Pr. Liviu Bãl㺠cuţiPr. Adrian Boboru?ã CUPRINS

ActualitateGânduri călăuzeUniversul familieiPsihologul răspundeSimon Petru, numit KephasAdventulArtificii pe tema vieţiiMedicul răspundeMicul PrinţSuflet tânărSurorile Însoţitoare credincioase ale lui IsusDin viaţa ArhidiecezeiSolidaritatea învinge potopul de lacrimiSocial Libertatea este capacitatea de a alege bineleDin viaţa ArhidiecezeiIstorie şi SpiritualitateAdventiştii sau Biserica Adventistă de Ziua a ŞapteaLecturi - Pr. Claudiu Dumea - „Misterul fericirii“ŞtiriPelerin la VaticanMagisteriuA plecat la Tatăl...

1Pãstorul Arhidiecezei

IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti

În ajunul convertirii sale, sfântul Augustin asemãna starea sa sufleteascã cu aceea a unuia care dormiteazã: în el,acea jumãtate din voinþã care trecuse deja la Dumnezeu, îi comanda celeilalte jumãtãþi sã se trezeascã ºi sã sedecidã. Se afla într-o grãdinã din Milano, în culmea luptei dintre „cele douã voinþe”, când a auzit o voce misterioasãspunând: „Tolle, lege”, adicã „ia ºi citeºte”! A luat Biblia, a deschis-o ºi a citit: „acum este ceasul sã vã treziþi, în sfârºit,din somn;... noaptea e pe sfârºite, ziua este aproape. Sã lepãdãm aºadar faptele întunericului ºi sã ne îmbrãcãm cuarmele luminii...” (Rom 13, 11-12). Aceste cuvinte ale Apostolului Paul l-au ajutat pe sfântul Augustin sã facã ultimul passpre convertire.

La începutul Adventului ºi noi auzim aceleaºi cuvinte ale Apostolului neamurilor: „acum este ceasul sã vã treziþi, însfârºit, din somn”. Somnul la care se referã sfântul Paul nu este numai starea celui care se aflã în pãcat, care a uitat deDumnezeu, ci ºi starea celor care lâncezesc, fac diferite compromisuri, nu au curaj sã se decidã. Celor care sunt înaceastã stare, Apostolul le adreseazã, într-un alt loc, aceeaºi chemare: ”Trezeºte-te, tu care dormi, ºi ridicã-te dintrecei morþi, iar Cristos te va lumina” (Ef 5,14). A fi treaz înseamnã a deþine controlul, a fi stãpân pe sine, a sta cu ochiideschiºi pentru a primi ºi pentru a da luminã, înseamnã a veghea, a fi gata, cãci „Domnul vine”, sau cum se spune înparabola celor zece fecioare: „Iatã cã vine Mirele! Ieºiþi-i în întâmpinare!” (Mt 25,6). Iniþiativa, prima miºcare îi aparþineîntotdeauna lui Dumnezeu: El este, prin definiþie, „Cel care vine”. Nu numai în acest caz, ci în toate situaþiile. Istoriamântuirii, pe care liturgia Adventului începe sã o parcurgã din nou, este, în mod esenþial, istoria iniþiativelor lui Dumnezeu,memorialul atâtor veniri ale Sale în întâmpinarea omului; toate acestea, vãzute împreunã, formeazã marele Adventcare se întinde de la Creaþie pânã la sfârºitul lumii.

În prima duminicã din Advent, totuºi, mai mult decât amintirea venirilor din trecut ale Domnului, dominã gândulvenirii sale viitoare. Dovadã este lectura, din profetul Isaia, care deschide perspectiva unui viitor extraordinar în careintervine Dumnezeu. Voind parcã sã le distragã atenþia de la cele petrecute odinioarã (de exemplu exodul, Alianþa),profetul vrea sã-i determine sã priveascã spre viitor: „în zilele care vor veni, muntele casei Domnului va fi înãlþat pestevârfurile munþilor ºi se va ridica deasupra dealurilor” (Is 2,2), adicã întreaga cunoaºtere ºi adevãratul cult adus luiDumnezeu vor triumfa asupra idolilor falºi. Aceasta va fi lucrarea lui Dumnezeu care vine în întâmpinarea oamenilor.ªi când va triumfa Dumnezeu asupra idolilor noºtri falºi? Despre venirea în viitor a Domnului ne vorbeºte ºi evangheliaprimei duminici din Advent. Isus spune: „Vegheaþi, aºadar, cãci nu ºtiþi în care zi va veni Domnul vostru. Dar aceasta são ºtiþi: dacã ar ºti stãpânul casei în care ceas va veni hoþul, ar veghea negreºit ºi nu ar lãsa sã i se spargã casa. Deaceea ºi voi fiþi gata, cãci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vã gândiþi” (Mt 24,42- 44).

În Advent ni se cere cu insistenþã sã veghem, cãci nu se ºtie când vine Domnul. Vegherea este o continuã ieºire înîntâmpinarea Domnului care vine, cum spune Isaia: „Veniþi sã ne suim pe muntele Domnului... ca El sã ne înveþe cãilesale ºi sã umblãm pe cãrãrile sale”; sau cum repetã psalmul responsorial: „Vom merge cu bucurie în casa Domnului”(Ps 121). Vegherea este decizie hotãrâtã, cãci ce va fi cu mine la venirea Domnului, se decide acum, în rãspunsul pecare-l dau la îndemnul de veghere, de a fi gata, de a face ca ºi cum El ar fi deja la uºã: pentru cã, de fapt, El este dejala uºã. Isaia ne spune: „Veniþi sã umblãm în lumina Domnului” (Is 2,5), iar sfântul Paul continuã: „Sã umblãm cuviinciosca ziua: nu în chefuri ºi beþii, nu în desfrânãri ºi fapte de ruºine, nu în ceartã ºi în invidie, ci îmbrãcându-vã în DomnulIsus Cristos, ºi nu vã îngrijiþi de trup întru poftele lui” (Rom 13,13-14).

În a doua ºi a treia duminicã din Advent, Evanghelia se referã la Ioan Botezãtorul ºi la îndemnurile pe care ni leadreseazã: „Pregãtiþi calea Domnului, drepte faceþi cãrãrile lui”; „Faceþi, deci, roade vrednice de pocãinþa voastrã”;„Securea e pusã deja la rãdãcina copacilor” (Mt 3,3.8.10). Iatã tot atâtea feluri de a exprima acelaºi îndemn: Vegheaþi!

Cât vor pãtrunde în noi cuvintele Sfintei Scripturi? Oricum, ele ne vor însoþi pe întreaga perioadã a Adventului, voindsã trezeascã în noi aceeaºi decizie la veghere, întâmpinare a Domnului, convertire dupã modelul sfântului Augustin. ªinoi simþim ca el greutatea luptei dintre cele „douã voinþe”, dar tot ca el sã îndrãznim sã ascultãm de cuvântul Scripturii.

Tuturor, Advent binecuvântat!

Advent 2007Advent 2007Advent 2007Advent 2007Advent 2007„Pregãtiþi calea Domnului, drepte faceþi cãrãrile lui” („Pregãtiþi calea Domnului, drepte faceþi cãrãrile lui” („Pregãtiþi calea Domnului, drepte faceþi cãrãrile lui” („Pregãtiþi calea Domnului, drepte faceþi cãrãrile lui” („Pregãtiþi calea Domnului, drepte faceþi cãrãrile lui” (MtMtMtMtMt 3,3) 3,3) 3,3) 3,3) 3,3)

2 Actualitate

În perioada 16-19 noiembrie 2007, la sediul ArhiepiscopieiRomano-Catolice de Bucureºti a avut loc Întâlnirea Naþionalã aOperatorilor Media Catolici (INOMC) la care au participatreprezentanþi ai urmãtoarelor dieceze ºi eparhii: Bucureºti, Alba Iulia,Iaºi, Maramureº, Alba-Iulia ºi Fãgãraº, Lugoj, Cluj-Gherla, Satu-Mareºi Timiºoara. A fost prezent ºi directorul programului de limbãromânã al Radio Maria care a reprezentat ºi eparhia greco-catolicãde Oradea. Au lipsit reprezentanþi de la Oradea (partearomano-catolicã).

Tema întâlnirii a fost Educaþia Media. La o parte a lucrãrilor aparticipat IPS Ioan Robu, Preºedintele Conferinþei Episcopilor dinRomânia ºi Responsabil al Comisiei de Comunicaþii Sociale din cadrulaceleiaºi conferinþe.

Educaþia media în BisericãEducaþia media în BisericãEducaþia media în BisericãEducaþia media în BisericãEducaþia media în BisericãINOMC 2007INOMC 2007INOMC 2007INOMC 2007INOMC 2007

Invitaþi speciali au fost Filippo Ceretti, profesor de Educaþie Mediala Universitatea Pontificalã din Lateran ºi sora Francesca Pratillo,din Congregaþia Paulinelor. O parte din programul întâlnirii a fostcomun cu festivalul de film Privind copiii, organizat de SIGNISInternaþional, sub egida UNICEF. Participanþii la întâlnire au constatatcu mâhnire modul în care un segment din mass-media româneascãa adus jigniri Sfântului Pãrinte, din cauza evenimentelor legate devizita delegaþiei Parlamentului României la Sfântul Scaun, din 14noiembrie 2007. Dincolo de experienþa cunoaºterii, participanþii ausesizat necesitatea structurãrii Comisiei Mass-Media în fiecarediecezã (birou de presã, presã scrisã, audio-vizual ºi internet).

În timpul lucrãrilor s-au cristalizat urmãtoarele propuneri:- sã se lucreze la promovarea importanþei sectorului Mass Media

în cadrul fiecãrei dieceze;- formarea responsabililor media pe domeniile specifice, mai

sus menþionate;- necesitatea educaþiei media atât a tinerei generaþii, cât ºi a

preoþilor ºi a viitorilor preoþi;- continuarea inventarierii resurselor mass media din fiecare

diecezã;- reeditarea unei agende actualizate cu adresele ºi telefoanele

tuturor instituþiilor catolice din þarã.Printre temele propuse pentru viitoarea întâlnire s-au evidenþiat

problema relaþiilor publice ale Bisericii ºi cele legate demanagementul media în dieceze.

PrPrPrPrPr. . . . . FRANCISC DOBOºFRANCISC DOBOºFRANCISC DOBOºFRANCISC DOBOºFRANCISC DOBOºSecretar al ComisieiSecretar al ComisieiSecretar al ComisieiSecretar al ComisieiSecretar al Comisiei de Comunicaþii Sociale al CERde Comunicaþii Sociale al CERde Comunicaþii Sociale al CERde Comunicaþii Sociale al CERde Comunicaþii Sociale al CER

Luni, 26 noiembrie 2007, în ziua aniversãrii Fericitului GiacomoAlberione, fondatorul Congregaþiei Fiicele Sfântului Paul, LibrãriaPauline, din Bucureºti, a sãrbãtorit zece ani de la deschidere. Afost un moment de laudã ºi mulþumire lui Dumnezeu pentru ceeace s-a realizat în slujba Evangheliei în acest centru de apostolat.

Punctul culminant al acestui eveniment a fost lansarea filmuluidocumentar “Paul, din Tars în lumea întreagã”, o mare producþierealizatã în tehnologie digitalã, în regia lui Alberto Castellani.Documentarul ne ajutã sã descoperimviaþa ºi gândirea apostolului parcurgândlocurile activitãþii sale misionare. Este oocazie pentru a-i cunoaºte persoana,bogãþia spiritualã ºi a ne lãsacontaminaþi de pasiunea sa pentrucomunicarea Evangheliei.

Preasfinþitul Ioan Robu, arhiepiscopromano-catolic de Bucureºti, abinecuvântat noul spaþiu al librãriei ºi avorbit despre Sfântul Apostol Paul sub

aspect biblico-pastoral. Au mai intervenit, sub aspectartistico-cinematografic, actorii Boris Petroff ºi Mihai Niculescu, careau dublat filmul în limba românã ºi, sub aspect iconografic,Alexandru Nechifor, student la Universitatea de Artã.

Acest film documentar ajutã la aprofundarea vieþii ºi misiuniiapostolului Paul, mult iubit de papa Benedict al XVI-lea care adeclarat anul 2008-2009 anul paulin.

Filmul este disponibil pe DVD, în limbile românã, italianã,englezã ºi francezã. Este însoþit de o fiºãde reflecþie, aprofundare ºi discuþie.Este destinat formãrii biblice ºiecumenice, catehezei ºi momentelorde rugãciune. Destinatarii privilegiaþisunt seminariile, ºcoala, parohia,familiile, grupurile de tineri, creºtinii deorice confesiune ºi orice om interesatde istoria ºi cultura creºtinã.

Eveniment la Librãria PaulineEveniment la Librãria PaulineEveniment la Librãria PaulineEveniment la Librãria PaulineEveniment la Librãria Pauline

Surorile PaulineSurorile PaulineSurorile PaulineSurorile PaulineSurorile Pauline

3

Filmele pot fi vizionate pe site-ul wwwFilmele pot fi vizionate pe site-ul wwwFilmele pot fi vizionate pe site-ul wwwFilmele pot fi vizionate pe site-ul wwwFilmele pot fi vizionate pe site-ul www.uma.ro.uma.ro.uma.ro.uma.ro.uma.ro

Actualitate

Un moment de reflecþieUn moment de reflecþieUn moment de reflecþieUn moment de reflecþieUn moment de reflecþieOpt filme de lung metraj, laureate la

diverse competiþii internaþionale, le-auoferit participanþilor la festivalul “Privindcopiii” organizat de SIGNIS în colaborarecu UNICEF, un moment de reflecþie asupradrepturilor copilului. Opt filme despresuferinþã, violenþã, rãzboi, iubire ºi curajde a învinge, precum “Rosetta” de JeanLuc Dardenne (Palme d’Or), “At Five In theAfternoon” (La cinci dupã-amiaza) deSamira Makhmalbaf (Premiul Juriului laFestivalul de la Cannes), “Tsotsi” de Gavin Hood (Oscar pentrucel mai bun film strãin) ºi “4 Luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile” de CristianMungiu (Palme d’Or în 2007).

Un martor… cubanezUn martor… cubanezUn martor… cubanezUn martor… cubanezUn martor… cubanezTrofeul Signis Unicef, oferit celui mai bun film, a fost decernat

filmului “El telon de azucar” (Cortina de zahãr), în regia CamileiGuzmán Urzúa (Luz Films/ Paraiso Productions Diffusion, 2006,82 min.). Filmul este o biografie profundã a unei generaþii dinanii de aur (’70-’80) ai revoluþiei cubaneze. Regizoarea, aflatã laprimul ei film, nu a putut participa personal la festival. Premiul afost ridicat de editorul filmului, domnul Claudio ChaigneauMartinez.

Tot din categoria “UMA-documentare: Un Moment pentruAdevãr” au mai fost premiate, pentru cea mai bunã regie, filmele“Povestea lui Aaron ºi Connor”, în regia ºi producþia lui LindsayHill (BBC Scottland, 2006) ºi “Voteazã pentru mine, te rog”, înregia lui Weijun Chen (China, 2007).

La aceiaºi categorie au mai participat ºi filmele “Copiii dinCasa lui Helen” (BBC2, 2007), “Copiii care dispar” (BBC, 2006),“Copilul cerºetor” (CFRT/Galaxie Production, 2007), “Sclaviacopiilor” (BBC Current Affairs, 2007), “Izolaþi în România” (TVR,2006), “Ochiul Magic” (TVR, 2007) ºi “Singur între patru pereþi”(Linger On, 2007).

Un moment. Un martorUn moment. Un martorUn moment. Un martorUn moment. Un martorUn moment. Un martor. Un minut. Un minut. Un minut. Un minut. Un minut

Din juriul pentru categoria filmelordocumentare au fãcut parte ChristianBenedetti, regizor de teatru francez;Nicolae Mãrgineanu, regizor, scenaristºi producãtor de filme român; MichelFarin sj, realizator a numeroasedocumentare de televiziune francez;Denise Muller, de mai multe ori membrual Juriului Ecumenic la Berlin, Cannes,Locarno ºi Montreal; Anamaria Szabo,cercetãtor ºi cadru didactic în cadrulUniversitãþii din Bucureºti.

Un minut… de iubireUn minut… de iubireUn minut… de iubireUn minut… de iubireUn minut… de iubire“O altã iubire”. Aºa ºi-a intitulat Emanuel Floriº (17 ani)

filmuleþul de un minut pe care l-a realizat în timpul atelierului decreaþie video pe care Asociaþia Signis România l-a organizat, laOradea, în vara acestui an. ªi a câºtigat. Filmul lui Emanuel afost desemnat de cãtre juriu drept “cel mai bun din lume”.

La aceeaºi secþiune a festivalului “Privind copiii” au mai fostpremiate filmele de un minut “Cocorii” realizat de GeaninaCãliman (19 ani), din Iaºi, la categoria “Inside out”, ºi “Graffiti”realizat de Octavian Otto Markos (16 ani), din Petroºani, lacategoria “Autoportret”. Premiul Special a fost acordat de cãtrejuriu filmului “Dans în doi”, realizat de Flavian Ovidiu Axinte (16ani), din Bucureºti.

“UMA filme realizate de copii – UM MINUT DE ADOLESCENÞÔeste secþiunea filmelor realizate de copii pe tematica drepturilorcopilului. La ediþia din acest an a festivalului “Privind copiii” auparticipat în concurs peste 50 de filme de un minut.

Juriul pentru categoria filmelor realizate de copii “Un Minutde Adolescenþã” a fost format din Chris Schuepp, coordonatorulprogramului “Young People Media Network” în Europa ºiAsia Centralã ºi Raya Ribbus, din partea EuropeanCultural Foundation.

CRISTINA GRIGORECRISTINA GRIGORECRISTINA GRIGORECRISTINA GRIGORECRISTINA GRIGORE

Festivalul Internaþional de filmFestivalul Internaþional de filmFestivalul Internaþional de filmFestivalul Internaþional de filmFestivalul Internaþional de filmdespre drepturile copilului “Privinddespre drepturile copilului “Privinddespre drepturile copilului “Privinddespre drepturile copilului “Privinddespre drepturile copilului “Privindcopiii” s-a desfãºurat, în perioada 14-copiii” s-a desfãºurat, în perioada 14-copiii” s-a desfãºurat, în perioada 14-copiii” s-a desfãºurat, în perioada 14-copiii” s-a desfãºurat, în perioada 14-19 noiembrie ,la Bucureºti. În ultima zi19 noiembrie ,la Bucureºti. În ultima zi19 noiembrie ,la Bucureºti. În ultima zi19 noiembrie ,la Bucureºti. În ultima zi19 noiembrie ,la Bucureºti. În ultima zia festivalului a avut loc, la Ta festivalului a avut loc, la Ta festivalului a avut loc, la Ta festivalului a avut loc, la Ta festivalului a avut loc, la TeatruleatruleatruleatruleatrulOdeon, Gala de premiere, gazde fiindOdeon, Gala de premiere, gazde fiindOdeon, Gala de premiere, gazde fiindOdeon, Gala de premiere, gazde fiindOdeon, Gala de premiere, gazde fiindactorii Florin Kevorkian ºi Ancaactorii Florin Kevorkian ºi Ancaactorii Florin Kevorkian ºi Ancaactorii Florin Kevorkian ºi Ancaactorii Florin Kevorkian ºi AncaSigartãu. În concurs: 10 filmeSigartãu. În concurs: 10 filmeSigartãu. În concurs: 10 filmeSigartãu. În concurs: 10 filmeSigartãu. În concurs: 10 filmedocumentare ºi 53 de filme de undocumentare ºi 53 de filme de undocumentare ºi 53 de filme de undocumentare ºi 53 de filme de undocumentare ºi 53 de filme de unminut realizate de copii.minut realizate de copii.minut realizate de copii.minut realizate de copii.minut realizate de copii.

4 Gânduri cãlãuze

Ne aflãm la începutul unui nou an liturgic, iar acest început este dominat de o proclamare profeticã ce, în substanþã, anunþã, pe de oparte, o manifestare viitoare a lui Dumnezeu menitã sã refacã ordinea în univers ºi sã repunã în drepturi pe cei sãrmani ºi prigoniþi, ºi, pede altã parte, o aºteptare vigilentã a celor credincioºi pentru a-L întâmpina pe Cel care vine.

Profeþia din aceastã duminicã ne conduce privirea cãtre muntele Sionului unde se aflã Dumnezeu, locuind în Templul Sãu. Cãtre acestloc profetul vede îndreptându-se mulþimi nenumãrate de oameni aparþinând nu doar poporului ales, ci tuturor naþiunilor de sub cer. Toateaceste mulþimi vin cãtre Ierusalim pentru cã au descoperit chipul luminos al Domnului mai ales în justeþea Legii ºi a Voinþei Lui care,singure, dezamorseazã tensiunile ºi rãzboaiele ºi transformã sãbiile în pluguri ºi lãncile în seceri. A învãþa cãile sale ºi a umbla în cãrãrilesale înseamnã mai mult decât a studia Legea ºi a o pune în aplicare cât mai fidel cu putinþã; înseamnã a contempla, în ordineaproiectatã de Legea divinã, însuºi chipul luminos al lui Dumnezeu, Creatorul, iar trãirea în conformitate cu aceastã Voinþã divinã înseamnãangajarea în a deveni ceea ce El a voit sã fim.

Textul citit în aceastã a doua duminicã a Adventului urmeazãimediat dupã o descriere a unei invazii (Is 10,28-32) care ameninþãgrav dãinuirea Israelului. Acesta apare ca un copac doborât (Is10,33) care nu mai are nici o speranþã în istorie. ªi totuºi Isaiaspune: Dumnezeu va interveni prin intermediul unui nou rege careva fi o mlãdiþã crescutã pe ciotul copacului doborât. Atunci totulva renaºte, cãci asupra lui se va odihni Duhul, acel suflu interiorpe care îl semnificã ungerea ºi care va fi la originea tuturor calitãþilorînþelepciunii ºi, mai ales, a discernãmântului prin care îºi va exercitaputerea de a conduce cu dreptate.

Acest text ne introduce în plinã istorie a lui Israel, ºi nu doar oistorie „spiritualã”, ci o istorie realã, politicã, socialã, integratãîntr-o viziune religioasã. În ea presimþim întreaga întruparenecesarã Legãmântului care nu a fost abolit de Noul Legãmânt,ci desãvârºit. ªi dacã Cristos este Fiul Regelui în care suntbinecuvântate atât primul cât ºi noul Legãmânt ºi pe care îlrecunoaºtem ca centru al vieþii noastre, dacã El este mlãdiþa depe „ciotul” lui Iesse, dacã el s-a ridicat ca un steag al popoarelor,toate acestea pentru a se împlini prin el dreptatea, adicã o bunãpurtare în conformitate cu Legãmântul. Lectura Sfintei Scripturi neconecteazã la un parcurs istoric pentru ca mai apoi noi sãcontinuãm elanul.

Duminica II Advent (A)Duminica II Advent (A)Duminica II Advent (A)Duminica II Advent (A)Duminica II Advent (A)

Sfântul Ioan Botezãtorul a fost o figurã de referinþã a timpuluisãu. Miºcarea de reformã iniþiatã de el avea menirea de a pregãtipoporul lui Israel pentru un eveniment major al existenþei sale:întâlnirea cu Dumnezeu a cãrui venire iminentã trebuia sã-i redea demnitatea ºi libertatea pierdute de mult. Fragmentulevanghelic de astãzi ne relateazã predica lui Ioan Botezãtorulcare rezumã, oarecum, întreaga aºteptare mesianicã a luiIsrael.Cuvintele sale sunt pline de dinamism escatologic lãsând sã seîntrezãreascã o figurã misterioasã care, printr-un Botez cu DuhulSfânt ºi cu foc, va înfãptui o purificare similarã curãþãrii ariei: grâuleste adunat în hambar, în timp ce pleava este aruncatã în foc nestins.Noi, creºtinii, recunoaºtem în acea „figura misterioasã” chipulMântuitorului care, prin predica sa, prin minunile sale, prin moarteaºi învierea sa glorioasã ºi prin trimiterea Duhului Sfânt a alcãtuitacel popor pregãtit pentru Dumnezeu, Poporul noului Legãmânt.

