1. SPAŢIUL EUROPEAN ŞI SPAŢIUL ROMÂNESC

I. SPAŢIUL EUROPEAN1. Poziţia geografică este situată în centrul emisferei nordice → zona de climă temperată & este înconjurat pe trei laturi de apă în funcţie de meridianul 0° Europa este situată în cele două emisfere vestică(peninsulară) şi estică(continentală) este o peninsulă a continentului Asia datorită continuităţii şi apartenenţei acestui spaţiu la aceeaşi placă tectonică, placa Eurasiatică,

motiv pentru care se mai numeşte EurasiaSuprafaţa Europei este de 10,5mil.km²(7.5% din Terra, 700mil loc-12.5% din pop globului);

2. Limitele Oceanul Arctic (Capul Nord) – în Nord-71°.08 Munţii Ural(67° 30 – râul Ural – Marea Caspică – Munţii Caucaz – Marea Neagră – Marea Marmară – Marea Mediteraneană - în

Est şi Sud-est Marea Mediteraneană (Capul Tarifa – Marraqui) – în Sud -36° Oceanul Atlantic (Capul Roca) – în Vest-9°34

3. Personalitatea continentului Ţărmurile – sunt variate, neregulate şi puternic crestate (fragmentate) -80 000kml Un relief complex, altitudinea medie este de 340m (max. 5642m în munţii Caucaz; min.în Câmpia Olandeză și Câmpia

Precaspică) Clima aparține zonei temperate Resurse de apă relativ reduse Intens populat: 71loc/kmp; Leagănul civilizaţiilor străvechi şi a blocurilor regionale(NATO-1949 & UE-1957)II. SPAŢIUL ROMÂNESC 1. Poziţia pe glob şi în Europa a. Pe glob - România este situată la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică, la jumătatea distanței ditre ecuator și poli→climat temperatb. În Europa - în partea sud-estică a Europei Centrale, la distanţe aproximativ egale de extremităţile continentului → caracterul d tranziție al climei

c. Suprafața – 238 391kmp, locul 12 în Europa și 9 între statele UE. Membră NATO-2004 și membră UE-20072. Punctele extremele României sunt:

a. Horodiştea - 48°15´ lat.N; b. Zimnicea - 43°37´ long S → distanţă de 525 km = 5° latitudine c. Beba Veche - 20°15´ long.V;d. Sulina - 29°41´ long. E; → distanţa de 740 km = 9° longitudine

CONSECINŢE- situarea în zona de climă temperată → continentală → moderat de tranziţie- intersectarea maselor de aer, vestice umede, estice continentale, nordice reci şi mediteraneene calde- scăderea temperaturii medii anuale de la Sud( 11°) spre nord (8,5°) cu 2° & scăderea precipitaţiilor de la vest la est- soarele răsare mai repede la Sulina decât la Beba Veche 37 minute &- instalarea primăverii mai repede cu două săptămâni în S- situarea în cadrul celui de al 3-lea fus orar – ora Europei Centrale (determinat de meridianului de 30° long. E) → diferenţă de +2h GMT - lungimea diferită a zilelor şi nopţilor în cursul uni an (ziua este mai mare în sud faţă de nord cu 30´la solstiţiul de iarnă şi invers la cel de vară.- interferenţa unor limite de vegetaţie: a. l estică a pădurii de fag caracteristică V Europei; l vestică a stepei caracteristică E Europei; l de nord a viţei de vie caracteristică S Europei l de sud a pădurilor de conifere caracteristică N Europei3. Personalitatea României România este o ţară carpato -danubiano-pontică-panonică şi central europeană, cu tranziţii şi interferenţe către SE, V, S, N

A. România – ţară central-europeană-panonică punctul central al Europei este localitatea Dilove din Ucraina (Carpaţii Păduroşi) situată în zona de interferenţă a influenţelor biopedoclimatice ale Europei legătura dată de axa Dunării & sistemul montan alpino-carpatic; deschiderea spre vest – Depresiunea PanonicăB. România – ţară carpatică 1300 km lungime, din care peste 55 % (910km) din total pe teritoriul ţării (28%); 2/3 C. România – ţară dunăreană din lungimea totală de 2860 km 1075 km (38%) se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre inclusiv gurile de vărs. aproape toată reţeaua hidrografică (98%)se varsă direct sau indirect în Dunăre

D. România – ţară pontică Lungimea litoralului este de 247 km (10%); Legătura cu Oceanul Atlantic prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele

SPAŢIUL EUROPEAN ŞI SPAŢIUL ROMÂNESC I. SPAŢIUL EUROPEAN II. SPAŢIUL ROMÂNESC

1. Poziţia geografică este situată în centrul emisferei nordice → zona de climă temperată & este înconjurat pe trei laturi de apă în funcţie de meridianul 0° Europa este situată în cele două emisfere vestică(peninsulară) şi estică(continentală) este o peninsulă a continentului Asia datorită continuităţii şi apartenenţei acestui spaţiu la aceeaşi placă tectonică, placa Eurasiatică, motiv pentru care se mai numeşte Eurasia Suprafaţa Europei este de 10,5mil.km²(7.5%din terra, 700mil loc-12.5% din pop globului);

1. Poziţia pe glob şi în Europa a. Pe glob - România este situată la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică, la jumătatea distanței ditre ecuator și poli→climat temperatb. În Europa - în partea sud-estică a Europei Centrale, la distanţe aproximativ egale de extremităţile continentului → caracterul de tranziție al climei c. Suprafața – 238 391kmp, locul 12 în Europa și 9 între statele UE. Membră NATO-2004 și membră UE-2007

Consecințe ale poziției României- situarea în zona de climă temperată → continentală → moderat de tranziţie- intersectarea maselor de aer, vestice umede, estice continentale, nordice reci şi mediteraneene calde- scăderea temperaturii medii anuale de la Sud( 11°) spre nord (8,5°) cu 2° & scăderea precipitaţiilor de la vest la est- soarele răsare mai repede la Sulina decât la Beba Veche 37 minute & instalarea primăverii mai repede cu două săp S- situarea în cadrul celui de al 3-lea fus orar – ora Europei Centrale (determinat de meridianului de 30° long. E) → diferenţă de +2h GMT - lungimea diferită a zilelor şi nopţilor în cursul uni an (ziua este mai mare în sud faţă de nord cu 30´la solstiţiul de iarnă şi invers la cel de vară.- interferenţa unor limite de vegetaţie: a. l estică a pădurii de fag caracteristică V Europei; l vestică a stepei caracteristică E Europei; l de nord a viţei de vie caracteristică S Europei l de sud a pădurilor de conifere caracteristică N Europei2. Limitele Oceanul Arctic (Capul Nord) – în Nord-71°.08 Munţii Ural(67° 30 – râul Ural – Marea Caspică – Munţii Caucaz – Marea Neagră – Marea Marmară – Marea Mediteraneană - în Est şi Sud-est Marea Mediteraneană (Capul Tarifa – Marraqui) – în Sud -36° Oceanul Atlantic (Capul Roca) – în Vest-9°34

3. Punctele extremele României sunt: a. Horodiştea - 48°15´ lat.N; b. Zimnicea - 43°37´ lat S → distanţă de 525 km = 5° latitudine c. Beba Veche - 20°15´ long.V;d. Sulina - 29°41´ long. E; → distanţa de 740 km = 9° longitudine

3. Personalitatea continentului Ţărmurile – sunt variate, neregulate şi puternic crestate (fragmentate) -80 000kml Un relief complex, altitudinea medie este de 340m(max5642m Caucaz; min Câmpia Olandeză și Precaspică) Clima aparține zonei temperate Resurse de apă relativ reduse Intens populat: 71loc/kmp; Leagănul civilizaţiilor străvechi şi a blocurilor regionale(NATO-1949 & UE-1957)

3. Personalitatea României România este o ţară carpato -danubiano-pontică-panonică şi central europeană, cu tranziţii şi interferenţe către SE, V,S, Na. România – ţară central-europeană-panonică punctul central al Europei este localitatea Dilove din Ucraina (Carpaţii Păduroşi) situată în zona de interferenţă a influenţelor biopedoclimatice ale Europei legătura dată de axa Dunării & sistemul montan alpino-carpatic; deschiderea spre vest – Depr Panonicăb. România – ţară carpatică 1300 km lungime, din care peste 55 % (910km) din total pe teritoriul ţării (28%); 2/3 c. România – ţară dunăreană din lungimea totală de 2860 km 1075 km (38%) se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre inclusiv gurile de vărs. aproape toată reţeaua hidrografică (98%)se varsă direct sau indirect în Dunăred. România – ţară pontică Lungimea litoralului este de 247 km (10%); Legătura cu Oceanul Atlantic prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele

2. ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ-RELIEFULCARACTERISTICI GENERALE ȘI UNITĂȚI MORFOSTRUCTURALE

A. Caracteristici generale 1. EUROPA I. Cuprinde: a. 66% masă continentală; b. 27% peninsule(Yutlanda, Balcanică, Scandinavă, Italică);c. 7% insule(Corsica, Sicilia, Britanice, Mallorca, Sardinia) II. Țărmurile sunt variate: 1. Ţărmuri cu gheață-Spitzbergen2. Ţărmuri cu fiorduri – Norvegia, Islanda, Marea Britanie3. Ţărmuri cu canale – Croația, Grecia 4. Ţărmuri cu estuare –Sena, Tamisa, Loara5. Ţărmuri cu delte – Volga, Dunăre, Ron, Rin, Tibru6. Ţărmuri cu limanuri și lagune – Marea Neagră, Marea BalticăIII. Treptele altimetrice și de relief Relieful –reprezintă totalitatea denivelărilor scoarţei terestre Altitudinea medie a reliefului este de 340m( max Vf. Mont Blanc 4807m şi Elbrus 5642m; min -27m Marea Caspică) Treaptă de relief – asociere altimetrică a denivelărilor scoarţei terestre, pe anumite intervale a. câmpie: -28m-200m(57%); b. dealuri, podişuri joase: 200-500m(27%); c. dealuri înalte, munţi joşi: 500-1000m(10%); d. munţi: peste 1000m(6%) -munții peste 2000m(1.5%) e. predomină relieful de câmpie şi podişuri joase-85%

2. ROMÂNIAI. Cuprinde – partea continentală a europei, la nord de peninsula balcanicăII. Țărmurile sunt de mai multe tipuri1. Ţărm cu deltă – Delta Dunării2. Ţărm cu liman – Tașaul, Techirghiol3. Ţărm cu lagună – complexul lagunar Razim - SinoieIII.Trepte altimetrice și de relief Altitudinea medie este de 420m(max 2544 în Vf Moldoveanu, min 1-1.5m Delta Dunării) Treptele de relief: a. munţii - 28%, peste 800m; b. dealurile şi podişurile - 42%, între 200–800m; c. câmpiile şi luncile – 30%, între 0 – 200m → predominarea reliefului de dealuri şi podişuri Caracteristicile reliefului: 1. proporţionalitatea treptelor de relief, 2. dispunerea concentrică şi simetrică a reliefului,3. varietatea mare a formelor şi tipurilor de relief,4. complementaritatea unităţilor de relief și tipurile de relief)

B. Unitățile morfostructurale sunt rezultatul evoluţiei continentului în decursul timpului geologic, sub acţiunea agenţilor modelatori. Morfostructură – aspectul major al reliefului determinat de caracteristicile subiacente ale scoarţei Unitatea structurală – părţi ale scoarţei terestre care suportă şi condiţionează relieful

1. EUROPA Unităţi morfostructurale – se disting două tipuri de structuri

I. Unitățile de platformă (60%)a. Scutul baltic(E Pen Scandinave), reprezintă fundamentul marilor câmpii din estul Europei

II. Unitățile de orogen (40%)a. Orogenul caledonic –înalță europa nordică și NV(paleozoic inferior): alpii Scandinaviei, munții Țării Galilor, munții Scoției și Irlandeib.Orogenul hercinic-înalță Europa Centrală care are aspect de podiș din cauza eroziunii (paleozoic superior: masivul Armorican, Central Francez, Renan, munții Vosgi, Pădurea Neagră, Podișul Boemiei, Meseta Iberică, Pod Volgăi, M Ural, Corsica, Sardinia.c. Orogenul alpin în sud-înalță 1/3, europa sudică (mezozoic-neozoic): munții Cordiliera Betică, Pirinei, Alpi, Carpați, Dinarici, Balcani(Stara Planina), Pindului, Caucaz, Apenini.

În urma acestor orogeneze s-au format - unități formate prin depuri de sedimente în foste bazine lacustre: Câmpia Panonică, Română, Germano-Polonă, Câmpia Padului, dealuri și podișuri submontane- vulcani inactivi în Carpați(Vihorlat-Oaș-Călimani-Harghita) și activi în Bazinul Mării Mediterane(Pen Italiacă)

2. ROMÂNIA I. Unităţile de platformă – formate prin depuneri de sedimente în urma orogenezei alpine, pe un fundament rigid (Podişul Moldovei, DCT-fără fundamentul acestuia, Getic, Câmpia Română, Câmpia de Vest și Dealurile de Vest ) II. Unităţile de orogen, rezultate din deplasarea microplăcilor la contactul cu placa est europeană în erele mezozoic şi neozoic

Orogenul caledonian – înalță Dobrogea Centrală Orogenul hercinic – înalță Dobrogea de Nord Orogenul alpin – înalță Carpații, Subcarpații, Podișul Mehedinți, DCT Perioada glaciară (cuaternară) – are loc răcirea climei ce a permis instalarea gheţarilor pe culmile carpatice şi formarea reliefului glaciar prin retragerea gheţarilor spre nord.

Caracteristicile generale ale reliefului

1. EUROPA 2. ROMÂNIA

I.Cuprinde: a. 66%masă continentală; b. 27% peninsule(Yutlanda, Balcanică, Scandinavă, Italică);c. 7% insule(Corsica, Sicilia, Britanice, Mallorca)

I. Cuprinde – partea continentală a europei, la nord

de peninsula balcanică

II.Țărmurile sunt variate: b. Cu gheață-Spitzbergenc. Cu fiorduri – Norvegia, Islanda, Marea Britanied. Cu canale – Croaţia, Grecia e. Cu estuare –Sena, Tamisa, Loaraf. Cu delte – Volga, Dunăre, Ron, Rin, Tibrug. Cu limanuri și lagune – Marea Neagră, Marea Baltică

II. Țărmurile sunt de mai multe tipuri1. Cu delte – Delta Dunării2. Cu limanuri – Tașaul, Techirghiol3. Cu lagune – complexul lagunar Razim -

Sinoie

III. Treptele altimetrice și de relief Relieful –reprezintă totalitatea denivelărilor scoarţei terestre Altitudinea medie a reliefului este de 340m( max Vf. Mont Blanc 4807m şi Elbrus 5642m; min -27m M Caspică Treaptă de relief – asociere altimetrică a denivelărilor scoarţei terestre, pe anumite intervale a. câmpie: -28m-200m(57%); b. dealuri, podişuri joase: 200-500m(27%); c. dealuri înalte, munţi joşi: 500-1000m(10%); d. munţi: peste 1000m(6%) -munții peste 2000m(1.5%) e. predomină relieful de câmpie şi podişuri joase-85%

III.Trepte altimetrice și de relief Altitudinea medie este de 420m(max 2544 în Vf Moldoveanu, min 1-1.5m Delta D) Treptele de relief: a. munţii - 28%, peste 800m; b. dealurile şi podişurile - 42%, între 200–800m; c. câmpiile şi luncile – 30%, între 0 – 200m → predominarea reliefului de dealuri şi podişuri Caracteristicile reliefului 1. proporţionalitatea treptelor de relief, 2.dispunerea concentrică şi simetrică a reliefului, 3.varietatea mare a formelor şi tipurilor de relief,4.complementaritatea unităţilor de relief și tipurile

de reliefB. Unitățile morfostructurale

Sunt rezultatul evoluţiei continentului în decursul timpului geologic, sub acţiunea agenţilor modelatori. Morfostructură – aspectul major al reliefului determinat de caracteristicile subiacente ale scoarţei Unitatea structurală – părţi ale scoarţei terestre care suportă şi condiţionează relieful

I.Unitățile de platformă (60%)b. Scutul baltic(E Pen Scandinave), reprezintă fundamentul marilor câmpii din estul Europei II.Unitățile de orogen (40%)a. Orogenul caledonic –înalță europa nordică (paleozoic inferior): alpii Scandinaviei, m Țării Galilor, m Scoțieib. Orogenul hercinic-înalță europa centrală(paleozoic superior: masivul Armorican, Central Francez, Renan, munții Vosgi, Pădurea Neagră, podișul Boemiei, meseta Iberică, Corsica, Sardinia.c. Orogenul alpin în sud-înalță europa sudică (mezozoic-neozoic): munții Cordiliera Betică, Pirinei, Alpi, Carpați, Dinarici, Balcani(Stara Planina), Pindului, Caucaz. În urma acestor orogeneze s-au format: a. unități formate prin depuri de sedimente în foste bazine lacustre: C Panonică, Română, Germano-Polonăb. vulcani inactivi în Carpați și activi în Bazinul Mării Mediterane(Pen Italiacă)

I. Unităţile de platformă – formate prin depuneri de sedimente în urma orogenezei alpine, pe un fundament rigid (Podişul Moldovei, DCTransilvaniei -fără fundament acestuia, Getic, C Română, C de Vest și Dealurile de Vest )

II.Unităţile de orogen, rezultate din deplasareamicroplăcilor la contactul cu placa est europeană în erele mezozoic şi neozoic a. Orogenul caledonian – înalță DobrogeaCentralăb. Orogenul hercinic – înalță Dobrogea de Nordc. Orogenul alpin – înalță Carpații, Subcarpații, Podișul Mehedinți, DCTransilvaniei d. Perioada glaciară(cuaternară) – are loc răcirea climei ce a permis instalarea gheţarilor pe culmile carpatice şi formarea reliefului glaciar prin retragerea gheţarilor spre nord.

