Cel mai important poet

postbelic

NICHITA NICHITA STĂNESCUSTĂNESCU

(n. 31 martie 1933, , Ploiești, , județul Prahova — d. — d. 13 decembrie 1983, , București

Poetul român cel mai Poetul român cel mai aproape de premiul Nobelaproape de premiul Nobel

,,Mai lasă-mă un minutMai lasă-mă o secundă Mai lasă-mă un fir de nisip,o briză, o undă!...”

Poetul s-a născut la Ploieşti, pe 31 martie 1933 şi, ca o

ironie a sorţii, a murit pe 13 decembrie 1983.

13 este inversul lui 31, moartea este inversul vieţii.

Pentru noi şi pentru eternitate el a rămas de 50 de ani.

Şi astăzi, mulţi dintre cei care l-au cunoscut vorbesc despre

el la prezent.

Omul Nichita a murit, dar Poetul nu a părăsit nicicând

lumea aceasta.

"Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă."

FAMILIAFAMILIA

Părinţii Tata:Tata: Nicolae H. Stănescu Nicolae H. Stănescu

MamaMama: Tatiana Cereaciuchin: Tatiana Cereaciuchin

““INGERUL INGERUL

BLOND”BLOND”

FAMILIA FAMILIA

Nichita cu sora luiNichita cu sora lui

Mama sa, Mama sa, prinţesa prinţesa Tatiana Cereaciuchin, s-a născut Tatiana Cereaciuchin, s-a născut la la Voronej într-o familie de conditie nobilă într-o familie de conditie nobilă . . Tatăl Tatianei a fost Tatăl Tatianei a fost fizicianul și generalul fizicianul și generalul NikitaNikita Cereaciuchin Cereaciuchin.. Ca urmare a Ca urmare a Revoluției din Octombrie, generalul Cereaciuchin se refugiază discret și rapid împreună cu , generalul Cereaciuchin se refugiază discret și rapid împreună cu familia sa, formată din soție și două fete, în România, inițial în Constanța și ulterior la familia sa, formată din soție și două fete, în România, inițial în Constanța și ulterior la PloieștiPloiești, , unde se stabilesc.unde se stabilesc.Aici, în orașul petroliștilor dar și al lui Ion Luca Caragiale, viitorii părinți ai lui Nichita se vor întâlni Aici, în orașul petroliștilor dar și al lui Ion Luca Caragiale, viitorii părinți ai lui Nichita se vor întâlni și căsători la 6 decembrie 1931.și căsători la 6 decembrie 1931.Întâiul lor născut va purta, emblematic, prenumele ambilor bunici, al Întâiul lor născut va purta, emblematic, prenumele ambilor bunici, al generalului-fizician rus generalului-fizician rus și al și al comerciantului româncomerciantului român, Nichita (și) Hristea Stănescu., Nichita (și) Hristea Stănescu.

BUNICUL DINSPRE TATBUNICUL DINSPRE TATĂĂ((Hristea StănescuHristea Stănescu, specializat în , specializat în producerea și comercializarea producerea și comercializarea

unor țesături grele de tipul abaleiunor țesături grele de tipul abalei))

BUNICUL DINSPRE MAMĂ (F(Fizicianul și izicianul și generalulgeneralul rus rus NikitaNikita

CereaciuchinCereaciuchin))

o Primi numele celor doi bunici Nichita . Părinţii îi vor spune mereu Nini.

o O fire blândă şi luminoasă, ca ziua naşterii lui.

o Înzestrat cu o frumuseţe de înger rebel, egalată numai de infinita delicateţe sufletească.

o Nini era fermecător şi bucălat ca o pictură renascentistă.

o Până la naşterea surorii sale Mariana Elena, părinţii îl îmbrăcau în rochiţe şi costumaşe fanteziste croite de tatăl lui.

o După o întîmplare, în care sesiză diferenţele între fetiţele din vecini şi el, refuză să mai umble astfel costumat.

o Jucându-se pe străzile de la marginea oraşului, copilul deprinde un limbaj colorat, familiar şi ironic. Il cunoaşte pe Nae Lăutarul, de la care aude prima dată poezia folclorică românească.