Într-o astfel de situaþie ar mai fi nevoie oare sã ne întrebãm cineeste grâul ºi cine este pleava din parabola lui Ioan Botezãtorul?

Duminica I Advent (A)Duminica I Advent (A)Duminica I Advent (A)Duminica I Advent (A)Duminica I Advent (A)

Timpul devenirii în ceea ce Dumnezeu a voit sã fim este limitat, dupã cum reiese din fragmentul evanghelic de astãzi. Venirea FiuluiOmului va fi intempestivã, nemailãsând timp de corecþii. Cei care vor fi gata vor avea parte de o primire triumfãtoare în bucuria luiDumnezeu. Prin urmare, imperativul vegheaþi exprimã, în contextul acestei duminici, ideea de a nu pierde din vedere cã venirea FiuluiOmului poate avea loc în orice moment ºi ne sugereazã sã nu lãsãm sã ne slãbeascã atenþia ºi mai ales angajarea în împlinirea noastrã.

În zilele acelea a venit Ioan Botezãtorul vestind în pustiulIudeii ºi spunând: „Convertiþi-vã, cãci este aproape împãrãþiacerurilor”. El este acela despre care s-a spus prin Isaia profetul:„Pregãtiþi calea Domnului, drepte faceþi cãrãrile lui”… Atunciau început sã iasã la el Ierusalimul ºi toatã Iudeea ºi tot þinutuldin jurul Iordanului, ºi erau botezaþi de el… ºi le-a spus: „Eu vãbotez cu apã, spre convertire, dar cel care vine în urma mea…vã va boteza cu Duhul Sfânt ºi cu foc… (Mt 3,1-12)

În ziua aceea o mlãdiþã va ieºi din Iesse ºi un vlãstar dinrãdãcina lui va odrãsli ºi se va odihni asupra lui Duhul Domnului…El nu dupã înfãþiºare va judeca, nici nu va da hotãrâre din auzite,ci va judeca pe cei sãraci cu dreptate ºi va hotãrî pentru ceisãrmani de pe pãmânt cu nepãrtinire… (Is 11,1-10).

Isus le-a spus ucenicilor sãi: „Precum a fost în zilele lui Noe, aºa va fi ºi venirea Fiului Omului. Cãci precum în zilele acelea dinaintede potop oamenii mâncau ºi beau, se însurau ºi se mãritau… pânã ce a venit potopul ºi i-a luat pe toþi… Vegheaþi aºadar, cãci nu ºtiþiîn care zi vine Domnul… (Mt 24,37-44)

În zilele de pe urmã, muntele Casei Domnului va fi întãrit peste culmile munþilor… ºi vor curge într-acolo toate neamurile. ªi vormerge popoare multe ºi vor spune: „Veniþi sã ne suim pe muntele Domnului… ca El sã ne înveþe cãile sale ºi sã umblãm pe cãrãrilesale”. El va judeca neamurile ºi va povãþui popoare multe ºi ele îºi vor preface sãbiile în pluguri ºi lãncile în seceri. (Is 2,1-5)

5Gânduri cãlãuze

Restaurarea universalã prezisã de profetul Isaia, în aceastã atreia duminicã a Adventului, are în vedere orice deficienþã produsãde greºeala primilor oameni: deºertul ar redeveni asemeneagrãdinii Paradisului, iar infirmitãþile trupeºti ºi sufleteºti ar fieliminate.

Ceea ce ne surprinde, în acest text, este paralelismul dintrelumea materialã ºi lumea sufletelor. Profetul-poet descrie mai întâio transformare a naturii, dar ceea ce îl intereseazã este convertireaoamenilor. Care, însã, ar fi cauza ºi care ar fi efectul? Începândsã-l iubeascã pe Dumnezeu, omul dobândeºte capacitatea de avedea lucrurile într-un mod nou ºi de a transforma lumea în deplinãarmonie. La rândul sãu Dumnezeu, în iubirea sa faþã de om, aregrijã ca acestuia sã nu-i lipseascã nimic. Doar refuzul omului,rãutatea sa, distrug aceastã armonie. Aceasta pare a fi lecþia deoptimism uman ºi supranatural pe care o sugereazã textul profetical acestei duminici.

Peripeþiile provocate de zãmislirea Fiului lui Dumnezeu în sânul fecioarei Maria, peripeþii care îl vizeazã pe Iosif, logodnicul viitoareimame, sunt repede însuºite ºi controlate de Dumnezeu prin îngerul sãu. Lãmuririle date acestui om drept îi sunt suficiente pentru a-ºi asumarolul de tatã purtãtor-de-grijã. Dincolo, însã, de aceste peripeþii, observãm cã sfântul Matei face din acest episod o relecturã a textului dinIsaia 7. Un cuvânt exprimã, de altfel, proiectul sãu: împlinirea. Aceastã împlinire înseamnã cã lucrarea este condusã cãtre perfecþiunea sa,cã ea ajunge sã umple toatã aºteptarea. Astfel, evanghelistul înþelege istoria lui Israel prin zãmislirea lui Isus ºi se foloseºte de aceastã istoriepentru a indica lucrarea de mântuire. Ca ºi el, noi ne putem înþelege propria istorie ºi pe cea a universului în lumina naºterii virginale în DuhulSfânt. A asculta, a medita ºi a face loc acestui episod în viaþa noastrã înseamnã a fixa în noi un semn care ne orienteazã în invizibilul pe carenoi îl trãim în fiecare zi. Cãci ºi viaþa noastrã este fecundatã de cãtre Duhul Sfânt în vederea unui rod mântuitor. Prin urmare, iatã-ne conduºi,împreunã cu Iosif, cãtre o atitudine activã, aceea de a ne asuma vocaþia personalã ºi a o pune în slujba lui Dumnezeu. Pagini realizate de pr Pagini realizate de pr Pagini realizate de pr Pagini realizate de pr Pagini realizate de pr. ªERBAN T. ªERBAN T. ªERBAN T. ªERBAN T. ªERBAN TARCIZIUARCIZIUARCIZIUARCIZIUARCIZIU

Duminica IV Advent (A)Duminica IV Advent (A)Duminica IV Advent (A)Duminica IV Advent (A)Duminica IV Advent (A)

Fondul istoric al acestui episod al istoriei poporului lui Israel este simplu ºi îi conferã semnificaþia dintâi: în climatul de agitaþie creat deameninþarea unei invazii a armatei fraþilor din regatul de nord, aliaþi cu cei din regatul Damascului (Is 7,2), profetul Isaia îi anunþã pe ceicare ºi-au pierdut încrederea în Dumnezeu crezând totul pierdut: nu trebuie sã vã temeþi cãci ameninþarea celor douã regate se vastinge, iar nu peste mult timp (cât i-ar trebui unui nou nãscut sã ajungã la vârsta raþiunii) cei doi duºmani vor dispãrea. Naºterea copiluluieste prezentatã ca un reper cronologic, dar ºi ca simbol (prin numele pe care îl poartã) al unei restaurãri a dinastiei lui David.

Sfântul Matei, în Evanghelia sa, va face din acest pasaj profetic o interpretare creºtinã: un moment istoric devine dãtãtor de senspentru alte momente, asemenea unei parabole. Ne putem încrede în continuare în Dumnezeu din moment ce noul rege care se va naºteva purta numele de Emanuel (Dumnezeu este cu noi). El va împlini toate promisiunile.

Naºterea lui Isus Cristos a fost aºa: Mama lui, Maria, fiind logoditã cu Iosif, fãrã sã fi fost ei împreunã; s-a aflat cã a zãmislit de laDuhul Sfânt. Iosif, fiind drept ºi nevoind s-o dea pe faþã, a voit s-o lase pe ascuns. ªi pe când cugeta el la acestea, iatã îngerulDomnului i s-a arãtat în vis zicându-i: „Iosife, fiul lui David, nu te teme s-o iei la tine pe Maria, logodnica ta, cãci ceea ce s-a zãmislitîn ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naºte un fiu ºi-i vei pune numele Isus, cãci el va mântui pe poporul sãu de pãcate”… ªi trezindu-seIosif din somn, a fãcut cum îi poruncise îngerul Domnului ºi a luat-o la sine pe femeia sa. (Mt 1,18-24)

Isaia a spus atunci: „Ascultaþi, voi cei din casa lui David! Nu vã ajunge sã obosiþi rãbdarea oamenilor, cã obosiþi ºi rãbdareaDumnezeului meu? De aceea Stãpânul însuºi vã va da un semn: Iatã, fecioara va zãmisli ºi va naºte un fiu ºi-i va pune numeleEmanuel” (Is 7,10-14).

Duminica III Advent (A)Duminica III Advent (A)Duminica III Advent (A)Duminica III Advent (A)Duminica III Advent (A)

Se vor bucura pustietatea ºi pãmântul uscat, se va veselideºertul ºi va înflori precum crinul… ªi i se va da slava Libanuluiºi strãlucirea Carmelului… Ei vor vedea slava Domnului,strãlucirea Dumnezeului nostru… Atunci se vor deschide ochiicelor orbi ºi urechile celor surzi vor auzi; atunci ºchiopul va sãrica cerbul ºi va striga de bucurie limba celui mut, cãci vor izvorîîn pustiu ape ºi pâraie în deºert… Cei izbãviþi de Domnul se vorîntoarce ºi vor veni în Sion cu strigãte de veselie… (Is 35,1-6.10).

De la profeþia exprimatã prin poezie pânã la concretizarea ei,calea se dovedeºte a fi mult mai lungã. Omul, prin forþele sale, sedovedeºte incapabil sã restabileascã armonia spre care totuºi aspirã.Venirea Fiului lui Dumnezeu ºi lucrarea sa în mijlocul nostru punebazele reînnoirii universale, reînnoire care atinge infirmitatea (sauinfirmitãþile) fiecãruia. Ceea ce ni se cere este sã recunoaºtem lucrãrilelui Cristos în evenimentele pe care le vedem, le auzim sau le trãim.

Creºtinii de astãzi îºi pun, adesea, întrebãri cu privire la prezenþaactivã a lui Dumnezeu în lume, întrebãri pe care ºi le-a pus pânã ºiIoan Botezãtorul. Isus ne reaminteºte Fericit cel care nu se va poticnidin pricina mea. Putem noi oare descoperi sensul aceste Fericiri îninima existenþei noastre? Putem noi oare sã discernem prezenþa viea lui Cristos înviat în realitãþile modeste ºi nu întotdeauna exempte depãcat ale Bisericii sau ale lumii, fãrã a avea vreo altã confirmare decâtpe aceea care ne vine din lectura evenimentelor iluminate deEvanghelie? Toatã aceastã frãmântare legitimã, gestionatã princredinþã, ne va educa treptat sã dobândim inima ºi gândirea celorsãraci cu duhul (Mt 5,3). Numai atunci ochiul nostru va începe sã vadãfaptele minunate ale Domnului.

Ioan, auzind în închisoare despre faptele lui Cristos, a trimisunul dintre ucenicii sãi ca sã-i spunã: „Tu eºti Cel care trebuie sãvinã sau pe altul sã aºteptãm?” Isus le-a rãspuns: „Mergeþi ºipovestiþi-i lui Ioan ceea ce auziþi ºi vedeþi: orbii vãd, ºchiopiiumblã, leproºii sunt curãþaþi ºi surzii aud, morþii învie ºi sãracilorli se aduce vestea cea bunã. ªi fericit cel care nu se va poticnidin pricina mea”… (Mt 11,2-11).

6 Universul familiei

Venirea lui Mesia este strâns legatã de speranþa omeniriide a fi eliberatã de rãu, de pãcat. Prezentãm câteva moduride raportare la Mesia, la venirea sa.

Mesia ºi poporul lui IsraelMesia ºi poporul lui IsraelMesia ºi poporul lui IsraelMesia ºi poporul lui IsraelMesia ºi poporul lui IsraelDantes Lattes, învãþat evreu, în opera sa Apologia

ebraismului, spune despre Mesia: “O mãreaþã fantezie, un vispoetic þesut de imaginaþia vie a profeþilor evrei (…) Evangheliase inspirã din aceste fantezii populare cu privire la Mesia”.Totuºi, Dantes recunoaºte cã Mesia a fost întruchipat mai întâiîn persoana unui omaducãtor de dreptate ºipace. La baza aºteptãrii seaflã urmãtoarea speranþã:“toatã osteneala omului seîndreaptã spre acei zori aimântuirii în care rãul nu vamai domni pe pãmânt. Numai conteazã atât persoanasau persoanele cât timpul ºifaptele. Omenirea seîndreaptã, cu trudã, cãtreacea realitate. Mesia vine înmod continuu între noi”. Apoicontinuã: “Mesia-omultimpurilor eroice, omul idealal viitorului, Fiul lui Daviddevine Poporul-Mesia”. Israeleste slujitorul lui Dumnezeu,care suferã pentru mântuirealumii ºi pentru convertirea ei.

Mesia ºi AnticristMesia ºi AnticristMesia ºi AnticristMesia ºi AnticristMesia ºi AnticristÎn opera sa Scurtã povestire despre Anticrist, Vladimir

Soloviev (1853-1900), un spirit vizionar, descrie secolul XX ca peun veac al revoluþiilor ºi al rãzboaielor devastatoare. Izbucnirileviolente ale rãului colectiv în lume sunt doar preludiul mariitentaþi i/lupte f inale. Dupã o ocupaþie chino-japonezã(panmongolismul), la jumãtatea secolului XXI, Europa se vaelibera ºi se va unifica sub conducerea unui lider intelectual ºipolitic. Carismaticul preºedinte-împãrat al “Statelor Unite aleEuropei” va instaura o monarhie universalã în care va realizaunificarea tuturor religiilor. Pacea ºi prosperitatea devin bunulcomun al tuturor. Toate în numele moralei creºtine ºi al sãupersonal. Totul prin excluderea lui Cristos ºi tãgãduirea învieriisale. Asistãm astfel la o diabolicã pervertire a creºtinismului,

Cine este MesiaCine este MesiaCine este MesiaCine este MesiaCine este Mesiape care îl aºteptãm?pe care îl aºteptãm?pe care îl aºteptãm?pe care îl aºteptãm?pe care îl aºteptãm?

redus la ideea de pacifism ºi de prosperitate. Acest nou „mesia”este Anticrist.

În numele acestui creºtinism falsificat, la un conciliu generalal religiilor, þinut la Ierusalim, în 2077, Anticrist va reuºi sãrealizeze chiar ºi unificarea creºtinismului ºi a religiilor. Doarundeva, departe de lume, în pustiul Iordanului, ultimii treireprezentanþi ai adevãratului creºtinism, stareþul ortodox Ioan,Papa Petru II ºi profesorul protestant Pauli vor încheia adevãrataunire a Bisericilor în noaptea de pe urmã a istoriei. Ea precede

bãtãlia care-i va opune peevreii revoltaþi armatelor luiAnticrist, încleºtare în urmacãreia se va produce ºiunirea dintre Sinagogã ºiBisericã ºi care va fi preludiularãtãrii pe cer a semnuluiCrucii ºi al celei de-a douaveniri a lui Cristos.

În aceastã operã esteremarcabilã presimþirea pecare o avea filosoful cu privirela marile catastrofe istoriceînregistrate în prima jumãtatea secolului XX, ceva dinizbucnirea satanocraticã,în istoria contemporanã, ceºi-a gãsit expresia sinistrã înrevoluþia bolºevicã, rãzboaielemondiale ºi totalitarismeleveacului nostru. Daravertismentul pe care-l dã

Soloviev este altul ºi el se referã la istoria secolului XXI: mareaispitã a umanitãþii va veni nu din izbucnirile violente, clar identificateale rãului, ci din falsificarea binelui. Anticrist va seduce lumea prinbinele ºi nu prin rãul fizic pe care-l face umanitãþii, fãcând-o sãuite de Dumnezeu ºi sã adore o creaturã în locul Creatorului. Înalte cuvinte, acest Anticrist monden, cu pretenþii de a fi Dumnezeulplanetei, aruncã haina strãlucitoare a binelui ºi a adevãrului asupramarii taine a nelegiuirii, a pãcatului. Dorinþa de putere nemãsuratãa lui Antihrist, iatã izvorul rãului care se ascunde sub mascafrumoasã a pãcii universale, a binelui ºi adevãrului. Formeleexterioare pot fi falsificate ºi pot deveni mijloace de seducþie. Un creºtinism fãrã Cristos poate fi, in sintezã, conþinutul aºa-ziseiînvãþãturi în care persoana lui Cristos este înlocuitã de totalitarismulunei pãci ºi fericiri pur pãmânteºti.

PrPrPrPrPr. F. F. F. F. FABIAN MÃRIUÞABIAN MÃRIUÞABIAN MÃRIUÞABIAN MÃRIUÞABIAN MÃRIUÞ

7Psihologul rãspunde

1. Copiii mei au un prieten dintr-o familie catolicã, dar nepracticantã. Acestprieten a fãcut, împreunã cu copiii mei, prima sfântã împãrtãºanie, dar acumnu mai vine la bisericã. Afarã de faptul cã e nepracticantã, familia respectivã(în care ambii pãrinþi sunt intelectuali) este o familie bunã, sunt oameni cinstiþi,atenþi, þin mult la cei trei copii ai lor. Ce e de fãcut?

Trebuie vãzut din ce motiv nu mai merge copilulacela la bisericã. Din cauza „exemplului” pãrinþilor,din lene, din lipsa credinþei, impedimente fizice,interdicþie etc. Indiferent care este motivul pentru careacest copil nu mai frecventeazã biserica, trebuiediscutat serios pe tema aceasta cu pãrinþii lui, dar ºicu el. Dacã familia nu-l susþine, într-un gest creºtinescv-aþi putea oferi sã îl luaþi de acasã ºi sã îl aduceþiînapoi când veniþi dumneavoastrã la bisericã. Nu aþispus ce vârstã are copilul, dar presupunând cã estede aproximativ 10 ani, în lipsa unui exemplu din partea pãrinþilor, va schimbafoarte uºor cele douã ore cât poate dura drumul dus-întors pânã la bisericãinclusiv Sfânta Liturghie, cu douã ore de somn, joacã, televizor sau calculator.Aici iar interveniþi dumneavoastrã, cu tact ºi iubire, gãsind varianta eficientã ºibine adaptatã cu care sã îi retreziþi entuziasmul pentru cele sfinte. Cunoscândsituaþia, nu vã puteþi sustrage, având obligaþia moralã de a interveni cudelicateþe, empatie ºi iubire creºtineascã astfel încât, în acea familie, Dumnezeusã poatã intra. Nu ar fi prima situaþie în care copilul îl aduce pe Dumnezeu încasã, astfel încât întreaga familie sã se lase purtatã de harul divin. Acum vi sesolicitã sã faceþi apostolat ºi sunt convins cã veþi avea rezultate bune ºi odatãcu aceasta îi veþi înþelege mai bine pe cei care au jertfit tot pentru a putea simþicât mai des satisfacþia de a fi instrumente ale lui Dumnezeu.

2. Copilul meu este în clasa a III-a, are 9 ani. Printre colegi este acum lamodã jocul de-a “cine de cine e îndrãgostit”. Mie mi se pare cam devremepentru astfel de discuþii, dar nu ºtiu cum sã abordez problema. Ce mã sfãtuiþi?

Dacã ne raportãm ºi gândim ca generaþiile de dinainte de revoluþie, cuadevãrat astfel de discuþii ar fi timpurii, dar situaþia este mult schimbatã astãzi.ªi nu neapãrat în bine. Simplul fapt cã a auzit de aceºti termeni, impune ca unimperativ necesitatea de a vorbi despre ei. Accesul la acest tsunami deinformaþii, imagini, tentaþii, solicitãri, ºtiri etc., a schimbat fondul copilului ºi aladolescentului. Ei se folosesc de cuvinte ce aparþin adulþilor, dar nu cunoscsemnificaþia ºi adevãrata formã de manifestare a acestora. Deoarece esteindicat ca educaþia sã nu fie lãsatã pe seama mass-mediei, consider cã esteoportunã o discuþie prieteneascã ºi pãrinteascã despre aspectele importanteale vieþii. Iar în acest context nu pot lipsi termenii: dragoste, familie,responsabilitate, a fi îndrãgostit, sentimente, iubitã, simpatie, intimitate, decenþã,pudoare, respect etc.

Încercaþi sã îl întrebaþi despre aceste jocuri practicate împreunã cu alþi copii.Nu trebuie sã folosiþi un ton dur sau o atitudine gravã, care sã-l inhibe. Trebuiesã vã apropiaþi de el. Sã îl întrebaþi, într-un moment de relaxare, în ce constãjocul respectiv, ce se întâmplã de fapt acolo, cu cine ºi cum se joacã... Astfel vãveþi da seama dacã este ceva într-adevãr grav, iar dacã este cazul, trebuie sãîi explicaþi cu blândeþe unde greºeºte, de ce este nepotrivit ceea ce face.

Avertizez asupra surselor de informare, aflate la dispoziþia copiilor, dar fãrãa stãpâni încã ºi criteriile corecte de selecþie: internet, televiziune, presa scrisãºi anturaj. De respectul ºi încrederea pe care le-aþi insuflat copiilordumneavoastrã în ceea ce vã priveºte, depinde succesul acestor discuþii. Repet,nu le fiþi doar pãrinte, ci ºi prieten. Nu ezitaþi sã le vorbiþi cât mai curând.

Centrele urbaneCentrele urbaneCentrele urbaneCentrele urbaneCentrele urbane ºi promisiunea ºi promisiunea ºi promisiunea ºi promisiunea ºi promisiuneade prosperitatede prosperitatede prosperitatede prosperitatede prosperitate

Capitala þãrii s-a schimbat mult în ultimii ani.Economia se transformã structural. Se dezvoltãproprietatea privatã. Multinaþionalele sunt la totpasul. Mulþi investitori strãini ºi autohtoni. Multelocuri de muncã. Dar, sã recunoaºtem, maipuþinã pace. Mai mult trafic. Mai multã angoasã.Chiar sãlbãticie.

Oamenii politici se schimbã sau preschimbã.Cel puþin fotoliile lor. Unii au pretenþii de „mesia”.Dã bine, nu-i aºa, mai ales cã se pare cã lumeacrede. Se întorc cu faþa la popor. Desigur pentrua-i zâmbi cu aroganþã ºi a-i spune „Eu suntsalvatorul!”. ªi toate astea se consumã îngropândcatedrale ºi biserici printre blocuri de sticlã.Fãcând o paralelã cu scenariul lui Soloviev, nedãm seama cã nu suntem departe. Ascunzândbisericile (ºi câte sunt îngrãmãdite pe ici pe colo,cel puþin în Bucureºti!) astupãm ºi dorinþa noastrãde frumos, de adevãr, de bine. Fãrã de ea e maiuºor sã fii manipulat. Iar fãrã Cristos e mai uºorsã fii fãcut sclav. Anticriºtii ºtiu bine asta.

Este timpul Este timpul Este timpul Este timpul Este timpul AAAAAdventului!dventului!dventului!dventului!dventului!Noi pe cine aºteptãm?Noi pe cine aºteptãm?Noi pe cine aºteptãm?Noi pe cine aºteptãm?Noi pe cine aºteptãm?

Doresc sã rãspund, folosind una dintre ideileforte prezente în gândirea marelui filosof Platon.Când ne vorbeºte despre origini , el facereferinþã la “anamnesis”, amintire. Folosind încheie creºtinã termenul de “amintire”, deoareceadeseori cãdem pradã uitãrii, Biserica neaminteºte cã viaþa noastrã are ca temelie mareatainã a venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu. Neaminteºte sã nu ne lãsãm înºelaþi de falºii“mesia”. Nici un „Cezar” nu va reuºi sãmântuiascã lumea. Nici inteligenþa lui Anticrist,cu toatã strãlucirea ei mãgulitoare, nu va reuºisã schimbe faþa adevãrului, proclamând omântuire absolut terestrã, care sã coincidã cuo prosperitate materialã.