3. TIPURILE DE RELIEF DERIVAT

Forme de relief care se sprijină pe formele majore de relief O familie de forme de relief datorate unui element determinant Tipurile de relief derivat

1. Suprafețele de eroziune - S-au format în zona montană în urma etapelor succesive de înălțare a munților- În perioadele când predomină eroziunea, apar la diferite altitudini suprafețe netede ca niște platouri- Altitudinea diferă în funcție de altitudinea maximă la care au ajuns munții- Se disting trei –patru nivele de eroziune în Europa și 3 nivele de eroziune în România2. Relieful glaciar - a fost creat de calota glaciară şi de gheţarii din masivele înalte(circuri, văi, custuri, praguri, lacuri, morene)- apare în europa nordică: Scandinavia, I-le Britanice, N Germaniei, Polonia, Rusia și în munții de peste 2000m- în România relief glaciar se găsește în Carpații Meridionali și Carpații Maramureșului și Bucovinei(Rodnei)- în Europa relief glaciar montan se găsește în Pirinei, Alpi, Carpați, Caucaz3. Relieful vulcanic - a apărut în neozoic în urma proceselor de vulcanism - în România relieful vulcanic se găsește în: Carpații Orientali latura vestică și în Carpații Occidentali pe alocuri - în Europa relieful vulcanic se găsește în: Sudul Pen Italice, Masivul Cetral Francez, Pod Boemiei, Pod Renan, Islanda 4. Relieful petrografic - este relieful creat de diferite tipuri de roci în funcție de caracteristicile acestora(calcar, loess, argilă, conglomerat etc)

a. Relieful carstic – este format pe calcare, din proprietății acestora de a se dizolva în apă - forme de relief: chei, peșteri, doline, uvale, polii, canioane, defilee, lapiezuri- în Romania relief carstic se găsește în: Carpații Orientali(rarău, ciucaș, giumalău, hășmașul mare, ceahlău, postăvaru,

piatra mare), Carpații Meridionali(Bucegi, Piatra Craiului, Căpățânii, Cernei, Mehedinți), Carpații Occidentali(Apuseni, Banatului, Ruscă)

- în Europa relief carstic se înâlnește în: Slovenia-Pod. Karst, Alpi(Holoch-cea mai lungă peșteră din lume), meseta spaniolă.

c. Relieful pe loess – este o rocă sedimentară de culoare alb-gălbuie, prăfoasă care se poate tasa → crovuri-găvane-padine- În România relieful pe loess se găsește în C Română, de Vest, Pod Dobrogei- În Europa relieful pe loess se găsește în C Germano-Polonă, C Europei de Est

5. Relieful structural - strucura petrotografică reprezintă modul în care sunt dispuse rocile în strat- tipuri de structuri:

a. structură cutată – în toate unitățile de orogenb. structură de cute diapire – zone cu depozite de sare(DCT, Subcarpați)c. structură de domuri – sunt boltiri în care se gasește gaz metan(DCT)d. structură monoclinală – un versant este mai puternic înclinat, iar celălat are o înclinare mai slabă. Se găsește în podișurile hercinice din Europa și în Romania (Pod. Transilvaniei, Moldovei, Getic, Dobrogea de S, Dealurile V)

e. structură tabulară – apar în zone în care rocile nu au suferit nici o înclinare(foarte slabă înclinare), astfel e formează staruri de roci orizontale și paralele între ele. Se găsesc în unitățile de platformă

f. structură faliată – sub formă de horsturi și grabene. Apar în Europa hercinică(Pădurea neagră și Vosgi)6. Relieful fluvia l – terasele și luncile 7. Relieful litoral - cu fiorduri, riass, estuare, dalmatin, lagune, limane, delte etc.8. Relieful eolian - format din câmpuri de dune, SV Franţei, C Precaspică

4. UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF ALE EUROPEI

Unităţile majore, grupate pe trepte de relief şi substratul genetic sunt: 1. Unităţi montane: aparţin unor sistemele formate în trei etape

distincte Unităţi alpine (finalul mezozoicului şi în neozoic)

a. Alpi1. Limite: marea ligurică în în V și C Panonică în E2. Predomină rocile metamorfice3. Lanț montan lung de 1200km, formă de arc, culmi paralele, 4. Altitudini mari (4807mvf. Mont Blank), 5. Masivitate accentuată, relief glaciar și carstic

c. Carpaţi1. Situat între Bazinul Vienei şi Valea Timocului,2. Predomină rocile metamorfice3. Are o lungime de 1300 km (III în Europa)→ 2/3 pe teritoriul ţării noastre (910 km), 4. Traseu sinuos și mai fragmetați ca alpii → masivitatea redusă, 5. Altitudinea medie 950m(max2655m Gherlakovka din Tatra), sectoare înalte şi joase6. Prezența reliefului carstic, glaciar și vulcanic – cel mai lung lanț vulcanic din Europa

d. Balcani1. Situați în peninsula balcanică2. Predomină rocile metamorfice3. Mai scunzi decât Carpații; altitudinea maximă 2376 Vf Botev4. Formați din două culmi despărțite de Valea Tundjei, relief mai

puțin variate. Pirinei

1. Limite – de la golful Biscaya până la Marea Mediterană2. Despart peninsula Iberică de continent pe o lungime de 400km3. Predomină rocile metamorfice4. altitudini ce rar depășesc 3000m, altitudinea maximă 3404 Vf

Pico de Aneto5. relief glaciar și ghețar de tip pirenean (fără limbă glaciară),6. masivitate mare în Pirineii Cetrali, cei Atlantici și

Mediteraneeni mai puțin fragmentați f. Caucaz

1. Limite – între Marea Neagră și Marea Caspică2. Predomină rocile metamorfice, roci vulcanice și calcare3. Altitudinea maximă 5642 m în Vf Elbrus4. Relief vulcanic, carstic și glaciar5. Trecători înalte 2380 Pasul Crucii6. Masivitatea accentuată

g. Pind1. Situați în partea vestică a Greciei2. Predomină rocile metamorfice3. Altitudinea maximă 2911 Vf Olimp4. Se extind în Marea Adriatică formând țărmul dalmatin

h. Dinarici1. Situați dealungul țărmului Mării Adriatice2. Predomină rocile metamorfice3. Relieful carstic are o extindere largă4. Se caracterizează prin prezența șirurilor paralele, cese extind și în Marea Adriatică → țărmul dalmatin

i. Cordiliera Betică1. Situat în sudul peninsulei Iberice2. Predomină rocile metamorfice3. Altitudinea maximă 3478 în Munții Sierra Nevada, Vf

Mulhacen4. Relief glaciar și carstic

j. Apeninii1. Situați în penisula Italică2. Predomină rocile metamorfice3. Se desfășoară sub formă de culmi parale orientate N-S 4. Partea centrală este cea mai înaltă, având altitudinea maximă de 2914 Vf Como Grande(Grand Sasso)5. Alunecări de teren în nord și relief vulcanic în sud6. Fragmentați de numeroase văi și depresiuni

Unităţi caledoniene (începutul paleozoicului) a. Alpii Scandinaviei,

1. Situați în nordul peninsulei Scandinave2. Ridicați pe verticală în timpul orogenezei alpine3. Lanţ de masive cu înălţimi de 800-2469m cu o fragmentare redusă 4. Afectați de glaciațiunea cuaternară, este prezent relieful glaciar5. Se formează fiorduri la contactul cu Marea Norvegiei

b.Penini1. Se află pe teritoriul Marii Britanii2. Afectați de cutările hercinice3. Puternic faliați și erodați4. Prezența calcarelor și a reliefului carstic5. Altitudini sub 900m

Unităţi hercinice (finele paleozoicului) a. Masivul Renan

1.Orientare este-vest și se află de o parte și alta a Rinului2. Pedomină rocile metamorfice3. Au fost afectați de erupții vulcanice → relief vulcanic(maare – depresiuni vulcanice circulare)4.Înălțimi medii 600-800m

b.Jura1.Se găsesc la nord de munții Alpi2.Predomină rocile metamorfice3.Altitudinea maximă 1723 Vf Cret de la Niege 4.Au straturile de rocă dispuse în cute regulate, paralele și o structură ce a dat naștere unui tip de relief:R jurasian

d. Patrulaterul Boemiei1. Se află pe teritoriul Cehiei2. Este alcătuit din Pod. Boemiei, încadrat de Colinele Ceho-Morave, Munții Sudeți și Metaliferi, în cetrul patrulaterului aflându-se Pădurea Boemiei 3. Predomină rocile metamorfice 4. Relief carstic

e. Ural1. Se află la contactul dintre Europa și Asia2. Sunt orientați de la nord- sud3. Au o lungime de 2000km4. Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia5. Predomină rocile metamorfice f. Păd Neagră-Vosgi1. Situați pe teritoriul Germaniei2. Predomină rocile metamorfice3. Reprezintă un sistem de horsturi(Pădurea Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului)

4. Altitudini ce depășesc 1400m 5. Relief vulcanic

2. Unităţi de podişuri Pe structuri vechi

a. Doneţk, Central Rus,Volgăi, Dobrogei;a. Finlandei

1.Se află în estul peninsulei Scandinave2. Se suprapune peste Scutul Baltic3. Este alcătuit din șisturi cristaline străpunse de granite 4. Este puternic modelat de ghețarii cuaternari → apare reliefulglaciar reprezentat de șiruri de morene între care se pot așeza lacuri5. Altitudinea maximă este de 1324m Pe structuri noi a. Piemontul Getic, Piemontul Italian; Depresiunea Transilvaniei Pe structuri hercinice

a. Boemieib. Meseta Spaniolă

1. Se află în partea centrală a pen Iberice2. Predomină rocile metamorfice3.Intens erodată și faliată4.Dominată culmi alungite numite sierre5. Relief ruiniform apărut prin eroziune diferențială6. Relief glaciar pe cele mai înalte vârfuri 2592m Sierra de Gredos

c. Masivul Central Francez1. se află în vestul Franței2. Predomină rocile metamorfice3. A fost afectat de vulcanismul din neozoic→se observă numeroase conuri și cratere4. relief carstic cu numeroase chei în partea de sud5. altitudinea maximă 1886m în Vf Monte Dore3. Unităţi de câmpie Câmpii fluvio-glaciare -

a. Nord-Europeană1. Se mai numește C Germano-Polonă2. Este o câmpie de subsidență(se scufundă lent)3. Modelată de ghețarii cuaternari4. Forme ale reliefului glaciar: lacuri glaciare morene și sandre5. Altitudini negative în C Olandei care au fost închse cu diguri

numite poldere6. O câmpie vălurită acoperită cu loess Câmpii fluvio-lacustre

b. Română1. Se desfășoară dealungul Dunării, sub formă de fâșii paralelereprezentate de: Lunca Dunării, terasele Dunării, câmpia de loess, câmpiile de subsidență ți câmpiile piemontane2. Altitudinile variază între 6-300m

c. Panonică1. Se află între Munții Dinarici, Carpați și Alpi2. S-a format în cuaternar prin depuneri de sedimente

pe locul lacului panonic3. Are un fundament cristalin, căzut în trepte și acoperită cu formațiuni

sedimentare4. Pe suprafața sa se găsesc masive cristaline și munți insulari

d. Padului1. Este un vechi golf al Mării Adriatice în care s-a depus sedimente aduse de râurile din Alăi2. S-a format în cuaternar3. Are altitudini scăzute sub 200m4. Aici se află renumita Laguna Veneția

Câmpii pe structură de podiş a. Europei de Est

1. Se află în estul Europei2. Cea mai întinsă câmpie a Europei(4mil kmp) și a doua în lume după C Amazonului3. Formată pe Scutul Baltic peste care s-a depus straturi de sedimente4. Alcătuită din câmpii joase, colinare și podișuri joase puternic erodate(Volgăi, Central Rus, Valdai343m, Colinele Timan5. Altitudinea minimă 28m, cea maximă 463, în Col Timan6. A fost modelată de glaciațiunea cuaternară, în urma căruia s-a depus un strat gros de loess7. Sistemele fluviale principale sunt orientate nord-sud

b. Finlandei1. Mărginesc golful Finic și Botnic 2. A fost modelată de ghețarii cuaternari 3. Are loc un proces continu mișcare prin ridicare rapidă(1m/100ani) Câmpii fluvio-litorale

a. Mării Negreb. Precaspică

1. Este situată în paretea de N a Mării Caspice2. Limite Colinele Volgăi în vest și Podișul Ustiurtit în est3. Fundament de vârstă precambriană4. Altitudinea variază între 149m și – 28m5. Este bogat în zăcăminte petroliere

c. Tamisei1. Este axată pe fluviul Tamisa2. Este așezată între Chilterns Hills la nord, și North Downs la sud3. Altitudine coboară de la vest la est și dispre margini spre partea centrală, în care curge fluviul Tamisa4. Formează unul dintre cele mai cunoscute estuare de pe glob

5. Relieful major în Româniaa. Unităţi montane carpatice (relieful montan)

= prezent între 300-2544m, medie este de 950m = puternic fragmentat de depresiuni, văi longitudinale şi transversale, pasuri-trecători→umanizare şi circulaţie intensă = vărfuri ascuţite, abrupturi, creste, culmi prelungi, rotunjite sau aplatizate, platouri netede, văi înguste şi abrupte. = Masive formate din: roci cristaline, roci sedimetare, roci vulcanice

1. Carpaţii Orientali Este cea mai extinsă ramură a Carpaţiilor 52.2 %, extinși pe 3º latitudine Formați în orogeneza alpină Înălţimea medie 1300-1400m (maximă 2303 m Vf. Pietrosu); Culmile sunt orientate pe direcția NV – SE, dispuse pe trei șiruri paralele(şisturi în centru, fliş în est și vulcanici în vest Mulţimea depresiunilor, culoarelor de vale şi a trecătorilor → masivitatea redusă 26% Forme variate de relief( reliefului glaciar, vulcanic la peste 2000m altitudine Împărţit în trei subdiviziuni transversale: nordică, cetrală și sudică

2. Carpaţii Meridionali Orientarea generală Est – Vest; Au cea mai redusă suprafaţă din Carpaţi(21%) şi lăţime Cel mai înalt sector al Carpaţiilor (de aici şi numele de Alpii Transilvaniei) Altitudinea medie este de peste 1400m (maximă este de 2544m în vf. Moldoveanu şi 2535m în vf. Negoiu Sunt cei mai masivi Sunt alcătuiţi predominant din roci dure (şisturi cristaline cu intruziuni granitice) numai pe margini din calcare şi conglomerate (relief carstic); Prezenţa reliefului glaciar şi periglaciar ; Prezenţa suprafeţelor de netezire (platforme de eroziune) Văile transversale îi împart în patru grupe Carpaţii Bucegi; Carpaţii Făgăraş; Carpaţii Parâng; Carpaţii Retezat-Godeanu

3. Carpaţii Occidentali Sunt cei mai scunzi dintre ramurile carpatice, culmile se menţin în general sub 800 m (26%) Altitudinea medie este de 650m → lipsa reliefului glaciar (maximă 1849 m, în vârful Bihor) Alcătuiţi dintr-un mozaic de roci →Varietatea reliefului Sectorul cel mai fragmentat cu multe depresiuni, culoare de vale, trecători → aspectul discontinuu al lor Predomină relieful pe roci dure și carstic 2467kmp. Prezenţa depresiunilor golf și a văilor de tip defileu Intră în contact direct cu muntele în zona munţilor Zarandului; Văile transversale îi împart în două sectoare- Carpaţii Banatului; Carpaţii Apuseni

4. Depresiunea Colinară a Transilvaniei Fundament carpatic puternic faliat și scufundat la adâncimi de 2000-6000m, acoperit la suprafață de roci sedimentare Structura geologică conține cute diapire, domuri și straturi monoclinale Orientare de la E şi NE către V şi SV Altitudinea medie este de 425m (maximă este de 1080 m, d Becheci, 1060m în d Firţuş, 1028 în D Şiclodului) Relieful caracteristic este cel de dealuri, depresiuni, văi largi, domuri, cueste; Frecvenţa alunecărilor de teren Este structurată astfel

- Zona marginală(submontană) – cu strate cutate care conţin sare „cute diapire”) - Zona centrală(de podiş) - cu strate bombate (boltite) care conţin pungi de gaz metan denumite „domuri”

b. Unităţi de dealuri şi podişuri(Relieful de dealuri şi podişuri) = prezent între 300-800m, par în interiorul şi exteriorul arcului carpatic = prezintă culmi rotunjite şi domoale, platouri, văi cu lunci largi şi terase, depresiunii cu relief accidentat. = altitudini variate, structură monoclinală sau cutată

1. Dealurile de Vest O fâșie aproape contiuuă între Valea Someșului și Valea Dunării, formată din depuneri sedimentare ale apelor de munte Se prezintă ca un piemont de eroziune cu o altitudine medie de 400m

a. mai înaltă(M preluca 810m) și mai masivă în nord, o unitate de legătură între carpați, puternic coborâtă tectonic b. partea sudică mult maifragmentată și discontinuă cu măguri de roci vulcanice, cu înclinare EST-VEST

Pătrund sub forma unor golfuri, în lungul râurilor alături de câmpie; t Se aseamănă cel mai bine cu Podişul Getic sub aspectul genezei şi evoluţiei 2. Subcarpaţii

S-au format prin tectonizarea sedimentelor (cutare) ca şi munţii la sfârşitul neozoicului şi începutul cuaternarului Alcătuiţi din roci mai moi:gresii,marne,argile,nisipuri,pietrişuri; Sunt mai scuzi ca munţii, cu altitudini 1000m (300m

-1000m) Altitudinea maximă este de 1218 m în Dealul Chiciora şi 1018 m în Măgura Mâţău Strate cutate până la verticală, cu sâmburi de sare numite cute diapire (fenomenul de diapirism specific subcarpaţilor