PLOIEȘTI •Casa memorială Nichita Stănescu este unul dintre cele mai importante

obiective turistice din Muntenia. •Este decorată cu piese de mobilier ce au aparţinut poetului (biroul de lucru, pianul, dormitorul, sufrageria, bucătăria şi pendula din casa natală), precum şi opera antumă a poetului (cărţi cu autografe şi dedicaţii oferite familiei şi prietenilor), premiile naţionale şi internaţionale, fotografii, benzi video, afișe, medalii și alte obiecte (brichete, ceasuri, bibelouri).

EDUCAŢIEEDUCAŢIE::

1944 - 1952: 1944 - 1952: LICEULLICEUL "Sf. Petru și Pavel", "Sf. Petru și Pavel", devenit "I.L. Caragiale" din Ploiești devenit "I.L. Caragiale" din Ploiești • La şcoală prindea foarte uşor ceea ce-i stârnea curiozitatea şi uita foarte La şcoală prindea foarte uşor ceea ce-i stârnea curiozitatea şi uita foarte repede ceea ce nu-l interesa.repede ceea ce nu-l interesa.• In liceu era foarte pasionat de lectură: citea enorm cărţi foarte variate. In liceu era foarte pasionat de lectură: citea enorm cărţi foarte variate. In primii ani de liceu, fiind voinic şi îndesat, colegii îi spun “Grasu”. In primii ani de liceu, fiind voinic şi îndesat, colegii îi spun “Grasu”. In ultimii ani de liceu este zvelt, are o înfăţişare de înger rebel. In ultimii ani de liceu este zvelt, are o înfăţişare de înger rebel. Publică caricaturi şi în orele plictisitoare pentru el compune zeci de versuri Publică caricaturi şi în orele plictisitoare pentru el compune zeci de versuri neserioase în gând ( memorie foarte bună ). Scrie la revista liceului, o foaie neserioase în gând ( memorie foarte bună ). Scrie la revista liceului, o foaie băşcălioasă şi nonconformistă.băşcălioasă şi nonconformistă.

1952 - 1957: 1952 - 1957: FACULTATEAFACULTATEA de filologie a de filologie a Universităţii din BucureștiUniversităţii din București

Tatiana Stănescu, mama poetului:

„„Nini era Nini era inteligentinteligent şi se ocupa de mai multe odată. şi se ocupa de mai multe odată.

DesenaDesena, , pictapicta, , sculptasculpta, , cânta la piancânta la pian, , umbla după feteumbla după fete, era , era în în echipa de volei a liceuluiechipa de volei a liceului. .

În În liceuliceu, a făcut o gramadă de , a făcut o gramadă de năzdrăvăniinăzdrăvănii. . A scos o revistă, <<Băcaonia>>, cu epigrame şi caricaturi ale A scos o revistă, <<Băcaonia>>, cu epigrame şi caricaturi ale

profesorilor, a organizat o expoziţie cu astfel de caricaturi, pentru profesorilor, a organizat o expoziţie cu astfel de caricaturi, pentru care a fost eliminat două zile. care a fost eliminat două zile.

Într-o vreme se tunsese zero şi chiar şi-a ras o sprânceană. Într-o vreme se tunsese zero şi chiar şi-a ras o sprânceană.

Era răsfăţat şi iubit de toţi“.Era răsfăţat şi iubit de toţi“.

„Noi, părinţii, am crezut că Nini (apelativul lui Nichita folosit de părinţi, surori, prieteni - n.n.) se va duce la Politehnică.

Numai că el s-a înscris la Filologie, împreună cu Magdalena Petrescu, iubita lui de-atunci, nevasta lui de mai târziu.”

Tatiana Stănescu, mama poetului:

Va trăi în Va trăi în atmosfera sumbră atmosfera sumbră

de distrugeri a de distrugeri a războiului: războiului:

bombardamente, bombardamente, soldaţi ucişi, soldaţi ucişi,

moartea unor rude moartea unor rude foarte apropiate.foarte apropiate.

19741974   - Sufer   - Suferăă un preinfarct și este un preinfarct și este internat la Spitalul de Urgenţinternat la Spitalul de Urgenţăă Floreasca. Floreasca.

1977 - La 4 martie poetul încearcă, în 1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să salveze pe prietenul său zadar, să salveze pe prietenul său Nicolae Stefănescu, si este lovit de Nicolae Stefănescu, si este lovit de prăbusirea unui zid după cutremur. În prăbusirea unui zid după cutremur. În urma socului face o scurtă paralizie a urma socului face o scurtă paralizie a părtii stângi a corpului care va lăsa părtii stângi a corpului care va lăsa urme si după vindecare. urme si după vindecare.