Stareþul Ioan, din povestirea lui Soloviev,înainte de a fi martirizat, ne lasã, în cuvintesimple, acest testament: “Persoana lui Cristoseste lucrul cel mai preþios în creºtinism”.

Crãciunul v ine sã ne aminteascã deDumnezeu care “la împlinirea timpurilor”, neface acest dar: persoana dumnezeiascã a Fiuluisãu. Crãciunul vine sã ne aminteascã, deasemenea, cã acest dar este mereu actual,permanent.

În loc de încheiere aº vrea sã reiau oîntrebare. Este timpul Adventului! Aºadar, noi pecine aºteptãm? PrPrPrPrPr. MARIUS ANTÃLUÞE. MARIUS ANTÃLUÞE. MARIUS ANTÃLUÞE. MARIUS ANTÃLUÞE. MARIUS ANTÃLUÞE

8 Oameni ai credinþei

”Veniþi dupã mine, vã voi face pescari de oameni!” (Mc 1,17).

Numele lui Petru, Kephas, înseamnã, în limba aramaicã,”piatrã” sau ”stâncã”. În limbajul biblic, Petru primeºte acest numedirect de la Isus, care subliniazã importanþa acestui nume. Era unnume de onoare pe care Isus îl dã, aºa cum ne confirmãevanghelia lui Ioan (1,35-42). Am putea spune cã numele de”piatrã” sau ”stâncã” se potriveºte de minune atât cu tãria decaracter a lui Petru, cât ºi cu voinþa sa mãrinimoasã, dar ºi cuputerea sa de a conduce destinele Bisericii lui Cristos. ApostolulPetru avea o meserie simplã înCafarnaumul acelor vremuri, un sãtucaºezat pe malurile de sud-vest ale laculuiGenezaert. Petru era, ca mulþi dinconsãtenii sãi, pescar. De la aceastãmuncã, de cele mai multe ori istovitoare,Isus îl cheamã, împreunã cu fratele sãu,Andrei. Amândoi aveau sã devinã, aºacum însuºi Isus îi va numi, în mod cu totulsugestiv, ”pescari de oameni!” Lucanoteazã în finalul relatãrii sale despre Petrucum acesta ”pãrãsind toate, l-a urmat peIsus!”(Lc 5,1-11).

Este apostolul care apare cel mai descitat în tot Noul Testament, cu pãrþile salebune, dar ºi cu cele mai puþin bune, aºacum a fost Petru în realitate. Am putea spunecã existã chiar o preocupare constantã dinpartea celor patru evangheliºti sã relatezecât mai multe despre Petru. De aceea, despre Petru, în afarã decele patru evanghelii, ne vorbesc Faptele Apostolilor, dar ºi Paul înscrisoarea adresatã creºtinilor din Galaþia. De asemenea, douãscrisori, numite în mod sugestiv scrisorile catolice, sunt atribuiteapostolului Petru.

În momentele importante din viaþa Mântuitorului, Petru estemereu lângã Isus. Acest lucru ne duce cu gândul cã însuºi Isusl-a pregãtit din timp pentru un scop aparte. Apostolul Petru aveasã fie numit, în mod solemn, la conducerea tinerei Biserici creºtineprin primirea cheilor. Astãzi, succesorul lui este episcopul Romei,care duce mai departe destinele Bisericii lui Cristos. Petru a fostapostolul care avea sã poarte pe umerii sãi grija pentru Bisericalui Cristos, atunci când Isus Cristos i-a cerut-o:

”Tu eºti Petru ºi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica meaiar porþile iadului nu o vor birui!” (Mt 16,18). Sã luãm ºi un exemplu din multe altele, care au fost pãstrate

cu grijã de cei patru evangheliºti. Ne aflãm în momentele de mareîncercare din viaþa lui Isus; fusese arestat, iar apostolii sãi intraserãîn panicã, rând pe rând. Isus tocmai este prezentat lui Ana, apoieste dus mai departe la Marele Preot Caiafa, iar de acolo mai

Simon Petru, numit KephasSimon Petru, numit KephasSimon Petru, numit KephasSimon Petru, numit KephasSimon Petru, numit Kephasdeparte la Pilat. Petru îl urma tãcut ºi de departe pe Isus, crezândcã va trece neobservat. O servitoare, o portãreasã, l-a vãzut ºi i-aºi spus aceste cuvinte: ”Cu adevãrat ºi tu eºti dintre ei, cãci eºtigalileean!” Petru, însã, fãrã nici o jenã, i-a rãspuns: ”Nu-l cunoscpe omul acesta despre care vorbiþi!” În tãcerea nopþii, ”îndatãcocoºul a cântat a doua oarã”, iar Petru ºi-a amintit atunci decuvintele lui Isus, însã era mult prea târziu. Ieºind el afarã a fostcuprins de remuºcãri ºi ”a izbucnit în plâns!” (Mc 14,66-72).

În momentul în care însuºi Isus depunea mãrturie despre el,Petru, primul apostol chemat de acelaºi Isus, impulsiv cum îlcunoaºtem, îl neagã pe Isus ”cu jurãmânt” în faþa multor martori.

Petru evitã sã pronunþe chiar ºi numeleMântuitorului. Iatã pânã unde a ajuns! Cea urmat, este de prisos sã mai insistãm.Apostolul Petru se întoarce ºi-ºi plânge culacrimi amare gestul. El l-a trãdat peMaestru. Numai Petru singur îºi cunoaºtepropria conºtiinþã; el cunoaºte ºi coborâºulºi urcuºul; ºi agonia ºi extazul. Petru vaavea nevoie de mult timp de reflecþie,pentru a vedea tot ce a fãcut rãu în viaþasa ºi unde a greºit. Isus îl va accepta aºacum este, iar Petru va avea putere sã seridice din praful în care cãzuse, sã-ºifacã un examen de conºtiinþã,recunoscându-ºi pãcatul. Cât curaj ºi câtãforþã din partea lui Petru pentru a-i cereiertare lui Isus! Printr-o singurã privirerãscolitoare, în adâncul conºtiinþei sale,Isus îi iartã tot ce a greºit. Numai cine

iubeºte fãrã mãsurã este capabil sã ºi ierte tot fãrã mãsurã! Sãmeditãm asupra acestui adevãr profund, el ne priveºte ºi pe noi!

Nu numai în istoria Noului Testament, apostolul Petru s-abucurat de o atenþie deosebitã din partea celor patru evangheliºti,ci ºi în tradiþia creºtinã, atât cea apuseanã cât ºi cea rãsãriteanã.Se relateazã, bunãoarã, cã atunci când Petru era pe punctul de afugi cât mai departe de persecuþii ºi de situaþia confuzã creatã laRoma sub Nero, îi apare însuºi Isus rãspunzându-i senin laîntrebarea: Quo vadis, Domine? Isus mergea pentru a fi el rãstignit,pentru a doua oarã, deoarece Petru voia sã scape. Atunci Petruruºinat se întoarce la Roma, este arestat ºi rãstignit cu capul înjos, din voinþa sa ca respect pentru Maestrul sãu. Tradiþia, conformcãreia mormântul lui Petru se aflã sub Bazilica purtând acelaºinume, poate fi urmãritã pânã în secolul al 2-lea. Petru ºi-a învãluitnumele numai cu fapte extraordinare.

Ce avem noi de învãþat de la acest mare apostol? Multe! Avemde învãþat curajul, puterea, mãrinimia ºi forþa de caracter ale acestuimare apostol. El le-a învins pe toate cu bãrbãþie. Nu l-au descurajatnici cãderile, nici coborâºurile, nici extazul, nici agonia. A avut puteresã se ridice iarãºi ºi iarãºi. Noi, cum ne comportãm în cazuri similare?

Mons. prof. Mons. prof. Mons. prof. Mons. prof. Mons. prof. VLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃ

9Aprofundare-catehezã

Cu sãrbãtoarea lui Cristos Regele Universului s-a încheiat anulbisericesc. Cu prima duminicã din Advent începe noul an bisericescºi am intrat deja în Postul mic sau postul Crãciunului. În ritulRomano-Catolic, Adventul dureazã circa patru sãptãmâni. Lacelelalte rituri, bizantin sau ambrozian, Postul mic dureazã 40 dezile.

Ce este Adventul? Este timpul liturgic, care precede Crãciunul,pentru a pregãti venirea Domnului. Memoria liturgicã aratã cãmisterul lui Cristos se actualizeazã în planul harului. În realitate, înlume, este mereu „Advent” întrucât Isus înviat vine în toate zilelepentru a-ºi pregãti venirea definitivã sau escatologicã la sfârºitultimpurilor (Ap 1,8; 3-11.20). Adventul formeazã, împreunã cu Naºtereaºi Epifania Domnului, o unitate.

În timpul liturgic al Adventului se rememoreazã ºi se retrãiesccele trei veniri ale lui Cristos: prima sa venire prin Întrupare ºi Naºtere,venirea sa actualã ºi venirea definitivã lasfârºitul istoriei (cf. Ap 22,17).

Dispoziþia personalã ºi comunitarã,referitor la aceastã triplã venire, corespundevirtuþii speranþeisperanþeisperanþeisperanþeisperanþei creºtine: încrederea, dorinþa,pregãtirea. Însã ea este o speranþã plinã debucurie ºi, într-un anumit mod, „penitenþialã”,adicã pregãteºte cãile Domnului.

Textele liturgice din timpul Adventului neamintesc necesitatea de a pregãti cãile,purificând ºi schimbând dispoziþiile pentru ane îmbrãca în Cristos (Gal 3,27; Rom 13,14).Este timpul de a ne trezi din somn pentru cã mântuirea noastrã esteaproape (Rom 13,11). Aceste texte conþin ºi o catehezã bogatã aAdventului: promisiunile mesianice (pace, dreptate, relaþie fraternã,o lume nouã); Israel ca tip al peregrinãrii spre Mesia; apariþiabunãtãþii lui Dumnezeu ºi a iubirii sale pentru oameni în Cristos Fiulsãu (Tit 3,4; cf. 2,11); dispoziþia creºtinã de aºteptare intensã, veghere,fidelitate faþã de Duhul Sfânt, atenþie la semnele timpurilor, tensiuniîntre deja prezent ºi nu încã punerea în practicã a mijloacelornecesare (rugãciune, lectura Cuvântului, curãþia sufletului, sacrificiu).

Figurile Adventului personificã ºi conþinuturile sale: Isaia (speranþaîn fãgãduinþe), Gabriel (Bunavestire), Ioan Botezãtorul (pregãtireaimediatã), Maria (care îl poartã pe Isus în sânul ei). Întreaga Bisericã,aºteptând venirea Domnului, devine ca Maria Fecioarã ºi Mamãcare ascultã, se roagã ºi iubeºte. Isus din Nazaret împlineºte cutotul speranþele mesianice. Fidelitatea lui Dumnezeu faþã deumanitate face posibil rãspunsul omului. „Da”- ul lui Dumnezeu faceposibil „Da”- ul Bisericii (Alianþa). De aceea Preasfânta Fecioarã Mariaeste Tipul aºteptãrii ecleziale: „credincioºii, care trãiesc cu liturgiaspiritul Adventului, considerând dragostea inefabilã cu care FecioaraMamã ºi-a aºteptat Fiul, sunt invitaþi s-o ia ca model ºi sã sepregãteascã pentru a ieºi în întâmpinarea Mântuitorului care vine”(MC 4).

Trãind timpul Adventului, comunitatea se simte invitatã ºideterminatã de misiunea de a-l vesti pe Cristos Mântuitorul. Trãindaceastã misiune, Biserica recupereazã ºi transmite bucuriapropovãduirii Veºtii celei Bune: „Iatã, vã vestesc o mare bucurie care

AdventulAdventulAdventulAdventulAdventulva fi pentru tot poporul: Astãzi vi s-a nãscut în cetatea lui David,Mântuitorul, care este Cristos Domnul” (Lc 2,10-11). Biserica, refãcânddrumul Adventului, devine semn de speranþã, ca sacramentuniversal de mântuire (LG 48). La începutul celui de-al treilea mileniude creºtinism „suntem ºi noi, într-un anumit mod, în timpul unui nouAdvent care este timp de aºteptare”.

Timpul Adventului este un timp de luminã.Care sunt sentimentele pe care le încerci când aºtepþi o persoanã

pe care n-ai vãzut-o de mult timp, ºi care, în curând, va fi oaspete încasa ta? Desigur, înainte de toate, dorinþa de a vedea persoana dragãºi afectul care te leagã de ea îþi însufleþeºte inima ºi bucuria faceaºteptarea plinã de fericire. Într-adevãr, acesta este, în practicã,Adventul.

Este un timp, cum am spus mai înainte, în care Biserica ne ajutãsã ne pregãtim pentru venirea Domnului Isus. El, care a venit în

sãrãcia condiþiei noastre umane, acum 2000de ani, înnoieºte, în fiecare an, în credinþã acesttimp de har; ºi tu se cuvine sã fii prezent laacel eveniment binecuvântat. Te poþi bucurade aceeaºi luminã care i-a învãluit pe pãstoraºiidin Betleem. Atunci, Adventul este un timp deaºteptare plinã de bucurie, în care se trezeºtespiritul care, din cauza pãcatului ºi asuperficialitãþii, este adormit.

Care sunt semnele care te ajutã sã trãieºtibine acest timp forte? Înainte de toate, lumina.De mai multe ori vei simþi în lecturile propuse

pentru aceastã perioadã, referiri la luminã: „Vino casa lui Iacob,umblã în lumina Domnului” (Is 2,5).

Adventul este perioada în care poþi face sã intre lumina Domnuluicare vine în viaþa ta, mai ales prin instrumentele pe care deja lecunoºti: rugãciunea arzãtoare ºi plinã de aºteptare.

La aceasta poþi adãuga ascultarea atentã a Cuvântului luiDumnezeu care-þi este oferit: „Fãclie pentru paºii mei este cuvântultãu, luminã pe cãrarea vieþii mele” (Ps 118,105). Într-adevãr, numaiacest cuvânt poate arãta profunzimea fiinþei tale ajungând în pãrþilecele mai ascunse ale tale, pentru a înþelege cã numai Isus ºi iubireasa te pot salva. ªi Sf. Liturghie trebuie sã-ºi redobândeascã un locdeosebit de important în viaþa ta de creºtin. Îndepãrteazã din inimata obiºnuinþa ºi lâncezeala ºi îl vei descoperi, în Sf. Liturghie, peDumnezeu însuºi care te conduce la cunoaºterea deplinã a Fiuluisãu, dãruit ºi pentru tine, pentru mântuirea ta.

În sfârºit, încredinþeazã-þi inima întreagã Preasfintei FecioareMaria; chiar ea va fi aceea care te poartã în inima Adventului casã-l recunoºti pe Fiul sãu în umilinþa peºterii din Betleem.

Cred cã n-ar strica sã redescoperim acea practicã de princomunitãþile noastre creºtine de a asculta aºa-zisa Liturghie „Rorate”din timpul Adventului unde se vorbeºte sufletului nostru despre infinitadragoste a lui Dumnezeu pentru noi oamenii prin venirea Fiului sãu înlume, prin oferirea mântuirii ºi prin iluminarea ºi sfinþirea Sf. Duh. MaicaSfântã pe care o preamãrim cu atâtea cântece în timpul Adventului,mai ales „Îngerul Domnului”, sã ne cãlãuzeascã în acest timp sfânt ºisã ne pregãteascã sufletele pentru Sfântul Crãciun.

PrPrPrPrPr. prof. dr. prof. dr. prof. dr. prof. dr. prof. dr..... ISIDOR MÃRTINCÃ ISIDOR MÃRTINCÃ ISIDOR MÃRTINCÃ ISIDOR MÃRTINCÃ ISIDOR MÃRTINCÃ

10 Bioetica

Bioetica ºi goana dupã senzaþionalBioetica ºi goana dupã senzaþionalBioetica ºi goana dupã senzaþionalBioetica ºi goana dupã senzaþionalBioetica ºi goana dupã senzaþionalTemele bioeticii sunt din ce în ce mai frecvente în dezbaterea

publicã. Sunt necesare rãspunsuri la provocãrile generate defervoarea cu care în lumea ºtiinþificã, în lumea medicalã sautehnicã, progresul este asimilat cu îndepãrtarea de naturã, defirescul existenþei.

Tema vieþi i este una predilectã pentru ambiþi i ledescoperirilor însoþite frecvent de artificii de laborator.Partenerul ideal în aceastã escaladarea artificialului este ambiþia mediaticã deprioritate asupra ºtirilor de senzaþie,preluate ºi difuzate fãrã un prag suficientde serios al discernãmântului. Pentrumultele veºti false care se rãtãcesc înasemenea situaþii, nu mai existã unorizont la fel de cuprinzãtor al cuvenitelorrectificãri, astfel încât acestea continuãsã figureze în unele pagini de reviste saufelurite emisiuni, dezinformând ºicãpãtând un caracter nociv.

Un astfel de concept,Un astfel de concept,Un astfel de concept,Un astfel de concept,Un astfel de concept,lipsit de bazã realã,lipsit de bazã realã,lipsit de bazã realã,lipsit de bazã realã,lipsit de bazã realã,

este cel al „vieþii artificiale”,este cel al „vieþii artificiale”,este cel al „vieþii artificiale”,este cel al „vieþii artificiale”,este cel al „vieþii artificiale”,create în laboratorcreate în laboratorcreate în laboratorcreate în laboratorcreate în laborator

Fascinaþia pe care, dintotdeauna, atrezit-o misterul vieþii a condus, cu ofervoare lãudabilã, generaþii întregi decercetãtori spre descifrarea tainelor sale.În acelaºi timp însã, atunci când aparmotivaþii de tip utilitarist sau hedonist ºise distorsioneazã menirea vieþii, sau nuse recunoaºte sacralitatea ei, e uºor caresursele de inteligenþã ºi creaþie aleomului de ºtiinþã sã devieze spre sensuriabsurde ºi chiar monstruoase. Risipa defonduri materiale, de timp ºi de inteligenþã pentru o secundãde „viaþã clonatã” , de exemplu, ar putea – redirecþionatã sprescopuri mai fireºti – sã contribuie la creºterea calitãþii vieþii, efortde care este atâta nevoie în þãrile ºi mediile sãrace.

Sau minunata descoperire a resurselor de vindecare, oferitede celulele stem, ar fi beneficã atâta vreme cât s-ar desfãºuraîn orizontul firesc al vieþii, aceste celule putând fi prelevate dinþesuturi adulte ºi nu prin distrugerea de embrioni, adicã devieþi aflate în faza lor iniþialã.

Demnitatea vieþiiDemnitatea vieþiiDemnitatea vieþiiDemnitatea vieþiiDemnitatea vieþiiare o valoare absolutãare o valoare absolutãare o valoare absolutãare o valoare absolutãare o valoare absolutã

De aceea, nu se poate „dispune” de viaþã, nu poate fimanevratã ca un obiect. Libertatea omului de a folosi viaþa

Artificii pe tema vieþiiArtificii pe tema vieþiiArtificii pe tema vieþiiArtificii pe tema vieþiiArtificii pe tema vieþii

capãtã adevãratul sens atâta timp cât viaþa este respectatã cadar divin; se înþelege astfel cã nu existã niciun „drept” la avort,eutanasie, manipulare a embrionilor.

Viaþa este o valoare transcendentã, deschisã vieþiieterne. Acesta este un mesaj plin de forþã, în zilele noastre.Un mesaj fascinant, cu nimic sub „cota de senzaþional” atâtde cãutatã de sfera mediaticã. Este o noutate mereuprezentã, care poate sã fie anunþatã, contemplatã, cu acel

sentiment înãlþãtor, de uimire în faþatainelor desãvâºirii ce palpitã în oriceformã de viaþã ºi în faþa caracteruluiunic ºi irepetabil al fiecãrei existenþeumane. Existã atâta sete – fireascã –de a cunoaºte aceste taine, de a lecontempla, în orizontul lor de speranþãpentru omul încercat al zilelor noastre!Artificiul pe tema vieþii, încãpãþânareade a lansa stiluri ºi atitudini contraresensului f i resc, de a educa noi legeneraþii spre manipularea vieþii casimplu obiect de dominare sau deplãcere, ridicã valuri de neîmpliniri ºide nenorociri.

Astãzi, apãrarea vieþiiAstãzi, apãrarea vieþiiAstãzi, apãrarea vieþiiAstãzi, apãrarea vieþiiAstãzi, apãrarea vieþiinecesitã un curaj sporitnecesitã un curaj sporitnecesitã un curaj sporitnecesitã un curaj sporitnecesitã un curaj sporitAcesta este un trist paradox. În

secolul comunicãrii, al disponibilitãþilorlipsite de bariere ºi de prejudecãþi, alcondiþiilor optime de manifestare alibertãþii ºi demnitãþii umane, a apãradreptul uman fundamental – dreptulf iecãrei f i inþe umane la viaþã ºi lademnitatea vieþii – necesitã o luptãcontra curentului. Aceastã luptã derivãdintr-o crizã a sensurilor existenþei,dintr-o „eclipsã”, cum o denumea papa

Ioan Paul al II-lea, în enciclica sa Evangelium vitae, apãrutãîn anul 1995. „Eclipsa sensului lui Dumnezeu ºi al omuluiconduce, în mod inevitabil, la materialismul practic în careprolifereazã individualismul, utilitarismul, hedonismul”.„Singurul scop care conteazã este urmãrirea proprieibunãstãri materiale. Aºa-zisa „cal i tate a vieþ i i ” esteinterpretatã prevalent sau exclusiv ca eficienþã economicã,consumism dezordonat, frumuseþe ºi plãcere fizicã, dându-se uitãrii dimensiunile mai profunde – de naturã relaþionalã,spiritualã ºi religioasã – ale existenþei.”

Viaþa în dimensiunile ei fireºti: un mister de contemplat, onoutate mereu senzaþionalã, o bucurie care aºteaptã sã fiedescoperitã, o realitate a speranþei.

MARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARAMARINA FARA

11Medicul rãspunde

În profilaxia afecþiunilor acute ale cãilor respiratorii ebine sã ºtim:

- Este important sã fie observate primele semne derãcealã, ca începerea tratamentului sã evite complicaþiiamigdaliene, otite, sau chiar pulmonare.

- În anotimpul rece, ceaiurile calde cu lãmâie ºiîmbrãcãmintea cãlduroasã adecvatã temperaturilorscãzute asigurã organismului condiþii de prevenire arãcelii.

- La cel mai mic semn de înfundare a nasului sauprezenþa unei secreþii nazale fluide, copilul va fi învãþatsã sufle nasul corect, o narã ºi apoi cealaltã, nu ambelenãri deodatã. Se va evita suflarea puternicã precum ºisuflarea ambelor nãri deodatã, deoarece se pot producetulburãri la nivelul urechii prin presiunea ce se creeazãîn trompa lui Eustache.

- Pentru sugari ºi copii preºcolari este utilã o ungerecu alcool medicinal seara la culcare. Copilul fiind culcatºi învelit, mama pune pe sub pijama mâna umezitã cualcool ºi unge pieptul, umerii ºi spatele. Vaporii de alcool,fiind tensioactivi, adâncesc respiraþia ºi asigurã astfel omai bunã oxigenare a sângelui. Aceasta ajutã la bunafuncþionare a întregului organism.

- Copiii ºi adulþii trebuie sã se obiºnuiascã sãrespire pe nas. La trezire, culcaþi fiind încã în pat, sãefectueze 10 respiraþii adânci. Ele ajutã la o mai bunãoxigenare a sângelui prin deplierea plãmânului.

- Nu se recomandã dezbrãcarea unui copil care atranspirat, deoarece temperatura mai scãzutã a mediuluiînconjurãtor favorizeazã rãceala. Se recomandãºtergerea cu un prosop uscat pe sub maieul ud, lãsândeventual un alt prosop uscat pe piele. Acest lucru estevalabil ºi în cazul transpiraþiei în cadrul febrei.