şi zonei submontane a Depresiuni Transilvaniei); Frecv proceselor de versant; Relieful este format în general din două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) închise de două

aliniamente de dealuri de tip subcarpatic: măguri = dealuri semeţe şi izolate şi muscele = culmi prelungi

3.Podişul Moldovei Unitate de platformă care se suprapune pe un fundament foarte vechi a. jumătatea de nord (la nord de Iaşi) stă pe fundamentul platformei Est Europene (foarte vechi) b. jumătatea de sud (la sud de Iaşi) stă pe un fundament asemănător Podişului Dobrogei, format dintr-o zonă de scufundare lentă Este alcătuit din roci sedimentare vechi în nord (argile, calcare, gresii) şi recente în sud (pietrişuri,nisipuri, argile); Stratele au o înclinare foarte redusă, SE în direcţia retragerii apelor Altitudinile medii sunt de 300-400m, iar cea maximă este de 688m în dealul Ciungi Relieful strucural tipic din cauza dispunerii sedimentelor, platouri structurale, cueste (coaste) – Coasta Iaşilor, dealuri de podiş pe structuri orizontale despărţite de văi largi şi înguste; Nu se întâlnesc structuri cutate Frecvenţa alunecărilor de teren, datorită substratului şi acumulării apei. P.Sucevei; C.Moldovei; P.Bârladului; C.Siretului

b. Podişul Dobrogei Cel mai vechi şi complex teritoriu la ţării; Este o unitate de orogen în nord și de platformă în sud cu înclinări variate V-E (nordul & centrul) & E-V (sudul); Prin altitudinea redusă a reliefului 100-467m (media sub 200m) poate fi considerat şi ca o regiune de câmpie Relieful este variat datorită alcătuirii geologice variate a. partea nordică (M-ţii Măcin) – formată din roci vechi (granit), cu o structură cutată, rest al lanţului hercinic b. partea centrală (Pod. Casimcei) – formată din roci foarte vechi (şisturi verzi), cu relief montan caledonian c. partea sudică (Pod. Dobrogei de Sud) – formată din roci mai recente (calcare , gresii), foarte larg ondulate, care dau un relief rigid, cu frecvente abrupturi; Partea centrală şi sudică sunt acoperite de o pătură groasă de loess: M.D.N; P.D.C; P.D.S

c. Podişul Getic Este format din depuneri sedimentare (predominant pietrişuri şi nisipuri), înclinate foarte uşor de la nord la s Relief de dealuri alungite, domoale şi lăţite puetrnic fragmetat de ape numite piemont(piciorul muntelui); Frecvenţa proceselor de versant

d. Podişul Mehedinţi c. Unităţi de câmpie (relieful de câmpie)

= prezent între 0-300m, format prin colmatarea unor vechi bazine lacustre cu sedimente aduse de râuri din car = interfluvii largi şi plate, văile cu lunci întinse; există câmpii de subsidenţă, tabulare, terase, glacis, piemontane

a. Câmpia Română Cea mai extinsă zonă de câmpie 20% formată pe locul unui fost mare, prin umplerea acestuia cu sedimente aduse de râuri Orientare N-S, după cum curg râurile, dar şi de la V-E,cum s-au retras apele marelui lac din cuaternar Este alcătuit din formaţiuni sedimentare recente peste care s-au depus un strat de loess cu grosimi 6m spre vest și 40m spre est Altitudinile sunt cuprinse între 320m – 5m la vărsarea Siretului în Dunăre (media, este 50-90m) Relieful este caracterizat prin văi largi (cu lunci şi terase) şi câmpuri, ca nişte platouri cu mici adâncituri de tasare denumitecrovuri, care la ploi sunt umplute cu apă dând naştere lacurilor sărate şi amare. Tipuri genetice de câmpii: câmpii înalte (piemontane, glacis), de 200-300m, câmpii joase de subsidenţă(de lăsare),

câmpii orizontale (tabulare), câmpii de terase – Olteniei1. Câmpia de Vest

Reprezintă o fâșie îngustă de 15-70km(partea Câmpiei Panonice-o zonă depresionară cu un relief e câmpie) O regiune de sedimentare lacustră, pe un fundamenta puternic faliat și scufundat Altitudinea medie este de 100m, iar altitudinile scad de la Est (140-150m) la Vest (100m) S-a format prin umplerea unei mări (Marea Panonică)cu sedimente aduse de râurile ce coboară din estul său (nisip, pietriş, argile, mâluri peste care s-a depus loessul) Pătrund împreună cu Dealurile de Vest sub forma unor depresiuni golf ; Intră în contact direct cu muntele Prezintă trei tipuri genetice de câmpii: câmpii înalte (piemontane, glacis) - peste 100m, câmpii orizontale (tabulare), câmpii joase (subsidenţă) - sunt mlăştinoase cu văi largi, cursuri rătăcitoare(divagante) ale râurilor.

2. Câmpia Deltei Dunării Este cea mai nouă şi cea mai joasă regiune de câmpie. Este situată în partea de est la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Ocupă o suprafaţă de 4340 km²împreună cu sectorul lagunar Razim1. Relief, aspecte specifice şi diviziuni S-a format prin umplerea cu aluviuni aduse de fluviu şi mare, a unui vechi golf al Mării Negre în urmă cu 10000 (existenţa unor mari cantităţi de aluviuni, lipsa mareelor, panta redusă a fluviului şi platformei continentale, curenţii circulari ai Mării Negre şi oscilaţiile nivelului Mării Negre) Este o câmpie joasă în formare prin aluvionare Altitudinea medie este de 0,5 – 1m(maximă este de12,5m în grindul Letea şi de 47m în insula Popina)

Relieful după altitudine şi nivelul apelor este format din: uscaturi numite grinduri şi ostroave (relieful emers), depresiunile, braţele (relieful submers),

6. CLIMA

Europa este situată aproape în totalitate, în zona de climă temperată, excepţie fiind nordul continentului unde este climă rece(subpolară)între 35 – 71°latitudine nordică

1.FACTORII GENETICIA. EUROPA

Factorii care determină şi influenţează clima Europei sunt:a. Factorii radiativi - radiaţia globală-bilanţul radiativ 140kcal/cm²/an-sud; 70kcal/cm²/an-nord b. Factorii fizico-geografici-relieful, mișcările pământului și suprafețele active ale apelor c. Factorii dinamici - circulaţia generală a atmosferei -circulaţia maselor de aer este influienţată de de dezvoltarea şi evoluţia unor centri de presiune situaţi în afara continentului sau pe marginile acestuia: + centre de presiune maximă (anticiclonul azorelor, anticiclonul groenlandez şi anticiclonul central-asiatic); + centre de presiune minimă (ciclonul islandez şi ciclonul siberian)d. Factorii antropici B. ROMANIA

Factorii determinanţi ai climei a. Factorii radiativi

- 125Kcal/cm²/an; sud 115kcal/cm²/an-nord - poziţia pe glob – paralela de 45°latitudine nordică- poziţia centrală în Europa – caracterul continental şi de tranziţie al climei- diferenţa de latitudine dintre nord şi sud – scăderea temperaturi de la sud spre nord cu 2-3°b. Factorii dinamici –sunt dați de circulaţia generală a maselor de aer predominant din vest + Circulaţia vestică-45% din an-ierni blânde şi ploioase, veri calde şi ploioase. + Circulaţia polară-30% din an-scade temperatura, precipitaţii sub forma de aversă. + Circulaţia tropicală-15% din an-creşte temperatura aerului+ Circulația de blocare – deasupra continentului –vreme frumosă, cu cer senin, călduroasă vara și lipsită de precipitații c. Factorii fizico-geografici

- Relieful – prin altitudine determină scăderea temperaturi cu 6°/1000m, creşterea precipitaţiilor, şi scăderea presiuni aerului, aceste lucruri determină etajarea climatică: etaj de munte(climat); etaj de deal şi podiş(climat); etaj de câmpie

- Marea Neagră – fiind o mare de tip continental influenţa ei se resimte pe o suprafaţă foarte mică 15-25km.

ELEMENTELE CLIMEI

A. EUROPA Continentul, sub raport climatic, are o azonalitatea deformată de la SV-NE, determinată de acțiunea

climatică simultană a Curentului Atlanticului de Nord și de continentalismul părții de est a Europei 1. Regimul termic

a. Temperatura medie anuala: peste 18C-in sudul continentului; 0C-in nordul Scandinaviei;-4C-extremitatea N-E a E.

Temperatura medie a lunii ianuarie: 5-10º în sudul E; 0- 5º meseta s, MCF, MȘR, CR; - 5-0º centrul, vestul și estul E; sub - 5ºNV C de est a E

Temperatura medie a lunii iulie: sub 15º NCEE, N Scan, N I-le B; 15-20º S I-le B; S Scan, C E; 20-25º S EPeste 25º S Pen Scandinavice, S Pen Balcanice Izotermele lunilor extreme-nu sunt conform zonalităţii latitudinale, ci pornesc din SV→ NE

b. Regimul precipitaţiilor-este suficient pentru dezvoltarea vegetației 2000-4000 mm N Scandinaviei, M-ţii Alpi, 1000-2000 mm N Iberiei, N Italiei, V Balcanilor, I-le B, C Scandinaviei 500-1000 mm Pen Iberică, Italică, Balcanică-E, Centrul E Sub 500 mm N și S C E Europei, Centrul Pen Ibericec. Regimul eolian Circulaţia generală este dominată de Vânturile de Vest.

B. Crivaţul-se manifestă in E si NE Europei. Este un vânt uscat si rece, care pe timpul iernii poate spulbera zăpada.C. Austrul-se manifestă în SE Europei. Este un vânt uscat şi cald.D. Bora-se manifestă pe ţărmul Mării Mediterane. Este un vânt rece.E. Mistralul-bate dinspre Masivul Central F spre Marea Mediterana. Are viteze mari şi poate provoca furtuni pe mare.

F. Foehnul-se manifestă acolo unde muntii reprezintă bariere în calea maselor de aer.Este un vânt cald şi uscat care topeste zăpada primăvara provocând inundaţii.G. Brizele marine-se manifestă în zona de ţărm din cauza diferenţelor de temperatură şi presiune între apă şi uscat.

B. ROMÂNIA1. Regimul termic:

temperatura medie anuală: - este de 10° C pe ansamblul ţării (scade cu altitudinea,10-11° în câmpie, 6-10° la deal, sub 0° pe munte -2,8° Omu; scade în latitudine de la sud (11°) la nord (8.5°)

temperatura medie a lunii iulie: - este de 21°C la nivel de ţară,(4,5° vf. Omu); scade cu altitudinea, – 22-24°în câmpie, 18-21°în deal, sub 18°la munte

temperatura medie a lunii ianuarie: este -2°C la nivel de ţară (-10-11°în vf. Omu); scade cu altitudinea şi de la V la E

temperaturile extreme: ianuarie -38,5° la 25 ianuarie 1942, Bod lângă Braşov; iulie 44,5° la 10 august 1951, Ion Sion, Brăila3. Regimul precipitaţiile

Precipitaţiile scad de la vest la est (630-400mm) şi cresc cu altitudinea (cantitatea max. este de peste 1400 mm/an în M Apuseni, minima 360mm/an pe litoral); cantitatea medie anuală este 637 mm, 4. Regimul eolian (Vânturile)

este determinat de circulaţia generală a maselor de aer; Vânturile de Vest-au caracter general.Crivăţul-iarna produce viscol, geruri; se manifestă în partea de est a ţării.Austrul-vara este cald şi secetos, iarna este cald şi umed; se manifestă în partea de SV.Vânturile cu caracter de foehn-Depr.Făgăraş, Depr.Alba Iulia-Turda, Subcarpatii Curburii.Brizele marine-ziua bat dinspre apă spre uscat iar noaptea invers; se manifestă pe o distanţă de 5-10km de la ţărm.Brizele de munte-dimineaţa bat spre culmi şi seara bat spre văi

FACTORII GENETICI Europa este situată aproape în totalitate, în zona de climă temperată, excepţie fiind nordul continentului unde este

climă rece(subpolară)între 35 – 71°latitudine nordicăEUROPA ROMÂNIA a. Factorii radiativi - radiaţia globală-bilanţul radiativ 140kcal/cm²/an-sud; 70kcal/cm²/an-nord

a. Factorii radiativi - 125Kcal/cm²/an; sud 115kcal/cm²/an-nord - poziţia pe glob – paralela de 45°latitudine nordică- poziţia centrală în Europa – caracterul continental şi de tranziţie al climei- diferenţa de latitudine dintre nord şi sud – scăderea temperaturi de la sud spre nord cu 2-3°

b. Factorii fizico-geografici -relieful, mișcările pământului și suprafețele active ale apelor

c. Factorii fizico-geografici - Relieful – prin altitudine determină scăderea temperaturi

cu 6°/1000m, creşterea precipitaţiilor, şi scăderea presiuni aerului, aceste lucruri determină etajarea climatică: etaj de munte(climat); etaj de deal şi podiş(climat); etaj de câmpieMarea Neagră – fiind o mare de tip continental influenţa ei se resimte pe o suprafaţă foarte mică 15-25km

c. Factorii dinamici - circulaţia generală a atmosferei -circulaţia maselor de aer este influienţată de de dezvoltarea şi evoluţia unor centri de presiune situaţi în afara continentului sau pe marginile acestuia: + centre de presiune maximă (anticiclonul azorelor, anticiclonul groenlandez şi anticiclonul central-asiatic); + centre de presiune minimă (ciclonul islandez şi ciclonul siberian)

d. Factorii dinamici –sunt dați de circulaţia generală a maselor de aer predominant din vest

+ Circulatia vestica-45%din an-ierni blande si ploioase si veri calde si ploioase. + Circulatia polara-30%din an-scade temperatura, precipitatii sub forma de aversa. + Circulatia tropicala-15%din an-creste temperatura aerului+ Circulația de blocare – deasupra continentului –vreme frumosă, cu cer senin, călduroasă vara și lipsită de precipitații iar

d. Factorii antropici d. Factorii antropici

ELEMENTELE CLIMATICE Continentul, sub raport climatic, are o azonalitatea deformată de la SV-NE, determinată de acțiunea climatică simultană a Curentului Atlanticului de Nord și de continentalismul părții de est a Europei

1. Regimul termic 2. Temperatura medie anuala: peste 18C-in sudul continentului; 0C-in nordul Scandinaviei;-4C-extremitatea N-E a E.3. Temperatura medie a lunii ianuarie: 5-10º în sudul E; 0- 5º meseta s, MCF, MȘR, CR; - 5-0º centrul, vestul și estul E; sub - 5ºNV C de est a E4. Temperatura medie a lunii iulie: sub 15º NCEE, N Scan, N I-le B; 15-20º S I-le B; S Scan, C E; 20-25º S EPeste 25º S Pen Scandinavice, S Pen Balcanice5. Izotermele lunilor extreme-nu sunt conform zonalităţii latitudinale, ci pornesc din SV→ NE

1. Regimul termic: temperatura medie anuală: - este de 10° C pe

ansamblul ţării (scade cu altitudinea,10-11° în câmpie, 6-10° la deal, sub 0° pe munte -2,8° Omu; scade în latitudine de la sud (11°) la nord (8.5°)

temperatura medie alunii iulie: - este de 21°C la nivel de ţară,(4,5° vf. Omu); scade cu altitudinea, – 22-24°în câmpie, 18-21°în deal, sub 18°la munte

temperatura medie a lunii ianuarie: este -2°C la nivel de ţară (-10-11°în vf. Omu); scade cu altitudinea şi de la V la E

temperaturile extreme: ianuarie -38,5° la 25 ianuarie 1942, Bod lângă Braşov; iulie 44,5° la 10 august 1951, Ion Sion, Brăila

IV. Regimul precipitaţiilor -este suficient pentru dezvoltarea vegetației 2000-4000 mm N Scan, M Alpi, 1000-2000 mm N Iberiei, N Italiei, V Balcanilor, I-le B, C Scandinaviei 500-1000 mm Pen Iberică, Italică, Balcanică-E, Centrul E Sub 500 mm N și S CEE, Centrul Pen Iberice

2. Regimul precipitaţiile Precipitaţiile scad de la vest la est (630-400mm) şi

cresc cu altitudinea (cantitatea max. este de peste 1400 mm/an, în M Apuseni, minima 360mm/an, pe litoral); cantitatea medie anuală este 637 mm,

V. Regimul eolian Circulatia generala este dominata de Vanturile de V2. Crivatul-se manifesta in E si NE Europei.Este un vant uscat si rece,care pe timpul iernii poate spulbera zapada.3. Austrul-se manifesta in SE Europei.Este un vant uscat si cald.4. Bora-se manifesta pe tarmul Marii Mediterane.Este un vant rece.5. Mistralul-bate dinspre M C F spre Marea Mediterana. Are viteze mari si poate provoca furtuni pe mare.6. Foehnul-se manifesta acolo unde muntii reprezinta bariere in calea maselor de aer.Este un vant cald si uscat care topeste zapada primavara provocand inundatii.7. Brizele marine-se manifesta in zona de tarm din cauza diferentelor de temperatura si presiune intr apa si uscat

3.Regimul eolian (Vânturile)este determinat de circulaţia generală a maselor de aer;

Vanturile de Vest-au caracter general.Crivatul-iarna produce viscol,geruri;se manifesta in

partea de est a tarii.Austrul-vara este cald si secetos si iarna este cald si

umed;se manifesta in partea de SV.Vanturile cu caracter de foehn-Depr.Fagaras,Depr.Alba

