10853508 johan huizinga homo ludens

Download 10853508 Johan Huizinga Homo Ludens

Post on 11-Jul-2015

847 views

Category:

Documents

14 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

1 JOHAN HUIZINGA Homo ludens ncercare de determinare a elementului ludic al culturii Traducere din olandeza de H. R. RADIAN Cuvnt nainte de GABRIEL LIICEANU HUMANITAS BUCURESTI Coperta colectiei DONE STAN PRELIMINARII LA O NTELEGERE A DEMNITATII JOCULUI N LUMEA CULTURII Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei HUIZINGA, JOHAN Homo ludens: o ncercare de determinare a elementului ludic al culturii/ Johan Huizinga; trad.: H.R. Radian. - Bucuresti: Humanitas, 2003 ISBN 973-50-0584-0 I. Radian, H.R. (trad.) 008(100) JOHAN HUIZINGA HOMO LUDENS Proeve ener bepaling van het spelelement der cultuur Zesde druk (editia a 6-a) EDITURA HUMANITAS Piata Presei Libere l, 013701 Sector l Bucuresti-Romnia, Tel.: (401) 222 85 46, F ax (401) 222 36 32 www.humanitas.ro www.librariilehumanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POSTA, tel./fax: (021) 222 90 61 ISBN 973-50-0584-0 CUPRINS PRELIMINARE LA O NTELEGERE A DEMNITATII JOCULUI N LUMEA CULTURII de GABRIEL LIICEANU............................. 5 NOTA BIOBIBLIOGRAFICA........................ 21 NOTA............................................ 27 PREFATA INTRODUCERE ....................... 33 I. NATURA SI IMPORTANTA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURA.. Jocul: o notiune primara si o functie plina de tlc -Temeiurile biologice ale jocu lui - Explicatiile nu snt concludente Hazul" jocului - A se juca: un act spiritual - Jocul ca marime culturala - Cultur a sub specie ludi -Jocul: o categorie foarte autonoma -Jocul se situeaza n afara tuturor celorlalte categorii - Jocul s i frumusetea - Jocul: o actiune libera Doar" joaca - O actiune dezinteresata - Jocul, limitat n timp si n spatiu - Spatiul de joc - Jocul creeaza ordine ncordare - Regulile jocului: ntru totul obligatorii - Puterea jocului de a crea gr upuri - Abolirea vietii obisnuite - Lupta si spectacol -Jocul sacru realizeaza ceea ce se nfatiseaza - El ntretine ordinea c osmica prin faptul ca o ntruchipeaza - Conceptia lui Frobenius cu privire la jocul cultual - Drumul de la

emotie la jocul sacru -Defectul explicatiei lui Frobenius - Joc si sfintenie - Platon numeste factorul sacru un joc - Locul consacrat: un spatiu de joc Sarbatoarea Actiunea sacra: formal, un joc - Starea de spirit ludica si consacra rea -Gradul de seriozitate al actiunilor sacrale - Echilibru labil ntre consacrare si joc - Credinta si jocul -Credinta co piilor si credinta salbaticilor -Metamorfoza jucata - Sfera credintei primitive -Joc si mister religios. II. CONCEPEREA SI EXPRIMAREA NOTIUNII DE JOC LA NIVEL LINGVISTIC..... 72 Notiunea joc" nu este echivalenta n fiecare limba - O notiune generala joc" devine constienta abia trziu -Notiunea joc" raspndita uneori n numeroase cuvinte - Cuvintele pentru joc" n greceste -Si ntre erea e un joc - Cuvintele pentru joc" n sanscrita -Cuvintele pentru joc" n chineza -Cuvintele pentru joc" n limba blac foot -Deosebiri n limitarea notiunii de joc" -Exprimarea jocului n japoneza -Conceptia japoneza despre viata n forma ludica -Limbile semitice - La