- Pânã la temperatura de 38,5oC, febra nu trebuiecombãtutã cu antitermice. Se pot folosi ºosete udate cuoþet. La temperaturi peste 38,5oC, bolnavul, culcat ºi învelit,va fi frecþionat, pe rând, pe braþe, pe picioare ºi pe trunchi,cu un prosop bine stors dupã înmuiere în apã latemperatura camerei. Dacã temperatura depãºeºte39oC, se folosesc împachetãri cu un prosop de baie saucearºaf. Prosopul sau cearºaful sunt udate ºi stoarse caîn cazul de mai sus, se întind peste o pãturã, se culcãbolnavul îmbrãcat în pijama ºi se înfãºoarã în ele. Dupã30 de minute, se scoate cearºaful, bolnavul rãmânândînvelit în pãturã. Acest procedeu reduce febra ºistimuleazã inima. Dacã febra nu cedeazã se apeleazãla serviciul medical de urgenþã.

POªTPOªTPOªTPOªTPOªTA REDACÞIEIA REDACÞIEIA REDACÞIEIA REDACÞIEIA REDACÞIEI

O cititoare se întreabã dacã în timpul Adventului putem sã mâncãmcarne vinerea.

Porunca Bisericii spune clar: „Sã respecþi postul ºi abstinenþaprescrise” (Catehismul Bisericii catolice, 2043). Rolul acestui timp deascezã ºi pocãinþã este de a ne pregãti pentru sãrbãtorile liturgice,prin „dobândirea stãpânirii asupra instinctelor ºi a libertãþii inimii”(Catehismul Bisericii catolice, 2043). „Timpurile ºi zilele de pocãinþã dincursul anului liturgic (Postul Mare, vinerile – în amintirea morþii Domnului)sunt momente forte ale practicii penitenþiale”, adaugã Catehismul.Pentru acest timp Biserica recomandã cu tãrie „exerciþiile spirituale,liturgiile penitenþiale, pelerinajele în semn de pocãinþã, privaþiunile de, privaþiunile de, privaþiunile de, privaþiunile de, privaþiunile debunãvoie ca postul ºi pomanabunãvoie ca postul ºi pomanabunãvoie ca postul ºi pomanabunãvoie ca postul ºi pomanabunãvoie ca postul ºi pomana, împãrtãºirea frãþeascã a bunurilor”(Catehismul Bisericii catolice, 1438).

Dupã cum rezultã, postulpostulpostulpostulpostul, , , , , strâns legat de pomanã, este una dinpracticile penitenþiale recomandate de Bisericã. Totodatã, trebuieobservat ºi cã nu este singurasingurasingurasingurasingura practicã; în unele locuri, ºi în funcþie deîmprejurãri, putând fi înlocuit de alte acte peniteþiale. Aºa se explicãde ce în Occident, de exemplu, abþinerea de la carne este mai puþinpracticatã, pe când în alte locuri sau comunitãþi (cum ar fi Bisericaortodoxã) postul este urmat cu mare stricteþe.

Mulþumim dnei Maria Paºca pentru poezia trimisã. Din pãcate, datfiind spaþiul redus, revista „Actualitatea creºtinã” nu publicã poezii. Vãmulþumim încã o datã ºi vã dorim succes pe mai departe.

Pentru cã am intrat din plin înPentru cã am intrat din plin înPentru cã am intrat din plin înPentru cã am intrat din plin înPentru cã am intrat din plin în iarnã ºi pentru cãiarnã ºi pentru cãiarnã ºi pentru cãiarnã ºi pentru cãiarnã ºi pentru cãacum suntem expuºi riscului de a contacta diferiteacum suntem expuºi riscului de a contacta diferiteacum suntem expuºi riscului de a contacta diferiteacum suntem expuºi riscului de a contacta diferiteacum suntem expuºi riscului de a contacta diferiteafecþiuni ale cãilor respiratorii, am apelat la sfaturileafecþiuni ale cãilor respiratorii, am apelat la sfaturileafecþiuni ale cãilor respiratorii, am apelat la sfaturileafecþiuni ale cãilor respiratorii, am apelat la sfaturileafecþiuni ale cãilor respiratorii, am apelat la sfaturileunui medic unui medic unui medic unui medic unui medic avizatavizatavizatavizatavizat.....

Asociaþiile ºi Fundaþiile Ateliere Protejate, CopiiiRO,Miºcarea Eclezialã Carmelitanã, Murialdo, Sf. Paul -Concordia, Sindrom Down Bucuresti ºi Casa Marta vãinvitã la a IV-a ediþie a Piaþei de Crãciun care se vadesfãºura sâmbãtã, 8, ºi duminicã, 9 decembrie 2007,între orele 10.00 ºi 15.00, pe strada Seceriºului nr. 15,Bucureºti, sector 4.

Programul va fi urmãtorul:Programul va fi urmãtorul:Programul va fi urmãtorul:Programul va fi urmãtorul:Programul va fi urmãtorul:Sâmbãtã, între orele 11.00 - 13.30, copiii au

posibilitatea sã confecþioneze lumânãri ºi sã fie pictaþipe faþã;

Între orele 13.30 - 14.00 se va desfãºura un programartistic de colinde, dans clasic ºi teatru.

Duminicã, între orele 11.00 - 13.30, vor fi activitãþipentru copii, iar între orele 14.00 - 14.30, din nouprogram artistic. La ora 14.30 vine Moº Crãciun cusurprize pentru cei mici

Organizatorii vã aºteaptã cu prãjituri, ceai, cafea,vin fiert, gustãri, suporturi de lumânãri, felicitãri, iesle,brãþãri, globuri, tablouri, lumânãri, decoraþiuni pentrubrad, produse artizanat, tombola ºi multe altele...

Piaþa de CrãciunPiaþa de CrãciunPiaþa de CrãciunPiaþa de CrãciunPiaþa de Crãciun

Medic Primar BEA Medic Primar BEA Medic Primar BEA Medic Primar BEA Medic Primar BEATRIX PTRIX PTRIX PTRIX PTRIX PALALALALAL

12 Micul Prinþ

CCCCCooooopppppiiiiiiiiiiiiiii ssssseeeee î î î î înnnnntttttrrrrreeeeeaaaaabbbbbããããã…………… În arca lui Noe erau dinozauri?În arca lui Noe erau dinozauri?În arca lui Noe erau dinozauri?În arca lui Noe erau dinozauri?În arca lui Noe erau dinozauri?

Dinozaurii sunt foarte la modã în zilele noastre: îi vedem în filme ºi desene animate, îi purtãm pe tricouri, luãm vitamine în formã dedinozauri ºi aºa mai departe. Oamenii de ºtiinþã spun cã aceste animale neobiºnuite au dispãrut de pe faþa pãmântului cam acum o sutã demilioane de ani, deci e normal sã ne întrebãm cum ar putea apãrea dinozaurii în Biblie.

Majoritatea specialiºtilor în Biblie considerã cã dinozaurii au murit cu mult timp înainte de marele potop pe care îl descrie cartea Genezei.Aºa cã pe vremea lui Noe nu se mai gãsea nici un dinozaur pe care sã-l poatã pune în arcã.Un alt motiv pentru care dinozaurii nu sunt pomeniþi în Biblie este faptul cã Biblia nu a fostscrisã ca sã spunã totul despre toate: nu e un manual de cunoaºtere a mediului. Biblia neînvaþã despre om ºi despre planul pe care îl are Dumnezeu cu noi.

Verset cheie: „ªtiu cã poþi sã faci orice ºi cã nu este nici un gând care sã nu ajungã pentrutine faptã (...). Cu adevãrat, am vorbit fãrã sã înþeleg despre lucruri prea minunate pentrumine ºi nu ºtiam” (Iob 41, 2-3).

Versete ajutãtoare: Gen 7, 1-24; In 1,3(adaptare de Liana Gehl dupã 205 Questions Children Ask about God)

Dragi copii, vreau sã vã povestesc despre doi îngeri din Paradis:Avael ºi Igael. Cum sã vã spun ceva omeneºte despre îngeri?Asemãnãtori, într-un fel, razelor line de luminã, unii îngeri strãlucescrotofel, dar alþii lumineazã subþirel; în vreme ce unii lucesc mlãdii,alþii, în schimb, sunt poleiþi în firãviu, fiecare dupã felul lui îngeresc.Ca ºi noi, oamenii, nu întâlneºti doi îngeri de acelaºi fel. Chipul lordepinde de lumina duhului din care le izvorãºte dezvãluirea. Trimiºimereu cu voia lui Dumnezeu, îngerii ni se înfãþiºeazã în vise, îngânduri, dar, la nevoie, ºi privirii.Unii sunt aidoma copiilor cuminþi.Alþii, în schimb, deºi tot la fel decuminþi, sunt cu mult mai diferiþide înfãþiºarea omeneascã. Avaelnu fusese niciodatã pe Pãmânt.Dumnezeu îi dãruise bucuria sãînsoþeascã sufletele copiilor ajunºiîn Paradis înaintea noastrã.Împreunã se jucau, cântau, învãþau ºi descopereau fel de fel deminunãþii ºi lucruri noi. Igael îºi petrecea, în schimb, mai toatã vremeafãcând bine pe Pãmânt. Avael ºi Igael se întâlneau rar.

-Igael, te rog, mai povesteºte-mi cum trãiesc oamenii pePãmânt? Ce fac? îl întreba Avael la fiece întâlnire.

Dragii mei, vã spun o tainã: îngerii îºi povestesc unii altora nuprin vorbe, precum noi, oamenii, ci se înþeleg direct, prin gânduri. ªiuite-aºa, Avael descoperea, minunându-se, în oglinda zglobie agândurilor, fel de fel de lucruri nebãnuite despre oameni. Cum nufusese nicicând printre ei, Avael nu era prea sigur cã înþelegea totul,dar râdea îngereºte de cele zugrãvite ºi rãmânea mereu curios.

Pânã într-o zi când, neaºteptat, trebui sã lase Paradisul ºi sã-lînsoþeascã întâia oarã pe prietenul sãu Igael jos, pe Pãmânt. κipolei în grabã cât mai bine cu luminã penele aripilor ºi, alãturi deIgael, cât ai clipi, se gãsi în mijlocul oamenilor.

Avael era peste fire de uimit de cele ce se întâmplau în jurulsãu. Totul era atât de diferit de Paradis încât, de emoþie, nu mai ºtiaîncotro sã-ºi îndrepte atenþia.

-Avael, vrei sã înþelegi cum este firea omeneascã pe Pãmânt?Zise Igael.

Oamenii erau în piaþã. Cum erau nevãzuþi, Igael trecu prinmijlocul lor dezvãluindu-se privirilor uimite ale celor prezenþi. Eraînsã ceva ciudat. Veºmintele, chipul ºi aripile lui Igael erau iluminatepe laturi în douã culori, aºa încât oamenii de pe partea stângã apieþei îl vedeau scãldat în azuriu orbitor. Ceilalþi, de pe cealaltãparte a pieþei, îl vedeau, în schimb, scãldat într-un violet strãlucitor.Când ajunse la capãtul pieþei, Igael dispãru privirilor omeneºti. ªice urmã? Oamenii nu reuºeau sã se înþeleagã defel despre celevãzute!

- Era azuriu, era orbitor, strigau cei ce fuseserã pe partea stângãa pieþei!

- Ba nu! Ba nu! N-aveþidreptate deloc! Era strãlucitor, darviolet! spuneau oamenii, tot mainervoºi, de pe partea dreaptã.

Cum supãrarea creºteaameninþãtor, chiar în momentulacela, Igael se fãcu din nou vãzutprivirilor strãbãtând, din nou,

piaþa din direcþia opusã. Aºa cã, cei care-l vãzuserã în azuriu, acumîl vedeau strãlucind în luminã violetã, timp în care, cei care ºi-laminteau poleit în violet, îl vedeau lucind în azuriu orbitor. Toþiizbucnirã în râs!

- Vezi, Avael? spuse Igael fericit. Azi s-a sfârºit bine! Unii oamenicred, însã, cã ceea ce au trãit o datã este singurul adevãr de pelume. Refuzã încãpãþânaþi orice mãrturie diferitã. Supãraþi ºi pripiþiîn judecatã, nu-ºi pot închipui, de fel, cã aceeaºi situaþie sauexperienþã poate fi povestitã altfel.

- Voi ce pãrere aveþi copii? Este bunã o diferenþã în ceea cespunem, chiar dacã vorbim despre acelaºi lucru?

PrPrPrPrPr. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ

AAAAAvvvvvaaaaaeeeeelllllsssssi i i i i I I I I Igggggaaaaaeeeeelllll,,,,,

13Suflet tânãr

Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)

Paginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTARUARUARUARUARU

Gândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/riDragã prietene,Când suntem invitaþi la o persoanã importantã, ne pregãtim cu foarte multã atenþie

pentru ca întâlnirea noastrã sã fie reuºitã ºi sã ne bucurãm de succesul dorit. În timpulAdventului, Biserica ne invitã sã ne pregãtim pentru a ne întâlni cu Isus, Persoana ceamai importantã din viaþa noastrã. Ce facem pentru ca întâlnirea noastrã cu Isus sã fiereuºitã? Ce aºteptãm anul acesta de la Crãciunul care se apropie? Mi-ar face plãceredacã, împreunã, vom reþine patru cuvinte cheie ºi vom medita asupra lor în cele patrusãptãmâni ale Adventului, când vom aprinde, treptat, cele patru lumânãri din coroana

de Advent. Cuvintele sunt: vegheaþi, convertiþi-vã, Ioan Botezãtorul, Maria.Sã veghemSã veghemSã veghemSã veghemSã veghem asupra limbajului nostru, asupra privirii noastre, asupra auzului nostru, asupra poftelor ºi pretenþiilor noastre.Sã ne convertimSã ne convertimSã ne convertimSã ne convertimSã ne convertim pentru ca limbajul nostru sã fie despre Dumnezeu, privirea noastrã sã fie îndreptatã spre Dumnezeu, auzul

nostru sã fie atent la ºoaptele lui Dumnezeu, dorinþa noastrã nobilã sã fie aceea de a-l descoperi pe Dumnezeu prezent lângã noi.Ioan BotezãtorulIoan BotezãtorulIoan BotezãtorulIoan BotezãtorulIoan Botezãtorul ne reaminteºte cã ºi noi putem fi „profeþi” pentru o lume mai bunã, cã Isus se foloseºte de fiecare botezat

pentru a fi „crainicul” sãu, cã avem misiunea de a-i pregãti „calea” lui Isus pentru a fi recunoscut de toþi, mai ales de cei aflaþi înignoranþã.

MariaMariaMariaMariaMaria, Nãscãtoarea Fiului lui Dumnezeu, ne prezintã importanþa credinþei, atunci când suntem deciºi sã-l primim ºi sã-l urmãmpe Cristos. Dumnezeu vrea sã coboare ºi anul acesta cu darurile sale în viaþa noastrã, de aceea credinþa trebuie sã fie mare ºimaturã. O credinþã „micã” ºi „slabã” nu poate sã înþeleagã mãreþia lui Dumnezeu!

PrPrPrPrPr. DANIEL BULAI. DANIEL BULAI. DANIEL BULAI. DANIEL BULAI. DANIEL BULAI

În speranþa cã ºi în acest an îi putem oferi prin cânt puþinã cãldurã Pruncului nãscut pe paie în ieslea Betleemului, vã invitãm laconcertul de colinde CHRISTUS NATUS EST, ce va avea loc sâmbãtã, 15 decembrie 2007, sâmbãtã, 15 decembrie 2007, sâmbãtã, 15 decembrie 2007, sâmbãtã, 15 decembrie 2007, sâmbãtã, 15 decembrie 2007, ora 14.00, 14.00, 14.00, 14.00, 14.00, la Biserica “Sancta Maria Gratiarum”din Bucureºti (Bãrãþia). Sã mergem sã-i cântãm Pruncuºorului pe care îl aºteptãm cu drag!

CURS DE FORMARE PENTRU ANIMACURS DE FORMARE PENTRU ANIMACURS DE FORMARE PENTRU ANIMACURS DE FORMARE PENTRU ANIMACURS DE FORMARE PENTRU ANIMATORITORITORITORITORI

La Ploieºti, în perioada 16-18 noiembrie 2007, peste 50 de tineri au luatparte la un curs de formare pentru animatori noi în grupurile de tineri dinarhidieceza noastrã.

Veniþi cu trenul, cu microbuzul sau cu autobuzul, tinerii cu vârste între 15 ºi18 ani au avut ca punct comun de întâlnire oratoriul din oraºul gazdã. Adunaþidin diverse colþuri ale diecezei: Târgoviºte, Câmpina, Brãila, Turnu-Severin,Târgu-Jiu, Piteºti, Bucureºti, Ploieºti cu toþii s-au bucurat sã-ºi revadã vechiprieteni sau sã-ºi facã noi cunoºtinþe.

Pentru cã tema acestui an pastoral este “Duhul Sfânt ºi Mãrturia” a fostaprofundat modul ºi locul în care trebuie sã dãm mãrturie: în familie, în bisericãºi în societate.

Pentru o mai uºoarã înþelegere a temei, cursanþii s-au împãrþit în patrugrupuri. Ei au ascultat ºi au discutat despre mãrturia pe care sfântul patron al grupului lor a dat-o în timpul vieþii. Dupã exemplul de viaþãal sfintei Tereza, al sfântului Francisc, al sfântului Iosif ºi al sfântului Anton, adolescenþii au realizat concluziile zilei de lucru sub forma unormici scenete. Aceste montaje i-au ajutat nu numai sã înþeleaga mai bine viaþa sfântului, ci ºi sã se cunoascã mai bine pe ei înºiºi ºi peceilalþi, lucrând împreunã.

Pentru cã, dupã studiu, tinerii au nevoie ºi de momente de bunã dispoziþie, au fost organizate dansuri, jocuri ºi concursuri. Deasemenea, au fost proiectate filmuleþe ajutãtoare pentru o mai uºoarã înþelegere a temei propuse.

Dupã apusul soarelui, dupã momentele de amuzament din timpul jocurilor, dupã o zi plinã, pãrintele Daniel Bulai i-a învaþat pe tinerimeditaþia de searã care le-a oferit tuturor momente liniºtite în care ei s-au putut gândi la tema aprofundatã ºi nu numai.

Cursul a fost pentru toþi paticipanþii o ocazie sã înveþe lucruri noi, folositoare în parohia de unde provin, dar folositoare mai ales înpropria lor viaþã. De asemenea, au avut ºi ocazia sã se împace cu Dumnezeu prin spovadã sau sã se împace cu ei înºiºi.

La sfârºit, când toþi au primit diplome de participare, feþele senine ºi zâmbitoare ale tuturor au arãtat cã acest sfârºit de sãptãmânãa însemnat, probabil, un moment de schimbare, în bine, în viaþa tinerilor participanþi.

ANTON BALINTANTON BALINTANTON BALINTANTON BALINTANTON BALINT

14

Societatea ÎnsoþitoareleCredincioase ale lui Isus afost fondatã în Amiens,Franþa, în 1820, de MarieMadeleine de Bonnaultd’Houet. S-a nãscut în 1781,trãind în anii adolescenþeiexperienþa frãmântãrilorsociale care au urmatRevoluþiei. S-a cãsãtorit cuJoseph de Bonnaultd’Houët în 1804, însã foartecurând a rãmas vãduvã ºi, câteva luni mai târziu, s-a nãscutfiul lor, Eugène. ªi-a iubit fiul cu pasiune, fiind, în acelaºi timp,o fiicã responsabilã ºi o sorã iubitoare, cu o puternicãconºtiinþã socialã. Tânãra vãduvã a simþit chemarea luiDumnezeu pentru a forma o societate a femeilor care sã sededice apostolatului, inspirate de Maria Magdalena ºi defemeile sfinte înfãþiºate în Evanghelie.

Pentru a descoperi planul lui Dumnezeu a cerut sfatulIezuiþilor, fiind impresionatã de profunda spiritualitate ºi despiritul lor de dãruire. Dupã ani de zile de discernãmânt, dupãnumeroase experienþe mist ice care au confirmat cãDumnezeu însuºi a cãlãuzit-o, în noaptea de Joia Sfântã aanului 1820 a întemeiat Societatea Însoþitoarele Credincioaseale lui Isus. Marie Madeleine a fost declaratã venerabilã în1970; pe 5 aprilie 2008 Societatea FCJ va celebra 150 de anide la moartea fondatoarei.

Societatea FCJ este prezentã astãzi în ºaisprezece þãri pepatru continente ºi beneficiazã de o vedere panoramicã alumii, deoarece Surorile provin dintr-o diversitate de culturi ºiexperienþe. În or ice loc ar f i ,Însoþitoarele Credincioase ale luiIsus vor sã fie alãturi de toþi, darmai ales de cei l ipsi þ i º imarginalizaþi într-o lume care esteînsetatã de adevãr ºi înfometatã dedreptate. Din 1994 ele suntprezente ºi în România. Au înBucureºti o comunitate formatã dincinci surori de patru naþionalitãþi:douã sunt din Anglia, una din ÞaraGalilor, una din Irlanda ºi una dinRomânia. Inspirate de idealurile ºidevotamentul Fondatoarei, elecontinuã sã fie împreunã cu Isus înmisiune, purtând spiritul SocietãþiiFCJ ºi în societatea româneascã.

Surorile Însoþitoare creSurorile Însoþitoare creSurorile Însoþitoare creSurorile Însoþitoare creSurorile Însoþitoare cre„…pentru a avea acest nume de ÎNSOÞITOARE CREDINCIOASE ALE„…pentru a avea acest nume de ÎNSOÞITOARE CREDINCIOASE ALE„…pentru a avea acest nume de ÎNSOÞITOARE CREDINCIOASE ALE„…pentru a avea acest nume de ÎNSOÞITOARE CREDINCIOASE ALE„…pentru a avea acest nume de ÎNSOÞITOARE CREDINCIOASE ALE

CRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICAN

- VVVVVorbiþi-ne despre spiritualitatea Congregaþiei!orbiþi-ne despre spiritualitatea Congregaþiei!orbiþi-ne despre spiritualitatea Congregaþiei!orbiþi-ne despre spiritualitatea Congregaþiei!orbiþi-ne despre spiritualitatea Congregaþiei!- Surorile ºi-au gãsit identitatea în numele pe care fondatoarea

l-a ales - Fidèles Compagnes de Jésus ( FCJ). Ca model de viaþãpentru surorile ei, Marie Madeleine a dorit Constituþiile Societãþiilui Isus (Iezuiþii), pe care le-a primit pe neaºteptate din mâinileunui iezuit în timpul perioadei sale de discernãmânt. Exerciþiilespirituale ale sfântului Ignaþiu de Loyola însufleþesc acesteConstituþii ºi modul nostru de a trãi. Prin ele, noi contemplãm viaþalui Isus, venind în contact personal cu El ºi interiorizând valorile ºiatitudinile Lui. În felul acesta ne întrebãm cum putem deveni maiasemãnãtoare cu Cristos, cum putem afla ce doreºte ºi ce sperãde la fiecare dintre noi.

Mi-e sete! Aceste cuvinte,rost i te de Isus pe cruce auinfluenþat-o profund pe MarieMadeleine: le-a înþeles ca fiindmarea dorinþã a Mântuitorului dea face cunoscutã dragostea luiDumnezeu tuturor oamenilor. Îndorinþa ei de a continua aceeaºimisiune în lume, s-a dedicat uneivieþi de comuniune cu Isus ºi cutoþi aceia pe care i-a întâlnit.Urmaºele sale au înþeles cã a ficu adevãrat o Însoþitoare a lui Isusînseamnã sã te identifici, sã tealãturi, sã fii înþelegãtoare, sã-i asculþi ºi sã colaborezi cuoamenii pe care-i însoþeºti. De asemenea, înseamnã sã-þi asumilupta pentru a schimba structurile nedrepte care þin prizonieriatâþia oameni în zilele noastre.