Eugen Simion:Eugen Simion: „„Nu are o locuinţă Nu are o locuinţă sigurã, nu are o adresă unde poate fi gãsitsigurã, nu are o adresă unde poate fi gãsit,, Se îmbracã modestSe îmbracã modest. . Când primeşte salariul Când primeşte salariul de la „Gazeta literarã”, „România de la „Gazeta literarã”, „România

literarã”, literarã”, îşi îşi invită generos prietenii la Casa Scriitorilorinvită generos prietenii la Casa Scriitorilor sau la o cârciumă din sau la o cârciumă din cartier. cartier.

Are mulţi prieteni Are mulţi prieteni şşi, pe mãsură ce reputaţia lui literară creşte, numărul i, pe mãsură ce reputaţia lui literară creşte, numărul prietenilor tineri va creşte.prietenilor tineri va creşte.

Când primeşte, în sfârşit (în decembrie Când primeşte, în sfârşit (în decembrie 1975), o locuinţă, 1975), o locuinţă, ţine uşa casei ţine uşa casei deschisă.deschisă. Locuinţa este, în fapt, un apartament de Locuinţa este, în fapt, un apartament de două camere, situat într-un două camere, situat într-un bloc din Piaţa Amzei, nr. 7-9. bloc din Piaţa Amzei, nr. 7-9. Aici primeşte pe cine vrea să-l vadăAici primeşte pe cine vrea să-l vadă. Î. Îi cucereşte i cucereşte pe toţi şi se lasă pe toţi şi se lasă uşor cucerit de noii săi prieteni. „A avea un prieten - spune el uşor cucerit de noii săi prieteni. „A avea un prieten - spune el - este mai vital decât a avea un înger”. I se spune din ce în ce mai des - este mai vital decât a avea un înger”. I se spune din ce în ce mai des „Nichita”. Un prenume care devine nume, care indică o personalitate lirică de „Nichita”. Un prenume care devine nume, care indică o personalitate lirică de prim rang, un stil de viaţã şi un limbaj specific.prim rang, un stil de viaţã şi un limbaj specific. Avea doar un costum de gală Avea doar un costum de gală (celebrul costum în dungi) şi, în rest, purta zilnic un pulovăr gri de lână groasã (celebrul costum în dungi) şi, în rest, purta zilnic un pulovăr gri de lână groasã şi aceeaşi pereche de blugi largi, de o culoare nedeterminată”. şi aceeaşi pereche de blugi largi, de o culoare nedeterminată”.

CCăăssăătorit prima dattorit prima datăă cu cu Magdalena Petrescu (Magdalena Petrescu (1952)1952)

Generozitatea și farmecul recunoscut

de toţi par să-i fi asigurat și succesul în dragoste, până la

un punct însă.

Pentru prima oara, Nichita Stanescu Pentru prima oara, Nichita Stanescu s-a s-a casatorit in 1952, imediat dupa casatorit in 1952, imediat dupa absolvirea liceului, cu Magdalena absolvirea liceului, cu Magdalena PetrescuPetrescu. El avea 19 ani, iar ea era . El avea 19 ani, iar ea era sora celui mai bun prieten al sau. sora celui mai bun prieten al sau. Din Ploiesti, au plecat amandoi la Din Ploiesti, au plecat amandoi la facultate in Bucuresti, unde facultate in Bucuresti, unde casatoria n-a rezistat decat vreo doi casatoria n-a rezistat decat vreo doi ani. Totusi, dupa Revolutie, cand ani. Totusi, dupa Revolutie, cand prima sotie, plecata in Australia, a prima sotie, plecata in Australia, a revenit in tara, a rascumparat pianul revenit in tara, a rascumparat pianul familiei Stanescu, pierdut la familiei Stanescu, pierdut la nationalizare, si l-a donat Muzeului nationalizare, si l-a donat Muzeului "Nichita Stanescu" din Ploiesti. "Nichita Stanescu" din Ploiesti.

Căsătorit a doua oară, cu Doina Ciurea - Stănescu

• La putin timp dupa La putin timp dupa despartirea de iubita din despartirea de iubita din

liceu, a cunoscut-o pe liceu, a cunoscut-o pe cea cea de-a doua sotie a sa, poeta de-a doua sotie a sa, poeta

Doina CiureaDoina Ciurea. .