2 tina si limbile romanice -Limbile germanice -Raspndirea si diluarea notiunii de jo c" -A [se] juca si a [se] lupta -Jocul mortal - Jocul si dansul sa-crificional - Jocul n nteles muzical - Jocul n nteles er otic -Cuvntul si notiunea de seriozitate" -Seriozitatea: o notiune complementara - Jocul este notiunea primara si primitiv a. III.JOCUL SI COMPETITIA CA FUNCTII CREATOARE DE CULTURA..................... 96 Cultura ca joc, nu cultura din joc - Numai jocul de societate este rodnic pentru cultura -Jocul antitetic -Valoarea culturala a jocului - Si ntrecerea serioasa ramne joc -Principalul este cstigul nsusi -Motivul n u este o dorinta directa de putere -Premiu, miza, cstig -A ndrazni, sansa, a paria -Cstigul prin nselaciune -Ramasag, n egot conditionat, asigurare Alcatuirea antitetica a comunitatii arhaice - Cult si ntrecere -Vechile sarbatori chineze ale anotimpurilor - Structura agonala a civilizatiei chineze -Jocul cstigat determina mersul naturii - Semnificatia sac ra a jocului de noroc -Potlatch -ntrecerea n nimicirea propriului bun -Potlatch: o lupta pentru onoare -Temeiurile sociologic e ale potlatch-ului -Potlatch: un joc - Jocul pentru faima si onoare -Kula -Onoare si virtute -Notiunea arhaica a virtutii -Vi rtute si noblete -Turnire satirice - Prestigiu prin etalarea bogatiei -Lupte arabe vechi pentru onoare - Mofakhara -Monafara -L upta satirica greaca si cea germana veche Compararea barbatilor" - Gelp si Gab -Gaber ca joc de societate -Epoca agonala du pa conceptia lui Burkhardt - Conceptia lui Ehrenberg -Agonul grec n context etnologic -Ludi romane -Semnificatia agonulu i - De la jocul competitiv la cultura Slabirea functiei agonale -n calitatea ludica rezida explicatia. IV. JOCUL SI JUSTITIA.............................. 136 Procesul judiciar ca ntrecere -Tribunalul si spatiul de joc -Justitia si sportul -Justitia, oracolul, jocul de noroc - Prezicerea destinului - Cumpana justitiei - Dike - Destinul si sansa -Judecata lui Dumnezeu -Competitia pentru dreptate - Competitia pentru mireasa -Procesul judiciar si ramasagul -Procesul judiciar ca lupta cu aj utorul cuvntului - Lupta eschimosa cu ajutorul tobelor -ntrecerea n insulte si pledoaria -Formele vechi ale pledoariei Caracterul ei ludic, contestat n zadar. V. JOCUL SI RAZBOIUL............................ 152 Lupta ordonata este un joc -n ce masura este razboiul o functie agonala? - Razboi ul arhaic este n mod precumpanitor o ntrecere -Lupta singulara naintea sau n timpul bataliei - Lupta singulara a regilor - Lupta singulara judiciara -Duelul particular - Si duelul este o sentinta agon ala - Razboiul arhaic este sacral si agonal -nnobilarea razboiului - Razboiul ca n trecere -Puncte de onoare -Amabilitati fata de inamic - Stabilirea de comun acord a date i bataliei -Point d'honneur si interesul strategic - Ceremonie si tactica -ncalcarea restrictiilor -Elementul ludic n drept ul international -Reprezentari de vieti eroice - Ruskin pe urma razboiului -Valoarea culturala a idealului cavaleresc -J ocul cavalerismului.