- Cum aþi ajuns în România?Cum aþi ajuns în România?Cum aþi ajuns în România?Cum aþi ajuns în România?Cum aþi ajuns în România?- Dupã revoluþie, în ’89, Congregaþia noastrã,

care pânã atunci nu a avut nici o comunitate înEuropa de Est, s-a gândit cã ar fi bine sã vadã lafaþa locului nevoile cu care se confruntã þãrile dinaceastã parte a continentului. Dupã ce am vizitatopt þãri, discernãmântul ne-a condus sã credemcã Dumnezeu ne vrea în România. Am simþit cãam fost chemate aici ca o mânã întinsã deOccident Orientului, spre un popor credincios carea trãit mulþi ani de separare ºi de suferinþã; nevoilepoporului ne-au miºcat, ne-au provocat. Chiardacã înaintea noastrã au ajuns multe altecongregaþii, mai era loc ºi pentru ce puteam noisã oferim, în primul rând prezenþa noastrã,prietenia ºi încurajarea pentru un viitor mai liniºtit,mai liber ºi plin de speranþã.

Suntem convinse cã aºa a vrut Dumnezeu. Cubinecuvântarea Arhiepiscopului Ioan Robu, în

15

edincioase ale lui Isusedincioase ale lui Isusedincioase ale lui Isusedincioase ale lui Isusedincioase ale lui IsusE LUI ISUS aº fi dat totul, tot ce sunt!”E LUI ISUS aº fi dat totul, tot ce sunt!”E LUI ISUS aº fi dat totul, tot ce sunt!”E LUI ISUS aº fi dat totul, tot ce sunt!”E LUI ISUS aº fi dat totul, tot ce sunt!” (Marie Madeleine, fondatoare) (Marie Madeleine, fondatoare) (Marie Madeleine, fondatoare) (Marie Madeleine, fondatoare) (Marie Madeleine, fondatoare)

ianuarie 1994, trei surori au ajuns în Bucureºti. Una dintre ele arãmas la Bucureºti pentru a sluji în cadrul Institutului TeologicSfânta Tereza ºi celelalte douã au mers la Galaþi.

Încã de la început am fost foarte bine primite în România ºi nesimþim bine împreunã cu voi !

- Ce activitãþi desfãºuraþi în Arhidiecezã?Ce activitãþi desfãºuraþi în Arhidiecezã?Ce activitãþi desfãºuraþi în Arhidiecezã?Ce activitãþi desfãºuraþi în Arhidiecezã?Ce activitãþi desfãºuraþi în Arhidiecezã?- Fondatoarea noastrã a avut o experienþã misticã: în faþa ei

se derula un pergament deschis unde erau scrise cuvintele:educaþie, exerciþii spirituale ºi misiune. Prin acestea ea a înþelesceea ce Dumnezeu cerea de la ea ºi de la cele care aveau sã oînsoþeascã. Astãzi noi încercãm sã trãim aceastã viziune prinactivitãþile noastre.

Din cauza nevoilor din societatea contemporanã, am încercatsã ne implicãm în educaþie într-un fel care sã se adapteze acestornevoi; oferim posibilitatea unor tineri sã-ºi continue studiile; le-am facilitat participarea la diferite cursuri de formare ca laicicreºtini; deoarece cunoaºterea limbii engleze a devenit onecesitate, am rãspuns la aceastã chemare predând engleza ladiferite grupuri ºi ºcoli.

Am înfiinþat Centrul FCJ, iar prin întâlnirile de aici vrem sã fimalãturi de cei care cautã, îºi pun întrebãri, de cei care vor sã-ºiadânceascã viaþa spiritualã. Dorim ca Centrul nostru sã fie un locunde omul poate gãsi liniºte, unde el poate sã stea pentru o clipãca sã se descopere ºi sã-l gãseascã pe Dumnezeu în el, în ceilalþiºi în jurul sãu. Programul centrului este variat, cuprinzând diferitetipuri de rugãciune, reculegeri, îndrumare spiritualã, discuþii pediferite teme, programe de Advent ºi Postul Mare. De exemplu,programul pentru acest Advent oferã o experienþã de reculegereîn viaþa cotidianã, în limba românã, ºi douã seri de reculegerepentru comunitatea de limbã englezã. Desfãºurãm acelaºi tip deactivitãþi, o datã pe lunã, ºi la Galaþi.

Slujirea noastrã se desfãºoarã adesea în colaborare cu altepersoane, surori, preoþi, laici, ºi apreciem aceastã experienþã foartebogatã. Colaborãm cu JRS (Jesuit Refugee Service - ServiciuluiIezuiþilor pentru Refugiaþi) fiind alãturi de ceicare trãiesc trista experienþã de a fi refugiaþi,ºi cu un grup de surori care se implicã în luptaîmpotriva traficului de fiinþe umane, una dintreproblemele actuale cele mai stringente.Colaborãm ºi în parohia Sacré Coeur, mai alescu comunitatea englezã, pentru grupuri mici decatehezã; suntem implicate în zona localã îngrupuri de lucru pentru viaþa consacratã ºi încomisia socialã.

Una dintre surori activeazã ca asistentãsocialã ºi este în contact cu multe familii careau nevoie de susþinere, dar ºi cu mulþi bãtrâni.

- Cum credeþi cã este privitã persoana consacratã înCum credeþi cã este privitã persoana consacratã înCum credeþi cã este privitã persoana consacratã înCum credeþi cã este privitã persoana consacratã înCum credeþi cã este privitã persoana consacratã înBiserica localã?Biserica localã?Biserica localã?Biserica localã?Biserica localã?

- Biserica localã primeºte cu bucurie ºi apreciazã prezenþavieþii consacrate, contemplative ºi apostolice, ca o încurajareîn cãlãtoria spiritualã.

Ne simþim întotdeauna bine primite în diferitele locuri încare slujim ºi, adesea, auzim expresii de mulþumire ºirecunoºtinþã pentru disponibilitate, ascultare, ajutorul practic,ºi pentru mâinile oferite celor care au nevoie. Viaþa consacratãeste, poate, ºi un semn de contradicþie pentru cã esteîmpotriva curentului ºi susþine valorile împãrãþiei lui IsusCristos, care sunt foarte diferite de valorile lumii de astãzi, olume care devine tot mai secularizatã. Totuºi, din experienþã,putem spune cã viaþa consacratã este un semn de speranþãîn lume. ªi din acest motiv suntem mulþumite cã avem la Pariso casã de noviciat pentru provincia Europei unde, în acestmoment, se aflã trei novice, douã din România ºi una dinFranþa. Acesta este un semn de speranþã pentru noi!

16 Caritas - Bucureºti

Aºa cum am vãzut cu toþii în primãvara anului trecut, Dunãreaºi-a revãrsat apele distrugând mii de case ºi lãsând pe drumuricomunitãþi întregi ºi familii disperate. Comuna Ostrov, din judeþulTulcea, a fost una dintre cele mai afectate localitãþi.

Asociaþia Caritas Bucureºti afost prezentã în mijlocul familiilorafectate încã din primele momentede dupã inundaþie. Activitateanoastrã s-a împãrþit în douã etape:intervenþie de urgenþã (aprilie -august 2006) ºi reabilitarea ºireconstrucþia caselor completdistruse (septembrie 2006 –noiembrie 2007).

InterInterInterInterIntervenþia de urgenþãvenþia de urgenþãvenþia de urgenþãvenþia de urgenþãvenþia de urgenþãÎncã din luna aprilie, asociaþia

a fãcut o evaluare a situaþiei ºiplanul de intervenþie.

În perioada aprilie – decembrie 2006, Caritas Bucureºti asprijinit cu produse de strictã necesitate familiile rãmase pedrumuri, cu produse de strictã necesitate: alimente, igienico-

Solidaritatea învinge potopul de lacrimiSolidaritatea învinge potopul de lacrimiSolidaritatea învinge potopul de lacrimiSolidaritatea învinge potopul de lacrimiSolidaritatea învinge potopul de lacrimisanitare, lenjerie, îmbrãcãminte, medicamente, produse pentruigiena casei, lighene, gãleþi, butoaie, furaje pentru animale.

În iunie, o echipã de asistenþi sociali ºi cadre medicale de laCaritas Bucureºti ºi Alba Iulia a fãcut o evaluare socio-medicalã ºia oferit îngrijire medicalã de bazã.

Deja în iulie, în localitate a fost organizatã o tabãrã de lucrucu reprezentanþi ai Caritas ºi ai grupului de tineri Claudianum,coordonat de Comunitatea Societatea lui Isus. Aceastã iniþiativã adus la sprijinirea persoanelor sinistrate prin consiliere psiho-socialã, ajutor la reconstruirea caselor, activitãþi cu copiii.

Mai apoi, în luna august, a fost organizatã o tabãrã de vacanþãpentru 40 de copii din localitate. Tot în aceastã perioadã, ºcoaladin localitate a fost sprijinitã cu mobilier ºcolar.

La serbarea de Crãciun, alãturi de primãrie, Caritas a oferitcadouri pentru 375 de copii.

Reabilitarea ºi reconstrucþiaReabilitarea ºi reconstrucþiaReabilitarea ºi reconstrucþiaReabilitarea ºi reconstrucþiaReabilitarea ºi reconstrucþiaÎn etapa de reabilitate ºi reconstrucþie ne-am bazat pe

materiale de construcþie date de Guvern fiecãrei familii rãmasepe drumuri.

Ca prim pas, sinistraþii au fostsprijiniþi prin achiziþionarea degeneratoare pentru energieelectricã, betoniere, roabe, vase demare capacitate pentru apã etc.

Pe parcursul anului ce a urmata fost oferitã asistenþa tehnicã ºidiverse materiale de construcþii(instalaþii electrice, ciment, var,tablã, cuie, cherestea, cartonbitumat, gips-carton, vatãmineralã, izolaþie pentru pereþi,vopsea lavabilã etc).

Obiectivul a fost de a sprijinicele 120 de familii rãmase sub cerul liber sã finalizeze caseleconstruite prin forþe proprii, pe un teren sigur ºi ferit de inundaþii,pus la dispoziþie de autoritãþile locale.

Au fost identificate 5 familii care nu erau cuprinse în programulde susþinere al Guvernului, acestea nefiind proprietare ale caselorîn care locuiau (erau chiriaºe sau locuiau împreunã cu rudele).Pentru acestea au fost construite locuinþe, lucru a fost posibildatoritã finanþatorilor externi ºi a credincioºilor care, cu ocaziacolectelor organizate în bisericile din Arhidieceza de Bucureºti, ausprijinit aceastã iniþiativã.

Cu aceastã ocazie, le mulþumim tuturor celor care au contribuitla toate aceste realizãri. Numai împreunã le-am putut aducesperanþã ºi bucurie semenilor noºtri loviþi de soartã.

În acest moment sunt ridicate 108 din cele 120 de case. Dinmotive diferite, 12 familii au renunþat pentru moment sã îºiconstruiascã locuinþa - fie s-au mutat din localitate, fie vor construimai târziu.

17Social

Pentru mulþi oameni din zilele noastrea fi liber este echivalent cu „fac ce vreau”.ªi în trecut libertatea a primit interpretãriasemãnãtoare: impunerea dorinþelorproprii asupra celorlalþi era, pentru cel careîºi exercita voinþa, o dovadã cã este liber.Acestui concept, care reduce libertatea lalimitele dorinþelor omeneºti, Biserica îiopune un ideal mult mai înalt: libertateaeste capacitatea de a alege binele.

„Libertatea este în om semnul cel maiînalt al imaginii divine (...). Valoarealibertãþii, în mãsura în care este expresia

individualitãþii oricãrei persoane umane,este respectatã când fiecãrui memebrual societãþii îi este permis sã-ºi realizezepropria vocaþie personalã: cãutareaadevãrului ºi profesarea propriilor ideireligioase, culturale ºi polit ice,exprimarea propriilor opinii, deciziaasupra modului de viaþã ºi, pe cât posibil,asupra propriei munci. Acestea trebuiesã se exprime într-un context juridic solid,între limitele binelui comun ºi ale ordiniipublice ºi, întotdeauna, sub semnulresponsabilitãþii.

Doctrina socialã a Bisericii ne învaþã despre... libertateDoctrina socialã a Bisericii ne învaþã despre... libertateDoctrina socialã a Bisericii ne învaþã despre... libertateDoctrina socialã a Bisericii ne învaþã despre... libertateDoctrina socialã a Bisericii ne învaþã despre... libertate

Libertatea este capacitatea de a alege bineleLibertatea este capacitatea de a alege bineleLibertatea este capacitatea de a alege bineleLibertatea este capacitatea de a alege bineleLibertatea este capacitatea de a alege bineleLibertatea trebuie sã se explice, pe de

altã parte, ºi ca o capacitate de a refuzaceea ce e negativ din punct de vederemoral, sub orice formã s-ar prezenta, cao capacitate de efectivã desprindere detot ceea ce poate opri creºterea personalã,familialã ºi socialã. Plinãtatea libertãþiiconstã în capacitatea de a dispune de sineîn vederea binelui autentic, în orizontulbinelui comun universal.”

(((((Doctrina socialã a Bisericii.Doctrina socialã a Bisericii.Doctrina socialã a Bisericii.Doctrina socialã a Bisericii.Doctrina socialã a Bisericii.Compendiu,Compendiu,Compendiu,Compendiu,Compendiu, Editura Universitãþii din Editura Universitãþii din Editura Universitãþii din Editura Universitãþii din Editura Universitãþii din

Bucureºti 2006, pag. 128-129)Bucureºti 2006, pag. 128-129)Bucureºti 2006, pag. 128-129)Bucureºti 2006, pag. 128-129)Bucureºti 2006, pag. 128-129)

Familiile din programul Caritas au beneficiat de urmãtoarelebunuri ºi servicii:

· consiliere psiho-socialã;· ajutoare de strictã necesitate;· mobilier pentru ºcoala din Ostrov;· furaje pentru animale;· sobe-maºini de gãtit, coturi ºi burlane;

· îndrumare tehnicã în construirea caselor;· materiale de construcþii pentru finisarea caselor ºi izolarea

acestora.Colaborarea cu autoritãþile locale ºi cu preotul ortodox dinColaborarea cu autoritãþile locale ºi cu preotul ortodox dinColaborarea cu autoritãþile locale ºi cu preotul ortodox dinColaborarea cu autoritãþile locale ºi cu preotul ortodox dinColaborarea cu autoritãþile locale ºi cu preotul ortodox din

localitatelocalitatelocalitatelocalitatelocalitate a fost una deosebitã, beneficiind de sprijinul fãrã decare nu s-ar fi putut desfãºura activitatea.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, dupã o muncã susþinutã, de maibine de un an ºi jumãtate, iatã cã, vineri, 16 noiembrie, ne-amadunat în mijlocul comunitãþii pentru a ne bucura împreunã cufamiliile beneficiare de realizãrile lor ºi pentru a inaugura noulcartier de locuinþe.

Alãturi de finanþatori, de reprezentanþi ai Caritas, ai autoritãþilorlocale ºi ai comunitãþii, la aceastã sãrbãtoare a fost prezentreprezentantul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureºti,Mons. ªtefan Ghenþa, vicar episcopal.

Îi mulþumim lui Dumnezeu, care ne-a fost alãturi ºi ne-a datputere în tot acest timp pentru a merge mai departe, le mulþumimfinanþatorilor, dar ºi tuturor celor care, într-un fel sau altul, aucontribuit la succesul programului ºi la repunerea pe picioare aacestei comunitãþi.

Asociaþia Caritas BucureºtiAsociaþia Caritas BucureºtiAsociaþia Caritas BucureºtiAsociaþia Caritas BucureºtiAsociaþia Caritas BucureºtiMIHAI DOBOªMIHAI DOBOªMIHAI DOBOªMIHAI DOBOªMIHAI DOBOª, coordonator program, coordonator program, coordonator program, coordonator program, coordonator program

18 Din viaþa Arhidiecezei

Duminicã, 18 noiembrie 2007, în catedrala Duminicã, 18 noiembrie 2007, în catedrala Duminicã, 18 noiembrie 2007, în catedrala Duminicã, 18 noiembrie 2007, în catedrala Duminicã, 18 noiembrie 2007, în catedrala Sfântul IosifSfântul IosifSfântul IosifSfântul IosifSfântul Iosif din din din din dinBucureºti, ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti,Bucureºti, ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti,Bucureºti, ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti,Bucureºti, ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti,Bucureºti, ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti,l-a hirotonit preot pe Iulian Budãu, membru în Societatea luil-a hirotonit preot pe Iulian Budãu, membru în Societatea luil-a hirotonit preot pe Iulian Budãu, membru în Societatea luil-a hirotonit preot pe Iulian Budãu, membru în Societatea luil-a hirotonit preot pe Iulian Budãu, membru în Societatea luiIsus, Provincia românã.Isus, Provincia românã.Isus, Provincia românã.Isus, Provincia românã.Isus, Provincia românã.

Pãrintele Iulian Budãu, S.J., a urmat liceul la Seminarul MicPãrintele Iulian Budãu, S.J., a urmat liceul la Seminarul MicPãrintele Iulian Budãu, S.J., a urmat liceul la Seminarul MicPãrintele Iulian Budãu, S.J., a urmat liceul la Seminarul MicPãrintele Iulian Budãu, S.J., a urmat liceul la Seminarul Micdin Iaºi ºi,din Iaºi ºi,din Iaºi ºi,din Iaºi ºi,din Iaºi ºi, întreîntreîntreîntreîntre 1991-1993, Seminarul T1991-1993, Seminarul T1991-1993, Seminarul T1991-1993, Seminarul T1991-1993, Seminarul Teologiceologiceologiceologiceologic din Iaºi. În 1993din Iaºi. În 1993din Iaºi. În 1993din Iaºi. În 1993din Iaºi. În 1993a intrat în Noviciatul Societãþii lui Isus din Cluj Napoca. Întrea intrat în Noviciatul Societãþii lui Isus din Cluj Napoca. Întrea intrat în Noviciatul Societãþii lui Isus din Cluj Napoca. Întrea intrat în Noviciatul Societãþii lui Isus din Cluj Napoca. Întrea intrat în Noviciatul Societãþii lui Isus din Cluj Napoca. Între1995-1997 a frecventat Institutul de Filosofie Aloisianum1995-1997 a frecventat Institutul de Filosofie Aloisianum1995-1997 a frecventat Institutul de Filosofie Aloisianum1995-1997 a frecventat Institutul de Filosofie Aloisianum1995-1997 a frecventat Institutul de Filosofie Aloisianum dindindindindinPadova, obþinând bacalaureatul canonic în Filosofie. Între 1997-Padova, obþinând bacalaureatul canonic în Filosofie. Între 1997-Padova, obþinând bacalaureatul canonic în Filosofie. Între 1997-Padova, obþinând bacalaureatul canonic în Filosofie. Între 1997-Padova, obþinând bacalaureatul canonic în Filosofie. Între 1997-2003 a frecventat Facultatea de Limbi Strãine2003 a frecventat Facultatea de Limbi Strãine2003 a frecventat Facultatea de Limbi Strãine2003 a frecventat Facultatea de Limbi Strãine2003 a frecventat Facultatea de Limbi Strãine din cadruldin cadruldin cadruldin cadruldin cadrulUniversitãþii Bucureºti. Între 2003-2006 a frecventat CentreUniversitãþii Bucureºti. Între 2003-2006 a frecventat CentreUniversitãþii Bucureºti. Între 2003-2006 a frecventat CentreUniversitãþii Bucureºti. Între 2003-2006 a frecventat CentreUniversitãþii Bucureºti. Între 2003-2006 a frecventat CentreSévres din Paris, obþinând titlul de bacalaureat în TSévres din Paris, obþinând titlul de bacalaureat în TSévres din Paris, obþinând titlul de bacalaureat în TSévres din Paris, obþinând titlul de bacalaureat în TSévres din Paris, obþinând titlul de bacalaureat în Teologie. Laeologie. Laeologie. Laeologie. Laeologie. LaParis a desfãºurat o muncã apostolicã printre cei marginalizaþi.Paris a desfãºurat o muncã apostolicã printre cei marginalizaþi.Paris a desfãºurat o muncã apostolicã printre cei marginalizaþi.Paris a desfãºurat o muncã apostolicã printre cei marginalizaþi.Paris a desfãºurat o muncã apostolicã printre cei marginalizaþi.În mai 2006 a fost hirotonit diacon în biserica Sf. Ignaþiu aÎn mai 2006 a fost hirotonit diacon în biserica Sf. Ignaþiu aÎn mai 2006 a fost hirotonit diacon în biserica Sf. Ignaþiu aÎn mai 2006 a fost hirotonit diacon în biserica Sf. Ignaþiu aÎn mai 2006 a fost hirotonit diacon în biserica Sf. Ignaþiu aCentrului Sevres dinCentrului Sevres dinCentrului Sevres dinCentrului Sevres dinCentrului Sevres din Paris. Din octombrie 2006, pânã acum oParis. Din octombrie 2006, pânã acum oParis. Din octombrie 2006, pânã acum oParis. Din octombrie 2006, pânã acum oParis. Din octombrie 2006, pânã acum olunã, a fost în Nepallunã, a fost în Nepallunã, a fost în Nepallunã, a fost în Nepallunã, a fost în Nepal,,,,, unde a desfãºurat o muncã pastoralã cu unde a desfãºurat o muncã pastoralã cu unde a desfãºurat o muncã pastoralã cu unde a desfãºurat o muncã pastoralã cu unde a desfãºurat o muncã pastoralã curefugiaþii din Bhutan.refugiaþii din Bhutan.refugiaþii din Bhutan.refugiaþii din Bhutan.refugiaþii din Bhutan.

1. De ce aþi ales ca motto pentru preoþie: „Foc am venit sãarunc pe pãmânt ºi cât aº vrea sã fie deja aprins!” (Lc 12, 49) ?

Ideea de a alege acest motto s-a nãscut încet ºi în urma maimultor constatãri. Privind la imaginea mediaticã pe care o arecreºtinismul acum în România ºi analizând puþin cam ce trãiameu în relaþia cu Evanghelia, am realizat cã atitudinea creºtinã nuînseamnã blegealã; chiar dacã noi, în cultura românã, înþelegemfericirile pe dos ºi fericiþi cei blânzi înseamnã cei blegi.

Pentru mine, idealul pentru un preot este sã simtã chemãrilecare vin din realitate, sã le asculte ºi sã acþioneze în mod inteligent,în aºa fel încât sã poatã pune foc, astfel încât sã schimbe ºiimaginea pe care o are creºtinismul la ora aceasta.

2. V-a marcat într-un mod anume experienþa trãitã la Paris? Afost dificil de trecut pragul de la studiul teologiei, la asistenþaspiritualã acordatã în închisoare ca asistent capelan?

Sfinþirea sacerdotalã a prSfinþirea sacerdotalã a prSfinþirea sacerdotalã a prSfinþirea sacerdotalã a prSfinþirea sacerdotalã a pr. Iulian Budãu, S.. Iulian Budãu, S.. Iulian Budãu, S.. Iulian Budãu, S.. Iulian Budãu, S.JJJJJ.....„Foc am venit sã arunc pe pãmânt ºi cât aº vrea sã fie deja aprins!” („Foc am venit sã arunc pe pãmânt ºi cât aº vrea sã fie deja aprins!” („Foc am venit sã arunc pe pãmânt ºi cât aº vrea sã fie deja aprins!” („Foc am venit sã arunc pe pãmânt ºi cât aº vrea sã fie deja aprins!” („Foc am venit sã arunc pe pãmânt ºi cât aº vrea sã fie deja aprins!” (LcLcLcLcLc 12, 49) 12, 49) 12, 49) 12, 49) 12, 49)

În teologie, franceziisunt niºte oameni cu ocapacitate de speculaþiedeosebit de finã; înschimb, eu, fiind un omnãscut cu picioarele înnoroi, simþeam cãîncepusem sã fiu preacerebral ºi cã teologiamea nu mai aredestinatar. Am fost trimissã lucrez în închisoare;

oamenii aceia mã þineau, într-un fel, cu picioarele pe pãmânt; eraun gen de Evanghelie care se trãia prin faptul cã ne întâlneam.Toate acestea m-au influenþat mult în felul de a face teologie.Mergeam pe stradã sã le dau de mâncare vagabonzilor, pentrucã teologia fãrã aderenþã la realitatea imediatã, în primul rând aoamenilor simpli, marginalizaþi, e moartã; oamenii aceia chiar seuitã la Dumnezeu ca la Tatãl!