Iulia-Turda,Subcarpatii Curburii.Brizele marine-ziua bat dinspre apa spre uscat si noaptea

invers;se manifesta pe o distanta de 5-10km de la tarm.Brizele de munte-dimineata bat spre culmi si seara

bat spre vai

7. CLIMA 2. REGIONAREA CLIMATICĂ

A. EUROPA 1. Climat subpolar veri scurte răcoroase şi ierni lungi aspre cu precipitaţii reduse; este specific în nordul Europei şi Islanda temperatura medie anuală 0 - 2°(vara, sub 15°; iarna, -15°- -10°); precipitaţii sub 500mm; vânturi din nord-polare 2. Climat temperat oceanic ierni blânde şi veri răcoroase cu precipitaţii bogate tot anul; este specific pe ţărmul Oceanului Atlantic. temperatura medie anuală 7-15°(vara, 15 - 20°; iarna, între 5 - 10°); precipitaţii 1000 – 3000mm şi peste;vânturi din V 3. Climat temperat continental veri scurte călduroase, ierni lungi şi aspre în estul continentului; este specific în Europa Estică (C Europei de Est) temperatura medie anuală 1 - 12° (vara 15 - 20°; iarna 0 - - 15°); precipitaţii 500 -1000mm şi sub; vânturi din NE 4. Climat temperat de tranziţie veri calde, ierni mai reci în centrul continentului ; Europa Centrală şi Peninsula Iberică temperatura medie anuală 2 - 13° (vara 20°; iarna 0 - - 5°); precipitaţii 500 - 1000mm; vânturi din vest 5. Climat mediteranean veri calde secetoase, ierni blânde ploioase; este specific în jurul Mării Mediteraneene temp medie anuală 14-18°(vara2 0 - 25°şi peste; iarna 5-10°); precipitaţii 500-2000mm şi peste; vânturi din V şi S 6. Climat montan elementele climei se modifică odată cu creşterea altitudinii ; este specific în Munţii Caucaz, Munţii Alpi, Munţii Carp temperatura medie anuală 0° (vara 20 - 10°; iarna 0 - - 15°); precipitaţii 2000 - 4000m; vânturi din vest , austrul, iarna, din sud-vest sau sud-est, brizele de munte şi marin

B. ROMANIAA. Regionale - impuse de influenţele externe1. Climat cu influenţe oceanice-vestice – în C, V. NV, temperaturi moderate şi umiditate mare 2. Climat cu influenţe submediteraneene – în SV, ierni blânde şi veri mai puţin secetoase 3. Climat cu influenţe de tranziţie – Muntenia Centrală, cu precipitaţii ce scad de la vest a est4. Climat cu influenţe continentale de ariditate – E şi SE, precipitaţii reduse, geruri iarna şi secete vara5. Climat cu influenţe sacndinavo-baltice – în Bucovina, temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai bogate 6. Climat cu influenţe pontice – în extremitatea estică, 15-25km de ţărm, temperaturi moderate şi precipitaţii reduseB. Etajele climatice – impuse de relief Etajul de câmpie: altitudinea, sub 300m; temperatura medie anuală, 10-11°C; precipitaţii, 400-600mm/anEtajul de deal şi podiş: + dealuri joase (altitudinea, 300-500m, temperatura, 8-10°C, precipitaţii, 600-700mm/an + dealuri înalte (altitudinea 500-800m, temperatura, 6-8°C, precipitaţii, 700-900mm/an); + depresiuniEtajul de munte: + munţi joşi (altitudinea 800-1000m, temperatura, 2-6°C, precipitaţii, 800-1000mm/an); + munţi înalţi (altitudinea, 1000-2000m, temperatura, 0-2°C, precipitaţii, 1000-1300mm/an); + etajul alpin (altitudinea peste 2000m, temperatura – 2-0°C, precipitaţii, peste 1200mm/an); + depresionar şi culoare de vale (inversiuni termice frecvente, foehn-ul); + etajul de pădure: - altitudine 800-1800m, temperatura 2-6°C, precipitaţii 800-1200mm/an);

HARTA SINOPTICĂ Redă repartiţia spaţială a principalelor carateristici meteorologice ale unui teritoriu la un moment dat

EUROPA Hărţile sinoptice se bazează pe prelucrarea simultană a unui număr mare de date

2. Presiunea aerului –este redată prin hărţi ale câmpului baric, reprezentate prin izobare, care delimitează areale ciclonale şi anticiclonale(zonele de maximă şi minimă presiune atmosferică)3. Tipurile de mase de aer despărţite de fronturile atmosferice4. Arealele cu precipitaţii 5. Temperaturile în puncte reprezentative, pt hărţi realizate la scară mai mare

Situaţiile sinoptice sunt determinate de:

Circulaţia generală a aerului Migraţia anuală a zonelor de convergenţă şi de divergenţă Deplasarea maselor de aer datorită centrilor barici principali + centre de presiune maximă (anticiclonul azorelor şi anticiclonul central-asiatic) + centre de presiune minimă (ciclonul islandez şi ciclonul siberian)ROMÂNIA

Hărţile sinoptice de la noi cuprind îndeosebi: temperaturile semnificative şi arealele cu precipitaţii

Hărţile cu un grad mai mare de abordare cuprind şi celelalte elemente Circulaţia maselor de aer este influienţată de de dezvoltarea şi evoluţia unor centri de presiune situaţi în afara

continentului sau pe marginile acestuia + centre de presiune maximă (anticiclonul azorelor, anticiclonul groenlandez şi anticiclonul central-asiatic) + centre de presiune minimă (ciclonul islandez şi ciclonul siberian)

Raporturile dintre acestea determină deplasarea pe continent a unor mase de aer diferite:+ polare – foarte reci şi uscate+ atlantice – răcoroase şi umede+ mediteraneene/nord-africane – calde şi umede+ continentale – reci sau calde, dar uscate

Buletinul meteorologic reprezintă un text cu informaţii refriroare la starea elementelor meteorologice la un moment dat şi la evoluţia probabilă în următorul interval de timp

Tipul de climă

Clima mediteraneană

Clima temperat oceanică

Clima temperat

continrntală

Clima subpolară

Climatul montan

Regiuni30-40 lat N

în Sudul continentului,

40-70 lat N în vestul

continentului

40-60 lat N în Centrul şin Estul

continentului

Nordul continentului

Caracterizat de etajarea elem

entelor clim

atice

Temperatura 15-17C 10-15C 5-10C 0-5C

Precipitaţii

Iernile sunt blânde şi

ploioase, iar verile calde şi

secetoase

În general regulate,

peste 1 000 mm/an

În general reduse, scad spre est (sub 500 mm/an)

Reduse mai ales sub

formă solidă

VânturiVâturile de

vest, austrul, bora, mistralul

Vânturile de vest, brizele

marine

Vânturile de vest şi iarna

crivăţul

Vânturi polare

Amplitudini termice

Reduse ReduseMari, cresc

spre est

Verile sunt scurte iar

iernile lungi

REGIONAREA CLIMATICĂEUROPA ROMÂNIA

1. Climat subpolar veri scurte răcoroase şi ierni lungi aspre cu precipitaţii reduse; este specific în nordul Europei şi Islanda temperatura medie anuală 0 - 2°(vara, sub 15°; iarna, -15°- -10°); precipitaţii sub 500mm; vânturi din nord-polare 2. Climat temperat oceanic ierni blânde şi veri răcoroase cu precipitaţii bogate tot anul; este specific pe ţărmul Oceanului Atlantic. temperatura medie anuală 7-15°(vara, 15 - 20°; iarna, între 5 - 10°); precipitaţii 1000 – 3000mm şi peste;vânturi din V 3. Climat temperat continental veri scurte călduroase, ierni lungi şi aspre în estul continentului; este specific în Europa Estică (C Europei de Est) temperatura medie anuală 1 - 12° (vara 15 - 20°; iarna 0 - - 15°); precipitaţii 500 -1000mm şi sub; vânturi din NE 4. Climat temperat de tranziţie veri calde, ierni mai reci în centrul continentului ; Europa Centrală şi Peninsula Iberică temperatura medie anuală 2 - 13° (vara 20°; iarna 0 - - 5°); precipitaţii 500 - 1000mm; vânturi din vest 5. Climat mediteranean veri calde secetoase, ierni blânde ploioase; este specific în jurul Mării Mediteraneene temp medie anuală 14-18°(vara2 0 - 25°şi peste; iarna 5-10°); precipitaţii 500-2000mm şi peste; vânturi din V şi S 6. Climat montan elementele climei se modifică odată cu creşterea altitudinii ; este specific în Munţii Caucaz, Munţii Alpi, Munţii Carp temperatura medie anuală 0° (vara 20 - 10°; iarna 0 - - 15°); precipitaţii 2000 - 4000m; vânturi din vest , austrul, iarna, din sud-vest sau sud-est, brizele de munte şi marin

A. Regionale - impuse de influenţele externe1. Climat cu influenţe oceanice-vestice – în C, V. NV, temperaturi moderate şi umiditate mare 2. Climat cu influenţe submediteraneene – în SV, ierni blânde şi veri mai puţin secetoase 3. Climat cu influenţe de tranziţie – Muntenia Centrală, cu precipitaţii ce scad de la vest a est4. Climat cu influenţe continentale de ariditate – E şi SE, precipitaţii reduse, geruri iarna şi secete vara5. Climat cu influenţe sacndinavo-baltice – în Bucovina, temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai bogate 6. Climat cu influenţe pontice – în extremitatea estică, 15-25km de ţărm, temperaturi moderate şi precipitaţii reduseB. Etajele climatice – impuse de relief Etajul de câmpie: altitudinea, sub 300m; temperatura medie anuală, 10-11°C; precipitaţii, 400-600mm/anEtajul de deal şi podiş: + dealuri joase (altitudinea, 300-500m, temperatura, 8-10°C, precipitaţii, 600-700mm/an + dealuri înalte (altitudinea 500-800m, temperatura, 6-8°C, precipitaţii, 700-900mm/an); + depresiuniEtajul de munte: + munţi joşi (altitudinea 800-1000m, temperatura, 2-6°C, precipitaţii, 800-1000mm/an); + munţi înalţi (altitudinea, 1000-2000m, temperatura, 0-2°C, precipitaţii, 1000-1300mm/an); + etajul alpin (altitudinea peste 2000m, temperatura – 2-0°C, precipitaţii, peste 1200mm/an); + depresionar şi culoare de vale (inversiuni termice frecvente, foehn-ul); + etajul de pădure: - altitudine 800-1800m, temperatura 2-6°C, precipitaţii 800-1200mm/an);

ETAJUL DE SI SUBETAJUL DE CLIMĂ

UNITATEA DE RELIEF

T. MEDIE

ANUALĂ

PP. MEDII

ANUALEVÂNTURI

INFLUENŢE CLIMATICE

OBSERVAŢII

MONTAN800-2544 m

Caracteristici:-T=-2C- 6C- PP= peste

800mm/an

-V= - -vânturile de vest

Climat AlpinPeste 1800 m

Carpaţii MeridionaliCarpaţii Orientali

-2 şi 0 grade C

Peste 1200 mm/ an

-vânturile de vest-brizele de munte

-de tranziţie-scandinavo-baltice

- vânturi puternice-precipitaţii frecvent sub formă de zăpadă-ierni geroase, veri scurte şi răcoroase

Climat Montan1000-1800m

Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali

Între 0-2 grade C

Între 1000-1200

mm/an

- -vânturile de vest-brizele de munte- Vântul Mare (M-ţii Făgăraş)

-scandinavo-baltice-de tranziţie-oceanice

-frecvente inversiuni termice în depresiuni

Climat de Munti josi

800-1000m

Carpatii Orientali, Meridionali,Occidentali, subcarpatii

Între 2-6 grade C

Între 800-1000

mm/an

- -vânturile de vest-Austrul şi Coşava–M-ţii Banat

-scandinavo-baltice-de tranziţie-oceanice- de ariditate

- fenomene de foehn în SE M. Apuseni şi Subcarpaţii de Curbură

DEAL ŞI PODIŞ

300-800 mCaracteristici:-T=-6C- 10C- PP= 600- 800

mm/an-V= vânturile de vest

Climat de dealuri înalte500-800 m

SubcarpaţiiPodişul Moldovei

Între 6-8 grade C

Între 700-800 mm/an

- -vânturile de vest

-Crivăţul-Subcarp Curburii şi Moldovei

-scandinavo-baltice-de tranziţie-de ariditate

- foehn în Subcarpaţii de Curbură

Climat de dealuri joase şi

podiş300-500 m

Dealurile de VestDepres.TransilvanieiPod. MoldoveiPod.GeticPod.Mehedinţi

Între 8-10 grade C

Între 600-700 mm/an

Vânturile de vest, Austrul, Coşava , Suhovei, Crivăţ

-oceanice

-de ariditate

-de tranziţie-submediteraneene

-vânturile de Vest

-în C.Moldovei şi Pod.Bârladului

CÂMPIESub 300 m

Caracteristici:-T=-peste 10C- PP=sub 600-V= - -vânturile de vest

Climat de câmpie0-300m

Câmpia de Vest

Câmpia Română

Între 10-11 grade

C

Între 400-600 mm/an

Vânturile de vest, Austrul, Coşava , Suhovei, Crivăţ

-oceanice-submediteraneene-de ariditate

-precipitaţii mai mari în Câmpia de V -se resimte influenţa crivăţului în sectorul E al Câmpiei Române

Climat de litoral şi deltă

sub100 mDelta DunăriiLunca DunăriiO fâşie îngustă de litoral

peste11 grade c

Sub 400 mm/an

(388mm/an-Delta Dunării)

Vânturile de vest, Austrul, Coşava , Suhovei, Crivăţ

-pontice-submediteraneene-de ariditate

-se înregistrează cele mai ridicate temperaturi în timpul iernii-cad cele mai reduse valori ale precipitaţiilor

8. HIDROGRAFIA

EUROPA 1. FACTORII GENETICI

Reţeaua hidrografică este foarte bogată şi densă Poziţia geografică (particularităţile climatice), caracteristicile cantitative şi calitative ale

circuitului apei în natură Configuraţia ţărmurilor şi întinderea continentului, Particularităţile substratului geologic,

reliefului & vegetaţie. 2. RÂURILE ŞI FLUVIILE

I. Dupa lungime se disting:a. Fluvii cu lungime de peste 3500km:

Volga-este cel mai lung fluviu al Europei , are cel mai mare bazin hidrografic, izvorăşte din Pod. Central Rus, se varsă in bazinul areic al Marii Caspice

b. Fluvii cu lungimi cuprinse între 2000 şi 3000km: Dunărea-este al doilea fluviu ca lungime-2860km, izvorăşte din M-ţii Pădurea Neagră, se varsă în Marea Neagră Ural-izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă in Marea Caspică Nipru-se varsă în Marea Neagră

c. Fluvii cuprinse intre 1000 si 2000 km; Don, Peciora, Nistru, Elba, Rhin, Rhone.

II. După tipul de scurgere se disting: a.Tipul nordic-fluviile care se varsă în Oceanul Arctic,

-scurgerea este redusă în timpul iernii pentru ca râurile îngheaţă; Peciora, Dvina de Nord, Neva. b.Tipul vestic-fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic, -râurile au un regim de scurgere relativ uniform; Loara, Sena, Tamisa, Meusse. c.Tipul sudic-fluviile care se varsă în Marea Mediterană -sunt râuri scurte, cu debite mici vara; Rhone, Pad, Tibru. d.Tipul central-se varsă în Marea Neagră sau Marea Baltică, -regim complex cu ape mari primavara şi toamna; Dunarea, Vistula, Elba, Odra. e.Tipul estic-se varsă în Marea Caspică, -debite foarte mici pe timpul verii; Volga, Don, Nipru

3. LACURILE – depresiuni ale scoarţei umplute cu apăa. Lacuri glaciare: Ladoga, Onega, Mazuriene, Geneva, Bucura, Zănoaga;

f. Lacuri tectonice: Balaton, Ohrid, Prispab. Lacuri tectono-glaciare: Como, Maggiore, Garda, Zurich, Leman,

Vattern, Vanern.c. Lacuri vulcanice: Albano, Sfânta Ana, Chambot; g. Lacuri carstice:

Vărăşoaia, Ighiu, Zăton,Trasimeno, Popovo.d. Lacuri de baraj natural şi antropic: Roşu, Porţile de Fier, Izv. Muntelui,

Rîbinsk.e. Lagune şi limanuri: Zuider, Razim, Veneţia, Mar Menor.