VI. JOCUL SI NTELEPCIUNEA ..................... 174 ntrecerea n ntelepciune -Cunoasterea lucrurilor sfinte - Concursul enigmistic - Ghi citori cosmice -ntelepciunea sacra ca opera de arta -Ghicitoarea si recolta - Ghicitoarea de supravietuire -Duel de ntr ebari pentru salvarea vietii - Natura solutiilor -Amuzament si doctrina consacrata -Alexandru si gimnosofistii -Dialogul de ntreba ri - ntrebarile regelui Menandru Duelul enigmistic si catehismul -ntrebarile mparatului Frederic al II-lea -Enigmis tica si filozofia -Caracterul enigmistic al filozofiei timpurii -Mit si filozofie -Cosmosul ca lupta -Procesul cosmic ca proces judiciar. VH. JOCUL SI POEZIA ............................... 192 Sfera poeziei -Poezia: o functie vitala a culturii -Vates - Poezia s-a nascut n j oc - Jocul poetic social -Ingafuka - Pantun Hai-kai - Formele luptei poetice -Les Cours d'amour - Probe poetice -Improvizati a - Doctrinele n forma poetica -Texte juridice poetice - Poezia si dreptul - Continutul poetic al mitului -Mitul poate fi serios? -Mitul reprezinta o faza ludica a culturii -Tonul Eddei noi -Toate formele poetice snt forme ludice -Motivele poeti ce si motivele ludice - Poezia exercitata n ntrecere - Limbajul poetic este un limbaj ludic -Metafora poetica si jocul -Obscu ritatea poetica -Lirica este de felul ei obscura. VIII. FUNCTIA IMAGINATIEI.........................214 Personificarea - Gigantul ancestral - Este oare personificarea vreodata ntru totu l serioasa? -Alegorie scolastica sau conceptie primitiva? - Figuri abstracte -Saracia la Sfintul Francisc -Valoarea ideatica a alegoriilor medievale - Personificarea ca habitus general -Oameni si zei cu chip de animale -Elementele poeziei snt element e ludice - Exagerarea lirica -Exorbitantul -Drama ca joc -Originea agonala a dramei -Atmosfera dionisiaca. IX. FORMELE LUDICE ALE FILOZOFIEI ...........227 Sofistul - Sofistul si omul miraculos - Importanta pentru cultura helenica -Sofi smul: un joc - Sofismul si ghicitoarea Originea dialogului filozofic -Filozofi si sofisti -Filozofia: un joc al tineret ii -Sofisti si retori -Temele retoricii - Disputatia -Disputele medievale -Academia curtii lui Carol cel Mare -Scolile din secolul al Xll-lea -Abaelard ca orator -Forma ludica a activitatii scolare -Epoca polemicilor. X. FORMELE LUDICE ALE ARTEI ...... 242

3 Muzica si jocul - Caracterul ludic al muzicii -Pretuirea muzicalului lipseste -M uzica: relaxare spirituala -Aristotel despre natura si valoarea muzicii - Caracterul imitativ al muzicii - Pretuirea muzicii - Functia sociala a muzicii - Elementul competitiv n muzica - Dansul este joc pur -Arte muzicale si arte plastice -Limita rile artei plastice -Prea putin loc pentru factorul hadic _ Calitatea sacrala a operei de arta -Factorul competitiv n arta p lastica - Opera de arta ca motiv literar -Dedal -Proba si ghicitoare -ntrecerile n realitate -Competitia n arta plastica -Utilitate sau joc? XI. CIVILIZATII SI EPOCI SUB SPECIE LUDI ....... 262 Factorul ludic n civilizatiile trzii -Natura culturii romane - Elementul arhaic al civilizatiei romane -Starul roman pe temelii primitive -Trasaturi de coruptie n civilizatia imperiului roman -Ideea de imperiu roman -Pine si jocuri -Public spirit sau spirit potlatch? -Ecourile factorului ludic antic -Elementul ludic al culturii m edievale -Elementul ludic al culturii renascentiste -Tonul Renasterii -Umanistii -Continutul ludic al barocului -mbraca mintea din secolul al XVII-lea -Peruca -Pudra, crliontul si nodul - Rococo-ul - Factorul ludic n politica secolului al XV III-lea - Spiritul secolului al XVIII-lea Arta secolului al XVIII-lea -Continutul ludic al muzicii - Romantism si sentimen talism - Romantismul s-a nascut n joc -Gradul de seriozitate al idealurilor de viata marturisite -Sentimentalismul est e seriozitate si totusi joc -Seriozitatea domina n secolul al XlX-lea -Dezumflarea elementului ludic - mbracamintea n secolul al XlX -lea -Costumul femin