• Printre tinerii scriitori circula Printre tinerii scriitori circula legenda ca aceasta ar fi avut legenda ca aceasta ar fi avut

o relatie cu Labis, rivalul o relatie cu Labis, rivalul literar al lui Nichita.literar al lui Nichita.

"Atunci, cum isi propusese sa "Atunci, cum isi propusese sa cucereasca poezia, a cucerit-cucereasca poezia, a cucerit-

o si pe Doina", explica o si pe Doina", explica Alexandru Condeescu. Alexandru Condeescu.

• Cei doi insa nu s-au casatorit Cei doi insa nu s-au casatorit pana in 1962. Dragostea pana in 1962. Dragostea

pentru ea, de aproape zece pentru ea, de aproape zece ani, va fi subiectul volumului ani, va fi subiectul volumului O viziune a sentimentelorO viziune a sentimentelor. .

Pe Pe DoraDora, care le era colega de facultate, chiar Florin Iaru si Traian T. Cosovei au , care le era colega de facultate, chiar Florin Iaru si Traian T. Cosovei au dus-o in vizita la Nichita. dus-o in vizita la Nichita.

"Orice student la Litere voia sa-l cunoasca", spune Iaru."Orice student la Litere voia sa-l cunoasca", spune Iaru.Chiar atunci, la prima intalnire, gazda lor s-a indragostit de Chiar atunci, la prima intalnire, gazda lor s-a indragostit de tanara studentatanara studenta, careia i-, careia i-

ar fi spus: "Tu nu mai pleci de aici". ar fi spus: "Tu nu mai pleci de aici".

La scurt timp, Dora s-a mutat la el si au ramas impreuna pana in 1983, cand a murit La scurt timp, Dora s-a mutat la el si au ramas impreuna pana in 1983, cand a murit Nichita. Nichita.

Totusi, Totusi, nu s-au casatorit decat in 1982nu s-au casatorit decat in 1982, cand poetul urma sa primeasca Premiul , cand poetul urma sa primeasca Premiul pentru literatura "Cununa de aur", in Iugoslavia. pentru literatura "Cununa de aur", in Iugoslavia.

Ca sa poata merge si Dora cu el trebuiau sa fie casatoriti. Ca sa poata merge si Dora cu el trebuiau sa fie casatoriti.

Nichita nu divortase de Doina Ciurea pana atunci, dupa spusele lui Condeescu, Nichita nu divortase de Doina Ciurea pana atunci, dupa spusele lui Condeescu, pentru ca avea oroare de tribunal. pentru ca avea oroare de tribunal.

Căsătorit a treia oară, cu Tudorica

Tărâţă (Dora)

„A avea un prieten este mai vital decât a avea un înger”. (N.S.)

Cu Florin Iaru, T. Jebeleanu, Dora, E. Suciu

Dintotdeauna, poetul modernist Nichita Stănescu a dus o viaţă Dintotdeauna, poetul modernist Nichita Stănescu a dus o viaţă boemă: pe când boemă: pe când salariul mediu era de doar 1.000 de leisalariul mediu era de doar 1.000 de lei, el , el cheltuia cheltuia nu mai puţin de 10.000nu mai puţin de 10.000 de lei. de lei.

Ar putea părea o risipă mult prea mare, însă, dacă ne gândim că Ar putea părea o risipă mult prea mare, însă, dacă ne gândim că Nichita lua pentru postul onorific de la publicaţia “România literară” Nichita lua pentru postul onorific de la publicaţia “România literară” 5.000 de lei5.000 de lei, iar , iar pentru drepturile de autor încă pe atât,pentru drepturile de autor încă pe atât, suma suma cheltuită nu pare deloc una exagerată. cheltuită nu pare deloc una exagerată.

Toată această „risipă” era compensată de o contabilizare minuţioasă Toată această „risipă” era compensată de o contabilizare minuţioasă a cheltuielilor şi împrumuturilor pe care le făcea altor scriitori. a cheltuielilor şi împrumuturilor pe care le făcea altor scriitori.

AAvea tot felul de prieteni care îl parazitau. Veneau la el, de dimineaţă vea tot felul de prieteni care îl parazitau. Veneau la el, de dimineaţă până searapână seara.. Nichita era Nichita era o persoan o persoanăă deschisădeschisă..