ROMÂNIA 1. FACTORII GENETICI România are o reţea hidrografică unitară deoarece marea majoritatea râurilor se varsă în fluviul Dunărea şi MareaN Aceşti factori sunt: clima, relieful, alcătuirea substratului; circuitul apei în natură; omul 2. RÂURILE ŞI FLUVIILE Râurile au o scurgere radiară – circulară şi divergentă Regimul râurilor este influenţat de regimul precipitaţiilor, de relief, alcătuirea substratului, de vegetaţie şi de om Debitele râurilor sunt variabile în cursul unui an (debitul mediu este 1180m/s), râurile sunt carpatice-65% & dunărene-

98% Râurile sunt grupate teritorial în patru grupe

A. Grupa râurilor de Nord şi Nord – Vest- Tisa, Someşul, Crişurile, Mureşul-768km, Bega-canalizat pe o L de 114km

B. Grupa râurilor de Sud şi Sud – Vest Bega,; Timişul, Bârzava, Nera, Caraşul, Cerna, Jiul, Oltul: 737km şi debit, Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa- 410 km

C. Grupa râurilor de Est şi Nord-Est au ca râuri colectoare Siretul şi Prutul: Siretul: este cel mai mare râu ca debit din ţară 222m³/s şi al patrulea ca

lungime596km-Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău, Bârladul; Prutul: este al treilea ca L 716 km şi al cincilea ca debit D. Grupa râurilor de Sud-Est (Dobrogene)-Teliţa şi Taiţa–se varsă în lacul Babadag; Slava–L. Goloviţa; Casimcea –L. Taşaul

3. LACURILE Lacuri glaciare-sunt în număr de 170-Lala, Bâlea, Bucura, Zănoaga; Lacuri de crater vulcanic – L. Sfânta Ana Lacuri de baraj natural – L. Roşu; Lacuri carstice – L. Padiş, L. Vărăşoaia, L. Ponoare şi Zăton Lacuri cu apă sărată - L. Slănic şi Telega, Ocnele Mari , Ocna Şugatag, Oc Mureş, Turda, Sibiului, Praid, Ursu Lacuri iazuri şi heleşteie-L. Dracşani,Geaca, Cătina, Zău de Câmpie, Herăstrău, Tei, Floreasca, Băneasa, Cişmigiu

Lacuri cu apă sărată sau amară (crov) – L. Sărat, Amara, Fundata, Movila Miresii. Limanuri fluviatile-L. Snagov, Căldăruşani, Balta Albă, Mostiştea, Oltina, Vederoasa, Bugeac. Limanuri maritime -Babadag, Taşaul, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia Lagune-L. Razim- Sinoie şi Siutghiol; Delta Dunării: Merhei, Lumina, Puiu, Roşu, Dranov, Isac, Gorgova. Lacuri de acumulare (baraj artificial) – L. Porţile de Fier I şi II, Stânca – Costeşti, Izv Muntelui

9. DUNĂREA ŞI MAREA NEAGRĂ

DUNĂREA Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră din Germania şi se varsă în Marea Neagră printr-o deltă (vest-est) Este al doilea fluviu ca lungime (2860km), debit(6000-7000m³/s) şi bazin hidrografic(817000km²) din Europa Are un debit la intrare în ţară, la Baziaş de 5560m³/s, iar la Pătlăgeanca debitul ajunge la 6470m³/s Aluviunile medii anuale sunt de 30 milioane tone. Trece prin zece state (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Iugoslavia, Bulgaria, România, R Moldova, Ucraina) şi patru capitale(Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad) Cursul Dunării este împărţit în trei sectoare a. Cursul superior-1021 km (Dunărea alpină) – de la izvoare până la Viena , cu afluenţii Iller, Inn, Isar, Lech.b. Cursul Mijlociu - 764km (Dunărea panonică) – de la Viena până la Baziaş, cu afluenţii Tisa, Drava, Sava şi Moravac. Cursul Inferior – 1075 km (Dunărea pontică) – de la Baziaş până la Marea Neagră, cu afluenţii Olt, Siret, Prut Asigură legătura dintre Marea Neagră (Constanţa) şi Marea Nordului(Rotterdam) prin canale Este o axă ec. europeană importantă; Are un potenţial hidroenergetic şi turistic ridicat; Mulţimea aşezărilor rurale şi urbane Colectează aproape toată reţeaua de râuri din ţară 98% mai puţin cele dobrogene Este împărţit în patru sectoare în funcţie de pantă, modul de depunere al aluviunilor, lăţime şi de pescaj.1.Sectorul Baziaş – Porţile de Fier (Defileul Dunării) Include cel mai lung defileu din Europa 144 km, Vale foarte îngustă, ca un adevărat „defileu”2.Sectorul Porţile de Fier – Călăraşi (Lunca Dunării) Prezintă o luncă ce se lărgeşte continuu de la 800m în aval de DTS până la 13 km amonte de Călăraşi3.Sectorul Călăraşi – Brăila (Bălţile Dunării) În acest sector lunca prezintă cea mai mare lăţime, deoarece Dunărea se desparte Balta Ialomiţei, Balta Brăilei 4.Sectorul Brăila – Marea Neagră (Dunărea Maritimă ) Permite intrarea navelor în aval de Brăila având un pescaj de 7m Dunărea se desface în apropiere de Tulcea în cele trei braţe, dintre ele doar Sulina este navigabil

MAREA NEAGRĂ1. Poziţia geografică: între continentele Europa şi Asia2. Relief, aspecte specifice şi subdiviziuni: Ocupă o suprafaţă de 413000km² fără Marea Azov; Adâncimea medie este de 1282m iar cea maximă de 2211m Este o mare de tip continental, fiind legată de Oceanul Planetar prin mări şi strâmtori M. Marmară cu str. Bosfor şi Dardanele şi M. Mediteraneană prin str. Gibraltar, iar de M. Azov prin str. Kerci S-a format dintr-o fostă mare (Marea Sarmatică) care s-a retras treptat Are puţine insule (Sacalinul Mare şi Mic, I. Şerpilor), peninsule: Crimeea, golful Odessa Relieful este format din: platforma continentală - -200m; abruptul continental - - 200 - - 2000ma. fundul mării şi gropile abisale - - 2211 m în partea central-esticăOriginalitatea mării constă în: a. lipsa curenţilor verticali care să permită amestecul apelor de la suprafaţă cu cele din adânc. („euxinism”) b. salinitatea diferită ce a permis delimitarea a două straturi de apă - un strat mai dulce la suprafaţă (- 200m) cu o salinitate de 17-18‰, cu oxigen dizolvat şi forme de viaţă, alimentat din ploi şi râurile care se varsă în ea cu o densitate a apelor mai mică - un strat mai sărat de adâncime (sub -200m) cu o salinitate de 21-22‰, cu hidrogen sulfurat, lipsit de viaţă c. prezenţa a două categorii de curenţi: - curenţii de suprafaţă (circulari), neregulaţi determinaţi de vânturi, formează două circuite, care în zona noastră au o orientare NE-SV ce au permis formarea cordoane litorale care au închis laguna Razim ş.a. - curenţii complementari (compensaţie): + un curent de descărcare la suprafaţă dinspre Marea Neagră spre Marea Mediteraneană – ape dulci + un curent de compensare în adâncime dinspre Marea Mediteraneană spre Marea Neagră – ape sărate Lipsa mareelor s-au slab dezvoltate deoarece este o mare închisă

Tem apei variază de la suprafaţă 11-16° în adâncime 7-9° dar şi în funcţie de anotimp 20-25°vara şi în jur de 0°iarna Viaţa este prezentă numai la suprafaţă şi este formată din: fitoplancton, zooplancton, mamifere (delfini), peşti Specificul faunei din Marea Neagră este dat de prezenţa sturionilor (nisetrul, morunul, păstruga, cega) Oraşe importante la Marea Neagră: Mangalia, Constanţa, Sulina, Odessa, Sevastopol,

Ialta, Novorossiisk, Soci, Suhumi, Poti, Batumi, Trabzon, Sinope, Zonguldak, Istambul, Burgas şi Varna

Râurile au o scurgere radiară – circulară şi divergentă Regimul râurilor este influenţat de regimul precipitaţiilor, de relief, alcătuirea substratului, de vegetaţie şi de om Debitele râurilor sunt variabile în cursul unui an (debitul mediu este 1180m/s), râurile sunt carpatice-65% & dunărene-

98% Râurile sunt grupate teritorial în patru grupe

B. Grupa râurilor de Nord şi Nord – Vest- Tisa, Someşul, Crişurile, Mureşul-768km, Bega-canalizat pe o L de 114km

B. Grupa râurilor de Sud şi Sud – Vest Bega,; Timişul, Bârzava, Nera, Caraşul, Cerna, Jiul, Oltul: 737km şi debit, Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa- 410 km

C. Grupa râurilor de Est şi Nord-Est au ca râuri colectoare Siretul şi Prutul: Siretul: este cel mai mare râu ca debit din ţară 222m³/s şi al patrulea ca

lungime596km-Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău, Bârladul; Prutul: este al treilea ca L 716 km şi al cincilea ca debit D. Grupa râurilor de Sud-Est (Dobrogene)-Teliţa şi Taiţa–se varsă în lacul Babadag; Slava–L. Goloviţa; Casimcea –L. Taşaul

3. LACURILE Lacuri glaciare-sunt în număr de 170-Lala, Bâlea, Bucura, Zănoaga; Lacuri de crater vulcanic – L. Sfânta Ana Lacuri de baraj natural – L. Roşu; Lacuri carstice – L. Padiş, L. Vărăşoaia, L. Ponoare şi Zăton Lacuri cu apă sărată - L. Slănic şi Telega, Ocnele Mari , Ocna Şugatag, Oc Mureş, Turda, Sibiului, Praid, Ursu Lacuri iazuri şi heleşteie-L. Dracşani,Geaca, Cătina, Zău de Câmpie, Herăstrău, Tei, Floreasca, Băneasa, Cişmigiu Lacuri cu apă sărată sau amară (crov) – L. Sărat, Amara, Fundata, Movila Miresii. Limanuri fluviatile-L. Snagov, Căldăruşani, Balta Albă, Mostiştea, Oltina, Vederoasa, Bugeac. Limanuri maritime -Babadag, Taşaul, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia Lagune-L. Razim- Sinoie şi Siutghiol; Delta Dunării: Merhei, Lumina, Puiu, Roşu, Dranov, Isac, Gorgova. Lacuri de acumulare (baraj artificial) – L. Porţile de Fier I şi II, Stânca – Costeşti, Izv Muntelui

10. ÎNVEŞUL BI0PEDOGEOGRAFICEUROPA 1. Tundra – nord =climat rece subpolar; vegetaţie ierboasă de muşchi, licheni, adaptată la frig, arbuşti pitici( mesteacănul şi salcia pitică); fauna: ursul, iepurele, vulpea polară, ren, focă, morsă; soluri: subţiri cu substrat permanent îngheţat şi soluri mlăştinoase2. Pădurile de conifere (taiga) – nord şi nord-est = climat temperat continental rece; vegetaţia: arborii cu frunze verzitot anul, molid, brad, pin, zadă; fauna: urs brun, cerb, râs, veveriţă, lupi, zibelină, hermelină; soluri: spodosoluri(podzolice, alpin – brun acide)3. Pădurile de foioase – centrul şi vestul continentului = climat temperat oceanic şi continental

vegetaţia: arborii cu frunze căzătoare (caducifoliate), stejar, fag, ulm, tei, arţar, frasin.; fauna: cerbul, căprioara,jderul, vulpea, lupul, mistreţul, pisica sălbatică, urs brun, veveriţa; soluri: brune, cenuşii şi argiloase bogate în humus

4. Pădurile de amestec – sudul pădurilor de conifere, cuprind păduri de foioase şi conifere5. Stepa – nordul Mării Negre şi Caspice, prelungită până în Asia Centrală = climat temperat continental

vegetaţia: ierboasă (pir, negară, colilie, păiuş) adaptată la uscăciune, a fost înlocuită de terenuri agricole, silvostepa „stepa cu arbori”; fauna: rozătoare (iepure, hârciog, popândău), dropia, reptile, şerpi; soluri: fertile negre numite cernoziom (Ucraina, Rusia, România) – grânarul Europei.

6. Vegetaţia mediteraneană – bazinul Mării Mediteraneene = climat mediteranean sau subtropical vegetaţia: arbori şi arbuşti care nu-şi pierd frunzele (stejarul verde, stejarul de plută, laurul, mirtul,), vegetaţie de maquis şi garriga (levănţică, rozmarin, cimbru) şi plantaţii de măslini; fauna: reptile, şacali, şerpi, mufloni, broasca ţestoasă, scorpioni, vipere şi păsări; soluri: roşcate – castanii şi terra rossa pe substrat calcaros

7. Vegetaţia de semideşert – zona Mării Caspice = climat temperat continental excesiv şi subtropical; vegetaţia: ierburi aspre, tufişuri, arbori fără frunze; fauna: asemănătoare zonei mediteraneene; soluri: nisipoase şi roşcate8.Vegetaţia munţilor înalţi – Munţii Alpi, Caucaz, Carpaţi, Pirinei = climatul munţilor înalţi; vegetaţia este etajată de la bază în sus: terenuri agricole, păduri de stejar, 500-700 m, păduri de fag, 700-1200 m, păduri de conifere, 1200-2000 m, arbuşti pitici şi pajişti, 2000-3000 m, lipsite de vegetaţie sau foarte săracă, peste 3000; fauna: specifică fiecărei zone de vegetaţia solurile: spodosoluri, cambisoluri şi argiluvisoluri ROMÂNIA Caractere generale

Vegetaţia este condiţionată de: poziţia în latitudine, condiţiile climatice, condiţiile de relief – determină etajarea vegetaţiei

(păduri de gorun, fag şi conifere şi a pajiştilor alpine), poziţia geografică pe glob, caracteristicile reţelei hidrografice, tipul de sol, substratul geologic, activităţile economice; Fauna este condiţionată e vegetaţie; Se diferenţiază unităţi zonale şi intraz, et.

A. Unităţile zonale 1. Zona stepei şi silvostepei - 0-300mEste specifică în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Câmpia Transilvaniei (câmpiile şi podişurile joase)Vegetaţia este formată di ierburi xerofile, graminee şi pâlcuri de păduri cu specii termofile (silvostepă)Condiţiile climatice specifice sunt de temperaturi ridicate vară şi precipitaţii puţine; Fauna specifică: şoarece, popândău,

hârciog, orbete, dropie, prepeliţă, crap, şalău, somon, ştiucă, biban; Solurile specifice: molisolurile (cernoziomuri levigate, negre, bălan, cenuşii şi castanii)

2. Zona de pădure – 300 – 1800m a. etajul stejarului – 200 – 500mgorun, cer, gârniţă, stejar pufos, tei, alun, arţar şi amestec stejar-fag, gorun-fag (400-600m); podişuri şi dealuri joase şi înalte fauna: căprioară, iepure, pisica sălbatică, fazan, grangur, sitar; soluri: argiluvisoluri (brun roşcate)a.etajul fagului 500-1200. ulm, frasin, jugastru, paltin, carpen, fag, tei şi amestec fag-molid (1200-1400m); munţii joşi şi dealurile înaltefauna: mistreţ, lup, vulpe, viezure, veveriţă, graur, mierlă, ciocănitoare, clean, mreană, scobar; argiluvisoluri şi cambisoluri

(brune şi brun acide) b.etajul coniferelor – 1200-1800mmolid, brad, pin, tisă, zadă, zmeur şi amestec molid-fag (1200-1400m); fauna: urs, cerb, jder, râs, cocoş de munte, găinuşă de

alun,Soluri: cambisoluri şi spodosoluri (podzolice)3. Zona alpină – la peste 1800m a. etajul subalpin – 1800-2000m, afin, merişor, smârdar, ienupăr, jneapăn; etajul alpin – la peste 2000m, muşchi, licheni,

păruşcă, firuţă, clopoţei, floarea de colţ; Fauna: capra neagră, şoarece alpin, acvilă, vulturul bărbos, cinteza alpină, păstrăv ; solurile sunt alpine brun acide (spodosoluri)

B. Unităţile azonale (intrazonale) apar pe suprafeţe restrânse fiind impuse de tipul de rocă, intervenţia antropică şi microclimata. vegetaţia mediteraneană: liliac sălbatic, mojdrean, cărpiniţă, castan dulce; şarpele cu clopoţei, broasca ţestoasă, vipera corn b.vegetaţia de luncă: păduri de luncă, zăvoaie, soluri aluvionare, faună specifică; vegetaţie halofilă, psamofilă,higrofilă.

C. Vegetaţia şi fauna acvatică

ZONELE BIOPEDOCLIMATICE ALE EUROPEITipul de climă Zona

biogeograficăVegetaţia Fauna Solurile Localizare Observaţii

CLIMAT POLAR ŞI

SUBPOLARTUNDRA

mesteacăn pitic, salcia,muşchi şi

licheni

renul, vulpea polară,

lemingulsoluri de tundră

în lungul litoralului

arctic, între C.Nord şi

mţii. Ural

o regiune rece, golaşă

şi umedă

CLIMAT TEMPERAT

RECE

PǍDURILE DE

CONIFERE(TAIGA)

molidpin

zadă

elanul, lupul, hermelina, râsul,

castorulspodosoluri

din Alpii Scandinaviei

până în munţii Ural

cea mai mare uni-tate forestieră din Europa; importantă resursă naturală

CLIMAT TEMPERAT OCEANIC

(şi zonele cu umiditate mai

ridicată)

PǍDURI DE FOIOASE

NEMORALE (cu frunze căzătoare)

fag, stejar, tei,

frasin, ulm,

arţar, carpen

pisica sălbatică, cerbul comun,

căprioara comună, bizonul

Cambisoluri argiluvisoluri

desfăşurare maximă în Vestul şi

Centrul Europei

vegetaţia naturală a fost înlocuită de

culturi agricole

CLIMAT TEMERAT

CONTINENTAL

SILVOSTEPAstejar, tei,

frasin arţar, carpen

lupul, vulpea, mistreţul molisoluri

cernoziomuri

specifică în C.Rusă pe o

fâşie în diagonală pe

direcţia SV-NE

apare în zonele cu

umiditate mai ridicată

STEPAcoliliapăiuşulpelinul

popândăul, şoarecele de stepă, hâr-ciogul, molisoluri

cernoziomuri

în nordul M. Negre şi al M. Caspice;C. Română

lipsa aproape com-pletă a pădurilor; datorită solu-rilor fertile, vegetaţia na-turală a fost înlocuită de culturi agricole

CLIMAT MEDITE-RANEAN

ZONA MEDITE-

RANEANǍ

stejar, pin, pal-mier pitic, laur, mirt,

măslin, smochin

şacalul, broasca testoasă, scorpionu,,

magotul1 terra rosa

litoralul M. Mediterane

(peninsulele din sudul Europei)

în altitudine urca până la 300-400m;formaţiuni de ma-quis şi garriga

CLIMAT MONTAN

ZONA MONTANǍ

există o etajare a pădurilor de la poale spre vârf: fag –

stejar – molid – pajişti alpine

capra negră, ursul brun, vulturul pleşuv,

marmota alpină spodosoluri

PirineiAlpi

BalcaniCarpaţiCaucaz

prezintă etajarea pe verticală a

climei, vegetaţiei şi

solurilor

1

Etajele climatice, zonele, și etajele biopedogeografice din RomâniaE

taju

l de

clim

ă

Car

ac

teri

stic

ile

clim

ei

Zon

a d

e ve

geta

ție

Eta

j d

e ve

geta

ție

Alt

itu

din

e

Sp

ecii

de

pla

nte

Sp

ecii

de

anim

ale

tere

stre

Sp

ecii

de

anim

ale

acva

tice

Sol

uri

Un

ităț

i de

reli

ef

Mon

tan

Răc

oros

Tm

a 0-

6ºC

Pp

800-

1200

mm

/an

Vân

turi

put

erni

ce

Alp

ină

Alp

in ș

i sub

alp

in

1800

-200

020

00-2

500

Afi

n, m

eriş

or,

smâr

dar,

ienu

păr,

jn

eapă

n, p

ăruş

că,

firu

ţă,,

floa

rea

de

colţ

capr

a ne

agră

, şo

arec

e al

pin,

ac

vilă

, vu

ltur

ul

bărb

os, c

inte

za

alpi

nă,

păst

răv al

pine

bru

n ac

ide

(spo

doso

luri

)