3. Se evidenþiazã într-un mod aparte refugiaþii din Nepal ?Refugiaþii din Nepal sunt un caz aparte; sunt 108.000 de

oameni care stau în ºapte tabere, de ºaisprezece ani.Cu siguranþã, în viaþa mea, refugiaþii din Nepal se evidenþiazã

într-un mod aparte pentru felul lor de a fi. Erau sãraci la propriu,având o camerã în care stãteau cu familia, având doar ce sãmãnânce ºi cu ce sã se îmbrace, pentru mine, simplitatea lor seevidenþiazã.

Evanghelia s-a dovedit a fi posibilã pentru oameni care au cutotul altã religie. Pe unul din bãieþii mei l-au încolþit maoiºtii, casã-l batã, i-au rupt tricoul, dar problema era cã l-au umilit. El aspus: “Pentru cã am discutat de atâtea ori sã nu rãspundemviolenþei cu violenþã, am vrut sã stau drept în faþa violenþei ºi-amstat, dar am fost umilit”. Nu am putut decât sã-i spun: “Asta a fostvictoria ta!”. I-am dat o cãmaºã ºi un tricou, ca sã-i arãt cã a fostvictoria lui ºi cã a câºtigat; mai multã Evanghelie de atât!...

4. Ce proiecte de viitor se contureazã pentru dvs., pãrinte?Deocamdatã proiecte pe termen foarte scurt. Eu cred cã munca

în care voi fi trimis vadepinde foarte mult denevoile Bisericii dinRomânia. Angajarea înmunca aceasta va fi otentativã de a rãspunde,pe cât se poate, într-unmod profetic, unor nevoiclare, stringente.

Inter Inter Inter Inter Interviu realizat de IRINA ISÃCESCUviu realizat de IRINA ISÃCESCUviu realizat de IRINA ISÃCESCUviu realizat de IRINA ISÃCESCUviu realizat de IRINA ISÃCESCU

19Din viaþa Arhidiecezei

Depunere de voturiDepunere de voturiDepunere de voturiDepunere de voturiDepunere de voturi„Iatã-mã, trimite-mã pe mine“ („Iatã-mã, trimite-mã pe mine“ („Iatã-mã, trimite-mã pe mine“ („Iatã-mã, trimite-mã pe mine“ („Iatã-mã, trimite-mã pe mine“ (IsIsIsIsIs 6,8) 6,8) 6,8) 6,8) 6,8)

Sâmbãtã, 17 noiembrie2007, în parohia Maria-ReginaSfântului Rozariu, din Popeºti-Leordeni, a avut loc uneveniment deosebit ºiemoþionant deopotrivã: soraMaria Balint, din CongregaþiaSuorilor Misionare Catehiste aleSfintei Inimi, a depus voturile peviaþã. Exerciþiile spirituale

iganþiene, de o lunã, care au precedat profesiunea, i-au oferit sorei Mariaºansa de a se pregãti conºtient ºi intens pentru acest pas important, ºiastfel, cu bucurie, s-a consacrat Domnului, în prezenþa Maicii SuperioareGenerale, Giuseppina Anatrone.

Sfânta Liturghie a fost prezidatã de Excelenþa Sa, Arhiepiscop IoanRobu, care a fost însoþit de mai mulþi preoþi. În cuvântul de învãþãturã,Preasfinþitul a îndemnat-o pe sora Maria ºi pe numeroºii credincioºiprezenþi sã se lase atinºi de prezenþa lui Dumnezeu ca de o luminã carenu doar învãluie, ci ºi cãlãuzeºte, ne ajutã sã rãspundem în permanenþãvoinþei sale mântuitoare. Împreunã cu Fecioara Maria, ºi noi împãrtãºimbucuria surorii Maria Balint cântând imnul de laudã ºi mulþumire: Sufletulmeu preamãreºte pe Domnul (Lc 1, 46).

SrSrSrSrSr. . . . . FULGENZIAFULGENZIAFULGENZIAFULGENZIAFULGENZIA

Surorile Maria Bambina în sãrbãtoareSurorile Maria Bambina în sãrbãtoareSurorile Maria Bambina în sãrbãtoareSurorile Maria Bambina în sãrbãtoareSurorile Maria Bambina în sãrbãtoare

În ziua de 18noiembrie 2007, întimpul Sfintei Liturghii atinerilor, de la CatedralaSfântul Iosif, soraAdriana Ciobãnicã afãcut, pentru toatãviaþa, vot de castitate,sãrãcie ºi ascultare înCongregaþia Surorilorde Caritate ale Sfintelor Bartolomea Capitanio ºi VincenþaGerosa, cunoscute ca surorile Maria Bambina.

În timpul Sfintei Liturghii, Excelenþa sa, Episcopul auxiliarde Bucureºti, Cornel Damian, a subliniat importanþa ºibogãþia vieþii consacrate pentru viaþa Bisericii ºi pentru lume.

Participarea mai multor preoþi, a surorilor din diferitecongregaþii, a comunitãþii parohiale ºi mai ales a tinerilor,la aceastã sãrbãtoare ne-a fãcut sã-i înãlþãm un cânt delaudã ºi de recunoºtinþã lui Dumnezeu pentru aceastãtânãrã care i s-a dãruit pentru totdeauna.

Dupã Sfânta Liturghie a urmat o agapã fraternã pentrutoþi cei care s-au bucurat împreunã cu noi de acest dardeosebit al Domnului.

Surorile Maria BambinaSurorile Maria BambinaSurorile Maria BambinaSurorile Maria BambinaSurorile Maria Bambina

Din viaþa parohiei Adormirea Maicii Domnului, BrãilaDin viaþa parohiei Adormirea Maicii Domnului, BrãilaDin viaþa parohiei Adormirea Maicii Domnului, BrãilaDin viaþa parohiei Adormirea Maicii Domnului, BrãilaDin viaþa parohiei Adormirea Maicii Domnului, Brãila

Duminicã, 25 noiembrie 2007, Solemnitatea Isus Cristos RegeleUniversului, a avut loc vizita pastoralã în Parohia Adormirea MaiciiDomnului din Brãila a Episcopului auxiliar de Bucureºti, Cornel Damian,care a fost însoþit de pr. Fabian Mãriuþ ºi pr. Cazimir Budãu.

În cadrul vizitei, Excelenþa sa a prezidat Liturghia solemnã de la ora10.30, apoi adoraþia în faþa Preasfântului Sacrament. Celebrarea s-aîncheiat cu un dialog purtat cu grupul familiilor ºi credincioºii din parohie.Preasfinþitul Cornel Damian a insistat pe necesitatea unui astfel de grupîn parohiile noastre ºi pe educaþia religioasã a copiilor, care sunt viitorulBisericii ºi al societãþii. De asemenea, grupul familiilor a fost încurajat sãcontinue ceea ce a început cu un an în urmã, când acesta a luat naºtere.

Dupã-amiazã, grupul de familii a organizat o agapã cu ocazia aniversãrii unui an de existenþã. Momentul a fost marcat ºi de prezenþaEpiscopului Cornel Damian, care a dorit sã salute fiecare familie în parte.

PrPrPrPrPr. . . . . IOSIF DUMEAIOSIF DUMEAIOSIF DUMEAIOSIF DUMEAIOSIF DUMEA

Postulandat la capuciniPostulandat la capuciniPostulandat la capuciniPostulandat la capuciniPostulandat la capucini

Duminicã, 11 noiembrie, în parohia Adormirea Maicii Domnului din Nehoiu (Buzãu), încadrul Sfintei Liturghii, a avut loc înmânarea „taului” franciscan de cãtre pãrintele UbaldoOliviero, custode al Fraþilor franciscani minori capucini, moment care a marcat intrarea, înmod oficial, în anul de postulandat a patru tineri: Budãu Marius, din parohia Nicolae Bãlcescu(Bacãu), Imbrea Cãtãlin Vasile, din parohia Comãneºti (Bacãu), Imbrea Eduard, din parohiaTuta (Bacãu), Mîrþ Iulian, din parohia Botoºani. În felul acesta, cei patru tineri au fost încredinþaþicomunitãþii din Nehoiu ºi pãrintelui Marcel Netedu, maestrul lor spiritual, care îi va însoþi în aceastã perioadã de pregãtire pentru viaþaconsacratã ºi de formare religioasã ºi umanã. Liturghia celebratã cu aceastã ocazie a fost prezidatã de pãrintele Lucian Dumea, rectoral Seminarului Teologic Capucin din Oneºti. Alãturi de cei patru tineri postulanþi au fost ºi fraþii novici, împreunã cu maestrul lor, pãrinteleAlbert Goºman, din comunitatea din Borzeºti. IULIAN MÎRÞ IULIAN MÎRÞ IULIAN MÎRÞ IULIAN MÎRÞ IULIAN MÎRÞ

20 Istorie ºi Spiritualitate

Chipul lui Isus...Chipul lui Isus...Chipul lui Isus...Chipul lui Isus...Chipul lui Isus...Sunt multe maniere de a pune întrebarea: cum arãta în

realitate, în caracteristicile sale fizionomice, chipul fizic al lui Isus?De bunã seamã, chipul lui Isus, de-a lungul secolelor, a îmbrãcato multitudine de înfãþiºãri. ªi este vorba nu numai de iconografiatradiþionalã, de picturã ºi sculpturã, ci ºi de reprezentãri literare ºi,începând cu secolul trecut, întruchipãri scenice ºi cinematografice.În privinþa, însã, a celor dintâi, aºa cum remarca marele scriitorfrancez, catolicul François Mauriac, “printr-o filiaþie tainicã, aproapetoate imaginile lui Cristos, zugrãvite de-a lungul veacurilor depictori, purced din acel chip misterios, întipãrit în Sfântul Giulgiu, oimagine a cãrei existenþã a fost practic nebãnuitã multtimp de artiºti”. ªi este vorba, revelator, de o imaginea lui Cristos marcatã atroce de stigmatul suferinþei...Am mai putea evoca aici, în calitate de imaginetainicã a aceleiaºi suferinþe, pecetea însângeratãîntipãritã misterios în Sfântul ªtergar conservat demulte secole în catedrala din Oviedo, acel Sudariumdespre care un critic laic al agnosticismuluicontemporan, spaniolul Juan Ignacio Moreno, avansapãrerea cã, în aceastã relicvã, gãsim ascunsã “oscrisoare de iubire adresatã de Dumnezeu timpurilornoastre, o provocare discretã adresatã tuturor celorcare ºi-au fãcut ºi îºi fac, în zilele noastre, din ºtiinþeºi din cuceririle tehnologiilor, un idol“.

Dincolo, însã, de dilemele ºi incertitudinile noastre umane,dincolo de vastul tezaur al reprezentãrilor vizuale ale chipului luiCristos, rãmâne în picioare un fapt frapant care invitã la meditaþie,ºi anume cã, în integralitatea ei, iconografia creºtinã pareîntr-adevãr sã fi avut drept singur izvor concret memoria acestorimagini de sânge ºi sudoare, imaginea lui Cristos Omul durerilor,profetizat de Isaia (Is 53,5-6) - Fiul Omului, Mesia supus supliciului,cel care-ºi dã viaþa pentru fraþii sãi, oamenii.

...pe chipul aproapelui......pe chipul aproapelui......pe chipul aproapelui......pe chipul aproapelui......pe chipul aproapelui...Despre aceastã iubire a lui Dumnezeu, despre înfãþiºãrile iubirii

de aproapele în iubirea lui Dumnezeu, vorbeºte pe larg, pe maimulte paliere de idei ºi învãþãturi, prima Enciclicã a Papei Benedictal XVI-lea, Deus Caritas Est . În aceste rânduri - care reiau, în altãformã, o prezentare fãcutã recent la Roma în cadrul CongresuluiInternaþional Il Volto dei Volti di Cristo -, mã voi concentra asupraunuia dintre aspectele atinse de Enciclicã, ºi anume a felului cum,în pasaje de mare pregnanþã ale acestei învãþãturi, regãsimrãsunând discret, în confluenþã cu actualitatea, accente dinnestemate ale gândirii robului lui Dumnezeu Vladimir Ghika,despre iubirea de Dumnezeu în iubirea faþã de aproapeleiubirea de Dumnezeu în iubirea faþã de aproapeleiubirea de Dumnezeu în iubirea faþã de aproapeleiubirea de Dumnezeu în iubirea faþã de aproapeleiubirea de Dumnezeu în iubirea faþã de aproapele: maiexact despre slujirea chipului lui Cristos ascuns în chipul aproapelui

Aspecte din spiritualitatea Monseniorului GhikaAspecte din spiritualitatea Monseniorului GhikaAspecte din spiritualitatea Monseniorului GhikaAspecte din spiritualitatea Monseniorului GhikaAspecte din spiritualitatea Monseniorului Ghikaîn lumina câtorîn lumina câtorîn lumina câtorîn lumina câtorîn lumina câtorva învãþãturiva învãþãturiva învãþãturiva învãþãturiva învãþãturi

ale Enciclicei ale Enciclicei ale Enciclicei ale Enciclicei ale Enciclicei Deus Caritas Est Deus Caritas Est Deus Caritas Est Deus Caritas Est Deus Caritas Est (partea I)(partea I)(partea I)(partea I)(partea I)

aflat în nevoi, supus încercãrilor ºi durerii.Dincolo de icoane, a deschide ochii asupra trãsãturilor lui

Cristos în chipul aproapelui în suferinþã, este într-adevãr, una dintremanierele palpabile, la îndemâna tuturor, de a-l regãsi într-un altchip pe Cristos: iubindu-l concret, prin faptã concretã, sãrindu-i înajutor prin servicii aduse celor încercaþi de suferinþele ºi durerilece nu lipsesc, ele fiind prezente la tot pasul pe cãrãrile noastre înaceastã vale de lacrimi.

În acest sens, un pasaj din enciclica papei Benedict al XVI-leasunã urechilor noastre deosebit de pregnant: “Numaidisponibilitatea noastrã de a ieºi în întâmpinarea aproapelui, de

a-i mãrturisi iubirea, ne face sensibili ºi în faþa luiDumnezeu. Numai slujirea aproapelui ne deschideochii asupra a ceea ce face Dumnezeu pentru noiºi asupra modului Sãu de a ne iubi. Sfinþii – ca deexemplu fericita Tereza de Calcutta – au sorbit dinîntâlnirea cu Domnul în Euharistie puterea de a-l iubipe aproapele într-un fel de-a pururi proaspãt. ªi,reciproc, aceastã întâlnire a devenit ºi devine realistãºi profundã tocmai datoritã faptului cã a slujit ºislujeºte celorlalþi. Iubirea lui Dumnezeu ºi iubireaaproapelui sunt de nedespãrþit, cãci ele alcãtuiesco singurã poruncã” (I,18).

... în viaþa sfinþilor... în viaþa sfinþilor... în viaþa sfinþilor... în viaþa sfinþilor... în viaþa sfinþilorNumele evocate de Papa în Deus Caritas Est, reamintesc de

pilde de sfinþi a cãror memorie o venerãm ºi care, tocmai în sensulcelor de mai sus, au ºtiut vedea chipul lui Isus in chipul suferind ºiîncercat de nevoi al semenilor noºtri: e vorba de Francisc din Assisi,Ignaþiu de Loyola, Ioan al lui Dumnezeu, Camil de Lellis, Vincenþiude Paul, Luiza de Marillac, Iosif Cottolengo, Ioan Bosco, LuigiOrione, Fericita Tereza de Calcutta... Aceste nume citate în DeusCaritas Est, scot în evidenþã, în mod exemplar, diversitateaextraordinarã a pildelor concrete date de robii lui Dumnezeu înascultare faþã de spiritul Evangheliei care spune: “Am fost gol ºim-aþi îmbrãcat; mi-a fost sete ºi mi-aþi dat sã beau; mi-a fost foameºi mi-aþi dat sã mãnânc... Ori de câte ori aþi fãcut acestea unuiadintre aceºtia, fraþilor mei mai mici, mie mi le-aþi fãcut” (Matei 25,36-40).

În acest spirit, exemplul compatriotului nostru Vladimir Ghika,rob al lui Dumnezeu, a cãrui cauzã de beatificare se aflã chiar acumîn atenþia Romei, oferã un reper familiar tocmai prin mulþimeaacþiunilor pe care le-a întreprins fãrã precupeþire, de-a lungul vieþiiºi pânã la moarte, iubindu-ºi aproapele ºi slujindu-ºi semenii cuabnegaþie exemplarã, în iubirea lui Dumnezeu: fãcând acest lucrupânã la jertfa supremã a vieþii. Asupra acestui aspect ne propunemsã zãbovim în numarul din ianuarie 2008 al revistei noastre.

ANDREI BREZIANUANDREI BREZIANUANDREI BREZIANUANDREI BREZIANUANDREI BREZIANU

21Istorie ºi Spiritualitate

S-a nãscut la 15 februarie 1861, la Pécsvàrad (Ungaria) ºi a urmat cursurile seminarului de laCioplea (1876-1883). A fost sfinþit preot la 6 ianuarie 1884, activând ulterior ca învãþãtor la ºcolilearhiepiscopale din Bucureºti, profesor ºi prefect la Seminarul Sfântul Duh din Bucureºti, iar înpastoraþie a deservit parohiile Craiova, Turnu Severin, Ploieºti ºi Bãrãþia – Bucureºti. A deþinuttitluri importante, precum cele de consilier arhiepiscopal, canonic al catedralei Sfântul Iosif,cancelar arhiepiscopal, confesor militar ºi camerier papal.

Printre realizãrile edilitare deosebite ale pr. Julius Hering se numãrã înfiinþarea ºcolilorparohiale de la Sinaia ºi Azuga, cimitirele din Buzãu ºi Ploieºti ºi construirea turnului bisericii dinTurnu Severin. Este autorul unor valoroase monografii, rãmase în manuscris, dedicate parohiilordin Arhidieceza de Bucureºti, lucrãri care urmeazã a fi publicate în paginile revistei Pro Memoria.

Moare la 30 aprilie 1938, „ca fiu ºi slujitor supus al Bisericii”, rãmânând în memoria catolicilordrept un „preot cult, harnic ºi conºtiincios”, dupã cum îl caracteriza ziarul Farul Nou.

DrDrDrDrDr. DÃNUÞ DOBOª. DÃNUÞ DOBOª. DÃNUÞ DOBOª. DÃNUÞ DOBOª. DÃNUÞ DOBOª

De la luminã la privireDe la luminã la privireDe la luminã la privireDe la luminã la privireDe la luminã la privireUn eveniment deosebit a avut loc vineri, 2 noiembrie 2007,

la sediul din Bucureºt i al Asociaþ iei Psihologi lorPracticieni Noua Paradigmã, al cãreiinvitat de onoare a fost pr. dr. Marie-Jacques de Belsunce, Vicarul pentruEuropa al Comunitãþii Sfântul Ioan.

Întâlnirea a fost o revelaþie desuflet ºi spirit, conferinþa „O privireasupra lumini i ” , susþ inutã deinvitatul de onoare fiind, de fapt, unprilej de meditaþie asupra destinuluiuman, în general, ºi asupra valorilorlumii de astãzi, în special.

Judecând cei doi termeni, privireºi luminã, într-o relaþie directã ºiinterºanjabilã, pr. Marie-Jacquesne-a propus o dihotomie om-animalprin intermediul luminii. Animalulvede (dator i tã lumini i ) , omulpriveºte. Între a vedea ºi a privi este diferenþã de o specie,apreciind aceastã diferenþã prin raportarea la planul Creãrii(Facerii) Lumii.

Concluzia finalã a conferinþei a reprezentat-o o interogaþieadresatã fiecãrui cetãþean al planetei în parte: Ne mulþumimdoar sã Vedem Lumea sau avem voinþa de a o Privi?

ªi interogaþia poate continua!Ne mulþumim doar sã vedem Lumea ºi, în special, Oamenii

Apariþie editorialãApariþie editorialãApariþie editorialãApariþie editorialãApariþie editorialãDorim sã vã prezentãm ultima apariþie editorialã a prof. Dan Pavelescu, cu titlul „Este moartea sfârºitul vieþii?”. Cartea cautã sã

rãspundã, pe baze ºtiinþifice, unor întrebãri care ne preocupã pe fiecare dintre noi, atunci când ne confruntãm cu problema sfârºituluivieþii pe acest pãmânt.

Autorul a mai publicat ºi alte cãrþi de corelare a ºtiinþei cu religia precum: „Cum am înþeles eu Biblia” (2002), „Materia Ex-nihilo, darviaþa?” (2004), „Se apropie sfârºitul lumii?” (2007) º.a. (cãrþile se gãsesc la Librãria Sf. Iosif ºi la Librãria Surorilor Pauline).

A.C.A.C.A.C.A.C.A.C.

PrPrPrPrPr. canonic Julius Hering (1861-1938). canonic Julius Hering (1861-1938). canonic Julius Hering (1861-1938). canonic Julius Hering (1861-1938). canonic Julius Hering (1861-1938)

care o însufleþesc, din dorinþa de a pune etichete sau învãþãm,din nou, sã privim, cu iubire ºi toleranþã, în profunzimeaaspectelor relevate de multitudinea de faþete ale fiecãrei fiinþeparticipante la realizarea Planului Divin al Creaþiei?

Ne mulþumim sã vedem, într-oatitudine pasivã, de spectator cãruiai se poate povesti un basm desprecât de minunatã este lumina carevine prin oameni sau avem curajulsã-i privim cu ochii întregii fiinþe ºisã-i primim în viaþa noastrã, chiar ºinumai pentru o clipã, pe cei care ºtiusã ardã pentru a f i mesageri aiLUMINII ADEVÃRATE (aºa cum a datmãrturie pr. Marie-Jacques)?

Prezenþa unui astfel de oaspete esteo ºansã care-þi dã sentimentul tonic cãai un sens în viaþã, cã nu eºti singur. ªi,mai ales, te invitã ºi te introduce într-oreflecþie care te reaºeazã în rectitudinefaþã de ADEVÃR.

Mulþumire ºi recunoºtinþã infinitã pr. Marie-Jacquespentru speranþa pe care ne-a dat-o: în t r-o lumeschimonositã de durerile unei tranziþii nesfârºite ºi de ritmuriinumane se mai poate gãsi o urmã de spiritualitate. Trebuienumai sã vrei s-o gãseºti! Priveºte-o ºi ai sã fii uimit deprofunzimea ei!

stud. psih. stud. psih. stud. psih. stud. psih. stud. psih. RITRITRITRITRITA TUDORA TUDORA TUDORA TUDORA TUDOR, membrã a Asociaþiei Psihologilor, membrã a Asociaþiei Psihologilor, membrã a Asociaþiei Psihologilor, membrã a Asociaþiei Psihologilor, membrã a Asociaþiei PsihologilorPracticieni Practicieni Practicieni Practicieni Practicieni Noua ParadigmãNoua ParadigmãNoua ParadigmãNoua ParadigmãNoua Paradigmã

22 Din istoria creºtinismului

Scurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoric“Biserica Adventistã de Ziua a ªaptea” s-a nãscut din marea

redeºteptare religioasã de la începutul secolului XIX cu privirela revenirea Domnului Isus Cristos, miºcare care a cuprinsmilioane de credincioºi, cercetãtori ºi personalitãþi marcante dindiferite Biserici creºtine.

Dupã anul 1860, an în care “Biserica Adventistã de Ziua aªaptea” ºi-a stabilit un nume, a apãrut preocuparea pentrumisiunea mondialã. Biserica a fost organizatã oficial la data de21 mai 1863, când avea aproximativ 125 de biserici ºi 3.500 demembri.

