infiintata in 1837,compania Procter &Gamble a inceput activitatea in

Cincinnati,Ohio,SUA ca o firma mica ,familiala ce producea sapun si luminari,fondatorii ei fiind

William Procter si James Gamble.In 1980, pe masura ce se apropia a 150 a sa aniversare, P&G trecea prin cea mai

impresionanta perioada de crestere din istoria sa. Compania care a inceput ca un mic parteneriat

in Midwestern a devenit una dintre cele mai mari corporatii multi-nationale din America. Doua

schimbari importante au marcat aceasta perioada impresionanta. Prima, Compania s-a dezvoltat

ca un nou factor important in ingrijirea sanatatii prin achizitionarea companiei Norwich Eaton

Pharmaceuticals in 1982, Richardson-Vicks in 1985-si in cosmetice si arome-la sfarsitul anilor

'80 si inceputul anilor'90, prin achizitia Noxell, Max Factor si Ellen Betrix.Aceste achizitii au alimentat de asemenea si planurile de globalizare ale Companiei.

Richardson-Vicks si Max Factor, in special, au extins in mod impresionant prezenta

internationala a P&G. Sprijinind noile sale forte globale, compania a infiintat o retea mondiala

de cercetare si dezvoltare, cu unitati de cercetare in SUA, Europa, Japonia si America Latina, si a

atins pozitia de lider pentru Pampers, Always/Whisper, Pantene Pro-V, Tide, Ariel, Crest, Vicks

si Oil of Olay-produse care au devenit cu adevarat marci mondiale.

In prezent P&G este o companie globala. De-a lungul anilor, inovatiile P&G au ajutat ca

Tide sa ramana un lider al categoriei sale si cea mai mare marca unica de produs a P&G. La ora

actuala, Procter & Gamble este intr-adevar o corporatie globala. Din 1980, compania a majorat

de patru ori numarul consumatorilor deserviti de marcile sale de produse-circa cinci miliarde de

oameni din intreaga lume.

In prezent P&G sunt producatorii a aproape 300 de marci care ajung la aproape 5

milioane de consumatori si concureaza pe 160 de piete nationale.Aproape 102.000 de oameni

lucreaza zi de zi in peste 80 de tari din intreaga lume pentru a oferi produse de calitate si valoare

superioara consumatorilor din intrega lume.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii


4/44

3

2.P&G in Romania

Procter & Gamble este prezent nRomnia din1992.n1995 trustul Procter & Gamble a

cumprat o parte din fabrica de detergeni i nlbitori de laTimioara,nfiinnd S.C. DetergeniS.A., firm de producie, care avea n februarie 2009 un numr de 850 de angajai.

n1996 n cadrul fabricii din Timioara a nceput producia de detergeni. Prima marc

produs a fostTide pentru splare manual. Ulterior producia s-a diversificat, producndu-se

detergeni marcaAriel, Perlan Bonux (transformat pe parcurs n Bonux) i s-a nceput producia

de detergeni pentru splare automat. Tot n anul 1996 s-a nceput la Timioara i producia de

nlbitor marcaAce. Pe lng piaa romneasc, S.C. Detergeni S.A. aprovizioneaza i pieele

dinUcraina,Republica Moldova,Ungaria,Kazahstan.Din anul2000, lng fabrica din Timioara s-a construit un centru de distribuie, care

distribuie, alturi de produsele fabricii, i produseProcter & Gamble din import.

nBucureti, trustul Procter & Gamble deine firma Procter & Gamble Marketing, care

coordoneaz vnzarea produselor Procter & Gamble n Romnia, ocupandu-se i de publicitate.

naugust2008,Procter&Gamble a ales pentru construcia unei noi fabrici de cosmetice

localitateaUrlai,unde a concesionat 24 de hectare de teren dintr-un parc industrial. Aceasta este

cea mai mare fabric de ampoane a Procter & Gamble din lume. Fabrica a fost inaugurat la

data de28 septembrie2010,produsele fabricate fiind destinate exportului n proporie de 90%,

peste 60% din ampoanele produse aici fiind livrate n Turcia, Rusia i pe piee din Europa de

Est. A fost construit printr-o investiie de 100 de milioane dedolari.Fabrica are 250 de angajai,

dintre care 100 lucreaz n birouri.

Principalul concurent pe piaa din Romnia esteUnilever.

3.Structura organizatorica

Structura managementului tinde spre modelul american,activitatea companiei fiind

condusa de catre Consiliul unitar al directorilor.Una din cele mai importante particularitati este

gradul inalt de dispersare a capitalului actionar.

Structura organizatorica a companiei P&G se caracterizeaza printr-o descentralizare a

puterii.Datorita cresterii volumului de produse si de prestare a serviciilor a aparut delegarea

responsabilitatilor,libertatea in actiuni si in acelasi timp procesul de luare a deciziilor la nivel

local este mult mai rapid.Inainte de 1998,organizarea P&G s-a bazat pe structuri

regionale,regiunile erau coordonate de filiale regionale care raspundeau de vinzari,volumul
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1992http://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kazahstanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Urla%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Urla%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Urla%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/28_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Unileverhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Unileverhttp://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/28_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Urla%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/Kazahstanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/1992http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


5/44

4

acestora si profit.Si acum la fel, P&G se conduce in termenii unei structuri globale de afaceri

direct responsabila pentru vinzari,volumul acestora si profit.

Compania-mama isi rezerva dreptul de administrare strategica a intregii

companii,dezvoltandu-si departamente ca: Logistica,Marketing, Livrare si Aprovizionare,

Vanzari,In departamentul de marketing este inclusa functia de marketing,aceasta se impune nu

numai in procesul de prestare a serviciilor,ci si in efectuarea cercetarilor,proiectelor,analiza

pietelor si concurentilor.

Departamentul de Livrare si Aprovizionare este responsabil de functiile de marketing si

coordonare si control in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este

asigurata continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie.

In departamentul de Vanzari este prezenta functia de marketing si principiul utilizarii satelitilorsi utilizarii potentialului uman. Acest lucru este necesar nu doar din necesitati manageriale,dar si

din necesitati de ordin socio-cultural pentru fiecare tara in parte.

Majoritatea deciziilor sunt luate nu de managerul general ,ci de angajatii acelor nivele

unde trebuie executate deciziile. Principiul utilizarii eficiente este realizat de satelitii corporatiei

care fac legatura dintre micro si macromediul corporatiei.Acestia sunt angajatii departamentelor

de tehnologii globale,marketing,resurse umane,juridic,Directorul Financiar s.a.

In departamentul Finante si tehnologii informationale se observa principiul utilizarii

eficiente si functiile de planificare si control .Acestea din urma se deduc din analiza

organigramei,in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este asigurata

continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie.

In Departamentul Resurse umane este specific principiul utilizarii potentialului uman si

funtia de motivare,adica stimularea eforturilor tuturor angajatilor in scopul atingerii obiectivelor

stabilite.In Dep.afacerilor corporative este utilizat principiul satelitilor si functia inovationala,se

refera la studierea si implementarea noilor descoperiri tehnico-stiintifice,tehnologice si metode

de organizare si conducere a personalului.

Mai sunt si alte departamente ca: dep.de constructii,instalatii si amenajari,aici se observa

principiul coordonarii a activitatilor si a angajatilor corporatiei.

II.Analiza mediului de marketing al organizatiei

1.Analiza mediului extern

1.1.Componentele macromediului


6/44

5

Macromediul reprezinta ansamblul factorilor care actioneaza indirect,pe termen lung si cu

o intensitate mai slaba asupra activitatii intreprinderii.Componentele macromediului sunt grupate

de catre literatura de specialitate astfel: mediul demografic, economic,tehnologic,

cultural,politic,institutional(legislativ) si natural.1

a)Factorii economici

Evolutia macroeconomica a Romaniei

Primul indicator considerat n analiza evoluiei macroeconomice a Romniei n perioada

postdecembrist este PIB-ul nominal, a crui evoluie este prezentat n figura urmtoare.

Sursa: INSSE, Comisia Naional de Prognoz (2009).

Figura 1. Evoluia PIB-ului nominal (metoda producie) n perioada 1998-2014 (mil. lei)

Dup cum se poate observa, la nivel naional exist un trend cresctor, dup o

cderemajor n 1998-1999, susinut de o politic naional anterioar ndreptat nspre

ndeplinirea criteriilor de accesiune la Uniunea European. Efectul crizei economico-

financiare actuale sepoate resimi n prognoza oferit de Comisia Naional de Prognoz

printr-o scdere minor,ce poate fi recuperat n anii urmtori. Factorii determinani ai

acestei creteri sunt multipli ipot fi identificai, pe de o parte, din analiza structurii

produsului intern brut pe cele trei ramuri economice: agricultur, servicii, industrie.

Un alt element important al dezvoltrii macroeconomice este evoluia comerului

exterior, reflectat prin volumul exporturilor i importurilor, precum i structura acestora

pe piee de desfacere i produse. n acest sens, sepoate observa, din figura urmtoare,

evoluiaexporturilor romneti n perioada analizat.

1Balaure V.-coord,Marketing ,Editia a II-a revazuta si adaugita,Uranus,2002,p.79


7/44

6


Figura 2. Exporturile Romniei n perioada 2000-2014 n mil. euro (perioada 2009-2014

estimativ)

Este evident tendina de cretere a volumului de exporturi, per totalul economiei

naionale, ntr-un ritm mediu de 16,71% pe durata perioadei 1998-2008. De asemenea, este de

remarcat restrngerea activitii de export n perioada crizei economico -financiare din 2007-

2009,precum i optimismul n previzionarea unui reviriment al acestora ncepnd cu 2009.

n topul primelor 16 direcii de export ale Romniei pentru 2008 se plaseaz 11 state

membre ale UE (n ordinea plasrii: Germania, Italia, Frana, Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie,

Olanda, Austria, Spania, Polonia, Grecia), la care se adaug statele vecine nonmembre(Ucraina

i Republica Moldova), Turcia (a patra direcie de export dup Germania,Italia i Frana) i

Federaia Rus i Statele Unite ale Americii. Preferina pentru proximitate n direcionarea

exporturilor este clar din analiz, precum i preponderena rilor dezvoltate,n detrimentul unor

piee emergente.

n ceea ce privete importurile, la nivel naional, n perioada analizat, se poate observa

aceeai tendin evident de cretere, cu un efect mai mare ns al crizei actuale, manifestat printr-o scdere marcant la nivelul anilor 2008-2009. Se poate afirma, aadar, c vorbimdespre

o reducere drastic a consumului de bunuri i servicii din import. Rata medie de cretere a

importurilor n 1998-2008 este de 19,12%, cu aproximativ 2,5 puncte procentuale mai mare

dect rata de cretere a exporturilor, deteriornd soldul balanei comerciale.


8/44

7

Figura 3.Evoluia importurilor (CIF) ale Romniei nperioada 1998-2014 (n mil. euro)

Meninnd i n cazul importurilor analiza surselor de import, similar cu cea a direciilor

de export, se poate observa o evoluie cresctoare a ponderii importurilor provenite din Uniunea

European n perioada anterioar includerii Romniei, pn la un nivel de 62,5% n

2006 i 74% n 2009.

Comparativ cu evoluia PIB-ului, se poate observa c att exportul, ct i importul urmeaz o direcie proprie lor, care nu urmeaz n mod evident, analiznd grafic, linia detrend a

evoluiei PIB-ului, fapt relevat i de figura urmtoare. Acest lucru subliniaz faptul c o mare

parte din producia naional a mers nspre consum intern, creterea PIB-ului nefiind reflectat i

de o cretere a exporturilor. Aadar, o constrngere a nivelului de consum intern, pe fundalul

unei crize naionale, poate afecta n mod evident producia, care nu-i poate gsi debueu de

desfacere n pieele externe, cu att mai mult cu ct i acestea sunt n reducie.


Figura 4.Evoluia comparativ a PIB, exporturi i importuri n Romnia n perioada 1998-2014


9/44

8

Pentru o conturare complet a strii economiei din ultimii ani, pe lng evoluiaPIB-ului

nominal (metoda producie) i a comerului exterior, este necesar studierea PIB-ului pe locuitor.

Acesta a evoluat pozitiv n ultimii zece ani, dup o reducere evident, anterioranului 2000.

Sursa: INSSE, 2009.

Figura 5.Evoluia PIB-ului pe locuitor n Romnia n perioada 1998-2009

Structura PIB pe domenii de activitate

Serviciile sunt sectorul care, conform definiiei dezindustrializrii, ar trebui s preia o

mare parte din scderea activitii pe agricultur i industrie. Cu toate acestea, fa de anul1999,

n 2007 ponderea serviciilor n PIB era cu doar 7% mai mare, ceea ce denot faptul

crestructurarea economiei, prin transferul de activitate de la industrie i agricultur, s-a fcut

ctre sectorul construciilor i nu ctre sectorul teriar, care ns deine cea mai mare ponderedin

PIB, n accepia analizat, i anume aproximativ 86% din producie.

Analiznd ns n aceeai perioad PIB-ul pe categorii de produse, se observ

urmtoarele:

structura la momentul anului 2009 reflect o pondere major a serviciilor (inclusivsectorul

construcii) (a se vedea figura urmtoare). Totalul serviciilor deine 51,2% din PIB, exclusiv

construciile. Incluznd sectorul construciilor, procentul crete la60,2%; ponderea agriculturii n

PIB este de aproximativ 6%, la 40% din nivelul anului 2001, cu un trend relativ constant, ce

urmeaz o evoluie descendent evident;

ponderea industriei (excluznd sectorul construcii) este de aproximativ 22%, n scdere

moderat, la doar 87% din nivelul anului 2001;


10/44

9

n medie, ponderea industriei n PIB a sczut n fiecare an cu un punct procentual,men innd

concluzia unei dezindustrializri. Rata de scdere a ponderii este ns la rndul sau ntr-un

moment de stabilizare. La orizontul anului 2014, se ateapt caindustria s nu fi sczut mai mult

de 22%;

dac nu se face distincia n cadrul sectorului serviciilor i diferenierea construciilor, cuspecificul lor de cretere, se poate decide c asistm la un proces dedezindustrializare evident,

cu pas moderat, care afecteaz economia naional.

Sursa: INSSE, 2009.

Figura 6. Structura economiei romneti din punctul de vedereal PIB- ului pe ramuri n 2009

O imagine corect a fenomenului de dezindustrializare este dat ns i de gradul de

ocupare a populaiei active n sectoarele economiei. Astfel, n 2007 se observ, comparativ cu

ponderea sectoarelor n PIB, o distribuie a ocuprii care egaleaz populaia din servicii(inclusiv

construcii) cu populaia din industrie i agricultur, n condiiile n care aceasta din urm aduce

la PIB doar un procent de maximum 30%.

Rata somajului

Condiiile de pe piaa muncii din Romnia sunt deosebit de dificile, cu toate c rata

omajului nu este neaprat ridicat n comparaie cu media UE, dar omajul este asimetric,

afectnd n special muncitorii necalificai, precum i tinerii i persoanele n vrst. Acest fapt

ridic ntrebri cu privire la capacitile sistemului de educaie din Romnia, precum i la

versatilitatea educaiei i a formrii profesionale continue pentru a crea o for de munc

competitiv.

Stabilizat la circa 7%7 din fora de munc, rata omajului n Romnia nu este ridicat

comparativ cu cea european, fiind chiar sub cea a UE-27 (figura 6.8). omajul oficial,msurat

cu ajutorul numrului de beneficiari de ajutor de omaj este chiar mai redus, la 4% n medie,

chiar mai mic n zonele i oraele cu ritm de dezvoltare rapid. Brbaii sunt mai puternic afectai

de omaj dect femeile, cu o rat mai ridicat cu dou puncte procentuale, sugernd faptul c


11/44

10

declinul industriilor dominate de lucrtori brbai a afectat semnificativ aceast categorie.

omajul n rndul femeilor a sczut constant ncepnd cu anul 2004 (cu oexcepie n 2009).

Romnia. Indicatori macroeconomici selectai2008 2009p 2010* 2011* 2012*

PIB (mld. euro) 136,9 115,9 125,5 139,7 157,9

Cretere real a PIB (%) 7,1 -7,1 0,9 3,1 4,7

Salariile nominale brute,

variaie medie anual la

finalul anului (%) 23,6 8,4 8,1 7,9 7,5

Inflaia IPC variaie anual (%) 6,3 4,7 3,7 3,4 2,9Balana contului curent (% din PIB) -12,3 -4,5 -5,9 -6,2 -6,5

Rate de schimb (medie, RON/EUR) 3,68 4,25 4,10 3,95 3,83

Rata omajului final de an (%) 4,4 7,9 8,6 7,5 6,5

Balana bugetului de stat (% din PIB) -4,9 -7,3 -6,2 -4,4 -3,5

Datorie public (% din PIB) 20,1 27,5 31,7 33,0 31,9

ppreliminare; * - valori prognozate. Sursa: FMI, estimrile autoritilor locale

Veniturile si structura cheltuielilor consumatorilor romani

Romanii au castigat, in medie, 804 lei pe persoana, in primul trimestru din acest an,

cheltuind 728 de lei, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

In termeni nominali, veniturile totale medii lunare au fost de 2.318 lei pe gospodarie,

din care 1.867 de lei au fost reprezentate de venituri banesti, in timp ce 450 de lei au

insemnat venituri in natura, potrivit INS.

Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri

(47,6% din veniturile totale ale gospodariilor). La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in

trimestrul intai din 2011, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie

de 24,9%, veniturile din agricultura cu 1,9%, veniturile din activitati neagricole independente, cu

2,6%, si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,7%.

O pondere importanta detin si veniturile in natura (19,4%), in principal, contravaloarea

consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,5%). Diferente de nivel si, mai

ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.

In trimestrul intai, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu


12/44

11

25,9% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 9,8% mai mari fata de ansamblul

gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 60,6% din salarii, de

24,0% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 9,2% din total.

In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola,

care a asigurat 39,0% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (34,7% din totalulveniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse

proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 4,3% din veniturile gospodariilor.

O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si

veniturilor din prestatii sociale (26,3%) si celor salariale (26,3%).

Pe ce cheltuie banii romanii?

Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in primele trei luni din an, in medie, de 2.098 leilunar pe gospodarie si au reprezentat 90,5% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de

bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si

catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si

acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor,plata muncii

pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte,

cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea deactiuni etc.

detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.

In timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai

mare in urban fata de rural cu 471 de lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai

36 de lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 49,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar

reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.

In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 23,0% din

cheltuielile pentru consumul alimentar.

O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de

locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si

intretinerea locuintei). In trimestrul I, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 22,4%. Cea

mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,6%) a fost absorbita de consumul de utilitati

necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si

alti combustibili).
http://www.ziare.com/bani/plata/http://www.ziare.com/bani/actiuni/http://www.ziare.com/bani/actiuni/http://www.ziare.com/bani/plata/


13/44

12

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si

restaurante (1,2%) si cele pentru educatie (0,7%).

Investitiile straine directe atrase de Romania

Cadrul investitional din Romania a permis, cel putin in ultimii ani, clasarea tarii noastre

pe locuri uneori de invidiat in statisticile in care se analizeaza fluxurile de investitii straine

directe din Europa de Sud-Est. Alte statistici, care privesc Romania in perspectiva calitatii de stat

membru al Uniunii Europene, ne pozitioneaza undeva spre media volumului de ISD atrase.

Potrivit tabelului de mai jos, primul loc in acest top este ocupat de SUA, cu un scor de0,623, in timp ce Romania ocupa locul 76 cu un scor apropiat de 0, si anume 0,176.

Cauzele clasarii pe acest loc sunt reprezentate de indicatori de natura economica si politica,

precum riscul de tara pe care il prezinta tara noastra, capacitatea administrativa ce supune

climatul investitional la impedimente vizibile.

Tabelul 1: Indicele potentialului de atragere a fluxurilor de ISD, perioada 2003-2006 (141

economii)

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2007, p. 220

Indicele performantei iesirilor de ISD este calculat ca raport intre ponderea ISD iesite

dintr-o anumita tara in total iesiri de ISD si ponderea PIB-ului sau in total PIB la scara mondiala.

In general, indicele reflecta doua categorii de factori care determina fluxurile de iesire de ISD ale

companiilor transnationale. Cu alte cuvinte, diferentele dintre valorile indicelui dintre tari


14/44

13

reflecta diferentele dintre aceste doua seturi de factori care determina iesiri de ISD. Aceste

categorii de factori sunt potrivit UNCTAD:

avantajele proprietarilor sau avantajele concurentiale ale firmelor, precum inovatii, brand,

capacitati manageriale si organizationale, accesul la informatii, resurse financiare sau naturale,

pe care acestea le exploateaza in strainatate;

factorii/avantajele de locatie, care vizeaza factorii economici, in primul rand, care servesc la

producerea diferitelor bunuri sau servicii in economiile-mama sau economiile-gazda, asa cum

sunt, de exemplu, cota de piata, costuri de transport si productie, lanturile de aprovizionare,

infrastructura, suport tehnologic.

Indicele performantei iesirilor de ISD se calculeaza potrivit urmatoarei formule, in care:

IPEi= indicele performantei iesirilor de ISD pentru tara i;

ISDei= fluxurile de iesire de ISD din tara i;

ISDeg= fluxurile de iesire de ISD globale;

PIBi= produsul intern brut al tarii i;

PIBg= produsul intern brut global.

Tabelul 2: Indicele performantei iesirilor de ISD, perioada 2004-2006 (128 economii)

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2007, p. 220


15/44

14

Pentru Romania, acest indice are valoarea 0.012 ceea ce determina ocuparea locului 98

din 128 de tari supuse analizei.

Evolutia ISD in Romania

O analiza furnizata de Agentia Romana pentru Investitii Straine ne prezinta evolutia

investitiilor straine din Romania in maniera exemplificata in tabelul urmator:

Sursa: Agentia Romana pentru Investitii Straine

Informatiile furnizate de Agentia Romana pentru Investitii Straine evidentiaza evolutia

pozitiva in 2008 a investitiilor straine directe din Romania, analizate pe perioade scurte si

raportate la evolutia aceluiasi indicator pe parcursul anului 2007, considerat in contextul

perioadelor analizate. Factorii care favorizeaza acest nivel pozitiv tind sa aduca in discutie

stabilitatea contextului macroeconomic si atractivitatea contextului investitional din Romania,

care determina acceptarea de catre tara noastra a pozitiei de lider ca destinatie ce atrage astfel de

fluxuri din zona Europei de Sud-Est.

b)Indicatorii demografici ai Romaniei

Situaia demografic a Romniei se afla, n 2008, n al 19-lea an de deteriorare. Trei

realiti si-au pus amprenta pe aceast evoluie: criza economic i social care a dominat cea

mai mare parte a acestei perioade, dobndirea dreptului la libera circulaie i urmrile politicilor

demografice aberante ale guvernanilor din deceniile 7, 8 i 9 ale secolului trecut.

Msurile excesive luate de regimul comunist, n octombrie 1966, n privina dreptului la

ntreruperea sarcinii i la contracepie, mergnd pn la planificarea nivelului natalitii,

legislaia extrem de restrictivprivind divorul i penalizarea financiar a persoanelor fr copii


16/44

15

au avut drept rezultat o cretere mare a natalitii n anii 1967 i 1968, la un nivel peste valo rile

medii europene.

Reversul acestei evoluii temporare s-a exprimat n creterea mortalitii infantile i

meninerea ei la cote ridicate, n cea mai mare mortalitate matern din Europa i n proporiile

alarmante ale copiilor nscui cu malformaii congenitale precum i ale celor abandonai dupnatere.

Nu este, deci, de mirare c abrogarea msurilor restrictive chiar n primele zile dup

instalarea noului regim a dus la un recul al natalitii n anii 1990-91 i, la o scar mai mic, n

1992. Acest proces a continuat i s-a amplificat n anii urmtori n toate cele trei componente

care modeleaz numrul i structura pe vrste a populaiei: natalitatea, mortalitatea general i

migraia extern. El a continuat i dup anul 2000 prin stabilizarea primelor dou componente lavalori care consolideaz procesul de deteriorare prin dinamica intern a demograficului.

La o populaie total de 21.584.365 locuitori, Romnia a nregistrat n anul 2007 o rat a

natalitii de 10,2 nscui vii la mia de locuitori fa de o rat a mortalitii generale de 11,7

decedai la o mie de locuitori. n perioada 1990-2007 populaia Romniei s-a redus cu circa 1,7

milioane locuitori, ceea ce reprezint o pierdere a fondului uman de 7,2%, fr a lua n

consideraie migraia extern temporar, fr schimbarea domiciliului, sau migraia pentru

munc. Conform unor prognoze demografice, se prefigureaz un proces de masiv depopulare a

rii n deceniile urmtoare, dac fertilitatea va rmne n limitele din ultimii zece ani de doar 1,3

copii la o femeie, fa de 2,1 ct este necesar pentru nlocuirea generaiilor i meninerea

populaiei la un nivel constant.

n perioada 2004-2006, sperana medie de via n Romnia a fost de 72,2 de ani, cu

diferene sensibile ntre populaia masculin i cea feminin (68,7 ani pentru brbai i 75,5 ani

pentru femei), fa de media UE-27, situat n jur de 75 ani la brbai i peste 80 ani la femei.

Structura pe vrste a populaiei reflect un proces de mbtrnire prin scderea relativ i

absolut a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% n anul 2000 la 15,3% n 2007 i creterea ponderii

populaiei vrstnice (65 de ani i peste) de la 13,3% n 2000 la 14,9% n 2007. Vrsta medie a

populaiei a fost, la nceputul anului 2007, de 38,9 ani.

Fenomenul de mbtrnire demografic este mai accentuat n mediul rural, cu o vrst

medie de 39,7 ani, proporia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%, majoritatea femei.

Raportul de dependen economic a persoanelor inactive de peste 60 de ani la 100 aduli activi

economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva de a crete dramatic n urmtoarele decenii.

La nivelul anului 2007, resursele de munc din Romnia (populaia n vrsta de 15 -64 de

ani) au fost de 15,05 milioane persoane, n cretere cu 100 mii fa de anul 2002.


17/44

16

Rata de ocupare a forei de munc a fost, n 2007, de 58,8%, fr modificri notabile fa

de cifrele anului 2002, situndu-se cu mult sub inta de 70% stabilit prin Strategia de la

Lisabona pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul 2010.

Din punct de vedere calitativ, ns, progresele sunt semnificative: numrul salariailor a

fost n 2007 cu aproape 500 mii mai mare dect n 2002, reducndu-se corespunztor populaiaocupatn agricultur. S-a majoratponderea persoanelor cu studii superioare n totalul populaiei

ocupate (de la 11% n 2002 la peste 14% n 2007) i a celor cu studii medii (de la 62,9% n 2002

la circa 65% n 2007), ceea ce s-a reflectat i n creterea susinut a productivitii muncii.

n acelai timp, s-au accentuat dezechilibrele de pe piaa muncii, existnd n anumite

sectoare sau profesii un deficit de for de munc. Resursa de munc este diminuat i datorit

vrstei actuale de pensionare (puin peste 58 ani n cazul femeilor i 63,5 n cazul brbailor),

sensibil inferioar vrstei limit de activitate.omajul n rndul tinerilor continu s fie ridicat, n jur de 21%. n ansamblu, se

constat c Romnia are un potenial de resurse de munc nevalorificat n proporie de circa

30%, ceea ce creaz premisele pentru rezolvarea parial i pe termen scurt a unora dintre

problemele generate de deficitul forei de munc. Totodat, exist o tendin cert de utilizare

mai eficient a capitalului uman pe piaa muncii.

Cifrele privind migraia (imigraia i emigrarea legal permanent) nu au fost, dup1995,

importante din punct de vedere statistic (n jur de minus 10-15 mii pe an). n schimb, emigraia

temporar pentru munc n strintate, predominant n rile UE din zona occidental, era

estimat, n primvara 2008, la circa 2 milioane. Este vorba, n special, de adulii tineri care,

dac decid s-i permanentizeze ederea n rile respective prin naturalizare, vor afecta i mai

serios balana pe vrste i aportul de natalitate preliminat.

Trebuie luat n calcul i faptul c, n condiiile meninerii unui decalaj important n

privina standardelor de via i perspectivelor de mplinire profesional i personal n ar,

atracia emigrrii temporare sau permanente va rmne puternic, innd seama i de nevoile

proprii ale rilor partenere mai dezvoltate din UE, care se confrunt cu aceleai probleme de

mbtrnire demografic i scdere a natalitii.

Evoluiile demografice au constituit un factor important din punct de vedere statistic (dar

nu determinant din punct de vedere calitativ) al situaiei actuale n domeniul educaiei i

formrii profesionale. n intervalul 2000-2006, numrul absolvenilor i al unitilor de

nvmnt n funciune (n special preuniversitar) s-a aflat ntr-o scdere continu, cu

diferenieri i oscilaii pe niveluri educaionale i locaii (urban/rural) corelat fiind, de la an la

an, cu diminuareapopulaiei de vrst colar.

Sperana medie de via colar era n Romnia (n 2005) de 15,3 ani fa de 17,6 ani


18/44

17

n UE-27, iar proporia din populaia ntre 15 i 64 de ani cuprins n nvmntul de toate

gradele era de 47,5%. Rata brut de cuprindere n nvmntul primar i gimnazial a nregistrat

o tendin ascendent, cu 4% n anul colar 2005/2006 fa de 2002/2003, meninndu-se ns un

decalaj important (14%) ntre mediul urban i cel rural. Dac n mediul urban aproape 80%

dintre elevi finalizeaz ciclul obligatoriu de 10 clase prin promovarea examenelor finale, nmediul rural proporia este de sub 50%.

n anul 2006, numai 2,9% din totalul populaiei active din mediul rural avea studii

superioare n comparaie cu 21,0% n mediul urban.

Evaluarea realizat n 2006 dup metodologia Organizaiei pentru Cooperare i

Dezvoltare Economic (OCDE) n sistemul PISA (Programme for International Student

Assessment) pentru performana general a tinerilor de 15 ani, situa Romnia pe locul 47 din 57

de ri participante, 52,7% din elevii romni fiind sub nivelul alfabetizrii tiinifice.Mediocritatea rezultatelor este mai ngrijortoare prin raportare la evaluarea PISA din anul 2000,

fa de care se nregistreaz o scdere a performanelor colare.

Raportul PISA 2006 evideniaz o variaie mare ntre rezultatele obinute de elevii din

diferite coli i constat persistena unor decalaje substaniale de performan la elevii provenii

din segmentele defavorizate ale populaiei. n ceea ce privete nelegerea problemelor de

mediu,mai puin de 40% dintre elevii romni au reuit s le identifice i s le explice.

c)Factorii socio-culturali

Religiile din Romania

Viaa religioas n Romnia se desfoar conform principiului libertii credinelor

religioase, principiu enunat la articolul 29 dinConstituia Romniei,2alturi de libertatea

gndirii i a opiniilor. Pe Teritoriul Romaniei, in Transilvania mai exact prin Edictul de la

Turda a fost declarata prima oara in Europa, in 1568 Declaratia privitoare la toleranta religioasa.

Chiar daca nu se definete explicit ca stat laic,Romnia nu are nici o religie naional,respectnd principiul de secularitate: autoritile publice sunt obligate la neutralitate fa de

asociaiile i cultele religioase. Cetenii sunt egali n faa legii i n faa autoritilor publice,

indiferent de convingerile religioase sau prerile despre lume i via (Weltanschauungen) pe

care le au.

Cultele religioase sunt autonome fa de stat, care ns trebuie s le sprijine. Tot conform

constituiei, discriminrile religioase, ca i incitarea la discriminare i promovarea urii religioase,

sunt interzise.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Edictul_de_la_Turdahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Edictul_de_la_Turdahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Weltanschauunghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Weltanschauunghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Weltanschauunghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Weltanschauunghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Edictul_de_la_Turdahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Edictul_de_la_Turdahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2niei


19/44

18

Cadrul legal al funcionarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat

n Monitorul Oficial nr. 178 din4 august1948. Acest decret, emis de autoritatile comuniste

in1948,permite imixtiunea masiv a statului n chestiuni care privesc libertatea religioas i de

contiin, chestiuni ce in de viaa privat a fiecruia.

Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost ntrziat deBiserica Ortodox Romn,3care a

motivat atitudinea sa prin dorina de revenire la situaia consacrat deConstituia din

1923,4cndBiserica Ortodox Romni ceaRomn Unit cu Roma (Greco-Catolic)se

bucurau de un statut privilegiat fa de celelalte culte religioase.

Biserica Ortodox Romnmai cerea i ca nregistrarea unui nou cult s fie condiionat

de adeziunea a cel puin 0,5% din populaia rii. n acest fel BOR urmrea obstrucionarea unor

culte i grupri religioase, fapt ce contravine principiului libertii religioase.

De curnd,5Biserica Ortodox Romna renunat la aceste cerine i a promovat

adoptarea n regim de urgen a unui proiect controversat de lege a cultelor, care n opinia

celorlalte culte avantajeaz BOR.

Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioas i regimul general al cultelor

Publicat n Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007[3]se prevede, ntre altele, c "n

Romnia nu exist religie de stat; statul este neutru fa de orice credin religioas sau ideologie

atee. Cultele sunt egale n faa legii i a autoritilor publice. Statul, prin autoritile sale, nu vapromova i nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminri fa de vreun cult."

La data intrrii n vigoare a legii, n Romnia erau recunoscute urmtoarele culte:

1. Biserica Ortodox Romn

2. Episcopia Ortodox Srb de Timioara

3. Biserica Romano- Catolic

4. Biserica Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic

5. Arhiepiscopia Bisericii Armene

6. Biserica Cretin Rus de Rit Vechi din Romnia

7. Biserica Reformat din Romnia

8. Biserica Evanghelic C.A. din Romnia

9. Biserica Evanghelic Lutheran din Romnia

10.Biserica Unitariandin Transilvania

11.Uniunea Bisericilor Cretine Baptiste din Romnia
http://ro.wikipedia.org/wiki/4_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_BORhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_BORhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_BORhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_din_1923_(Rom%C3%A2nia)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_din_1923_(Rom%C3%A2nia)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_din_1923_(Rom%C3%A2nia)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutie-1923http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutie-1923http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutie-1923http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_pretentiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_pretentiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_pretentiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Rom%C3%A2n%C4%83_Unit%C4%83_cu_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_constitutie-1923http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_din_1923_(Rom%C3%A2nia)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_din_1923_(Rom%C3%A2nia)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#endnote_BORhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/4_august


20/44

19

12.Biserica Cretin Dup Evanghelie din Romnia - Uniunea Bisericilor Cretine Dup

Evanghelie Din Romnia

13.Biserica Evanghelic Romn

14.Uniunea Penticostal - Biserica Lui Dumnezeu Apostolicdin Romnia

15.Biserica Cretin Adventist de Ziua a aptea din Romnia

16.Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia

17.Cultul Musulman

18.Organizaia Religioas Martorii Lui Iehova

Sarbatorile de iarna in Romania

Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma

solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele

generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de

sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si

intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori

ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au

functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an.

Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendarneoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis folcloric.

Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un

simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim

pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei

etc.

Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile,

diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor,animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in

unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele

sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu

crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt

pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul

carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si

greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si

popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon.


21/44

20

Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie

Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de

Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea,

reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc

sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare sirenaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al

vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.

Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale

(colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe

ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare

sub diferite denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna.

("Steaua", "Plugusorul", "Sorcova"), echinoctiului de primavara,solstitiului de vara si echinoctiului de toamna. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat,

implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand

persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice

sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei.

Craciun este un zeu solar, de origine indo-europeana, specific teritoriilor locuite de geto-

daci, indentificat cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu,

crestinii sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. Determinativul de "mos" arata varsta zeului

adorat, care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu timpul calendaristic, la Anul Nou. In

legatura cu Mos Craciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Craciun se opune sau

impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia inseamna moartea

Mosului. Traditiile contemporane despre "sfantul" Craciun, despre Mosul "darnic si bun",

"incarcat cu daruri multe" sunt influente livresti care au patruns in cultura populara de la vest la

est si de la oras la sat. Sarbatorile de Craciun dureaza, in sens

restrans, trei zile (25-28 decembrie), sau, in sens larg, 19 zile (20

decembrie - 7 ianuarie).

Pomul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului

adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in

preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun.

Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a "Mosului", numit, in sud-estul Europei,

Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat,

incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un

mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea


22/44

21

si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani,

letoni si sarbo-croati.

"Steaua" este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la

Boboteaza.

Craciunul - Nasterea Domnului (25 Decembrie )Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a

crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat

de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate

de zilele "Soarelui Invingator" si Saturnalii.

Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de

Craciun deriva din cratio, - onis care, in latineste, inseamna nastere. Mai mult, Petru Caraman

sustine ca numele de Craciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului,termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la

romani.

Sarbatoarea de Craciun imbina o multime de obiceiuri. Dominanta este componenta

crestina care marcheaza nasterea lui Hristos si ea se vede in colindele religioase "Steaua" si

"irozii" s.a. Craciunul marcheaza insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman.

Obiceiurile au semnificatii multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a

provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si protejarea fata de fortele raului.

Colindul, in acest context, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite.

In seara de Ajun colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fizice si morale.

Abia in ziua de Craciun colinda flacaii, femeile fiind excluse. Ceata de colindatori se

organizeaza pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun

augur. Arsenalul lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin zgomotul facut, sa

alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele

sale - camila si chiar girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a

stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, si profilurile

ocupationale: crasmarul, caldararul, agricultorul etc. Din costum nu lipseste niciodata siragul de

zurgalai, care are aceeasi menire - de a indeparta fortele raului.

Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii,

cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o

trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. De pe masa nu pot lipsi nucile

si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care

nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia

la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt


23/44

22

prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea

naturii.

Colindele

ncepnd cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pna la revarsatul

zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. n orase ntlnim colindatori odata culasarea serii si pna n miez de noapte.

Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar

subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un

caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor n fata carora le cnta.

Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa

modelul colindatului de tip pagn: avnd de fapt origine comuna cu acesta.

Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului:pentrucele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cntaretii

bisericesti, dascalii si diecii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor.

Ct priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit

poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an n

obiceiurile si datinile stramosesti, la marile sarbatori de iarna.

Capra

ncepnd cu Ignatul si sfrsind cu zilele Craciunului, prin alte

parti ncepnd cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai

n ziua de Sfntul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca,

capra sau brezaia. Ca si n celelalte jocuri cu masti practicate n timpul

sarbatorilor de iarna, si n jocul caprei si-au facut loc, pe lnga mastile

clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi

care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie.

Jocul "caprei" (omorrea, bocirea, nmormntarea, nvierea) la origine a fost, desigur,

un ceremonial grav, un element de cult. n cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual

menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale n turmele pastorilor, succesul

recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei".

Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde

sunt membrii familiei, ncepe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapna casei, pe fete si chiar

servitoare, daca sunt n casa, si apoi multumind se ndeparteaza.


24/44

23

Rolul muncii,al familiei si valorile in societatea romaneasca

In mod normal, intr-o societate ca a noastra, majoritatea covarsitoare a angajatilor nu

pleaca de la un loc de munca satisfacator si nu cauta promovari si aventura cu orice pret. De

asemenea, atasamentul fata de organizatie este perceput si ca o valoare morala, care va asigura o

loialitate mare a acestora.Observam ceea ce managerii romani afirma: cautam angajati loiali, nu neaparat pe cei

mai performanti.

Evaluarea performantei

O discutie obiectiva despre scopurile individuale la locul de munca va fi extrem de

dificila, deoarece cultura cu multa comunicare indirecta determina angajatii sa perceapa

feedbackul in mod personal si sa-l asimileaze cu rusinea.

De cele mai multe ori, managerul nu castiga niciodata dintr-o asemenea discutiedeoarece, oricat de bune ar fi intentiile referitoare la imbunatatirea performantei, angajatul va

interpreta interviul ca pe o amenintare si ca pe un mod de defaimare personala.

Accentul cade pe armonie si relatii bune la serviciu. Daca sistemul de management al

performantei ameninta armonia organizatiei sau scoate in evidenta prea mult obiectivele, acest

lucru va induce o stare de anxietate printre angajatilor. Este modalitatea in care functioneaza

sistemul de management al performantei, si nu obiectivele sale.

In culturile feminine, masurarea rezultatelor nu este importanta si managerii

organizatiilor vor face mai degraba aluzie la obiective, decat sa le abordeze in mod direct.

Pentru a satisface complexul de autoritate managerul inca trebuie sa dea impresia ca

angajatul mai are mult de spus despre obiective, mai ales cand situatia devine dificila si lucrurile

nu auiesit asa cum era de asteptat sa iasa.

Managerul are nevoie de multa diplomatie si credibilitate personala pentru a implementa

un sistem de management al performantei., dar acesta nu ar trebui sa reprezinte esenta stilului

sau de management deoarece va instraina angajatii. Un motiv ar fi acela ca este dificil pentru

organizatii sa se schimbe prin evolutie, schimbarea realizandu-se prin criza sau revolutie

interna.

Romanii lucreaza pentru a trai. Timpul liber si timpul petrecut cu familia este important.

La inceput, cand sunt tineri si plini de entuziasm, vor lucra multe ore peste program, dar daca

acestea devin un obicei si acest lucru reprezinta ceea ce organizatia pretuieste, atunci forta de

munca potentiala va fi redusa.

Angajatii romani au nevoie de senzatia ca au tot timpul la dispozitia lornu reactioneaza

prea bine la presiune si stresul generat de obtinerea rezultatelor si luarea deciziilor.


25/44

24

Compensare si beneficii

Pentru societatea romaneasca contextul postului este mai important decat continutul

acestuia. Cu alte cuvinte, motivatiile extrinsece (salariul, siguranta postului si conditiile de

lucru) sunt mai importante decat posibilitatea de promovare sau continutul interesant al postului.

Populatia a raspuns in majoritate covarsitoare in favoarea nevoii de siguranta a locului demunca.Probabil ca cel mai bun mijloc de motivare este salariul fix mai mare si comisioane

procentual mai mici pe baza performantei; introducerea bonsurilor anuale care dau impresia de

egalitate si participare la efortul comun s-au dovedit foarte productive si de succes.

Organizatiile vor avea de asemenea nevoie sa onoreze senioritatea.Concediile de

maternitate si pachete de beneficii care includ servicii medicale si ingrijirea copilului vor fi

foarte apreciate. Pachetele de beneficii care ofera facilitati de practicare a unui sport nu sunt cele

mai potrivite pentru marea majoritate a populatiei.

d)Factorii politici

Constituia Romnieise bazeaz pe modelulConstituiei celei de a cincea Republici

Franceze,i a fost ratificat prin referendum naional la data de 8 decembrie,1991.n anul 2003

a avut loc un plebiscitprin care Constituiei i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel

conform cu legislaia Uniunii Europene.

Conform Constituiei, Romnia este un stat naional, suveran i independent, unitar i

indivizibil. Forma de guvernmnt a statului romn esterepublic semiprezidenial. Statul se

organizeaz potrivit principiului separaiei i echilibrului puterilor legislativ, executiv i

judectoreasc n cadrul unei democraii constituionale.

Preedinteleeste ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat.n urma

amendamentelor din 2003, mandatul de preedinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani.Preedintele

numeteprimul-ministru,care la rndul su numeteGuvernul.n timp ce eful statului i are

reedina laPalatul Cotroceni,primul-ministru mpreun cu Guvernul i desfoar activitatea

laPalatul Victoria.

Parlamentul i Guvernul

Parlamentul Romniei estebicameral,fiind alctuit dinSenat, cu 137 de membri,

iCamera Deputailor, cu 314 de membri. Un numr de 18 locuri suplimentare n Camera

Deputailor sunt rezervate reprezentanilor minoritilor naionale.

Parlamentul are rol legislativ, discutnd i votnd legile ordinare i organice, att n

comisiile de specialitate ct i n plen. Membrii parlamentului sunt alei prin vot uninominal

mixt, universal, direct i secret.Sistemul electoral este unul proporional (membrii parlamentului

se aleg din toate partidele care au depit pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/8_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83_semi-preziden%C8%9Bial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83_semi-preziden%C8%9Bial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83_semi-preziden%C8%9Bial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edintele_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edintele_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim-ministruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim-ministruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cotrocenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Victoriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlament_bicameralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senatul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camera_Deputa%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camera_Deputa%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_electoralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_electoralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_electoralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camera_Deputa%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senatul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlament_bicameralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Victoriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cotrocenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim-ministruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edintele_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83_semi-preziden%C8%9Bial%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/wiki/8_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Fran%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2niei


26/44

25

exprimate, n baza unui algoritm). Alegerile se in o dat la 4 ani, ultimele avnd loc la 30

noiembrie 2008.Palatul Parlamentului gzduiete din anul 1994 sediul Camerei Deputailor, iar

din anul 2004 i sediul Senatului.

Guvernul Romniei este autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n

baza votului de ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne iexterne a rii i exercit conducerea general a administraiei publice. Numirea Guvernului se

face de Preedintele Romniei, pe baza votului de ncredere acordat Guvernului de

Parlament. Guvernul este alctuit din primul-ministru i minitri. Primul-ministru conduce

Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuiilor legale care le

revin. De asemenea, Guvernul adopt hotrri i ordonane.

Tipuri de partide politice si functiile partidelor

Sistemul politic din Romania este alcatuit din partide politice. Aceste partide politice

sunt de doua feluri: partide parlamentare si partide neparlamentare.

Cele mai cunoscute partide parlamentare existente in momentul de fata sunt: Partidul

Social Democrat (PSD), Partidul Romania Mare (PRM), Partidul Democrat-Liberal (PD-L),

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Partidul National Liberal (PNL), Partidul

Conservator (PC) iar cele neparlamentare: Partidul National Taranesc Crestin Democrat

(PNCD), Partidul Noua Generatie - Crestin Democrat Ecologist (PNG-CDE), Partidul National

Democrat Crestin (PNDC).

Partidele politice au un rol important in organizarea si conducerea vietii social-politice.

Functiile partidelor sunt mijlocul prin care acestea isi exercita rolul lor major in sistemul politic.

Acestea sunt: functia politica, functia de organizare si conducere a activitatii partidului, functia

teoretico-ideologica si functia civica.

Legea partidelor politice si strategii politce

Partidele politice trebuie sa aiba o doctrina, adica un set de valori si de principii, si

strategii politice prin care sa puna in practica aceste lucruri. Fara adoptarea unor strategii

politice, partidele nu pot evolua si nu pot ajunge la conducere.

Nu trebuie sa uitam, de asemenea, ca exista si o lege a partidelor politice, Legea nr.

14/2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 17 ianuarie 2003. Legea partidelor politice

contine informatii despre membrii partidelor, organizarea, inregistrarea, asocierea, reorganizarea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_legislative_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_legislative_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Parlamentuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_de_%C3%AEncrederehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_de_%C3%AEncrederehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Parlamentuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_legislative_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_legislative_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2008


27/44

26

si incetarea activitatii partidelor.

Conform acestei legi, membrii partidelor politice pot fi numai cetatenii cu drept de vot,

potrivit Constitutiei iar un cetatean roman nu poate face parte din doua sau mai multe partide

politice in acelasi timp. Tot in legea partidelor politice este specificat faptul ca statutul siprogramul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele

imputernicite prin statut.

In contextul crizei economice globale si a instabilitatii monedei unice europene,politica

de guvernare a Romaniei nu este una stabila,deoarece Guvernul Romaniei s-a schimbat de doua

ori in ultimele luni.In momentul actual prim ministrul Romaniei este Victor Ponta,desemnat de

presedintele republicii,Traian Basescu.Noul prim ministru este unul din liderii Uniunii Social

Liberale,formata ca urmare a aliantei dintre PSDPC si PNL.

e)Indicatorii mediului juridic

Cadrul fiscal din Romania, cel putin la nivel teoretic, pentru ca practica mai implica si

anumite relationari cu autoritatile care nu reactioneaza intotdeauna prompt la solicitarea unui

drept sau la cererea de consiliere pe anumite probleme specifice activitatii pe care investitorii o

deruleaza, nu este unul inhibant, cotele de impozitare a profitului sau a altor venituri sunt

rezonabile, iar facilitatile oferite investitorilor nu sunt nesemnificative.

Legea investitiilor in ultima sa varianta, Ordonanta de urgenta nr. 85/2008, are ca scop

sustinerea investitiilor din diverse domenii de activitate (industria prelucratoare, productia si

furnizarea de energie electrica, termica, gaze, apa calda, salubritate, gestionarea deseurilor,

activitati de decontaminare, telecomunicatii si activitati de servicii informatice, activitati

profesionale, stiintifice si tehnice, administrative si de suport) in ideea asigurarii unei dezvoltari

durabile a Romaniei.

Articolul 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2008 considera drept

investitii3urmatoarele activitati:

a) achizitionarea de active corporale si necorporale, in legatura cu crearea unei noi unitati,

extinderea unei unitati existente, diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse

noi, schimbarea fundamentala a procesului global de productie a unei unitati existente, precum si

achizitia activelor fixe legate direct de o unitate, atunci cand unitatea s-a inchis sau s-ar fi inchisfara aceasta achizitie, iar activele sunt cumparate de un investitor independent;


28/44

27

b) initierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare si inovare;

c) crearea de noi locuri de munca si/sau formarea profesionala a angajatilor;

d) initierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie regenerabila, protectia

mediului si dezvoltarea durabila.

Este adevarat ca noul cadru legislativ stabileste regula tratamentului egal al investitorilor,

romani sau straini, dar acesta nu trebuie sa ne determine sa ne gandim la impactul negativ posibil

pe care l-ar avea asupra investitorilor straini, deoarece un start egal al initiatorilor de proiecte de

investitii asigura o crestere economica sanatoasa si lipsita de pescari de facilitati(asa cum am

putea sa-i numim pe cei care nu sunt atrasi decat de posibilele bonificatii pe care le-ar primi ca

urmare a angajarii fondurilor disponibile intr-o tara membra a Uniunii Europene).

Investitorilor li se acorda, in contextul indeplinirii unor conditii, o serie de beneficii daca

demareaza pe teritoriul tarii noastre un proiect de investitii. Astfel, scutirea de plata taxei pe

valoarea adaugata la achizitionarea de materii prime, materiale consumabile ori piese de schimb

ce vor fi utilizate in productie pe o anumita perioada de timp este unul dintre beneficii.

Apoi, scutirea de la plata impozitului pe venitul corporatiilor (impozit pe profit), in cazul

in care activitatea se desfasoara in anumite domenii ce prezinta interes pentru preocuparile dedezvoltare sanatoasa, scutire realizata pe o anumita perioada de timp (de exemplu, 4 ani) de la

punerea in functiune a obiectivului investitional.

Pe langa aceasta, ca o continuare a dependentei de inlesniri, se mai poate beneficia de

reduceri deimpozitpentru profitul reinvestit sau in cazul in care cheltuielile pentru cercetare

stiintifica ating un anumit prag bine definit de cadrul legal. In plus, sume de bani

nerambursabile, daca acestea sunt utilizate in scopul achizitionarii de active, contributii

financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de munca nou-creat, bonificatii de dobanda

acordate la contractarea creditelor reprezinta alte facilitati la fel de importante, care ar putea

atrage investitorii.

Pentru a urmari ce tipuri de masuri4de ordin fiscal se pot aplica in scopul atragerii de

investitii si ce obiective specifice tinteste o astfel de masura avem solutia prezentata in

continuare:
http://calculimpozit.fisc.ro/?cs=506008http://calculimpozit.fisc.ro/?cs=506008http://calculimpozit.fisc.ro/?cs=506008http://calculimpozit.fisc.ro/?cs=506008


29/44

28

Tabelul: Masuri fiscale de promovare a investitiilor straine directe

Sursa: Prelucrare dupa Biggs, PH., Tax Incentives to Attract FDI, Meeting of Experts on

FDI, Technology and Competitiveness, UNCTAD, Palais des Nations, Geneva, March 2007

Din compararea intrarilor de investitii straine directe si a proiectelor noi anuale de ISD

rezulta anumite diferente, care sunt explicabile din moment ce valoarea ISD este data in

proportie mare de operatiuni de tipul fuziuni si achizitii si mai putin de operatiuni tipul

greenfield.


30/44

29

Sistemul judiciar in Romania

Potrivit principiuluiseparrii puterilor n stat, sistemul judiciar din Romnia este

independent de celelalte ramuri ale guvernului i este compus dintr-o structur de instane

organizate ierarhic.

n Romnia, justiia se nfptuiete numai de ctre nalta Curte de Casaie i Justiie i

celelalte instane judectoreti, respectiv curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i

judectoriile.nalta Curte de Casaie i Justiieeste instana cea mai nalt n grad,iar rolul su

fundamental este de a asigura interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane

judectoreti.

Sistemul judiciar romnesc este puternic influenat de modelul francez.

CurteaConstituionaleste unica autoritate de jurisdicie constituional n Romnia, independent fa

de orice alt autoritate public i care are, conform Constituiei Romniei, rolul de garant al

supremaiei Constituiei.Constituia, introdus n 1991, poate fi amendat doar printr-un

referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat n 2003. De atunci, de

la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul s treac peste deciziile Curii

Constituionale, indiferent de majoritate.

Integrarea Romniei nUniunea Europeandin 2007 a avut o influen semnificativ

asupra politicii interne a rii. Ca parte a acestui proces, Romnia a iniiat reforme, inclusiv

reforma din justiie, a intensificat cooperarea judiciar cu alte state membre i a luat msuri

mpotriva corupiei. Cu toate acestea, n raportul de ar din 2006, Romnia iBulgaria au fost

descrise ca fiind cele mai corupte ri ale Uniunii Europene.

f)Indicatorii tehnologici

Desi in ultimii trei ani Romania s-a confruntat cu o criza profunda

economica,sociala,financiara,in perioada de boom economic 2004-2008,populatia s-a

aprovizionat ,in general cu o multitudine de bunuri de folosinta indelungata.Acest fapt s-a datorat

in primul rand usurintei creditarii populatiei ,in conditiile unor politici bancare foarte flexibile.

Astfel,majoritatea populatiei din mediul urban detine telefoane fixe,mobile,televizoare de

ultima generatie,laptopuri,tablete,computere,masini automate,aparate de aer conditionat,s.a.Si

populatia rurala detine unele din bunurile mentionate mai sus,dar intr-un procentaj mai mic.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Separarea_puterilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Separarea_puterilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Separarea_puterilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Separarea_puterilor


31/44

30

De asemenea,managerii companiilor din Romania investesc in tehnologii de ultima

generatie,apeland tot la creditare sau leasing-uri,deoarece stiu ca toate acestea nu vor aduce decat

plus valoare afacerii si o garantie a succesului intr-o perioada economica tulbure.

Forta de munca din Romania este recunoscuta pentru calitatea acesteia la nivel

european.Inginerii,medicii,IT-istii sunt foarte apreciati in afara granitelor Romaniei,si in

principal datorita unei bune formari profesionale in tara noastra.Organizatiile

nonguvernamentale sau promotoare din mediul de afaceri romanesc investesc timp ,bani si

infrastructura pentru crearea de programe de orientare si reorientare in cariera.In

consecinta,consider ca in urmatorii ani forta de munca din Romania va fi din ce in ce mai

calificata.

g)Mediul natural

Romnia este o ar de dimensiuni medii n contextul Uniunii Europene, cu o suprafa

de 238.391 kilometri ptrai (aproximativ egal cu cea a Marii Britanii) i o populaie de

21.584.365 locuitori (aproximativ egal cu cea a Ungariei i Republicii Cehe luate mpreun, la

nivelul anului 2006), localizat n bazinele hidrografice ale Dunrii i Mrii Negre i traversat

de lanul muntos carpatic.

Varietatea i proporionalitatea relativ a formelor de relief prezint caracteristici unice

n Europa i rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri ipodiuri (altitudine ntre 300 i 1.000 m) i 30% cmpii (altitudine sub 300 m).

n Romnia se afl 54% din lanul Munilor Carpai, de o altitudine mijlocie (n medie

1.136 metri), doar cteva piscuri depind 2.500 m. Munii reprezint poriunea cea mai puin

modificat antropic, cu o densitate redus a populaiei stabile i localiti mici,aflate n curs de

depopulare datorit migraiei interne i externe n urma dispariiei unor ndeletniciri tradiionale.

Aceasta explic i amplasarea n regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri naionale i 9 din

cele 14 parcuri naturale.Resursele de ap ale Romniei prezint particularitatea c o proporie de 97,8% din

reeaua hidrografic este colectat de fluviul Dunrea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul

rii (din totalul de 2.860 km). Resursa hidrologic (natural) exprimat prin stocul mediu

multianual al apelor curgtoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde

din rurile interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine Romniei din stocul mediu

multianual al Dunrii.

Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. Romnia

dispune de un potenial considerabil n privina apelor minerale naturale de calitate, cu o rezerv


32/44

31

exploatabil de circa 45 milioane metri cubi pe an, din care se valorific doar 40% (peste 2 .000

de izvoare naturale i resurse de adncime n circa 500 de locaii).

De-a lungul anilor, activitile antropice au afectat calitatea apelor de suprafa i

subterane, ndeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea total a rurilor monitorizate

calitativ reprezint ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizat cu ap potabil. Din

totalul resurselor poteniale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile.

Clima Romniei este temperat continental, cu variaiuni regionale importante (8-12 luni

pe an cu temperaturi pozitive n zonele sudice i de litoral fa de 4 luni n zonele montane

nalte). Se nregistreaz destul de frecvent valuri de cldur, cu temperaturi de peste 40 grade C

(trei asemenea valuri la Bucureti n vara 2007), i de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, n

special n depresiunile intramontane.

Precipitaiile, cu o medie multianual de 640 milimetri la nivelul ntregii ri, prezint, de

asemenea, diferene notabile ntre regiuni (ntre 1.200-1.400 mm pe an n zonele montane nalte

i 400-500 mm n principalele zone agricole din jumtatea sudic), precum i n timp,

perioadele de uscciune i secet sever alternnd, uneori chiar n cursul aceluiai an, cu

perioade cu umiditate excedentar care produc daune nsemnate (inundaii, alunecri de teren).

Existena unor locaii unde media anual a vitezei vntului depete 4 metri pe secund i a

altor zone extinse unde durata de strlucire a soarelui depete 2.000 ore anual indic un

potenial considerabil pentru utilizarea acestor surse regenerabile de energie.

Romnia se situeaz printre rile europene cu risc seismic mare, avnd pe teritoriu o

zona tectonic activ (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de

peste 7 grade pe scala Richter.

1.2.Componentele micromediului

Furnizorii de mrfuri:

Compania Plastipak - fabrica de ambalaje, unul dintre cei mai mari furnizori ai P&G.

Prestatorii de servicii:

Compania Synergy - constructor implicat in proiectul de la Urlati

Furnizorii forei de muncsunt reprezentai de :

-unitile de nvmnt;

-oficiile de for de munc;-site-urile specializate n recrutarea forei de munc (www.ejobs.ro,www.myjob.ro);
http://www.ejobs.ro/http://www.ejobs.ro/http://www.myjob.ro/http://www.myjob.ro/http://www.ejobs.ro/


33/44

32

-persoanele aflate n cutarea unor locuri de munc.

Clienii ocup un loc central n ndeplinirea obiectivelor firmei. Pe lng persoanele

fizice, printre clieni se mai numr si urmtoarele persoane juridice:Real, Metro, Carrefour,

Penny, Plus, Mega Image, etc.

Concurenii sunt reprezentai de firmele care i disput aceleai categorii de clieni,

aceiai furnizori sau prestatori de servicii, deosebindu-se prin rolul pe care-l joac n raporturile

cu clienii, atitudinea fa de nouti, formele de comunicare cu consumatorii i stilul interveniei

pe pia.

Printre concurenii firmei P&G se numar: Unilever, Henkel, Colgate-Palmolive sau

Beiersdorf.

Organismele publicesunt reprezentate de categoriile de public ce manifest un interes

efectiv sau potenial, ori care influeneaz capacitatea unei firme de a-i atinge obiectivele,

precum :

-Organismele financiare ce influeneaz capacitatea firmei de a obin nodurile necesare

realizrii obiectivelor propuse;

-mijloacele de informare n mas (internetul);

-organele de stat (organe financiare, vamale, de justiie) Oficiul Registrului Comerului de

pe lng Tribunalul Bucureti, Agenia Naional de Administrare Fiscal;

-organele ceteneti (organizaii ale consumatorilor) Oficiul pentru ProteciaConsumatorilor;

-marele public;

-personalul propriu.

2.Analiza mediului intern al firmei

Resursele materiale

n1995 trustul Procter & Gamble a cumprat o parte din fabrica de detergeni i nlbitori

de laTimioara, nfiinnd S.C. Detergeni S.A., firm de producie. P&G a construit o

noua fabrica de ampoane in Urlai, Romnia. Ea reprezint, n acelai timp, a doua investiie n

aceasta ar, dup fabrica de detergeni din Timioara, achiziionat n 1995. Suprafaa total

construit a capacitilor de producie i administrative este de peste 230000 metrii ptrai,

aproximativ 60 de stadioane de fotbal din SUA.

Cldirile

P&G a deschis in 1992 la Bucuresti primul birou din regiunea Balcanilor, care serveste

drept sediu regional pentru companie.
http://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995


34/44

33

Din anul 2000, lng fabrica din Timioara s-a construit un centru de distribuie, care

distribuie, alturi de produsele fabricii, i produse Procter & Gambledin import.n Bucureti,

trustul Procter & Gamble deine firma Procter & Gamble Marketing, care coordoneaz vnzarea

produselor Procter & Gamble n Romnia, ocupndu-se i de publicitate

EchipamenteleFabrica va integra cele mai recente dezvoltri tehnologice ce rspund principiilor i

modelelor de dezvoltare durabil.

Resursele umane

Procter&Gamble a nceput activitatea din Romnia n 1992 cu doar 3 angajai, iar n

prezent numarul angajatilor companiei depaete 300 de angajai.

Compania dorete sa angajeze cei mai buni oameni pentru activitatea firmei. Firma

construiete organizaia din interior, promovnd-i si recompensndu-i angajatii exclusiv nfuncie de performanele lor individuale. Firma afirm c angajaii vor fi ntotdeauna

activul/capitalul cel mai valoros

Management:

Sotirios Marinidis-director general

Sunday Oloidi-director de resurse umane

Radu Maftei-director financiar

Ramona Brad-director relaii externe

Narcis Horhoianu-director de marketing

Fabrica a angajat 150 de persoane n prima faz i inca 300-350 de persoane pn n

2010.

Procter & Gamble (P&G) va concedia 5.700 de angajati in viitor care nu lucreaza la

operatiunile de productie ale grupului, reprezentand 10% din personalul acestor departamente.

Masura este incadrata intr-un plan de reducere a costurilor cu 10 miliarde de dolari pana

la sfarsitul anului 2016.Cea mai mare companie de produse de larg consum are circa 57.000 de

angajati in afara operatiunilor de productie, dintr-un total de 129.000 de persoane.

Com

123616696 plan de marketing pentru procter and gamble

Documents