Car

pați

i

Păd

ure

Con

ifer

e

1200

-180

0

mol

id, b

rad,

pin

, ti

să, z

adă,

zm

eur

şi a

mes

tec

mol

id-

fag

(120

0-14

00m

)

urs,

cer

b, jd

er,

râs,

coc

oş d

e m

unte

, găi

nuşă

de

alu

n,.

cam

biso

luri

şi

spod

osol

uri

(pod

zoli

ce)

Dea

luri

/po

dișu

ri

Tm

a 6-

10ºC

Pp

600-

800m

m/a

n

Fag

500-

1200

Fag

, fra

sin,

juga

stru

, pa

ltin

şi a

mes

tec

fag-

mol

id (

1200

-140

0m)

mis

treţ

, lup

, vul

pe, v

iezu

re, v

ever

iţă,

pis

ică

sălb

atic

ă gr

aur,

mie

rlă,

cio

căni

toar

ecă

prio

ară,

faz

an, g

rang

ur, s

itar

clea

n, m

rean

ă, s

coba

r

argi

luvi

solu

ri (

cenu

șii ș

i bru

nro

șcat

e) c

ambi

solu

ri (

brun

e şi

brun

aci

de)

Sub

carp

ații

, P

od. G

etic

, Suc

evei

, Tra

nsil

vani

ei,

Meh

edin

ți

Gor

un

200-

500

Gor

un, c

er, g

ârni

ţă, t

ei, u

lm,

carp

en, a

lun,

arţ

ar ş

i am

este

c st

ejar

-fag

, gor

un-f

ag (

400-

600m

)

Câm

pie

și d

ealu

ri jo

se

Tm

a 10

-12º

Pp

sub

600m

m/a

n

Sil

vost

epă

Ste

jar

200-

300

Ste

jar

pufo

s, s

teja

r br

umăr

iu, i

erbu

ri

popâ

ndău

, hâr

ciog

, iep

ure,

or

bete

, dro

pie,

faza

n,pr

epel

iţă,

po

târn

iche

şală

u, s

omon

, şti

ucă,

bib

an,

plăt

ică,

car

as, c

arap

mol

isol

uril

e (c

erno

ziom

uri

levi

gate

, neg

re,

băla

n, c

enuş

ii ş

i ca

stan

ii)

Dea

luri

le d

e V

est,

Câm

pia

Rom

ână,

de

Ves

t, M

oldo

vei,

Pod

. Dob

roge

i de

Sud

Ste

pă

0-20

0

Ierb

uri

11. RESURSELE NATURALE

EUROPA 3. Resursele mediului geographic

a. învelişul de sol = sol fertile 2/3 din suprafaţa europei b. fondul funciar = terenurile arabile 34%, extinse în partea de estc. păşunile naturale = nordul europeid. pădurile = 1/3 din teritoriu, extinse în partea de nord-este. resursele de apă = potenţial ridicat şi amenajabil mare, izoarele minerale carbogazoase (românia) f. resursele piscicole = ţările de pe latura oceanului Atlantic

4. Resursele scoarţei terestre o resursele de cărbuni (huila) = bazinele Doneţk, Silezia,

Ruhro resursele de petrol = Marea Nordului, Volga-Ural, Câmpia

Precaspică o resursele de mineruri de fier = Ucraina, Federaţia Rusă,

Suediao resursele de potasiu şi sulf = sunt în cantităţi semnifivativeo rocile de construcţie = marmură, granit

Principalele bogăţii sunt cantonate în Europa hercinică munţii Ural – minereuri feroase(Fe, Mn) şi neferoase(bauxită, aur, platină, diamante), combustibili

minerali şi sarea gemă Platforma hercinică de mijloc-fier, cărbuni(Ruhr, Saar, Sileziei, Boemiei, Arh Britanic), cupru, plumb,

zinc. Meseta Iberică- fier, cărbuni, mercur. Platforma Rusă-fier, cărbuni, mangan, petrol, bauxită Peninsula Scandinavă-minereuri de fier, cupru, nichel şi zinc Orogenul alpino-carpatic-resurse metalifere (aur, argint, fier, mangan, bauxită), dar şi prin zăcămintele de

sare (Subcarpaţii şi Dep. Transilvaniei-cele mai importante din E), ROMÂNIA1. Resursele mediului geographic

a. fondul funciar terenurile arabile ocupă 42% din fondul funciar, reprezintă principala resursă a ţării noastre pădurile ocupă 27% păşunile şi fâneţele ocupă 30%

b. resursele de apă resursele hidroenergetice resursele de ape geotermale resursele de izvoare minerale carbogazoase

2. Resursele scoarţei terestre a. resursele de cărbuni

lignitul-Bazinele Motru-Rovinari, Crasna-Barcău, Dâmboviţei-Prahovei huila-bazinul Petroşani şi Anina cărbune brun-bazinul Comăneşti, Ţebea, Cristolţel

b. resursele de petrol – Câmpia Română, Pod Getic, Subcarpaţii Moldovei, Prahovei, Câmpia de Vest, Platforma MNc. resursele de gaze-Depresiunea Transilvaniei, şi regiunile de unde se extrage petrolul d. resursele de mineruri feroase şi neferoase

minereuri de fier şi mangan-M-ţii Poiana Ruscă, Banatului, Apuseni, Gr. Nordică şi Centrală minereuri neferoase(cupru, aur, argint, zinc, plumb, bauxită)-Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, Apuseni, Pădurea Craiului

e. resursele de substanţe nemetalifere (sarea)-Subcarpaţii şi marginea Depresiunii Transilvanieif. resursele rocile de construcţii (marmură, calcar, granit)

granit-Măcin, Greci, Radna, Săvârşin bazalt-Racos, Brănişca, Lucareţ marmură-Apuseni, Poiana Ruscă, Grupa Nordică andezit-Oaş-Gutâi, Apuseni, Harghita calcar-dep petroşani, haţeg, valea bicazului

12. HARTA POLITICĂ A EUROPEI ŞI ROMÂNIEI Harta politică reprezintă totalitatea statelor şi teritoriilor existente la un moment dat pe globEUROPAHarta politică a Europei are 47 de state, o populaţie de peste 700 mil loc (115 din pop terrei)state ce pot fi clasificate după mai multe criterii.1. Poziţia geografică : - Continentale, România, Ungaria, Elveţia, Slovenia; - Peninsulare, Italia, Spania, Portugalia, Norvegia, Suedia; - Insulare, Cipru, Regatul Unit, Islanda2. Numărul de locuitori : - Foarte populate peste 50 mil. loc. Rusia, Germania, Franţa, Regatul Unit, Ucraina; - Populate (mijlocii). România, Spania, Polonia, Italia, Grecia, Bulgaria; - Slab populate, Estonia, Islanda, Norvegia, Belarus3. Suprafaţa: - Mari: Rusia, Ucraina, Franţa, Spania, Germania, Polonia, Suedia; - Mijlocii: Austria, Ungaria, Portugalia, România, Italia; - Mici: Vatican, Monaco, Andora, Malta, Luxemburg4. Forma de guvernare: - 22 republicii parlamentare: România, Austria, Cehia, Croaţia, Germania, Bulgaria, - 9 republicii prezidenţiale: Franţa. - 3 republici federale: Finlanda, Rusia, Ucraina;- 9 monarhii constituţionale: Regatul Unit, Spania, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia, - 2 principate: Monaco, San Marino- un stat papal Vatican

5. Criteriul geografic : - Europa vestică, - Europa nordică, - Europa estică, - Europa sudică, - Europa centrală

6. Nivelul de dezvoltare economică - Foarte dezvoltate- Dezvoltate - În curs de dezvoltare - Slab dezvoltate

ROMÂNIA CA STAT AL UE 1. POZIŢIA GEOPOLITICĂ

Se referă la felul în care un stat este racordat la problemele de bază ale lumii contemporane şi cum este situat fată de statele sau grupările de state cu rol determinant în evoluţia actuală A oscilat în timp datorită factorilor politici, militari, socio-economici fiind permanent sub influenţa unor puteri exterioare (- intersectarea intereselor unor mari imperii, întrepătrunderea a două mari religii). România se află în „zona gri”(de trecere) dintre Occident în sens larg, şi spaţiul fostei Uniuni Sovietice Din punct de vedere al întinderii, al populaţiei, potenţialului civil şi militar, se află la intersecţia cercului lărgit Europei Centrale cu cercul lărgit al Balcanilor (locul II ca nr. şi întindere al ţării) România este o ţară situată în Uniunea Europeană Caracterul european este dat de Munţii Carpaţi-Dunărea –Marea Neagră → enclavă orientală a romanităţii România se află la intersecţia celor mai importante axe geoeconomice, totodată şi axe geostrategice, ale continentului: Axa Vest – Est: Europa Occidentală(furnizoare de tehnologie) – spaţiul ex-sovietic (furnizor de resurse naturale) Axa Nord-vest – Sud-est: Europa Centrală–Asia Mică şi Orientul Apropiat, are caracteristici comune cu precedenta) Axa mărilor: Marea Caspică – Marea Neagră – Marea Mediterană, transportul resurselor energetice.

Axa fluviilor şi a canalelor : Rin – Main – Dunăre (1992), Marea Nordului – Marea Neagră GRUPĂRI REGIONALE DE STATE DIN EUROPA

GRUPAREA REGIONALĂSTATE INDEPENDENTE

STATUL CAPITALA

EUROPA CENTRALĂ

10 STATE

GERMANIA

ELVEŢIA

AUSTRIA

POLONIA

CEHIA

SLOVACIA

UNGARIA

ROMÂNIA

REP. MOLDOVA

LIECHTENSTEIN

EUROPA OCCIDENTALĂ (ATLANTICĂ)

6 STATE

FRANŢA

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD

IRLANDA

OLANDA

BELGIA

LUXEMBURG

EUROPA DE NORD ŞI NORD-VEST

8 STATE

DANEMARCA

NORVEGIA

SUEDIA

FINLANDA

ISLANDA

LETONIA

LITUANIA

ESTONIA

EUROPA DE SUD (MEDITERANEANĂ)

18 STATE

ITALIA

SPANIA

PORTUGALIA

GRECIA

BULGARIA

ALBANIA

MACEDONIA

BOSNIA-HERŢEGOVINA

SERBIA

CROAŢIA

MUNTENEGRU

SLOVENIA

MALTA

SAN MARINO

MONACO

VATICAN

ANDORRA

CIPRU

EUROPA DE EST 3 STATE

FEDERAŢIA RUSĂ

BELARUS

UCRAINA

13. POPULAŢIA ŞI CARACTERISTICILE EI DEMOGRAFICE

A. Evoluţia numerică a populaţiei 1. Populaţie Europei Populaţia depăşeşte puţin 700 milioane de locuitori (715 mil.) Populaţia continentului este inegal răspândită datorită, cauzelor naturale şi sociale precum şi datorităregimului politic. Marea majoritatea populaţiei locuieşte în mediul urban 70% Evoluţia populaţiei continentului este determinată de:

Natalitate-a coborât la 11-12‰ Mortalitate-a crescut la 11‰ Spor natural-este negativ în EE şi pozitiv în ES

Speranţa medie de viaţă la naştere este de 70 de ani Deplasarea populaţiei este determinată de: factorul economic, cauzele de ordin sanitar şi educaţional

Consecinţele evoluţiei acestor indicatori ai populaţiei ne arată că: scăderea continuă a populaţiei continentului, îmbătrânirea populaţiei, un deficit de forţă de muncă în viitor2. Populaţia României Populaţia este de 21,6milionane locuitori(2005)=> ţara mijlocie-mare . Creştere numerică: 1930 -14mil.loc; 1970 -20 mil.loc; 1990 -23,2 mil.loc În prezent este de scădere numerică:1998 -22.5 mil.loc; 2002 -21.7 mil loc. Numărul de locuitori ai României este în continuă scădere, datorită: sporului natural negativ & migraţiei forţei de muncă Marea majoritatea populaţiei locuieşte în mediul urban 55% Evoluţia populaţiei este determinată de:

Natalitate-a coborât la 16(1989)-10‰(20004) Mortalitate-a crescut la 10.6(1990)-12‰(20004) Spor natural-în scădere 5.3(1989)- -1.9‰(2004) Sporul natural a inregistrat fluctuatii: cel mai mare:

18.1‰ in anul 1967, cel mai mic: -2.5‰ in anul 1996,este negativ din

anul1992=>scadere numerică Speranţa medie de viaţă la naştere este de 70 de ani Deplasarea populaţiei este determinată de: factorul economic, cauzele de ordin sanitar şi educaţional

B. Distribuţia spaţială a populaţiei 1. Densitatea populaţiei Europei = Raportul dintre numărul populaţiei şi suprafaţa teritoriului locuit, este inegal distribuită. Densitatea medie a populaţiei este de 70 loc/km²(locul II după Asia)

Peste 300 loc/kmp-Benelux, Ruhr, Anglia, N Italiei, V Rinului Peste 100loc/kmp-ora;ele mari din europa vestică şi centrală Sub 50loc/kmp-europa estică, de nord, de sud, extremitatea continentului

- este mai mare în statele mici şi foarte mici: Monaco 16000 loc/km², Vatican, Malta peste 1000loc/km²- este medie şi puţin peste medie în Europa Centrală şi de Vest- este mică în Rusia 9loc/km² şi 27loc/km²în partea europeană, Ţările scandinave şi baltice, Islanda 3loc/km²

2. Densitatea populaţiei României Densitatea medie a populaţiei este de 90 loc/km²(locul II după Asia) Este detreminată în cea mai mare parte de condiţiile de favorabilitate a condiţiilor naturale, gradul de urbanizare, de ordin demografic, istoric, economic

Peste 100 loc/kmp-oraşele mari, Culoarul Siretului, Podişul Sucevei, Valea Mureşului Mijlociu, C Munteniei

Sub 100 loc/kmp(50-60)-regiunile carpatice şi regiunile ocupate de apăC. Caracteristici ale structurilor geodemografice1. Rasa europoidă: a. subgrupe – scandinavă, mediteraneană, alpină; b. enclave –laponi, evrei, rromi, africani.2. Lingvistică şi confesională: a. romanice (latine) – religia catolică-E S, V, C şi SEb. germanice – religia protestantă-N, NV, V şi C Europeic. slave – religia ortodoxă-

d. uralo-altaice (turcă, tătară, maghiară, finlanda, estoniană) e. alte limbi (greaca, letona, albaneza)

3. Pe grupe de vârstă: populaţia se caracterizează print-o pondere mare a populaţiei de peste 60 de ania. populaţie îmbătrânită-65 ani-15/19%b. populaţie tânără-sub 20 ani-17%c. populaţia adultă-20-65 ani-65/70%d. România: tânără 16%; vârstnică 15%; adultă 69%;

4. Structura pe sexe: 102b/100f: R= 51%B; 51.3%F5. Structura profesionalăa. serviciile – europa centrală şi vesticăb. agricultura, industria şi serviciile – estul continentului

14. SISTEMUL DE ORAŞE AL EUROPEI ŞI ROMÂNIEIEUROPA

Europa este per ansamblu, un continent foarte urbanizat în care peste 70% din oameni locuiesc la oraş

Sunt foarte numeroase şi variate la nivel mondial Sunt aşezări omeneşti mari în care populaţia se ocupă preponderent cu activităţi din

sectorul secundar, terţiar şi cuaternar

Clasificare oraşelor se face după mai multe criterii:1. după geneză:- antice: Cnossos, Atena, Corint, Bizanţ (Istambul), Marsilia, Tomis, Histria, Callatis- romane: Roma, Londinium(Londra), Lutetia (Paris), Colonia (Koln), Vindobona(Viena), Napoca, - medievale: Bruges, Anvers, Amsterdam, Madrid, Sevilla, Cracovia, Kiev, Praga, Moscova, Budapesta- modernă şi contemporană: Manchester, Liverpool, Barcelona, Essen, Katowice, Odessa, Rotterdam2. după mărime: foarte mici sub 2/3000 loc; mici 5000loc; mijlocii 10/20000loc; mari, foarte mari şi peste

1mil.3. după funcţie: industriale, porturi, capitală, servicii-bancare, balneare, miniere etc.4. după localizare şi poziţia geografică5. după fizionomia urbană 6. nivelul de urbanizare

Cele mai reprezentative megalopolisuri sunt: Englez-în partea central-nordică; German-vestul ţării-Ruhr-Rin; Olandez(Ranstand-Holland)-jumătatea vestică a ţării, iar aglomeraţiile urbane sunt: Moscova-12mil, Paris-11mil, Londra-11mil, Istambul 10mil, Sankt Petesburg-5mil, Madris-5mil, Barcelona-4.4mil, Mlano-4mil, Berlin3.3mil, Atena-3.2mil. ROMÂNIA

Caracteristica de bază a oraşului este funcţionalitatea diferită de cea a satului Clasificare oraşelor se face după mai multe criterii:2. după geneză: - antice: Tomis, Histria, Callatis- romane: Napoca, Alba-Iulia, Turda, Orşova, Drobeta, Isaccea, Hârşova- medievale: Oradea, Arad, Timişoara, Sibiu, Braşov, Sighişoara, Iaşi, Tg Neamţ, Suceava, Curtea de Argeş,

Câmpulung- modernă şi contemporană: Reşiţa, Petroşani, Paşcani, Simeria, Alexandria, Călăraşi, Slobozia2. după mărime: foarte mici sub 2/3000 loc; mici 5000loc; mijlocii 10/20000loc; mari, foarte mari şi peste

1mil.3. după funcţie: caracter complex, industriale, agricole, servicii.4. după localizare şi poziţia geografică: contactul dintre unităţi, dunărene, de litoral, resurse5. după fizionomia urbană 6. rangul ocupat: importanţă naţională 1- importanţă regională 8(Iaşi, Constanţa, Timişoara, Galaţi, Cluj-Napoca, Craiova, Braşov, Ploieşti.- importanţă semnificativă: 16(Brăila, Oradea, Bacău, Piteşti, Arad, Sibiu, Tg Mureş, Baia Mare, Buzău,

Satu-Mare,Botoşani, Rm Vâlcea, Piatra Neamţ, Drobeta, Suceava, Focşani)

Unitaţile (subunităţile) de relief Oraşe

Grupa Nordică a Carpaţilor Orientai

Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Vatra Dornei, Borşa, Cămpulung Moldovenesc

Grupa Centrală a Carpaţilor Orientai

Miercurea Ciuc (pe râul Olt), Sf.Gheorghe (pe râul Olt), Braşov, Băile Tuşnad, Slănic Moldova

Grupa Sudică a Carpaţilor Orientai

Braşov, Sf.Gheorghe (pe râul Olt), Întorsura Buzăului, Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia

Grupa Bucegi Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia ( pe valea Prahovei),

Grupa Făgăraş Brezoi

Grupa Parâng Brezoi, Petroşani, Haţeg,

Grupa Retezat-Godeanu Petroşani, Haţeg, Băile Herculane, Caransebeş

Munţii Banatului Reşiţa, Anina, Orşova, Moldova Nouă

Munţii Poiana-Ruscă Hunedoara

Muţii Apuseni Beiuş, Zlatna

Depresiunea Transilvaniei Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Sibiu, Alba-Iulia, Dej, Turda, Sighişoara, Mediaş,

Subcarpaţii Moldovei Oneşti, Piatra Neamţ

Subcarpaţii Curburii Valenii de Munte

Subcarpaţii Getici Râmnicu-Vâlcea, Tărgu-Jiu, Curtea de Argeş

Dealurile de Vest Zalău, Buziaş

Podişul Getic Piteşti, Motru, Strehaia

Podişul Mehedinţi Dr.Tr.Severin

Podiţul Moldovei Iaşi, Botoşani, Suceava, Bârlad, Suceava

Podişul Dobrogei Constanţa, Mangalia, Medgidia, Cernavodă

Câmpia de Vest Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare,

Cămpia Română Bucureşti, Galaţi, Craiova, Ploieşti, Brăila, Buzău, Focşani, Tărgovişte, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Călăraşi, Slatina, Alexandria

Organizarea administrativ-teritorială a Romaniei

I. Caractere generale Teritoriul Romaniei este organizat în județe, municipii, orașe, comune și sate.Comuna – este unitate de baza a organizarii administrativ teritoriale alcătuită din mai multe sate unele dintre acestea cu funcție de comună și un anumit teritoriu. În prezent sunt aproximativ 2700 de comune(2686) cu peste 13000de sateOrașul – este o așezare complexă cu funcții diverse și un număr mai mare de locuitori. În prezent sunt 323 de orașe (268+55:2002-2006)Municipiul - oraşe cu un număr mai mare de locuitori şi o organizare internă de un rang mai înalt decât a celorlaltor oraşe. În prezent sunt 90-100municipiiJudețele – sunt forme de organizare administrativ care cuprind un anumit teritoriu cu localitățile, populația și activitățile economice care se desfășoară pe întinderea sa Teritoriul țarii este împărțit în 41 de județe la care se adaugă Municipiul București care are statut similar cu acestea

II. Clasificarea județelor Județele se pot clasifica: - tradiția istorică - după mărimea teritoriu ( suprafata) - după număr de locuitori

- după unitătile geografice in care se afla ( munte, deal, podiș,câmpie)- dezvoltare economică - regiuni de dezvoltare

Clasificare după tradiţii istoriceJudețe – în est și sud, Moldova, Muntenia, Dobrogea, OlteniaComitate – în vest și centru, Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, Bucovina Clasificarea județelor după mărimea suprafeței ocupate Judetele - au in medie o suprafata 5800km2

Cel mai întins județ al țării este Timiș 8697km2 Cel mai putin întins județ este Ilfov -1593km2

Clasificarea județelor după nr de locuitori In medie judetele au cca 550 000 locCel mai populat judet este Prahova – 862 460 locCel mai putin populat judet este Covasna 231 270 loc. Cea mai populata resedintra de judet este Iasi- 349 550 loc Cea mai putin populata resedinta de judet este Buftea 19 810 locClasificarea judetelor dupa unitatile geografice in care sunt Judete montane – Covasna Judete de podis – Botosani, Iasi, Constanta Judete de campie – Braila, Ialomita, Calarasi,Giurgiu, CalarasiCele mai multe judete au in cuprinsul lor doua sau chiar toate unitatile de relief Judete care au toate unitatile de relief: Buzau, Valcea, Dambovita, Arges, Bihor. Clasificarea judetelor după regiunile de dezvoltare Judeţele sunt grupate teritorial în 8 regiuni de dezvoltare

Regiunea de nord-vest - 6 județeRegiunea de vest - 4 județeRegiunea de sud-vest - 5 județe Regiunea de sud – 9 județeRegiunea de sud-est – 6 județe Regiunea de nord-est – 6 județe Regiunea de centru – 6 județe Regiunea București

15. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE –CARACTERISTICI GENERALE

EUROPA & ROMÂNIAA. Industria

Prin industria se înţelege exploatarea bunurilor naturale, şi transformarea acestora cu ajutorul unor mijloace tehnice în produse necesare omului Revoluţia industrială = trecerea de la industria tradiţională(meşteşuguri practicate în casele oamenilor)la industria bazată pe folosirea maşinilor în F - a început la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea, mai întâi în Anglia, apoi în Franţa, Ţările de Jos, Ger, R Europa concentrează, cel mai mare număr de ţări industrializate, între care multe şi dintre cele mai puternice Principalele ramuri industriale sunt: - industria extractivă, industria energiei electrice şi industria prelucrătoare Regiunile industriale (concentrări industriale): - spaţiu în care se concentrează activităţi industriale şi unde sunt prezente grupări şi centre cu un coeficient ridicat de industrializare, urbanizare, de dotare cu căi de comunicaţie, cu resurse umane calificate, cu intense legături economice (densitate ridicată a activ industriale pe un anumit teritoriu Resursele folosite se împart în resurse epuizabile (resursele energetice, minereurile) & resurse inepuizabile (hidroenergia, energia mării, energia solară, energia eoliană, energia geotermică, pădurea, resursele de sol) Structura economică: agricultura 5%; industria 28%; serviciile67% Principalele concentrări industriale sunt: - Anglia Centrală (Manchester-Liverpool-Leeds-Birmingham); Anglia de Sud (Londra); Nordul Franţei (Paris); - Ţările e Jos (Rotterdam-Anvers); Rin-Ruhr; Italia de Nord (Milano-Torino); Silezia (Katowice); - România Central-Sudică (Bv.-Pl.-Buc.); Donbass(Doneţk); Rusia Centrală (Moscova); UralB. Agricultura Dezvoltarea ei este determinată de condiţiile naturale şi social-economice, condiţii care au favorizat apariţia peisajeloragricole Evoluţia agriculturii a cunoscut mai multe faze de dezvoltare: a. agricultura primitivă-vânat, pescuit, cules fructe; b. agricultura tradiţională-cultivarea plantelor şi creşterea animalelor; c. agricultura de piaţă-de după sec. al XVIII – lea Principalele tipuri de culturi pe baza climatului sunt:

1. climat mediteranean: -două culturi pe an: măslini, viţă de vie, citrice, f soarelui grâu, orz, porumb, leguminoase, bumbac – irigaţii 2. climat temperat oceanic: - creşterea animalelor: ovine, porcine, etc. cultura cartofilor, legumelor, inului, bumbacului. 3. climat temperat continental de tranziţie: - culturi de cereale, sfeclă de zahăr, floarea – soarelui cartofi, leguminoaselor, viţă de vie, pomi f. 4. climat temperat continental: - culturi cerealiere extinse, creşterea ovinelor 5. climat subpolar: - plante cu ciclu vegetativ scurt, secara, creşterea animalelor, vânatul, pescuitul.C. Schimburile comerciale Prin comerţ se înţelege, circulaţia mărfurilor de la producător la consumator. Mărfurile cu care se face comerţ sunt: produsele de bază(produse alimentare, materii prime, combustibili & produse

prelucrate: metale, produse chimice, maşini, mijloace de transport, utilaje) Comerţul poate fi: exterior (expiraţia) şi interior(inspiraţia)

Ţările cu comerţ exterior dezvoltat: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Olanda, Belgia, Federaţia Rusă Turismul Turismul este o activitate recreativă care presupune deplasarea persoanelor la distanţe mai mari sau mai mici. Europa este leagănul turismului internaţional,aluat naştere la începutul sec.XIX-lea Este cel mai vizitat continent (3/4din numărul total al turiştilor), Tipuri de turism: - Balneo - maritim, Marea Mediteraneană - Balnear – valorifică apele minerale- Cultural –istoric

- Montan şi sporturi de iarnă- Religios

EUROPA - GEOGRAFIE UMANĂ ŞI ECONOMICĂCARACTERISTICA ELEMENTE DE CONŢINUT1. Numărul populaţiei Europei:

726 milioane locuitori (2005)

2. State cu populaţia cea mai numeroasă:

Populaţia Europei este concentrată în 6 ţări (care au fiecare peste 50 milioane de locuitori) Federaţia Rusă 147 milioane locuitori Germania 81 Franţa 58 Regatul Unit al Marii Britanii 58 Italia 57,5 Ucraina 51

3. Densitatea medie a populaţiei: 70 locuitori /kmp. locul II după Asia 4. Regiuni şi ţări cu densitate mică a populaiei:

regiuni cu densit ăţi mici - în Europa de Nord în regiunile muntoase în Câmpia Europei de Est

ţări cu densităţi mici Federaţia Rusă 9loc./kmp; Islanda < 3 loc. /kmp

5. Regiuni şi ţări cu densitate mare a populaţiei:

regiuni cu densităţi mari zonele litorale din vest şi sud regiunile puţin înalte din restul continentuluiţări cu densităţi mari Monaco >1600 loc./kmp- locul I pe Glob Vatican, Malta - 1000 loc /kmp Belgia, Olanda, Marea Britanie, Italia.

6. Resurse naturale

de suprafaţă: păşuni, păduri, hidroenergie

de subsol:

- cărbuni superiori Europa Centrală (Germania Polonia), şi de Est (Ucraina)- cărbuni inferiori Europa Centrală (România) şi de Est (Federaţia Rusă), - minereu de fier Europa de Nord (Suedia) şi de Vest , (Franţa)- petrol şi gaze naturale Europa de Est (Federaţia Rusă), Centrală (Romănia) şi de Est (Ucraina Federaţia Rusă)- marmură Europa de Sud (Italia, Grecia) şi Centrală (România)- minereuri neferoase Europa de Nord (Suedia), de Sud (Spania Bulgaria Grecia) şi de Vest Franţa

7. Aşezările umane: - concentrează peste 50% în ţări ca Portugalia, Albania, Bosnia Herţegovina - există pe toate treptele de relie, sunt concentrate în regiunile joase dar urcă în altititudine până la 1400-1600m în Carpaţi, Pirinei sau la peste 2000 m în Alpi. - se clasifică după mai multe criterii formă, mărime, funcţie

- aşezări rurale

-aşezări urbane (principalele oraşe şi aglomeraţii urbane cu peste 10 milioane locuitori)

Moscova/Fed. Rusă 12 milioane locuitori, Paris/Franţa 11,Londra /Marea Britanie 11,Rin-Ruhr (Essen + Dusseldorf + Koln+Frankfurt ) /Germania 11, Istambul/Turcia 9,5, Ranstad Holland (Amsterdam+ Haga+ Rotterdam+ Utrecht /Olanda 6,5, Sankt-Petersburg/Federaţia Rusă 5, Madrid/Spania 5, Barcelona/Spania 4,5, Milano/Italia 4 Berlin/Germania 3,5, Atena/Grecia 3, Roma/Italia 3

8. Pricipalele activităţi economice:

● Industria: Germania, Marea Britanie, Fed. Rusă, Franţa, Italia, Spania, Suedia, Polonia, Ucraina● Agricultura: factori care o influenţează condiţiile naturale clima, relieful, resursele de apă, solurile, - condiţiile socio-economice dotarea cu maşini agricole, folosirea îngrăşămintelor chimice, extinderea irigaţiilor ►Se cultivă secară, orz, ovăz, sfeclă de zahăr, cartof, Germania, Polonia Fed.Rusă, Ucraina măsline, struguri, citrice Italia, Spania, Grecia, Franţa ►Se cresc bovine, porcine, ovine Fed.Rusă, Franţa, Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania, Suedia,Olanda,Italia● Transporturile - cele mai lungi reţele de autostrăzi: Germania (peste 11. 000km,) Franţa, Italia, Marea Britanie- cele mai lungi reţele feroviare se întâlnesc în: Fed. Rusă, Germania, Franţa

- cele mai importante porturi maritime sunt: Rotterdam , M. Nordului , Marsillia, Marea Mediterană ; Constanţa -M. Neagră Liverpool Oceanul Atlantic - cele mai importante porturi fluviale sunt Duisburg /Germania, Basel /Elveţia, - cele mai importante aeroporturi sunt Heatrow /Londra , Frankfurt pe Main /Germania; Charles de Gaulles Paris Leonardo da Vinci /Roma ●Turismul - principalele regiuni turistice litoralul atlantic, Munţii Alpi - pricipalele ţări cu activitate turistică Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, Germania

16. ANALIZA UNEI RAMURI INDUSTRIALEINDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

EUROPA A. Sursele de energie –termoenergia 1. Cărbunii: - sunt roci sedimentare formaţi din materiale de origine vegetală (superiori şi inf) - Rusia (Peciora, Moscova, Ural), Ucraina(Donbass), Germania (Ruhr), Regatul Unit(Wales) - cele mai mari zăcăminte de turbă, din Polonia până în Munţii Ural.2. Petrolul: - este un amestec de hidrocarburi folosit în industria chimică şi ca combustibil; Rusia(N M Caspice, Volga – Ural), Regatul Unit şi Norvegia (M Nordului ), 3. Gazele naturale: - fac parte din grupa hidrocarburilor şi sunt asiociate de regulă cu zăcămintele de petrol: - Olanda, România, Rusia, Norvegia, Marea Britanie4. Alte surse de energie: hidroenergia, energia mării, energia solară, energia eoliană, energia geotermică, uraniul B. Industria energiei electrice Europa produce 1/3 din energia contemporană & ½ din cea produsă în atomocentrale Structura producţiei este dominată de termoenergie, urmată de hidroenergie şi atomoenergie. Balanţa este dominată de termoenergie-Rusia65%, G-63, UK-73%, I-80%, S-60%, Ucraina70% Hidroenergia este specifică ţărilor lipsite de combustibili minerali: Norvegia 100%, Suedia50%, Elveţia 70%, Austria60% Continentul unde au apărut primele atomocentrale, iar statele cu pondere mare a acestei energii sunt: Franţa şi Lituania 80%, Belgia 57%, Suedia49%, Ucraina47, Bulgaria 37%, Ungaria 36%, Germania 28%

ROMÂNIA A. Sursele de energie –termoenergia a. resursele de cărbuni-primul loc ca rezerve şi ca producţie lignitul-bazinele motru-rovinari, crasna-barcău, dâmboviţei-prahovei huila-bazinul petroşani şi anina cărbune brun-bazinul comăneşti, ţebea, cristolţelb. resursele de petrol – câmpia română, pod getic, subcarpaţii moldovei, prahovei, câmpia de vest, platforma Mării Negrec. resursele de gaze-depresiunea transilvaniei, şi regiunile de unde se extrage petroluld. alte surse de energie: hidroenergia, energia mării, energia solară, energia eoliană, energia geotermică, uraniul B. Industria energiei electrice Producţia actuală este de 60mldkWh Structura producţiei este dominată de termoenergie, urmată de hidroenergie şi atomoenergie.a. Termocentrale: Turceni, Rogojelu, Işalniţa-Craiova, Brăila, Mitia-Deva, Luduş-Iernut,

Brazi, Bucureşti.b. Hidrocentrale: Porţiule de Fie I şi II, Lotru-Ciunget, Vidraru, Stejaru, Mărişel, salbe de hidrocentrale pe râurile-Olt(32), Argeş(15), Bistriţa (13), Sebeş(3)

17. CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURILE EUROPA

Transporturile se realizează cu ajutorul mijloacelor de transport şi a căilor de comunicaţie Căile de comunicaţie sunt clasificate astfel:A. Transporturile pe uscat (terestre)

1.Transporturile feroviare : - a fost inaugurat în anul 1825 în Anglia (Liverpool–Manchester, 60km).- este cea mai densă şi electrificată de pe glob; - introducerea trenurilor de mare viteză (TGV-300km/oră)- legătura prin munţi se face printr-o serie de tuneluri: Simplon19823km, Apenini18506km, Saint Gothard15000km, Eurotunel 51500km.- tipuri de căi ferate: urbane –cu tramvai, subterane-metroul în anul1863, submarine-Eurotunel, de suprafaţă-trenul, de apă ferry-boatul 2.Transporturile rutiere : - au avantajul că pătrund în cele mai îndepărtate locuri- sunt foarte dezvoltate datorită numărului mare de autoturisme (locul II pe glob); reţeaua de autostrăzi foarte dezvoltată în partea de vest; peste ape s-au construit poduri, viaducte: cel mai mare pod suspendat 1500m deschidere peste estuarul Humber, cel mai înalt pod rutier Millau 343m, 2,5km, peste Strm. Bosfor- tipuri: autostrăzi, şosele europene, drumuri naţionale, locale şi regionaleB. Transporturile pe ape 1. Transporturile maritime: - asigură transportul unei mari cantităţi de marfă şi este cel mai ieftin - flota cea mai însemnată la nivel global de pe continent este dată de Grecia urmată de Norvegia, Rusia,Malta - porturi: Roterrdam cel mai mare de pe glob, Anvers, Hamburg, Bremen, Marsilia, Genova, Pireu, Constanţa, Odessa, Liverpool , Le Havre 2.Transporturile fluviale : - leagă zonele litorale de zonele interioare- râuri pe care se circulă: Dunărea, Volga, Rhin, Ron, Elba, Vistula şa; porturi fluviale: Duisburg, Basel, Galaţi, Sankt Petesburg, ş.a; canale: Ems-Weser-Elba-Oder; Dunpre –M. Neagră; Dunăre-Main-Rhin ş.a.C. Transporturile aeriene: - primele avioane au fost construite la noi pe continent - aeroporturi: Heathrow (Anglia), Frankfurt pe Main (Germania), Charles de Gaulle (Paris), Schiphol(Amsterdam), Şeremetievo(Moscova), Leodardo da Vinci(Roma), ZurichD. Transporturile speciale: - oleoductele, gazoductele, telecomunicaţiile: radioul, televiziunea, inernetul, poşta, telefoanele, sateliţii artificiali.ROMÂNIA

Transporturile pe uscat (terestre)Principalul nod de transport de toate tipurile este capitala Bucureşti 1. Transporturile feroviare : - reţeaua feroviară cuprinde în prezent 9 magistrale, care pornesc din Bucureşti spre Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Giurgiu, cinci dintre ele se înscriu în coridoare feroviare europene.2. Transporturile rutiere : - reţeaua rutieră este dispusă sub forma a două inele, unul intern şi unul extern (2), valorificând sistemul de văi şi culoare şi oferit de relief.- principalelele rute internaţionale sunt: TEM; E60(Hamburg-Oradea-BV-BUC-CON); E70(Serbia-Moraviţa-TM-CRA-BUC-GIU-VARNA-ISTAMBUL); E85(Polonia-Ucraina-SV-BZ-Urziceni-GR-Sofia)B. Transporturile pe ape 1. Transporturile maritime: Constanţa, Mangalia, Sulina.

3. Transporturile fluviale : - leagă zonele litorale de zonele interioare- râuri pe care se circulă: Dunărea, Bega şa; porturi fluviale: Galaţi, Brăila, drobeta, călăraşi, olteniţa, ş.a; canale: Dunăre –M. Neagră; Dunăre-Main-Rhin ş.a.

C. Transporturile aeriene: - aeroporturi: Băneasa, Otopeni, Mihail Kogălniceanu, Bacău, Arad, Timişoara, Tg-Mureş, Iaşi, Sibiu, Oradea etc D. Transporturile speciale: - oleoductele, gazoductele, telecomunicaţiile: radioul, televiziunea, inernetul, poşta, telefoanele, sateliţii artificiali.

18. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE

Mediul înconjurător = spaţiu geografic în care, în sistemul celor şase componente, omul este componentul principal, elementele naturale întrepătrunzându-se cu cele construite şi modificate de el Peisajul = redă aspectul exterior vizibil, al elementelor şi fenomenelor geografice care compun un anumit teritoriu.(Reflectarea materială vizibilă a geosistemului). Este „oglinda” sistemului geografic, iar starea lui actuală reperzintă refectarea evoluţiei relatiilor dintre elementele naturale şi presiunea societăţii umane. Geosistemul = o unitate teritorială funcţională, în care elementele componente interacţionează având la bază schimbul de materie şi energie, concretizată în teritoriu printr-un anumit tip de peisaj Mediul geografic = este mediul natural transformat în urma activităţilor umane, acesta cuprinde atât elemente naturale cât şi elemente introduse de om Zonalitatea = caracteristica fenomenelor naturale de a se dispune în anumite fâşii latitudinale

EUROPA A. Mediul înconjurător Principalele medii geografice zonale sunt date de zona climatică temperată între latitudinile de 40-60º lat N şi

influenţată de prezenţa Curentului cald al Atlanticului de Nord Mediile umanizate şi mediul litoral au cea mai mare extensiune, datorită unui ţărm foarte extins Aceste medii sunt:

Mediu forestier rece(tundrei) Mediu oceanic(temperat-oceanic) Mediu continental(temperat-rece)

Mediu arid şi semiarid(temperat-continental) Mediu mediteranean Mediul montan

B. Peisajele geografice Redau mai mult aspectul exterior al caracteristicilor continentale Tipuri de peisaje: Europa atlantică-contactul ocean-continent(ţărm cu fiorduri, cu riass, cu faleze, joase) Europa joasă-r de câmpie(fluvială şi fluvio-glaciară) de la Atlantic-Marea Neagră-Scandinavia Europa centrală înaltă-sistemele montane centrale(Alpi, Pirinei, Carpaţi) şi reg hercinice Europa mediteraneană-originalitatea specifică cu elemente regionale şi locale Europa continentală-extensiunea reliefului netede(altitudini de câmpie dar substrat de podiş), zonalitate

latitudinală accentuată Peisaje antropice, azonale(turistice, culturale, urbane, industriale, portuar-urbane, metropolelor etc.)

ROMÂNIA A. Mediul înconjurător Reprezintă o detaliere şi nuanţare a mediului continental moderat şi a celui cu nuanţe de ariditate din SE-ul ţării Tipurii de medii

Mediul montan şi alpin Mediul continental moderat Mediul continental cu nuanţe de ariditate Mediul litoral

Mediul montan şi alpin Mediul regiunilor deluroase şi de podiş Mediul câmpiilor Mediul luncilor şi Deltei Dunării

B. Peisajele geografice Sunt definite mai complex, dar şi mai nuanţat şi diferenţiat Tipuri de peisaje:

Peisaje montane(alpin, înalţi, vulcanic, impăduriţi pe fliş, depresiuni, calcaroase, joşi)

Peisaje de dealuri şi podişuri(subcarpatic, mijlocii & înalte, joase, depresiuni & măguri, piemontane, stepă)

Peisaje de câmpii(câmpii înalte, joase, lunci, stepă, deltaic lagunar) Peisaje antropice(litoral amenajat, urban)

19. REGIUNI GEOGRAFICE Spaţiu caraterizat printr-un grad ridicat de omogenitate în desfăşurarea elementelor fizico-geografice

şi un anumit sistem de relaţii care se reflectă în structura, funcţionalitatea şi tipul de peisaj de deuvoltate. Regionare reprezintă o acţiune de împărţire a unui spaţiu întins în unităţi şi subunităţi dispuse într-o

ordine ierahică, fiecare reflectând o anumită alcătuire, structură,, dinamică ce-i conferă o fizionomie specifică Taxonomia reprezintă o ierarhizare pe mai multe niveluri(sisteme de clasificare într-o ştiinţă)

EUROPA 1. Europa nordică

3. Munţii Scandinaviei (Norvegia)- lanţ de masive cu înălţimi de 800-2469m cu o fragmentare redusă 4. Podişul Nordic Finlandei-relief glaciar şi fiorduri pe margini.5. Islanda-gheţari, vulcani activi, gheizere, tundră

2. Europa centrală Câmpia Nord-Europeană

Europa Hercinică. Europa Alpină-Carpatică

3. Europa estică Câmpia glaciară arctică Ural Câmpia Est-Europeană Câmpia Ponto-Caspică Caucaz

4. Europa sudică Peninsula Iberică-legătura cu continentul este dată de Munţii Pirinei(3408m) Peninsula Italică-este ocupată în cea mai mare parte de lanţul m-ţilor Apenini(Grand Sasso2912m), Peninsula Balcanică-este cea mai complexă peninsulă Europa isulară

5. Europa vestică (atlantică)a. Partea sudică – Masivul C F (1886 Puy de Sancy); Bazinul Acvitaniei, Bazinul Parizian; Câmpia landelor-mlăştb. Partea vestică- Podişul Armorican (Breto-384m; Normand-417m; Colijnele Gatine); Podişul Ardeni (694m)c. Partea nordică - prelungirea Câmpiei Germano-Polone; câmpia Olandei (polderelor olandeze) (- 6.70m)d. Arhipelagul Britanic

ROMÂNIA a. Regiunile montane carpatice

Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei; Carpaţii Moldo-Transilvani; Carpaţii Curburii Carpaţii Meridionali

Carpaţii Banatului; Carpaţii Apuseni Depresiunea Colinară a Transilvaniei

b. Regiunile de dealuri şi podişuri Dealurile de Vest Subcarpaţii Podişul Moldovei

Podişul Dobrogei Podişul Getic Podişul Mehedinţi

c. Regiunile de câmpie c. Câmpia Românăd. Câmpia de Veste. Câmpia Deltei Dunăriif. Câmpia Lunca Dunării g. Câmpia Litorală

h. Platforma continentală a Mării Negre

20. CARPAŢIIStudiu de caz al unei regiuni geografice

Poziţia geografică Fac parte din lanţul Alpino – Carpato - Himalaian Lanţul traversează Europa Centrală şi de Est Situat între Bazinul Vienei şi Valea Timocului

Caracteristici Are o lungime de 1300 km (III în Europa)→ 2/3 pe teritoriul ţării noastre (910 km) Sunt mărginiţi spre exterior de podişuri hercinice(Boemiei, Lysa Gora, Podolic,

Dobrogei) şi arii mai coborâte(Depresiunea Panonică & Câmpia Română) Se extind pe teritoriul a 7 state(Slovacia-28%; Polonia-2%, Ucraina-7%, Ungaria-4%,

România -55%, Serbia-2%, cehia-2% Au un traseu sinuos cu o dublă arcuire, cel mai lung lanţ vulcanic din Europa şi cu frecvente

cutremure Masivitatea redusă datorită mulţimi depresiunilor, culoarelor de vale şi trecătorilor Altitudinea medie redusă de 950m , din care 90% sub 1500m Altitudinea maximă 2655m în munţii Tatra-GerlaKovska şi 2544 în Carpaţii

Meridionali-Moldoveanu Prezenţa suprafeţe(platformelor) de nivelare(netezire) Rol de barieră orografică pentru masele de aer Sub aspect climatic, hidrografic, şi biogeografic, au caracteristici comune pe întreaga

întindere Resursele naturale→actvităţi economice(metalurgia feroasă şi neferoasă, economia

forestieră)Subdiviziuni - Se prezintă sub formă de sectoare înalte şi joase care se succed astfel

1. Carpaţii de Nord - Vest (Occidentali) sector înalt 2655m Sunt situaţi pe teritoriul Sovaciei, Poloniei, Ungariei, şi Cehiei între bazinul Vienei şi pasul Dukla(Dunăre şi Biala afluent al Dunajecului), cu o orientare generală vest-est şi altitudini ce scad treptat spre Câmpia Panonică Substratul este din şisturi cristaline care dau altitudinile de peste 2000m unde sau instalat gheţarii Gravitează economic în jurul oraşelor Ostrava & Cracovia, Bratislava & Kosice, Budapesta & Miskolc Carpaţii de nord-vest sunt structuraţi astfel

a. Munţii Tatra-sunt cei mai înalţi, un nod orohidrografic, , prezenţa depresiunilor(Liptov, Nowy Targ, Hron); b. Tatra mică(joasă): altitudini mai mici(2043m vf. Dumbier), relief periglaciar şi glaciar-urme, fragmentat tectonic-horsturi, roci dure acoperite de sedimente groase c. Munţii Beschizii-altitudini reduse, fliş în cute solzi, 1725 alt max în vf Babia Gora, d. Carpaţii micie. M Metaliferi ai Slovaciei-formaţi prin erupţii vulcanice cu văi în canion. f. Munţii Matra-Bukk-au aspect insular, 1014matra-roci vulcanice, 959bukkg. Depresiunea Bratislavei-100-160m, relief neted, arie de discontinuitate, Dunărea sedesface în două braţe

2. Carpaţii de Mijloc (Carpaţii Păduroşi)sector jos

Situaţi pe teritoriul Ucrainei, formaţi din fâşii paralele, înconjurat spre exterior de cursul Nistrului, fliş, Se desfăşoară între Biala şi Culoarul Rika-Svica, cu altitudini cerar depăşesc 700-800m(2058m vf

Hovarla din masivul Cernohora) Gravitează economic în jurul oraşelor Lvov & cernăuţi3. Carpaţii de Sud – Est (Carpaţii Româneşti)

Situaţi între culoarele Rika-Svica şi Timokului Carpaţii Orientali – cu sectoare înalte şi joase Carpaţii Meridionali – sector înalt Carpaţii Occidentali – sector jos

21. TARILE VECINE ROMANIEI

1. UCRAINA

1. Cadrul natural al doilea stat ca suprafaţă din Europa Poziţie geografică în estul Europei, în Europa de Est alături de Belarus şi F. Rusă Relieful este predominant de podiş (pod. Podolic) şi câmpie (C. Nistrului); munţii apar

în vest M-ţii Carpaţii Păduroşi-vf. Hovârla 2001 m Climat temperat continental, mediteranean, montan Râurile principale sunt Nistrul şi Niprul Vegetaţiei de stepă şi silvostepă, păduri de foioase, conifere, pajişti.

2. Populaţia şi aşezările Populaţia este formată din 65% din ucrainieini şi 35% ruşi; numeroşi ucrainieini trăiesc în afara

graniţelor (4,4 mil) Oraşe: Kiev, Lvov, Odessa, Sevastopol, Harkov, Cernobîl3. Economia Resurse: cărbuni, minereuri de fier, sare, uraniu Industria este principala activitate remarcându-se prin următoarele ramuri: siderurgie,

costrucţii de maşini, chimică; prinipalele regiuni industriale sunt: Kiev şi Donbas Agricultura - este unul din principalii producători agricoli de cartofi, floarea soarelui etc Transporturile sunt bine dezvoltate: rutiere (cea mai mare reţea de autostrăzi din estul

Europei), fluviale şi feroviare Turismul aduce venituri importante

2. REP. MOLDOVA

1. Cadrul natural Cel mai mic vecin al României situat în Europa centrală Relieful este predominant de podiş şi câmpie Climatul temperat continental Râurile principale sunt Dunărea (600 m), Nistrul şi Prutul Vegetaţia de stepă şi silvostepă, păduri de stejar şi fag

2. Populaţia şi aşezările Populaţia -4 mil-este formată din 78,2% din români, 40% pop. urbană, prezintă un spor

natural negativ Oraşe: Chişinău, Tiraspol, Soroca, Tighina,

3. Economia Prezintă cel mai redus PIB per loc din Europa Este o ţară predominant agrarăstruguri, fructe,floarea soarelui, tutun Industria este slab dezvoltată, mai ales alimentară

3. BULGARIA

1. Cadrul natural Al doilea stat ca suprafaţă, situat în Europa sudică, UE şi NATO Relieful este predominant înalt M-ţii Rila-Rodopi, M-ţii Balcani, M-ţii Pirini, Pod. Prebalcanic Climat temperat continental, mediteranean, montan Râul principal este Dunărea Vegetaţia stejar, fag, coniferelor, mediterarneană

2. Populaţia şi aşezările Populaţia este formată din 80% din bulgari, 10% turci şi 5% rromi Oraşe: Sofia, Varna, Burgas, Tîrnovo

3. Economia Economia se bazează în principal pe servicii Industria rămâne o activitate de bază: alimentară, siderurgică, chimică Agricultura se remarcă prin viticultură, tutun, cult. Trandafirilor, castraveti Transporturile sunt bine dezvoltate evidenţiindu-se cele feroviare şi maritime

4. SERBIA

1. Cadrul natural Prin desprinderea Muntenegrului din federaţie nu mai are ieşire la M. Adriatică şi este situată în

Europa sudică Relieful este muntos în S şi E (Alpii Dinarici-vf. Daravica-2656m, respectiv M-ţii Serbiei) de

câmpie şi colinar în partea centrală (C. Moraviei) şi numai câmpie în N, C. Dunării Climat mediteranean şi temperat Râurile principale sunt Dunărea, Morava, Sava, Drava, Tisa Vegetaţia mediteraneană şi păduri de foioase etc.

2. Populaţia şi aşezările Populaţia este formată din 62,6% din sârbi, 16,5% albanezi, 3,3% unguri, 1,5% români Oraşe: Belgrad, Novi Sad, Subotica, Pristina

3. Economia Resurse -deţine resurse variate dar puţine Industria este principala activitate remarcându-se prin următoarele ramuri: siderurgie, metalurgia

neferoselor, costrucţii de maşini, chimică Agricultura este performantă - pomicultura (pruni), cereale, plante tehnice Transporturile sunt bine dezvoltate,moderne şi diversificate

5. UNGARIA

1. Cadrul natural Este situată în europa centrală, face parte din UE ŞI NATO

Relieful este predominant jos (80% din suprafaţă are altitudini sub 200m)-C. Panoniei; relieful montan apare pe mici suprafeţe în N M-ţii Matra-vf. Kekes 1015 m

Climat temperat de tranziţie Râurile principale sunt Dunărea, Tisa, Someş, Mureş, Crişuri Vegetaţia de stepă şi silvostepă(pustă)

2. Populaţia şi aşezările Populaţia în scădere este formată din 84,4% din unguri, 5,3% rromi(cea mai mare pondere din

Europa), ruteni, români Oraşe: Budapesta, Syeged, Bekescsaba, Miskolc, Debrecen3. Economia

Prezintă o economie performantă, în plină modrnizare, cu un PIB caracteristic ţărilor occidentale-seviciile contribuie cu 2/3

Industria este variată, remarcându-se construcţiile de maşini, chimică, uşoară şi alimentară Este unul din principalii producători agricoli, având o balanţă agricolă excedentară cereale,

legume, viticultură Transporturile sunt bine dezvoltate: rutiere,fluviale, feroviare precum şi cele speciale Turismul aduce venituri importante