A dus o viaţă lipsită de griji prea mari.A dus o viaţă lipsită de griji prea mari.

BOEM = Persoană, mai ales Persoană, mai ales scriitorscriitor sau artist, care duce sau artist, care duce o viață neregulată, disprețuind conveniențele socialeo viață neregulată, disprețuind conveniențele sociale (plină de privațiuni, dezordonată)(plină de privațiuni, dezordonată)

UUnul din renumiţii boemi ai Bucureştiuluinul din renumiţii boemi ai Bucureştiului

„„Un om generos cu toţi cei din jurul său, Un om generos cu toţi cei din jurul său, alături de care nu ştiai când trece timpul”;alături de care nu ştiai când trece timpul”;

„„Era atât de solicitat de prietenii lui, încât se Era atât de solicitat de prietenii lui, încât se întorcea copleşit acasă” .întorcea copleşit acasă” .

Relaţia cea mai de durată, cea mai aprinsă, dar și cea mai dificilă a fost cu Gabriela Melinescu (scriitoarea pe care a

cunoscut-o in 1964 şi care i-a fost aproape mai bine de zece ani), singura cu care nu s-a căsătorit. În tensiunea relaţiei lor, poetul creează cele mai

explozive opere ale sale. St. Stabilită din 1975 în Suedia. abilită din 1975 în Suedia.

Gabriela Melinescu :

Adam Puslojic, Adam Puslojic, Mircea Dinescu, Mircea Dinescu,

Traian T Cosovei - Traian T Cosovei - 19781978

Nichita era despărţit de soţie, dar fără acte. O lăsase acasă, într-un apartament cu 3 camere. O chema Doina Ciurea şi era scriitoare. Au stat împreună aproape 20 de ani.

Gabriela Melinescu, iubita lui Nichita, era tânără, frumoasă, brunetă şi o foarte talentată poetă.

Amândoi trăiau într-o mansardă, o cămăruţă, ce mai. De-abia încăpeau o masă, un pat, o etajeră şi un scaun. Bineînţeles, eu am rămas uimit când i-am văzut acolo, în chiţimia aia. Şi am întrebat: „Nichita, cum puteţi sta în condiţiile astea?”.

El mi-a explicat că atât timp cât a stat la părinţii lui, în Ploieşti – aveau acolo o casă mare şi frumoasă, unde a trăit foarte bine – scria toată vremea, cât a fost elev, poezii cu mansarda, cu mansardele.

Şi i-am zis: „Mansardă ai vrut, mansardă ţi-a dat Dumnezeu”. Dar ce contează cum e mansarda, când eşti fericit! Cioran, la Paris, stătea

tot într-o mansardă. Posibil că există un farmec, un ce misterios al mansardelor. Trebuie să

trăieşti în ele pentru a şti şi a simţi acest sentiment. El locuia în mănsărduţa aia, care de altfel a devenit celebră.

Cezar IvănescuCezar Ivănescu, în „Cu Cezar Ivanescu vorbind despre Nichita Stanescu , în „Cu Cezar Ivanescu vorbind despre Nichita Stanescu (asa cum l-a cunoscut)” – Vasile Proca, (asa cum l-a cunoscut)” – Vasile Proca, Oglinda literarăOglinda literară, Nr. 67 iulie 2007, Nr. 67 iulie 2007::

PREMIIPREMII

Premiul Uniunii Scriitorilor

I se acordă de patru ori: I se acordă de patru ori:

1964 1964

1969 1969

1972 1972

1975 1975

Academia Română Academia Română i-a acordat:i-a acordat:

Premiul Premiul Mihai EminescuMihai Eminescu

•In In 19751975 primeşte primeşte PREMIUL INTERNAŢIONAL HERDER. .

•Cu banii primiţi cumpără flori albe şi mov pentru toate Cu banii primiţi cumpără flori albe şi mov pentru toate femeile coloniei româneşti din Viena şi răspândeşte lalele femeile coloniei româneşti din Viena şi răspândeşte lalele

negre pe strada pe care a locuit Eminescu.negre pe strada pe care a locuit Eminescu.

Nichita scria mereu, Nichita scria mereu, împărţea împărţea versuri pe şerveţele şi uneori versuri pe şerveţele şi uneori pe pachete de ţigări,pe pachete de ţigări, era un era un

generosgeneros, un , un risipitorrisipitor de de poezie şi flori. poezie şi flori.

Decernarea Premiului de poezie “Decernarea Premiului de poezie “Premiul Cununa de aur” ” la Struga (la Struga (19821982), în Iugoslavia), în Iugoslavia

Critica literară i-a apreciat mereu opera, Academia Suedeză Critica literară i-a apreciat mereu opera, Academia Suedeză

propunându-l în propunându-l în 19801980 pentru pentru PREMIUL NOBELPREMIUL NOBEL..ObservaObservaţţie: ie: PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURPREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂĂ (2009) a fost ob (2009) a fost obţţinut de inut de

scriitoarea germană de origine română Herta Muller, care a fost recompensată scriitoarea germană de origine română Herta Muller, care a fost recompensată pentru onestitatea prozei în care descrie un peisaj al dezrădăcinăriipentru onestitatea prozei în care descrie un peisaj al dezrădăcinării

Scriitori români propuşi pentru Premiul Nobel:

Lucian Blaga (1965) Liviu RebreanuNichita Stănescu (1980)Marin SorescuHerta Muller (2009 – obobţţine PREMIUL ine PREMIUL

NOBEL PENTRU LITERATURNOBEL PENTRU LITERATURĂĂ Mircea Cărtărescu (2012)

La Cenaclul Flacăra – cu Adrian Păunescu

Aniversare- 50 de aniAniversare- 50 de ani. La 31 martie 1983, împlinirea a 50 de ani a poetului, este aproape

o sărbătoare natională în lumea artei si literaturii. Este omagiat în toate revistele literare româneşti

1983 Ascunde fa1983 Ascunde faţţă de toă de toţţi i semnele maladiei sale şi semnele maladiei sale şi afişează un optimism de care afişează un optimism de care şi medicii sunt uimişi medicii sunt uimiţţi, i, admiradmirâând rezistennd rezistenţţa sa a sa extraordinară. extraordinară.

Continuă să apară traduceri Continuă să apară traduceri ale poeziilor sale peste ale poeziilor sale peste hotare, în mod special în hotare, în mod special în Iugoslavia unde va avea o Iugoslavia unde va avea o criză foarte gravă, criză foarte gravă, necesitând intervennecesitând intervenţţia ia medicilor. medicilor.

Despre naşterea lui Nichita ne-a vorbit cel mai bine Nichita în ultimul lui volum de Despre naşterea lui Nichita ne-a vorbit cel mai bine Nichita în ultimul lui volum de poeme în proză şi de aforisme poeme în proză şi de aforisme „„RespirăriRespirări““. Murind, sau mai exact renăscându-se . Murind, sau mai exact renăscându-se

prin moarte întru nemurire, ultimul cuvânt pe care l-a rostit a fost prin moarte întru nemurire, ultimul cuvânt pe care l-a rostit a fost Respir!Respir!Doctorul de gardă de la Spitalul de urgenţă unde Nichita intrase pe picioarele lui… Doctorul de gardă de la Spitalul de urgenţă unde Nichita intrase pe picioarele lui…

Doctorul acela s-a luptat cât i-a stat în puteri cu moartea poetului, i-a strigat: Doctorul acela s-a luptat cât i-a stat în puteri cu moartea poetului, i-a strigat: Respiră, respiră adânc!Respiră, respiră adânc! Şi Nichita i-a răspuns: Şi Nichita i-a răspuns: Res-pir…!!!Res-pir…!!!

Are o nouă Are o nouă criză, murind criză, murind

de ciroză. de ciroză.

A fost înmormântat la A fost înmormântat la cimitirul Bellu, la cimitirul Bellu, la

picioarele mormintelor picioarele mormintelor lui Eminescu şi lui lui Eminescu şi lui

Caragiale.Caragiale.

“Poetul nu are biografie: biografia

lui este de fapt propria lui operă, mai

bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai

puţin măreaţă."

Cititorii îl identifică pe numele mic, Nichita, Cititorii îl identifică pe numele mic, Nichita, într-un semn de apropiere şi afecţiune de care nici într-un semn de apropiere şi afecţiune de care nici un alt scriitor român nu s-a mai bucurat. un alt scriitor român nu s-a mai bucurat.

Gând 13 Gând 13

De poeţi numai de De poeţi numai de bine, ca să zicem bine, ca să zicem

aşa.aşa.