În anul 1864, Michael BelinaMichael BelinaMichael BelinaMichael BelinaMichael BelinaCzechowskiCzechowskiCzechowskiCzechowskiCzechowski, (nãscut în Polonia pe 25septembrie 1818 ºi decedat pe 25februarie 1876 la Viena), s-a decis sãaducã mesajul adventist în Europa, iarîn 1874 biserica a fost pregãtitã sãtrimitã primul misionar oficial, J.N.J.N.J.N.J.N.J.N.AndrewsAndrewsAndrewsAndrewsAndrews, care a plecat din StateleUnite în Elveþia. De atunci, misiuneaîn alte þãri ºi mai ales pentrupopulaþiile necreºtine este un elementc a r e

defineºte “Biserica Adventistã”.Astãzi adventiºtii sunt prezenþi în

203 din cele 228 de þãri recunoscutede cãtre Organizaþia NaþiunilorUnite.

Un element definitoriu aladventiºtilor de ziua a ºaptea a fostpreocuparea lor pentru libertateareligioasã, organizatoricã ºiteologicã. Ei s-au implicat înrealizarea ºi consolidarea pãcii ºi aarmoniei sociale. De-a lungul timpului, au militat pentrueliminarea crezurilor formale din Bisericã, pentru separareaBisericii de Stat, pentru dreptul de a citi personal Biblia, ca ºipentru abolirea sclaviei.

Tensiunea dintre viitor ºi prezent, dintre aºteptarea reveniriiglorioase a Mântuitorului ºi responsabilitatea de a fi «sare ºiluminã» pentru semeni, a dus la o activitate socialã intensã cuactivitãþi care le permit sã mãrturiseascã despre credinþa lor întimp ce lucreazã pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii.

Aceastã preocupare este vizibilã în miile de ºcoli ºi instituþiide învãþãmânt superior construite ºi administrate de adventiºtiîn toatã lumea, în fabricile de alimente sãnãtoase pe care ledeþin, precum ºi în ampla lucrare medicalã care foloseºtecunoºtinþe ºi tehnologii moderne.

Adventiºtii sau “Biserica AdventistãAdventiºtii sau “Biserica AdventistãAdventiºtii sau “Biserica AdventistãAdventiºtii sau “Biserica AdventistãAdventiºtii sau “Biserica Adventistãde Ziua a ªaptea”de Ziua a ªaptea”de Ziua a ªaptea”de Ziua a ªaptea”de Ziua a ªaptea”

PrPrPrPrPr. . . . . EMANUEL DUMITRUEMANUEL DUMITRUEMANUEL DUMITRUEMANUEL DUMITRUEMANUEL DUMITRU

Adventiºtii de ziua a ºaptea pãzesc sâmbãta ca «zi de odihnãºi de închinare», de vineri seara de la apusul soarelui pânãsâmbãtã la apusul soarelui, conform Scripturii.

Ei folosesc aceastã zi pentru devoþiune, comuniune ºi creºtereîn Cristos. Obiºnuiesc sã se întâlneascã la bisericã, pentruînchinare publicã, în fiecare vineri seara, la începutul Sabatului,sâmbãtã dimineaþã ºi dupã-amiazã. Obiºnuiesc sã seîntâlneascã ºi în timpul sãptãmânii pentru comuniune ºi studiibiblice.

În cadrul ªcolii de Sabat, sâmbãtã dimineaþa, împãrþiþi îngrupe mici de studiu, dezbat, timp de o orã, anumite subiectepe care le-au studiat acasã, în timpul sãptãmânii. Copiiiparticipã la ªcoala de Sabat pe grupe de vârstã, avândmanuale adecvate.

Partea centralã a închinãrii constã într-un serviciu divin carecuprinde o predicã practicã, bazatã pe Biblie, cu scopul de a-Ldescoperi cât mai clar pe Dumnezeu ºi voia Sa pentru viaþanoastrã. În plus, la serviciul divin de sâmbãtã dimineaþã se înalþãrugãciuni personale ºi publice ºi se oferã ocazia pentru a-i dãruilui Dumnezeu zeciuialã ºi daruri de mulþumire.

Participanþii au ocazia sã-ºi împãrtãºeascã nevoilepersonale, care pot deveni motiv de rugãciune publicã.

Închinarea individualã ºi în familie sunt la fel de importanteca ºi închinarea publicã. De aceea, de obicei dimineaþa, ei citescdin Sfintele Scripturi dorind sã înþeleagã ce aºteaptã Dumnezeude la ei ºi se roagã pentru ziua în curs, iar seara consacrã timppentru studiul Bibliei ºi rugãciuni de mulþumire.

Elemente de doctrinã adventistãElemente de doctrinã adventistãElemente de doctrinã adventistãElemente de doctrinã adventistãElemente de doctrinã adventistã- au credinþa în Sfânta Treime - Dumnezeu Tatãl, Dumnezeu

Fiul ºi Dumnezeu Duhul Sfânt - ca fiind Singurul Dumnezeuadevãrat, care a creat ºi prin care se menþin toate lucrurile. IarDumnezeu Fiul cel veºnic S-a întrupat prin fecioara Maria;

- cred cã Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, deoareceoamenii care au scris-o au vorbit de la Dumnezeu, inspiraþi deDuhul Sfânt;

- practicã botezul prin scufundare, pe baza deciziei personaleºi a mãrturisirii credinþei în Isus Cristos ca Mântuitor personal.Scufundarea totalã în apã a celui care este botezat semnificãmoartea faþã de pãcat ºi învierea la o viaþã nouã în Isus Cristos;

- învãþãtura conþine elemente prezente ºi în crezul altorBiserici, cu dezvoltãri proprii “Bisericii Adventiste”;

- numele “Bisericii Adventiste de Ziua a ªaptea” face trimiterela douã doctrine: una, fundamentalã pentru creºtinism, se referãla a doua venire a lui Isus Cristos – de la latinescul adventus(venire), iar a doua, întâlnitã ºi la alte comunitãþi religioase, sereferã la respectarea zilei a ºaptea a sãptãmânii, sâmbãta, cazi de odihnã ºi de închinare.

23Lecturi

Cãrticica pe care v-o prezint este ca o oglindã: dacã ocitim fãrã a încerca sã ne automistificãm, avem ºansa sãne vedem aºa cum suntem: fericiþi sau nefericiþi, optimiºtisau pesimiºti, lectura ei ajutându-ne sã identificãm cauzelerãului din noi ºi din lume, precum ºi unele modalitãþi deîndreptare: smerenia, credinþa, generozitatea, rãbdarea ºi,deloc în ultimul rând, umorul.

Sau, dacã preferaþi, poate fi cititã ca un mic manual. Nu,nu de fericire, slavã Domnului… Pr. Dumea tocmai asta þinesã ne aducã aminte: nu existã o reþetã a fericirii; fericireaeste în noi - trebuie sã o descoperim ºi sã o cultivãm, exactca pe o grãdinã. Autorul ne învaþã sã deconstruim cu atenþieºi umor fer ic i r i le de mucava - f rumoscolorate ºi ambalate - pe care televiziunile,reclamele ºi consumismul se strãduiesc sãni le vâre pe gât cu orice preþ. Preþ pe care- dacã nu avem discernãmântul treaz ºi înlucrare - îl plãtim nu doar din buzunarul, ciºi cu viaþa noastrã: „O fericire prefabricatã,s tandardizatã, d i r i ja tã, obþ inutã pr inspãlarea colectivã a creierului. De unde seprocurã fericirea? Din multe locuri. O gãsim,dupã caz, în clinicile de chirugie esteticã,în s tadioanele supraaglomerate, îndiscoteci, în staþiunile de pe litoral, dar maiales în magazine“. Vã sunã cunoscut, nu-iaºa?

Într-un capi to l sugest iv, in t i tu lat„Fericirea bolnavã“, autorul identificã douãmari re le care sufocã lumea noastrã,cauzând o enormã nefericire la nivel individual ºi social:invidia ºi pofta de avere. Fericit, spune pãrintele, nu estecel care are tot ce vrea, ci acela care se mulþumeºte cu ceeace are. ªi lanseazã urmãtorul avertisment: „Noi nu ºtim înrealitate câtã nefericire poate fi în viaþa celor pe care îiinvidiem pentru succesele, calitãþile ºi averile pe care ledeþin: un copil handicapat sau drogat, o boalã incurabilãpe care nu o ºtie nimeni, un bãrbat beþiv ºi violent pentru ofemeie, sau o femeie infidelã pentru un bãrbat“. Cât desprebani, ei nu sunt buni sau rãi în sine. Bun sau rãu este rolulpe care noi îl atribuim banilor: dacã sunt un simplu mijloc,atunci sunt buni; dacã ei devin un scop ºi o obsesie, iar noiajungem sclavii lor, atunci sunt rãi.

Un alt capitol cu rol de avertisment este cel intitulat„Fericire ºi suferinþã“. Lumea occidentalã aleargã dupã luxºi confort, exaltã sãnãtatea perfectã ºi t inereþea fãrãbãtrâneþe. Sportul, fitnessul ºi chirurgia esteticã au devenit

PrPrPrPrPr. Claudiu Dumea - „Misterul fericirii“. Claudiu Dumea - „Misterul fericirii“. Claudiu Dumea - „Misterul fericirii“. Claudiu Dumea - „Misterul fericirii“. Claudiu Dumea - „Misterul fericirii“Ed. Presa Bunã, Iaºi, 2007 ; 76 p.Ed. Presa Bunã, Iaºi, 2007 ; 76 p.Ed. Presa Bunã, Iaºi, 2007 ; 76 p.Ed. Presa Bunã, Iaºi, 2007 ; 76 p.Ed. Presa Bunã, Iaºi, 2007 ; 76 p.

adevãrate „religii“ ale timpului nostru. Lumea occidentalãare oroare de boalã, de suferinþã ºi de moarte - ºi astapentru cã nu le înþelege. Nu ºtie ce sã facã cu ele, îmi vinesã spun. Ca sã ne ajute sã înþelegem mai bine, autorulapeleazã la o imagine de o excepþionalã frumuseþe:metafora perlei. „Un fir de nisip intrã într-o stridie rãnind-o.Stridia nu începe sã plângã ºi nu cade în disperare. Zi dupãzi îºi transformã propria durere într-o perlã. E o capodoperãa naturii. Suferinþa acceptatã în spirit de credinþã e oadevãratã alchimie, se t ransformã în capodopereminunate“. Acest punct de vedere, profund creºtin, pare totmai strãin ºi mai firav în lumea de astãzi. Sã luãm aminte…

Dupã bunul sãu obicei, pr. ClaudiuDumea îºi plimbã cititorii prin literatura,teologia ºi filosofia lumii. Meditaþiile salesunt pline de citate înþelepte, frumoase ºib ine alese. Din Vechiu l º i d in NoulTestament, din înþelepciunea budistã,rabinicã sau chinezã, din Goethe, Seneca,Freud, Platon, Boetius, Sf. Augustin, Sf.Anton de Padova, Pascal, Jorge Luis Borges,J.P. Sartre, Sf . Tereza de Avi l la, Saint-Exupery, K. Rahner, Phil Bosmans…

Dar cel mai frumos text, citat în aceastãcarte, este dintr-un document al Bisericii -exortaþia apostolicã Gaudete in Domino:„[…] Numeroasele bucurii umane pe careCreatorul le aºazã în calea noastrã: bucuriaexaltantã a existenþei ºi a vieþii; bucuria

iubirii curate ºi sfinþite; bucuria aducãtoarede liniºte a naturii ºi a tãcerii; bucuria, uneori austerã, amunci i conºt i incioase; bucuria ºi sat isfacþ ia dator ieiîmplinite; bucuria transparentã a curãþiei, a slujir i i , acolaborãrii; bucuria exigentã a sacrificiului“.

ªi totuºi, unde sã cãutãm fericirea? ªi cum sã o pãstrãmatunci când am aflat-o? Rãspunsul, polifonic, se construieºteîn jurul unei prezenþe: Cristos. „Fiule preaiubit, þi-e foame?Cristos e pâinea vieþii. Þi-e sete? Cristos este izvorul de apãvie. Simþi nevoia de a vedea ºi de a înþelege? Cristos elumina lumii. Doreºti dreptatea ºi libertatea? Cristos esteeliberatorul din cãtuºele care îl fac pe om sclavul idolatriei,al bogãþiei, al orgoliului. Simþi nevoia de iubire? Cristos estesupremul donator al iubirii ºi cel care trezeºte iubirea pentruoameni ºi între oameni. Simþi nevoia de viaþã? Cristos esteînceputul vieþii care nu cunoaºte sfârºit“ (Papa Paul alVI-lea). Acum, titlul acestei cãrþi ni se lãmureºte pe deplin:misterul fericirii este Cristos.

ANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARU

24 ªtiri

Adunarea internaþionalãAdunarea internaþionalãAdunarea internaþionalãAdunarea internaþionalãAdunarea internaþionalãa Uniunii Apostolice a Cleruluia Uniunii Apostolice a Cleruluia Uniunii Apostolice a Cleruluia Uniunii Apostolice a Cleruluia Uniunii Apostolice a Clerului

La jumãtatea lunii noiembrie s-adesfãºurat la Roma Adunareainternaþionalã a Uniunii Apostolice aClerului (UAC), care are loc o datã la treiani; tema întâlnirii din acest an a fostUniunea apostolicã a clerului în Bisericaparticularã.

A-i asculta pe preoþii diecezani, maiales pe cei care se aflã în dificultate, ºia-i primi în mod fratern, a se rugaîmpreunã cu ei, a-i sensibiliza peEpiscopi sã adopte o atitudine paternãfaþã de preoþii din diecezele lor, este spiritul care însufleþeºte, de aproape 150de ani, serviciul Uniunii Apostolice a Clerului. Aceasta este o asociaþieinternaþionalã care uneºte episcopi, preoþi ºi diaconi din multe pãrþi ale lumii,inclusiv din România.

Despre aceastã experienþã sacerdotalã, pãrintele Jacob Alberto Kapingala,secretarul asociaþiei, a declarat pentru Radio Vatican: Prima experienþã esterugãciunea. Vrem sã rãspundem invitaþiei lui Isus care spune sã-l rugãm peDumnezeu ca sã trimitã lucrãtori în seceriºul sãu, iar noi luãm în serios aceastãinvitaþie, într-un timp ca cel actual în care este mai mare nevoie de slujitorihirotoniþi, atât în ceea ce priveºte calitatea cât ºi numãrul lor. Un alt aspect pecare vrem sã-l subliniem este cel al formãrii permanente, care îi priveºte pe toþianimatorii din toate sectoarele Uniunii apostolice a clerului.

Unul dintre punctele adunãrii este cel al fraternitãþii preoþilor. Adesea sevede în solitudinea în care trãiesc preoþii diecezani una din cauzele care îi facpe unii dintre ei sã punã în discuþie propriul minister, slujirea preoþeascã. Cuprivire la acest punct, ceea ce este cu adevãrat important este solidaritatea.Singurãtatea duce întotdeauna la o situaþie de suferinþã, de dificultate. Ajutorulpe care Uniunea îl oferã preoþilor care trãiesc în situaþii dificile nu este atât unajutor direct, ci este un apel pe care îl facem tuturor Episcopilor ºi apoi Episcopulia iniþiativele oportune. Noi solicitãm acea paternitate din partea Episcopuluifaþã de preoþii sãi, ca sã fie ajutaþi sã depãºeascã dificultãþile pe care leîntâmpinã.

Lourdes – jubileul de 150 de aniLourdes – jubileul de 150 de aniLourdes – jubileul de 150 de aniLourdes – jubileul de 150 de aniLourdes – jubileul de 150 de aniCu ocazia jubileului de 150 de ani de la apariþiile Sfintei Fecioare, Papa Benedict al XVI-lea va fi la Lourdes

în 2008, a precizat mons. Jacques Perrier, Episcopul de Tarbes ºi Lourdes. Acesta a afirmat cã Venirea Papeia fost anunþatã de însuºi Suveranul Pontif când, în iulie 2005, la câteva luni de la alegere, ºi-a exprimatinteresul, într-o scrisoare autografã, pentru jubileul celor 150 de ani de la apariþii. Papa ºi-a anunþat atunciintenþia de a participa personal la manifestãri, iar Sala de Presã a Sfântului Scaun a fãcut publicã aceastãintenþie printr-un comunicat din 15 iulie 2007. Pentru moment, data venirii Sfântului Pãrinte nu este cunoscutã.

Jubileul din 2008 se va deschide la 8 decembrie 2007, þinând cont de exigenþele noii evanghelizãri.Sanctuarele ºi pelerinajele, a afirmat episcopul Perrier, au un loc tot mai mare în viaþa religioasã actualã, maiales pentru persoanele care s-au îndepãrtat de practica religioasã obiºnuitã. Sanctuarele se dovedesc astfeladevãrate locuri silenþioase de evanghelizare.

Din vasta misiune a Bisericii, noi am reperat 12 domenii în care Lourdes poate ºi trebuie sã-ºi aducã ocontribuþie specificã: redescoperirea botezului, devoþiunea marianã, chemarea la pocãinþã ºi convertire,

însoþirea bolnavilor, îndrumarea spre Euharistie ºi atenþia faþã de cei marginalizaþi.Calendarul evenimentelor cuprinde, astfel, celebrãrile liturgice specifice, manifestãri artistice ºi colocvii teologice privind prezenþa ºi ocrotirea

Sfintei Fecioare Maria. O atenþie deosebitã va fi acordatã aniversãrii celor 18 apariþii ale Maicii Domnului, avute de Sfânta Bernadeta Soubirousîn 1858, prima la 11 februarie, iar ultima, la 16 iulie. Jubileul marian se va încheia cu o celebrare, la 8 decembrie 2008, Solemnitatea PreacurateiFecioare Maria care, acum 150 de ani, s-a prezentat micuþei Bernadeta cu numele de Neprihãnit Zãmislitã.

PentruPentruPentruPentruPentruaaaaa

devenidevenidevenidevenideveniooooo

familie,familie,familie,familie,familie,omenireaomenireaomenireaomenireaomenirea

arearearearearenevoienevoienevoienevoienevoie

dededededeDumnezeuDumnezeuDumnezeuDumnezeuDumnezeu

Pe 20 noiembrie, Consiliul Pontifical pentruJustiþie ºi Pace s-a întrunit într-o adunare plenarãdedicatã studierii Enciclicei Populorum progressio aPapei Paul al VI-lea, la 40 de ani de la publicareadocumentului.

Cardinalul Renato Martino, preºedinteledicasterului, a spus în deschiderea adunãrii: “Nuexistã un progres adevãrat fãrã vocaþie ºi nu existãvocaþie fãrã Dumnezeu”. Apoi a subliniat importanþaactualã a acestei Enciclice, având în vedereprovocãrile privind adevãrul despre om, dialogul ºiglobalizarea.

Enciclica este “invitaþia la asumarearesponsabilitãþii pentru vocaþia proprie omenirii,potrivit planului lui Dumnezeu”, a spus el. “FãrãDumnezeu, este dificil pentru oameni sã citeascã înpropria lor naturã o vocaþie; fãrã Dumnezeu,popoarele au nevoie de mult efort pentru a descoperio vocaþie în istoria ºi în cultura lor; fãrã Dumnezeu,întreaga omenire gãseºte dificil sã descoperevocaþia la a fi o familie unitã”.

25ªtiri

În 2008 Papa va vizita SUAÎn 2008 Papa va vizita SUAÎn 2008 Papa va vizita SUAÎn 2008 Papa va vizita SUAÎn 2008 Papa va vizita SUAVizita Papei Benedict

al XVI-lea în Statele Unitea fost confirmatã pentruperioada 15-20 aprilie,2008. Arhiepiscopul PietroSambi, Nunþiu apostolic înStatele Unite, a confirmatdatele pentru cãlãtoria deºase zile când a participatla deschiderea întâlnirii detoamnã a ConferinþeiEpiscopale din SUA, care s-a desfãºurat la Baltimore.

În luna aprilie a acestui an Sfântul Pãrinte a fost invitat oficial sãviziteze Naþiunile Unite de cãtre Ban Ki-moon, secretarul general alNaþiunilor Unite. În a doua zi a vizitei, pe 16 aprilie, când Papa vaîmplini 81 de ani, va fi primit în mod oficial la Casa Albã ºi îndupã-amiaza aceleiaºi zile se va adresa Conferinþei Episcopale dinSUA.

În cadrul vizitei, Suveranul Pontif va celebra o Liturghie peStadionul Naþional din Washington, va þine un discurs la UniversitateaCatolicã a Americii, va merge la New York pentru o vizitã la NaþiunileUnite, pentru o întâlnire ecumenicã, pentru a celebra o Liturghie laCatedrala Sf. Patrick, pe 19 aprilie, aniversarea alegerii lui papale ºipentru o întâlnire cu tinerii. Pe 20 aprilie Sfântul Pãrinte va vizita loculîn care s-au aflat Turnurile Gemene.

Episcopul William Skylstad de Spokane, preºedintele ConferinþeiEpiscopale din SUA, a spus despre aceastã vizitã: Este un momentbinecuvântat pentru naþiunea noastrã. Papa Benedict al XVI-lea nueste doar liderul catolicilor, este de asemenea un om de inspiraþiepentru toþi aceia care lucreazã pentru pace. Arhiepiscopul DonaldWuerl de Washington a declarat: Cu toþii aºteptãm vizita SfântuluiPãrinte ca pe un timp de înnoire a credinþei noastre ºi a slujiriipastorale ºi ca pe o ocazie de a confirma solidaritatea noastrã cuBiserica Universalã fãcutã vizibilã între noi de succesorul lui Petru,Papa Benedict al XVI-lea.

Noua enciclicã a papei Benedict al XVI-leaNoua enciclicã a papei Benedict al XVI-leaNoua enciclicã a papei Benedict al XVI-leaNoua enciclicã a papei Benedict al XVI-leaNoua enciclicã a papei Benedict al XVI-leaA doua enciclicã a Papei Benedict al XVI-lea, intitulatã Spe salvi adicã Salvaþi în

speranþã, a fost prezentatã vineri, 30 noiembrie 2007, în Sala vaticanã de presã, decardinalul Georges Cottier, pro-teolog emerit al Casei Pontificale, ºi de cardinaluliezuit Albert Vanhoye, profesor emerit de exegezã a Noului Testament la InstitutulBiblic Pontifical din Roma. Textul enciclicei va fi publicat, pentru început, în opt limbi:latinã, italianã, francezã, englezã, germanã, spaniolã, portughezã ºi polonã.

Dupã aproape doi ani de la enciclica asupra dragostei, Deus caritas est, Benedictal XVI-lea ne oferã enciclica asupra speranþei. “Cristos este speranþa lumii, a subliniatPapa, deoarece a înviat, ºi a înviat pentru cã este Dumnezeu”. “Întãriþi de aceastãsperanþã”, potrivit Pontifului, nu trebuie sã ne fie fricã de încercãrile care “oricât dedureroase ºi grele ar fi, niciodatã nu vor putea sã ºtirbeascã bucuria profundã careprovine din faptul de a fi iubiþi de Dumnezeu”.

În mod normal, enciclicele ºi alte documente papale nu sunt publicate în aceeaºizi în care sunt semnate; textele sunt disponibile publicului la câtva timp dupã data oficialã a semnãrii.

Secretarul de stat al Vaticanului, Cardinalul Tarcisio Bertone, a declarat în cursul verii cã Papa pregãteºte, de asemenea, ºi o enciclicãpe teme sociale.

Se recomandã lectura zilnicã a unei paginiSe recomandã lectura zilnicã a unei paginiSe recomandã lectura zilnicã a unei paginiSe recomandã lectura zilnicã a unei paginiSe recomandã lectura zilnicã a unei paginidin Evangheliidin Evangheliidin Evangheliidin Evangheliidin Evanghelii

La sfârºitul lunii noiembrie a fost publicat documentulLiniamenta al Sinodului convocat de Papa Benedict al XVI-leapentru luna octombrie a anului viitor, care va avea ca temãCuvântul lui Dumnezeu în viaþa ºi misiunea Bisericii. Documentulvorbeºte despre riscurile interpretãrilor arbitrare ºi reductive aleScripturii, ce iau naºtere fie din lecturi ideologice, fie din citireaCuvântului lui Dumnezeu fãrã un suport al credinþei. În acestcontext, îndatorirea Magisteriului „a fost definitã de ConciliulVatican II, în Constituþia dogmaticã Dei Verbum în care se spunecã misiunea de a interpreta în mod autentic Cuvântul lui Dumnezeua fost încredinþatã numai Magisteriului viu al Bisericii, dar adaugãapoi cã acest Magisteriu nu este deasupra Cuvântului luiDumnezeu, ci îl slujeºte, învãþând numai ceea ce a fost transmis.Aºadar, Magisteriul este în slujba Cuvântului, a interpretãriiautentice a Scripturii”, a spus Cardinalul Carlo Maria Martini,vorbind pentru Radio Vatican.

Referindu-se la riscul unei evanghelizãri, al unei catehizãridesprinse de Cuvântul lui Dumnezeu, Prelatul a afirmat: ”Desigur,acest risc existã mereu atunci când se doreºte o evanghelizareexclusiv intelectualã, abstractã ºi care nu þine aºadar cont deCuvânt. De aceea, în cadrul evanghelizãrii, este necesarã citireaEvangheliilor. Eu i-aº îndemna pe credincioºi sã înceapã chiar deastãzi lectura Evangheliei dupã Sfântul Marcu, sã citeascã o paginã

astãzi, una mâineºi astfel, în fiecarezi, citind câte opaginã sã se roagepentru câteva minuteplecând de la textulcitit. Cred cã ar fi ceamai bunã iniþiere înc u n o a º t e r e aScripturii”.

Adaptare dupã Radio VAdaptare dupã Radio VAdaptare dupã Radio VAdaptare dupã Radio VAdaptare dupã Radio Vatican, Catholica.roatican, Catholica.roatican, Catholica.roatican, Catholica.roatican, Catholica.ro Pagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICAN

26 Pelerin la Vatican

Cardinali în jurul Papei, semn elocvent deCardinali în jurul Papei, semn elocvent deCardinali în jurul Papei, semn elocvent deCardinali în jurul Papei, semn elocvent deCardinali în jurul Papei, semn elocvent deunitate catolicãunitate catolicãunitate catolicãunitate catolicãunitate catolicã

23 noi cardinali, dintre care 18 electori, creaþi de Papa în cadrulConsistoriului ordinar public celebrat sâmbãtã, 24 noiembrie, înbazilica vaticanã. O ceremonie emoþionantã chiar de la început,când Papa a citit lista cu numele noilor cardinali ºi a anunþat ordinulla care sunt desemnaþi. Potrivit normelor canonice, Colegiulcardinalilor este împãrþit în trei ordine sau ranguri: episcopal,prezbiteral ºi diaconal.

Ordinului episcopal îi aparþin cardinalii cãrora Pontiful le acordãtitlul unei biserici din împrejurimile Romei, în vreme ce cardinalilordin ordinul prezbiteral ºi diaconal li se încredinþeazã titlul – respectivdiaconia – unei biserici din Roma.

Dar ce este un consistoriu? Cuvântul derivã din latinesculconsistorium ºi are înþelesul de întrunire, consiliu, definind adunareasolemnã a Colegiului cardinalilor ce îndeplineºte funcþia de organconsultativ al Sfântului Pãrinte. Consistoriile – ce pot fi ordinare sauextraordinare – au loc la Vatican ºi sunt convocate de cãtre Papã.

Consistoriul reprezintã, de asemenea, adunarea solemnã încadrul cãreia sunt creaþi noi cardinali, eveniment care, potrivit Coduluide Drept Canonic, trebuie sã aibã loc în prezenþa Colegiuluicardinalilor, ce reflectã unitatea dintre Papã ºi cardinali. De altfel,Benedict al XVI-lea a sintetizat valoarea extraordinarã a consistoriuluidin 24 noiembrie – pentru crearea a 23 noi cardinali – definindu-l „un semn elocvent de unitate catolicã”.

Misiunea cardinalilorMisiunea cardinalilorMisiunea cardinalilorMisiunea cardinalilorMisiunea cardinalilorDouã sunt principalele îndatoriri ale cardinalilor: sã-i ofere

colaborarea Sfântului Pãrinte în legãturã cu chestiuni ce privescBiserica universalã ºi sã-l aleagã pe Papã, atunci când scaunul estevacant. Cardinalii sunt consultaþi de cãtre Papã – fie individual, fiereuniþi în grupuri – când au loc aºa-numitele consistorii, dar cardinaliicare sunt responsabili ai Departamentelor (Dicasteriilor) CurieiRomane colaboreazã zilnic cu Sfântul Pãrinte. De altfel ºapte din cei23 noi cardinali sunt reprezentanþi ai Curiei Romane.

Usque ad sanguinis efUsque ad sanguinis efUsque ad sanguinis efUsque ad sanguinis efUsque ad sanguinis effusionemfusionemfusionemfusionemfusionem,,,,,esenþa misiunii unui cardinalesenþa misiunii unui cardinalesenþa misiunii unui cardinalesenþa misiunii unui cardinalesenþa misiunii unui cardinal

Cardinalatul în istoria BisericiiCardinalatul în istoria BisericiiCardinalatul în istoria BisericiiCardinalatul în istoria BisericiiCardinalatul în istoria BisericiiCardinalii reflectã o strãveche tradiþie a Bisericii romane care

încredinþa prezbiterilor ºi diaconilor din Roma, ºi la ºase episcopi aidiecezelor vecine, îndatorirea alegerii Papei. Puþin dupã anul 1000,prezbiterii ºi diaconii din Roma – împreunã cu episcopii diecezelorînvecinate – primesc titlul de cardinali. Primul colegiu al cardinaliloreste constituit în jurul anului 1050, din acesta fãcând parte – douãsecole mai târziu – ºi episcopi din alte dieceze, nu doar din diecezade Roma. La început, aceºtia erau doar din diecezele Italiei, apoidin cele ale Europei. În prezent, cardinalii provin din 70 de þãri, fiindreprezentate toate cele cinci continente.

Colegiului cardinalilor aziColegiului cardinalilor aziColegiului cardinalilor aziColegiului cardinalilor aziColegiului cardinalilor aziIatã structura actualã a Colegiului cardinalilor: 201 membri, din

care 120 sunt cardinali electori întrucât, având vârste de pânã la 80de ani, ar putea participa la conclavul pentru alegerea Papei. Dincei 201 cardinali, 104 sunt europeni, 20 sunt din America de Nord,34 provin din America Latinã, 18 din Africa, 21 din Asia ºi 4 dinOceania.

Simboluri ale slujirii cardinalilorSimboluri ale slujirii cardinalilorSimboluri ale slujirii cardinalilorSimboluri ale slujirii cardinalilorSimboluri ale slujirii cardinalilorNoilor cardinali le sunt consemnate inelul, „þuchetul”

(acoperãmântul de cap asemãnãtor cu kepah-ul purtat de evrei) ºibereta.

Usque ad sanguinis effusionem (pânã la vãrsarea sângelui),astfel se spune în formula punerii pe capul cardinalului a bereteiroºii, simbol al slujirii lui Dumnezeu ºi a Bisericii, al iubirii deDumnezeu, de Bisericã ºi de fraþi, cu o dãruire maximã ºinecondiþionatã.

„Primeºte inelul din mâna lui Petru ºi sã ºtii cã prin iubireaPrincipelui Apostolilor se întãreºte iubirea ta faþã de Bisericã”: cuaceste cuvinte a înmânat Benedict al XVI-lea inelul fiecãruia din cei23 noi cardinali. Inelul cardinalului reprezintã un semn de demnitate,de solicitudine pastoralã ºi de comuniune mai intimã cu Sediul luiPetru.

Prezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDI

27Magisteriu

Apel pentru Ziua de rugãciune pentru pace înApel pentru Ziua de rugãciune pentru pace înApel pentru Ziua de rugãciune pentru pace înApel pentru Ziua de rugãciune pentru pace înApel pentru Ziua de rugãciune pentru pace înÞara Sfântã (25 noiembrie)Þara Sfântã (25 noiembrie)Þara Sfântã (25 noiembrie)Þara Sfântã (25 noiembrie)Þara Sfântã (25 noiembrie)

“... Marþea viitoare, la Annapolis, în Statele Unite, israelieni ºipalestinieni, cu ajutorul Comunitãþii Internaþionale, intenþioneazã sãrelanseze procesul negocierilor pentru a gãsi o soluþie justã ºidefinitivã conflictului care de 60 de ani însângereazã Þara Sfântã ºia provocat atâtea lacrimi ºi suferinþe celor douã popoare. Vã cer sãvã alãturaþi Zilei de rugãciune proclamatã pentru astãzi de Conferinþaepiscopalã a Statelor Unite ale Americii pentru a implora de la Duhullui Dumnezeu pacea pentru acea regiune atât de dragã nouã ºidarurile înþelepciunii ºi curajului pentru toþi protagoniºtii importanteiîntâlniri (...) Sã ne dispunem acum sã recitãm, ca de obicei,rugãciunea Angelus. În ocazii ca aceasta, se simte ºi mai vieprezenþa spiritualã a Mariei Preasfinte. La fel ca în Cenacolul dinIerusalim, Ea este astãzi în mijlocul nostru ºi ne însoþeºte în aceastãetapã a drumului eclezial. Vrem sã încredinþãm Fecioarei noii membriai Colegiului cardinalilor pentru ca fiecare dintre ei, precum ºi toþislujitorii Bisericii, sã dobândeascã harul de a-l imita mereu pe Cristosîn slujirea generoasã a lui Dumnezeu ºi a Poporului sãu, pentru a fipãrtaºi la regalitatea sa glorioasã”.

Sfântul Martin, episcop de TSfântul Martin, episcop de TSfântul Martin, episcop de TSfântul Martin, episcop de TSfântul Martin, episcop de Tours,ours,ours,ours,ours,model de caritate (11 noiembrie)model de caritate (11 noiembrie)model de caritate (11 noiembrie)model de caritate (11 noiembrie)model de caritate (11 noiembrie)

Biserica îl aminteºte astãzi pe sfântul Martin, Episcop de Tours,unul dintre sfinþii cei mai renumiþi ºi veneraþi ai Europei. Nãscut dinpãrinþi pãgâni în Panonia, actuala Ungarie, în jurul anului 316, a fostîndrumat de tatãl sãu spre cariera militarã. Încã adolescent, Martina întâlnit creºtinismul ºi, depãºind multe dificultãþi, s-a înscris în rândulcatehumenilor pentru a se pregãti la Botez. A primit Sacramentul înjurul vârstei de 20 de ani, dar a trebuit sã rãmânã încã multã vremeîn armatã, unde a dat mãrturie despre noul sãu mod de viaþã:respectuos ºi înþelegãtor faþã de toþi, îl trata pe servitorul sãu ca peun frate ºi evita petrecerile vulgare. Ieºind din serviciul militar, s-adus la Poitiers, în Franþa, la Sfântul Episcop Ilariu. Hirotonit diacon ºipreot de cãtre el, a ales viaþa monasticã ºi a dat naºtere, împreunãcu câþiva ucenici, celei mai vechi mãnãstiri cunoscute în Europa, laLigugé. Zece ani mai târziu, creºtinii din Tours, rãmaºi fãrã pãstor, l-au aclamat Episcop al lor. De atunci Martin s-a dedicat cu zelînflãcãrat evanghelizãrii þinuturilor rurale ºi formãrii clerului. Deºi îisunt atribuite multe minuni, sfântul Martin este renumit mai alesprintr-un act de caritate fraternã. Încã tânãr soldat, a întâlnit pe stradãun sãrac îngheþat ºi tremurând de frig. A luat atunci propria mantieºi, dupã ce a tãiat-o în douã cu spada, i-a dat jumãtate din eaacelui om. Noaptea i-a apãrut în vis Isus, zâmbind, învãluit chiar înacea mantie.

(...) Gestul de caritate al sfântului Martin se înscrie în aceeaºilogicã, în acelaºi mod de a gândi care l-a fãcut pe Isus sãînmulþeascã pâinile pentru mulþimile înfometate dar, mai ales, sãse lase pe Sine ca hranã pentru omenire în Euharistie, semn supremal iubirii lui Dumnezeu, Sacramentum caritatis. Prin logica împãrþiriicu alþii se exprimã, în mod autentic, iubirea pentru aproapele. Sã

Din alocuþiunile Sfântului Pãrinte la rugãciunea Din alocuþiunile Sfântului Pãrinte la rugãciunea Din alocuþiunile Sfântului Pãrinte la rugãciunea Din alocuþiunile Sfântului Pãrinte la rugãciunea Din alocuþiunile Sfântului Pãrinte la rugãciunea AngelusAngelusAngelusAngelusAngelus

ne ajute sfântul Martin sãînþelegem cã numai printr-ocomunã oangajare deîmpãrtãºire este posibil sãrãspundem marii provocãri atimpului nostru: adicã aceea dea construi o lume de pace ºi dedreptate, în care fiecare om sãpoatã trãi cu demnitate. Acestlucru poate avea loc dacãpredominã un model mondial deautenticã solidaritate, în mãsurãsã asigure tuturor locuitorilorplanetei hrana, apa, îngrijirile medicale necesare, dar ºi munca ºiresursele energetice, precum ºi bunurile culturale, cunoºtinþeleºtiinþifice ºi tehnologice.

„... iubirea este forþa care reînnoieºte lumea”„... iubirea este forþa care reînnoieºte lumea”„... iubirea este forþa care reînnoieºte lumea”„... iubirea este forþa care reînnoieºte lumea”„... iubirea este forþa care reînnoieºte lumea”(4 noiembrie)(4 noiembrie)(4 noiembrie)(4 noiembrie)(4 noiembrie)

Liturghia de astãzi prezintã bine-cunoscutul episod evanghelical întâlnirii lui Isus cu Zaheu în oraºul Ierihon. Cine a fost Zaheu? Unom bogat, un vameº, adicã un colector de taxe pentru autoritãþileromane, ºi tocmai de aceea era considerat un pãcãtos public. ªtiindcã Isus trecea prin Ierihon, acest om a fost cuprins de o mare dorinþãde a-l vedea ºi, fiind mic de staturã, s-a urcat într-un copac. Isus s-a oprit sub copac ºi s-a întors cãtre el, chemându-l pe nume: Zaheu,coboarã repede pentru cã astãzi trebuie sã rãmân în casa ta (Lc19,5).

Ce mesaj în aceastã frazã simplã! Zaheu: Isus cheamã penume un om care este dispreþuit de toþi. Astãzi: da, momentulmântuirii lui este acum. Trebuie sã rãmân: de ce trebuie? Pentrucã Tatãl, care este bogat în milostivire, doreºte ca Isus sã meargãsã caute ºi sã mântuiascã ceea ce era pierdut (Lc 19,10). Harulacelui moment imprevizibil a fost atât de mare încât a schimbatcomplet viaþa lui Zaheu: Iatã, Doamne, jumãtate din averea meao dau sãracilor ºi, dacã am nedreptãþit pe cineva, îi dau înapoiîmpãtrit (Lc 19,8). Încã o datã Evanghelia ne spune cã iubirea,izvorând din inima lui Dumnezeu ºi lucrând prin inima omului,este forþa care reînnoieºte lumea.

Acest adevãr strãluceºte în mod deosebit în mãrturia sfântuluia cãrui sãrbãtoare este în aceastã zi: Carol Borromeu, Arhiepiscopde Milano. Figura sfântului Carol s-a ridicat în secolul al XVI-leaca un model de pãstor cunoscut pentru exemplaritatea lui încaritate, doctrinã, zel apostolic ºi, mai presus de toate, rugãciune:Cucerim suflete stând în genunchi, spunea el (...) Umilinþa l-adeterminat, ca ºi pe Domnul Isus, sã renunþe la sine pentru adeveni un slujitor al tuturor.

Amintindu-l pe venerabilul meu predecesor, Papa Ioan Paul al II-lea,care cu devoþiune a purtat numele sfântului Carol, sã îi încredinþãm mijlociriiacestui sfânt pe toþi Episcopii din lume, pentru care invocãm întotdeaunaprotecþia cereascã a Preasfintei Fecioare Maria, Maica Bisericii.

28 A plecat la Tatãl

Pãrintele Iosif Andrici a trecut la cele veºnice luni, 19 noiembrie2007, în jurul orei 15.30, în localitatea ªcheia. Dupã o îndelungatãsuferinþã din cauza diferitelor boli, pãrintele Iosif Andrici a stat înultimul timp la spital, la Iaºi, unde i s-au amputat picioarele. Apoi afost dus acasã ºi dupã câteva zile de suferinþã a fost chemat lacasa Tatãlui.

Înmormântarea a avut loc joi, 22 noiembrie, în cimitirul din satulªcheia. Alãturi de PS Petru Gherghel auconcelebrat 115 preoþi, nouã dintre ei fiindoriginari din ªcheia, fiii spirituali ai pãrinteluiAndrici. Biserica “Sfânta Cruce” din ªcheia,construitã sub îndrumarea pãrintelui a fostumplutã de credincioºii din sat ºi dinlocalitãþile învecinate care au venit pentrua-ºi lua rãmas bun de la cel care le-a alinatde atâtea ori sufletul. Predica a fost þinutãde pãrintele dr. Eduard Ferenþ, profesor laInstitutul Teologic Romano-Catolic din Iaºiºi bun prieten al pãrintelui Andrici.

AAAAAveþi încredereveþi încredereveþi încredereveþi încredereveþi încredereºi Dumnezeu vã va ajuta!ºi Dumnezeu vã va ajuta!ºi Dumnezeu vã va ajuta!ºi Dumnezeu vã va ajuta!ºi Dumnezeu vã va ajuta!

“A fost o înmormântare impresionantã,cum spunea pãrintele Anton Budãu,colegul pãrintelui Iosif Andrici,impresionantã pentru suferinþele pe carepãrintele Andrici le-a avut de suportat înultimul timp, dar ºi de modul în care comunitatea din ªcheia ºicredincioºi din alte localitãþi veniþi la înmormântare l-au condus peultimul drum pe pãrintele lor iubit”.

Sper sã nu supãr pe nici unul dintre consãtenii mei spunând cã,pânã în ziua 1 decembrie 1968, satul ªcheia era o localitatenecunoscutã, uitatã de oameni, dar nu ºi de Dumnezeu. În aceastãzi, Dumnezeu ºi-a întors faþa spre aceastã comunitate prin trimitereaîn mijlocul ei a acestui mare ºi bun pãstor, pãrintele Iosif Andrici. Încei aproape 33 de ani de pãstorire, ªcheia a devenit un punct dereper pentru sufletele deznãdãjduite, un loc de pelerinaj. Credincioºidin toate colþurile þãrii, chiar ºi de peste hotare au alergat la ªcheiapentru a cere ajutor de la Dumnezeu prin mijlocirea Sfântului Antonde Padova ºi a Fericitului Ieremia al cãror devot a fost pãrintele IosifAndrici. Fiecare a gãsit un cuvânt de alinare, de încurajare. De multeori, pãrintele Andrici nu fãcea altceva decât sã le repete celor care îicereau sã se roage pentru rezolvarea problemelor lor: „Aveþiîncredere ºi Dumnezeu vã va ajuta!”. Cuvinte puþine dar careexprimau esenþa tuturor minunilor sãvârºite la ªcheia.

Mulþi seminariºti i-au trecut pragul cerându-i un sfat sauîncredinþându-se rugãciunilor sfinþiei sale ºi cred cã fiecare dintre eivedea în pãrintele Andrici un model de predicator. Cuvântul luiDumnezeu era exprimat cu toatã fiinþa pãrintelui ºi nu te putea lãsa

A trecut la Domnul pãrintele AndriciA trecut la Domnul pãrintele AndriciA trecut la Domnul pãrintele AndriciA trecut la Domnul pãrintele AndriciA trecut la Domnul pãrintele Andricide la ªcheiade la ªcheiade la ªcheiade la ªcheiade la ªcheia

indiferent. La înmormântare, dupã cum spunea pãrintele EduardFerenþ, „pãrintele Andrici, aºezat cu faþa spre popor, þinea ultimapredicã invitându-i pe toþi, asemenea Preasfintei Fecioare Mariaodinioarã la nunta din Cana: „Faceþi tot ce vã va spune!”.

În ultimele luni din viaþã, pãrintele Andrici a avut de dus o crucefoarte grea din cauza suferinþelor provocate de diferitele boli, dartoatã viaþa lui a fost marcatã de cruce. PS Petru Gherghel a început

ºi a încheiat Sfânta Liturghie deînmormântare cu cuvintele Mântuitorului:„Dacã cineva vrea sã vinã dupã mine,sã-ºi ia crucea ºi sã mã urmeze!”, lãudândfaptul cã pãrintele Andrici a construit obisericã închinatã Sfintei Cruci ºi, mai ales,ultima dorinþã a pãrintelui ca locuinþa ºifostul conac boieresc, la care a lucrat fortemult în ultima vreme renovându-l ºiaproape finalizându-l sã fie destinat celoraflaþi în suferinþã, bãtrânilor ºi bolnavilor.

Tot la îndemnul PS Petru Gherghel, la„Libera” de la sfârºitul Sfintei Liturghii,întreaga mulþime a credincioºilor a cântatrugãciunea „Tatãl nostru” pe melodiacompusã de pãrintele Iosif Andrici.

Comunitatea din ªcheia a mulþumit luiDumnezeu prin pãrintele Aurel Petriºor,primul preot din satul ªcheia, pentru acestdar minunat: pãrintele Iosif Andrici.

Cântând Cântând Cântând Cântând Cântând TTTTTatãl nostruatãl nostruatãl nostruatãl nostruatãl nostru, amintiþi-vã, amintiþi-vã, amintiþi-vã, amintiþi-vã, amintiþi-vãºi de pãrintele Andriciºi de pãrintele Andriciºi de pãrintele Andriciºi de pãrintele Andriciºi de pãrintele Andrici

S-a nãscut în localitatea Butea, la 19 iulie 1930, din pãrinþii Petruºi Maria. A urmat 7 clase în satul natal ºi apoi liceul teoretic. Aterminat serviciul militar în anul 1952. Începând cu 1 ianuarie 1953pânã la 14 septembrie 1953 a fost angajat în funcþia de contabil ºefadjunct la Întreprinderea nr. 3 Dãrmãneºti. A urmat cursurileteologice între anii 1953 ºi 1957 la Iaºi ºi Alba-Iulia. A fost hirotonit la28 aprilie 1957 la Alba-Iulia de cãtre episcopul. Marton Aron.

A fost numit vicar la Luizi-Cãlugãra (1 octombrie 1957 -1 noiembrie 1960) ºi Huºi (1 noiembrie 1960 - 1 martie 1962); parohla Focºani (1 martie 1962 - 1 noiembrie 1963) ºi Tg. Trotuº (1 noiembrie1963 - 1 noiembrie 1967), apoi consilier administrativ în cadrulcentrului arhiepiscopal din Bucureºti (1 noiembrie 1967 - 1 decembrie1968) ºi paroh de ªcheia (1 decembrie 1968 - 1 august 2001). Începândcu 1 ianuarie 2000 s-a pensionat. Dupã ce a devenit paroh onorific(1 august 2001), a ales sã rãmânã în ªcheia.

În ªcheia, pãrintele Andrici a construit biserica (1970-1975), casaparohialã, casa “Fericita Clara” ºi centru social pentru copii (inauguratla 27 octombrie 2002). A fost un iubitor al muzicii, compunândmelodii pentru mai multe cântece care se aflã în colecþia “CântaþiDomnului” (Tatãl nostru, Român pribeag...).

PrPrPrPrPr. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI