www.dacoromanica.ro

V. ALEXANDRI

DISCURS

TINUT IN ,F,DINTA SENATULUI

de la 10 Octomb. 1879

CU OCASIUNEA

REVISUIREI ART, 7 AL CONSTITUTIUNEL

Din stabilimentul pentru artele grafice

SOCECt, SANDER & TECLU39. Strada Academiel 39.

1879

it

..:

1 t

u3',7--sesas

www.dacoromanica.ro

V. ALEXANDRI.

DISCURSTINUT IN EDINTA SENATULUI

de la 10 Oct, 1879

cu Hamm revisuirei Ali, 7 al ConstituOunci.

,Domnilor Senatori,

Astacli RomAnia se presinta noua cu istoria sa in manA pentruca noT sa inscriem pe paginele sale sail umilirea perderea ne-mului nostru sail demnitatea salvarea lzre

ituatie tragica pentru Patria RomAnAl Situatie gravA pentru sernatorii Romani D

In presenta acestei situatiT, fart semAn in analele istorice ale lu-mei, trebue sA scim a ne rAdica cu inima si cu cugetul la inAltimeadatorie nOstte, fArA patimi, frà violentà, dar cu spirit linitit, cupatriotism luminat i cu nobilul curagiil ce se cere de la Omeniichiamati a decide de sOrta tera lor.

SA ne urcam dar pe acesta trihunA condusi numai de glasulconsciintei nOstre, i fer4i de ori.ce simtiment de ostilitate in contra

>TX-

ci

ci

www.dacoromanica.ro

4

nici chiar in contra art. 44 din tratatul de la Berlin, nIcichiar in contra aliantei israelite, carora datoresce Romania cum-Fula spaimentatOre in care ea se gasesce astacli.

Voir' vice mai mult : beparte de a fi ostili, sa le firn Ore-cumrecunoscetori, cad alianta israelità, prin dorinta-T nerabdatOrenechibsuita de a obtine grabnic drepturi civile i politice pentrucoreligionariT selc496at i art. 44 din tratat care ne impune noue,intr'un mod draconic, realisarea acelei dorinte, fail a se preocupade convenientele mistret;")ne-ati deschis ochii asupra pericolului cene ameninta i ati desteptat in no'i instinctul conservariT nationaie.

ram adormiti pe patul nepasarei, pat vecin cu mormentui !Suntem acum trezifil fim dar treat la postul ce incre-dintat patria misted, i sa privim cu ochi patrunsletori situatiacreata Roinâniei de Congresul de la Berlin, pentru ca, in cunoscintade caus i cu mana pe consciinta, sa lualm o otarire ferma, justa,leal i demna.

Ce vedem acli pe scena acestei pArti de lume ce se numesceRomania?

Vedem un popor bland, generos, ospitaliar, inteligent, iubitor deprogres, apt a se asimila cu niile cele mai civilisate, tolerant inmaterie de religie; un popor care in timp de mai multi secoli derestriste, de lupte crancene a sciut, pria o politica dibace i prinvitejia luT, sa'0 pastreze nationalitatea, scape mo0a de pof-tele nesatiOse ale puternicilor seT vecin un popor care, intr'unnumer mic de alit', a operat cu lini,te in sinul teri'l sale reformesociale de acele care la alte natiT ati pus sutimi de ani ca sa seintroduce prin torente de sange; un popor care s'a afirmat in ochiilumei i prin calitatiie spiritului, i prin calitatile inimei, i prindesvoltarea intelectuala i prin barbatia sufletului; poporul roman!stapan pe Ora frurnOsa, rnnós i menita prin positia el' de a fipridvorul templului civilisatieT moderne la marginea Orientului Incabarbar.

Acest popor a avut din vechime i pene in clilele nOstre sOrtacea mai stranie, cea maT periculOsa pentru existenta sa nationala,fiind o colonie latina perduta intze alte marT ginte de sange strain.Vecinic el s'a gasit facia cu un nal du0nan, cu o noua amenin-tare !... Cand cu selbaticele horde de la Nord, .cand cu torentul

nim6nui,

si

... SA

i siesi

f

.

ne-ail

.

www.dacoromanica.ro

AsiatiC ce a inundat o parte din Europa orientala, cand cu nenu-meratele incercarY de cotropirT ale vecinilor lui, TatarT, UngurT,Po loth, etc., cand cu otrava corosiva idernoralisàtóre a Fanario-tilor, cand cu bratul apasator al protectoratula rusesc, i cate altecalamitatT isvorite din intru 0 din afara..... Si bietul vultur roma-nese, prins n lupte gigantice i seculare, de 0 a perdut dope penescumpe din aripele luT, una peste Carpati i alta peste Prut, a e§itinvingetor a rele sOrte ce l'a persecutat, cu inima intrega, cu capultefar!... In fine el a dat pept cu Turcul care'l tinea in vasalitatede 400 de aril, §i-a rec4tigat independinta vitejesce, atragandu',1laudele Europe, i and sermanul se credea scuturat de greutateanenorocirilor, , and se credea intrat intr'o.viata scutita de grijide lupte ca" se gasesce facia cu o noua amenintare, facia cuo noua cumpana, facia cu navalirea Israelita I_ Si ce mai ingri-jitor pentru el, facia cu un verdict europen, un verdict ce pune inpericol viitorul luT, narionalitatea lut, i chiar avutul seri stramo-

rno0a lull,Ce este acesfa noua cUmiiana? Ce este acesta noua navalire ?-

Cine sunt navalitoriT, de unde vinti, ce vreali? Si cine este noulMoisi care 'T conduce la noul pament al fagaduinta , aeclat asta-data pe malurile Dunare4

Ce sunt navalitoriT? Sunt un popor activ, inteligent, neobositintrir indeplinirea rnisiuneY sale; sunt adeptiT cella mai orb fanatismreligios; ceT mai esclusiv*i din toff locuitoriT pamentuluT, ceT maineasimilabili cu cele-alte popOre ale Credincio0 One lamate religie lor; efi`i lor sunt RabiniT care edicteza legi specialepentru eT; patria lor e Talmudull Puterea lor e nernesurata cadse rezama 0 se intemeiaza pe doue alte puteri : franma§oneria re-Iigiós i aurulT

TDe unde yin ace,tY navalitori? Judecand dupa numerul spaiman,tator ce curge necontenit pe tote frontierele fere, pe tote potecilemuntilor, peste plaiuri ii peste ape, ar crede cine-va c a fug a-lungatT de biciul persecutie, cad navalirea lor presinta spectacolulernigratiilor din secolii trecuff... insa nu I... ET vin in cea mai Mareparte din Imperiul Austria, unde EvreiT se bucura de protectialegilor, i unde ah' capatat chiar drepturT civile i politice ET yin§i din Rusia care le-ail acordat dreptul de a deveni proprietarT.,..

5

lata,'I

§es.c,

lumen..

5i

www.dacoromanica.ro

Fug dar de bine!... Pentru ce?... Aid e misterul care trebue sa nepue pe gandurT

te vreail el' la noT?... 0 Rositie sociala mai avantagiOsa?... Nu,cad dupa plangerile lor, , aici -este tera persecutiund.... 0 patrie?Nu! cad patria lor este Talmudul; in el cred, in el vietuesc, inel mor...! Si acest fanatism secular face taria lor, cad el 'T oprescede a se asimila cu cele-l-alte popOre 0 de a se contopi in ele;mantine ca o natie straina intre cele-l-alte natii, ca un Stat inStat. --EY cauta dar aicea nu o positie sociala, nu o patrie dar oproprietate lesne de dobendit, eftina de cumperat; o proprietatepe care sa o pOta trece care ori-cine altul cand acesta transactiecomerciala ar cuveni intereselor lor; o proprietate care prin positiaeT s presinte avantajul de a fi ca o taraba deschisa pe pragul cedesparte Orientul de Occident. Gasindu-se inecati intre miliOnelede locuitori aT marelor èrT Europene, eT vreii la rendul lor sainece pe un popor mic, i, prin ajutorul capitalurilor ce poseda, sadevie proprietari aT pamentuldi aceluT popor, iar din vechiT stapaniaT ferii s faca nisce flop", precum sunt astadi teranil' din Galitia

din o parte a Bucovinel.lath; cum se esplica acesta moderna.... nu clic cruciada, termenul

nefiind potrivit cu judaismul... Amin clice dar : acesta ''moderndjudaicA

Téra e frumOsg, imbelpgata; ea are oraF marl, drumurT de fer,psele, institutii desvoltate; i un popor cam neprevecletor ca totepopOrele de vita latina Ce 'T mal upr de cat a se substitui lo-cuitorilor acestel teri, 0 de a face din tera intrega o proprietateIsraelità?

'Daca este acesta planul navalitorilor de astacli, precum tot neinduce a o crede, el probéza Arica o data spiritul intreprincletor alneamuluT israelit, i departe de al merita un blam, el e de naturaa 'T atrage lauda i admirarea Omenilor practieD

Blamul s'ar cuveni noue, Romanilor, daca prin nepasarea nOstra,sail prin aplicarea unor fatale i absurde teoriT umanitare, am dainiñe o mana de ajutor la indeplinirea acestui plan. Blamul ar cadeape capul nostru, daca inelaT de acele teoriT intelese pe dos, saildominatT de o spaima imaginara, sub influenta unor amenintarlimaginate, am uita ca patria romana este un deposit sacru incredintat

-

'T

A

6

id

www.dacoromanica.ro

7

nog de pgrintiT nostril' pentru ca sg '1 transmitem intreg i nepgtatla copii

Cine este noul Moisi care con ince poporul luT Israel cgtre o

noug Palesting? Cine? 0 adunare de OmenT eminentf, iubitorT deneamul lor; puternicT prin leggturile lor sociale in lumea politicg,si maT puternicT Ariel prin agentul producgtor de minunT, prin aurulposedat de bancheriT israelitT, printiT finance, dupg. cum 'T numesccu mggulire unele gazete francese... Alianta

Mianta. israilitg!... Nume misterios dar resungtor si lugubru canumele de Nihilism. Toff vorbesc cu o mirare cam ingrijitg de

aceste done firme resgrite de o data in ochiT tumid, dar nime nupOte mesura intinderea aspirgrilor acelor puterT ocultth

Alianta israilitg Admirabilg i colosalg asociatie I Vointa eT estevointa intregului neam judaic. Poruncile eT sunt legi nediscutabileUn gest al eT, i sute de miT de Omenf pgrasesc cgminul strg-mosesc ca sg se inregimenteze in tgcere sub drapelul negru alnavalireT; sute de miT, cu cea maT depling abriegatie, se indrumezgpe calea triste a emigratieT... Insg alianta, noul Moisi, le aratg viitornlaurit, i el' merg inainte ca valurT inundatOre a torentelor:.

In presenta until asemenea fapt de energicg pgrtinire, cum darnoT RomâniT sg nu ne ingrijim, i sg nu ne intrebgm ce vrea aliantaisrailitg la noT?

Ea vrea vrea sg ridice semintia judaicg de la cgdere; vrea sa

dea o proprietate mare celor mai sgracT i mai neluminatT din nea-mul eT ; vrea pentru scopurT ulteriOre sg radice Evreii pe aceiasitrapta cu RomâniT in România, i a reusit a interesa pe Europacivilisatg la realisarea acestuT vis frumos, acestuT plan dibaciii, acesteambitiT demng de OmenT care compun alianta israilitg.

Acum sg esamingm Cps ce se intemeiazg alianta israilitg ca sgreclame pentru numerosiT seT coreligionarT drepturT de cetatenT inRomania? Care sunt serviciile facute tern' de care comunitatea ju-daicg? Adus'aii ea vre-o-datg ajutorul el bgnesc la ncvoile Ronfi-nilor fail a cgta in. acel ajutor un profit usurar? Unitus'ail cu su-fletul la durerile teriT? Impartasit'ail bucuria ci in clilele de triumf?Nu, Regret de a constata ca EvreiT din Moldova, afarg de forteputine e'sceptii, aretat vecinic nepasatorT de sOrta Romania,ba pot dice chiar ostili propasire nOstre nationale. Unirea princi-

no,triT....

israilita II

'§T

i

7

pi

slag

www.dacoromanica.ro

8

patelor a lost pentru ef un doliil Independina romana o ingrijire,lupta Românilor pentru acea independeqa un motiv de a scumpi

baniT, de a cresce camata si de a specula asupra misc in obstestiCDe la 1842, cand a inceput na.'valirea evreésca , crescut ca-

mata si ati produs ruing proprietaff mai-Tondat-aii la noi evreii institute de folos public ? Nu I Ganditu-s'aii

macar a,a numitiT print': al' finance din straiatate ca s intrebuin-teze influenta lor pe langa," puterniciT diplomaff aT clad, in favóreaaceste rT române pe care o priviaü ca o viitOre proprietate alneamului evreesc

icT una de acestea*! Singurul israilit care a incercat la noT ointreprindere clisa de folos public, este vestitul Dr. Strusberg, siasta-cli cunOscem cat folos personal a tras el din construirea dru-mului sal de fer, unic in felul sal pe facia pamentului, si tot o-dathcath pagub ati suferit i sufera ,Inca Oral Ea platesce scump in-crederea ce a avut intr'unul din cell maT celebri personae dinaristocralia israilit )

Inca o-data dat s ne intrebam prin ce manopere alianta a reusita interesa Europa la sOrta ulna neam cu totul strain de neamulnostru, i care nu se 'Rite recomanda simpatieT europene prin niciun act meritoriii sgyeqit la noT ?

Tote acele manopere se reduc la una i singura, insa cea maieficace, la influenta calomnie!

.Calomniez, il en reste toujours quelque chose clice Beaumar-chais prin gura luT .Figaro.»

actica intrebuintata a fost de a arata Europe': pe nenorocitilevrei ca pe nisce interesante victime al inchizitieT române pentrucausal de religie, iar pe poporul roman a '1 zugravi cu culorile cekmai infioratOre de netoleranta, de fanatisin, de barbarie ; ast-fel casa descepte mila Europe pentru evrei i indignarea el' contra Ro-manilor-

Si in adever, D-lor senatori, ati observat cum de vre-o cati-vaanT foile din strainelate devotate evreilor,, all devenit instrumenteOrbe a campanie clevetitOre intreprinsa in contra Romanilor. Ori-cecalificari injuriOse , scOse din vocabularul trivialitàeT, ne-at fostaruncate cu sumetie de unele jurnale din Viena, din Pesta si chiar

!...

.

, .

_

s'ati

ai

,

www.dacoromanica.ro

9

din Paris. Am fost tratati de sèlbaticl, de barbarY, chiar 0 de Iasiin ajunul luptei nOstre pentru independintg.

neinsemnat incident atingelor de un evreti , a fost esploatat in defavOrea nOstrg i presentat in stralinetate cu proportii

pentru ca sal dispue opinia publicg in contrg-ne; i nota-bene:aice se vgdesce perfidig, tote faptele Romanilor resta.lmIcite , exa-gerate, all fost atribuite until spirit de netolerantg religiOsg ce n'aesistat nici o-datg la nol

esemplu : un caidiumar jidov, dovedit de in§elgtor, de falsifi-cator, era depgrtat de pe mosia unde '0 esercita traficul? Foilestrgine persecutie religiOsg

ri-ce mèsurg administrativg luatg de guvern pentru ordineamoralitatea publicg: Persecutie

Pri-ce lege apgrgtOre intereselor pafticularilor, votate de Corpu-rile Legislative : Persecutie religiOse

(Tot functionarul, primar, comisar de politie, sub-prefect, prefect,procuror, judecgtor : agenci ai persecutiei religiOse

thiar mini§triT all fost declarati de sefii unei armate biurocratice,organisatg special nu atat pentru guvernarea rei cat .pentru me-nirea de persecutie religiOsa"

'Dar mai Un evreil fanatic, se introduce intr'o bisericgcresting, furg sculele sfinte i le aruncg intr'un loc spurcat. Pre-tutindenea, aiurea, chiar in Wile cele mai civilisate, acel profanatorar fi fost rupt in bucaci de poporul indignat. La noi, .furul sacri-legill scapg teafgr, §i pentru cg este dat sub-judecatg : persecutiereligiOsg

Mai dC-ung-cri in micllocul IauluT, clioa meet-mare, cu ocasia in-mormentgre unui rabin, evreii all dat probe de cel mai selbaticfanatism, insultand crestinii ce intelneau, i maltratand femeile kr...

i insg poporul Roman all stat un evreil n fostatins... Cine insg sg plange de persecutie? Tot evreuf

,S'ati facia lee restrictive Spre a feri pe locuitorul sgtean de es-.ploatarea evreilor debiatorY de beuturi spirtOse, i cu acestg ocasie,s'au depgrtat de prin unele sate cati-va carciumari ce fkeail traficiulcel mai ,nelegal, i erail chiar gazde de talhari... Tipete, rgcnete,protestari in foile evreesci; persecutie religiOsg! cgol' religia a ajunsa fi trit i prin carciumi ca un bun instrument de clevetire.`..

tel . .

Sve

strigag:

religiOst.j

mult 1...

Nici

,

jiaT

marl,

1

si

9

linistit...

--

www.dacoromanica.ro

10

Sj insg, cu tOtà asprimea legilor restrictive,ue beutur" spirtOse, si de tutun sunt in manapersecutie religiOO

Teara e pling de sinagoge unde evreiT selor... Probg de persecutie religiOsg.

EvreiT se bucurg de libera circulare, de libera asedare in lungulin latul Ord. ET fac comerciii fgrg impedicare, chiar comerciuri

ilicitel.. aU intrunir" publice fall control, fondézg gazete in care usezgde libertatea preseT pang la licentg, maniand cu impunitate armabatjocorei in contra Românilor i a Parlamentelor nOstre. Probg depersecutie religiOsg:

Ce se mai spun ?... 'MT ar trebui dile intregf ca s insir aci in-chipuitele probe de persecutie religiosg, prin care alianta israelitgati cgutat a depinge nemul Roman ca un neam netolerant, barbar,bun de sters dupe facia pgmentului.

Iatg insä un document de o mare insemngtate care se ggsescein dosarele congresului de la Berlin, un pasagiti din rechisitorul

privitY: tote debiteleevreilor... Probg de

bucurg de libertatea

presentat acelui congres de alianta israelitg, rechisitor care negre-sit a servit.de bazg prescriptiilor ce ne privesc in tratatul incheiatin capitala Germanie.

VetY vedea pang unde a mers lipsa de lealitate, indrasnela ca-lomnief i ura israelitg in contra mistral.

Ascultaci: cIn Romania situatia israelitilor, fOrte numeroffi, este«inch' grozavg 1 De dour an" eT sunt jertfa celeT mai crude perse-

Mai in fie-care an Europa este uimitg la poVestirea rescO-?dolor, uciderilor, prgclilor i isgonirilor, .. en .mase, de care evreiT«sunt victime.»

Audit", D-lor senator'? Resale, ucideri, pradi! Ar crede eine-va cg aude vorbind de Maroco, sail de Spania pe timpul lui Tor-quemada Alianta a ggsit de bonne guerre a pune pe sémaRomaniei de astg-di crudimele suferite aiurea de evrei in secoliTtrecutY prin çàrile cele mai civilisate.

Dar sg citim mai departe : «La aceste violente s'a adgogat .cell masse persecutia legalg cu un sir de leg" ce esclud pe jidanY

«de la tote intrebuintgrile, de la tote carierele liberale, de. la tote«functiunile publice, i de la numerOsele ramur" comerciale, impie-

si

.

gcutii...

cultqluT

. .

.

www.dacoromanica.ro

<<decand pang si esercifiul cultului religios, i cgtand prin toteputinciOse a reduce la iniserie i a '1 degrada.»

Ati audit? 'NoT impedecgm esercitiul cultului religios, l cu toteaceste tam pilot de sinagoge!.. Noi reducem la miserie, si cutote acestea comerciul intreg si industria, si avutul monetar suntin manele lor Nol 'I degradgm, cand se degrad eT insusi prin fa-natismul lor, i prin degradatOrele lor ngravurY_ ,Cum gàsil veraci-tatea acusarilor, si ce nume se cuvine procedeului israelit?

Mai departe : cIn zadar Puterile garante, redemAndu-se pe arti-colu 46 din Conventia de la Paris care acordg israelifilor dreptuncivile cel pufin, reclamati in contra acestei politici funeste si bar-bare ... Romania a remas lath mila pentru israelitT... etc. etc.»

Auditi cum evreiT ne injurg , cum ne califica .de barbari chiarintr'un act oficial menit a fi supus sub ochiT Congresului.

Iata prevederile acelei Conventiuni din 19 August 1858 , preve-

derl earl' noi ne-am fi abtinut de a le esecuta:Art. 46. Moldovenil si Valahii, de tOte riturile crescine se vor

qbucura de-o-potrica de drepturi politice. Aceste drepturi se vor«putea acorda i altor culte prin dispositiT legislative, etc. etc.»

Se vor putea acorda nu vrea sa died se vor acorda; nu are uninteles obligatoriti pentru Romani. Cu tote aceste asemenea dis-positiT legislative s'ail inscris in codul civil din 1864. Care evreilinsg a voit sg profite de ele? NicT unul!...

Pentru ce ? Pentru cgereii, afara de un prea mic numer, nu tinla nationalisarea romanä, nu tin la drepturT politice; eT in numaila drepturi civile, adica la dreptul de a cumpera pgmenturi, remit-nend tot sub sujetiunea streing. EY tin la ;;tergerea. art. 7 din Con-stitutiune, pentru ca o data pusi pe aceiasi linie cu strainT

din tera, sal profite de dreptul de a deveni proprietari de. imobilerurale, i sa ajunga asefel la scopul lor de a deveni stgpanii ace-steT

Tata, .P-lor, cum Alianta a esploatat cu profit campul murdar alcalomniei, si Europa , indusa in erOre a credueo, dar! a credueoEuropa luminatg 1 ...

Noi am despretuit aceste clevetiri dilnice respandite prin foilede publicitate; am comis gresela de a nu ne apgra la timp dina-intea opiniei publice, si de a respuudg la nisce acusari false ce

. 11

.

'T

:

cei-alti

7

'1

pe

t6rT. y

www.dacoromanica.ro

12

ascundeati un scop perfid , aratancl- la randul nostru adeverul.acest adever este ca('nu noi Românii suntem persecutorii, ci noisuntem persecutati; nu noT coniitem crima persecutiei religiOsa incontra evreilor, ci evreiT comit crima unei persecutiT complexe incontra nostril, persecutie i religiOsa si economica i nationalg.

Am neglijat de a desfasura in ochiT EuropeT tabloul ingrtaitoral navalirei sistematice si demoralisatOre a evreilor, uniT isgonitidin Austria si din Rusia, pentru purtarile lor nelegale, i cei maimulti tramisi la noT din ordinul Aliantei israelite. Am neglijat dea pune in privirea lumeT lungul isvod de locuitori adusT la sapa delemn , si de familii o data avute i astädi caclute in saracie, prinunélta infarnA a usureT i prin hrapirea nesatiOsa a evreului ce es-ploataza mai cu seama Moldova. Am negligeat de a publica infoile europene durerosul i inspaimantatorul martirolog a nenoroci-tilor Romani otraviti de evrei prin beuturT falsificate.-

apa de foc, varsat de AmericanT in gura selbaticilor acontribuit a distruge mai mult poporatia indigena de cat armelede foc. ,Rachiul otrAvit vindut de evrei prin satele nOstre are a-ceiasT tinta si produce acelasT efect. Demoralisarea, secarea pute-rilor, tampirea i mcirter

Acesta este adeverul 'ddeverat! iar nu cate-va incidente isolatesi forte rarT carT sunt de domeniul politieT corectionale si pe careAlianta israelita le grupeza cu multä dibacie peutru ca sa compuedin ele un tabloil de persecutie

Privesca Europa nepartinitOre starea prosperà a celor ce se clicpersecutati de noi, in comparatie cu starea de quasi-miserie acelorce sunt acusati -de a fi persecutorT, si declare in consciinta din careparte este persecutie?

Esplice Europa invatata acest fenomen unic I straniii in istoriaomenireT : Cum persecutatul se bucura de tOte libertatile religiOsesi comerciale, cum pate el circula si a se aseda unde'T place? CumpOte claldi burgurr si ridica sinagoge, i fonda jurnale, i avea in-trunirT publice faral nici o impedicare, Para nicT un control din par-tea guvernului? i cum pe de alta parte persecutatorul sa fie supusla tOte sarcinile Statului, sa fie esploatat pane la maduva de celpretins persecutat, i in loc sa prospere, sa' se imbogatesca in pa-guba persecutatului, din contra, el stapan in Ora luT, sa scada, sa

religiOsg.

5i

,

www.dacoromanica.ro

13

ajunga la marginea miseriei si in fine sa tinda a dispare ub va-lurile acelor persecutati de el '

'Fac apel la Europa luminata, fac apel chiar la aceTrora siintul de echitate si de lealitate nu le este strain, sa declaredin care parte este persecutiex

va gasi pOte un filantrop, om de Stat, economist politiccare ar çle ca persecutorul roman e lenes, i persecutatul evreiie harnic; ca românul trebue s dea pas evreuluT, fiind until inertsi cel-alt activ. La acesta stranie asertiune, voiti respunde aceluledonomist-politic atat de aspru in privinta românului, i atat degeneros in privirea evreuluT, 'T voiü respunde invitandu'l sa'sT a-runce ochiT pe câmpiele tare i sit vada cine muncesce sub arsitasOreluT in lunile de vara? Cine cu sudOrea luT scOte rOda Omen-tuluT pentru ca economistul-politic sIt aibg cu ce teal in lux, sipentru ca evreul persecutat sg aibg ce esploata Idea' munch'?

manul e lenes ? Dar !... El e lenes la cascigurT ilicite, i *sta.lene '1 onoréza, cad e o calitate, o pfoba de consciinta. ,

In fine esplice Europa luminata un alt fenomen : Ciim se faceca evreiT din terile in eare se bucura de tote drepturile cetatenesci,fug de acele terT, se lepada de acele drepturi, i vin cu sutele demiT sa se arunce in ghiarele persecutieT române? Cum se face cain timp de 20 de anT numerul acelor nenorociVi persecutatT a cre-scut de la 8o,000 pene peste 400,006-r

Iata un tabloii ingrozitor de cresterea nurne'rului acesteT popu-latiunT navalitOre.

Recensementul din 1859 arata pentru populatiunea Romani&urrnatOrele cifre :

4,299,000 crestinT . . . . Populatiune totalit 4,434,000 sullete.

135,000 jidant

Mi,carea populatiunet adicg sporirea prin escesul nascerilor asu-pra mortilor, , dupa documentele statistice, ne da pene la 1872 ,urmatOrele cifre :

4,586,500 crescini . . . . Populatiune totalit in 1872: 4,846,500 sullete.260,000 jidanY.

Pe basa aceleia0 crescerT, populatiunea pentru sfirsitul anuluT1879, se pOte admite ast-fel :

navalitOreisraelitT cg-

Ddr s

www.dacoromanica.ro

14

4759,5oo crescinY . . . . Populatiune totall In 1879 : 5,095,300 satiate.335,800 jidani.

Cifra de 335,800 jidani, in 18,79, este prea mica : I. pentru càpunctul de plecare adica, recensamentul din I8yQ este gre0t inmaT putin; al 2-lea pentru Ca nimic nu este mai greil de cat inre-gistrarea esacta a nascerilor i mortilor la evrei (mai ales de la1859 pend la 1870); 0 al 3-lea pentru ca in acea cifra nu se co-prinde escesul iipigratiune evreesci, asupra emigratiunei, in inter-valul de la iErrz 1079. Asa fiind , cifra in genere admisa de400,060 evrei astacli in fiinta, se póte privi ca adeverata i mai dearaba ca un minimum.

Din cifrele mai sus espuse resultà ca, pe cand populatiunea cre-stina in 20 ani, de la 1859-1879 a sporit cu 470,000 suflete, a-died cu a 9-a parte , populatiunea evreescd in acela interval acrescut cu 200,800 suflete, adica cu de 2 0 jumetate ori, intregapopulatiune evreescd!!

D. Moseau de Ionnes, arata tabloul urmator :

Svedia i Norvegia, 450 jidani, adica I la 7,500 locuitori.Anglia, 12,000- jidani, adica I la .1,750 locuitori;Elvetia, 1,970 jidani, adica I la 1,100 locuitori;Prusia, 135,000 jidant adica i la 800 locuitori;Francia, 60,000 jidani, adica I la 600 locuitori;Italia, 38,000 jidani, adica I la 500 locuitorY;Danemarca, 6,000 jidani, adica I la 330 locuitorY;Grecia, 7,000 jidani, adica I la 140 locuitori;Germania, 150,000 jidani, adica I la 90 locuitorT;Belgia i Olanda, 80,000 jidanY, adica I la 72 locuitori;Austria, 453,000 jidani, adica i la 6o locuitori;Rusia, 658,000 jidani, adica I la 58 locuitori;Turcia, 380,000 jidani, adica I la 26 locuitori.

Noi putem adaoga :Romania, 400,000 jidani, adica I la 13 locuitori.

Prin urmare,' Romania are relativ o populatiune evreesca de 2orT mai mare de cat Statul din Europa care contine relativ maimulti jidanY, adica de cat Turcia , i de 600 de oil mai mare decat Svedia, care contine cea mai mica populatie evreesca

Luand numai Statele cu cele mai marl' cifre absolute `tle evrei,vedem ca in :

,

www.dacoromanica.ro

15

Rusia, jidanii constitua a i io-a parte din populatia totalg;Austria; jidanii constitua a 79-a parte din populatia totalg;Germania, jidaniT constitug a 144-a parte din populatia totalg;Belgia, jidaniT constitua a 112-a parte din populatia totalg;Francia, jidaniT constitug a 600-a parte din populatia totala;Italia, jidaniT constitua a 7oo-a parte din populatia totala;Romania, jidaniT constitua a 13-a parte!Mare atragere are pentru nearnul israelit acestg persecutie L. Mare,

dulce i se vede, de vreme ce top alerga la densa ca la un gheseftplin de marl folOse.

Bine-voiascg dar Europa a intelege odata pentru tot-d'a-una caprecum in secoliT trecuti evreiT persecutati pentru causa de religiein Francia, Englitera, Germania, Italia, Spania i Portugalia, ggsetiun adapost in Ora RomAna, tot asemenea 0 in chicle nOstre evreiTnepersecutati astgcli in acele rT civilisate, alerga iar la noT, i astadata cu sutele de mil: insa nu pentru ca sa fie persecutati deRomâni, dar pentru ca sg aibg i el' la rindul lor pe lume rolul depersecutorY i sa persecute pe acei ce le dad ospitalitate Cifreleati o elocuenta neinvinsa 1

Inca o-datg, iata adeverul! i insa Europa a creclut i crede dincontra, atat de dibaciti a fost surprinsa confienta sa, atat a fost deactiv, , de influent, de neimpacat, de victorios , sistemul clevetireiaplicat in contra nOstra de Alianta israelitgl

Aid stain i ne intrebgm cu mirare : cum nisce OmenT ata deeminenti ca acei ce compun comitetul Aliantei israelite, s'ail injosita se servi de o arma atat de degradatóre? CàCT nimic nu'i maYinfamant pe lume ca rolul de calomniator .... i ne place a credeca insusi ace OmenT ail fost indusi in er6re de care nisce fanaticisi de rea credintg corespondenti din tell. Ast-fel, pe baza rapor-turilor mincinOse ce primiati, ati indus i el' in er6re pe supremiTlegislatori aT Congresului de la Berlin.

Prin urmare , :Romania este astgsli victima uneT erori isvoritgdinteug infamg calomnie

Ce efect a avut asupra sOrtei nOstre acea er6re? Un efect desa-stros, inic, umilitor i stigmatisator pentru natia Romana I

_---Europa indignata de tablonl atator cruclimi , atatoratAtor pretinse acte de barbarie comise de noi asupra nenorocitilor

nelegiuirT

www.dacoromanica.ro

evrei ne-a condamnat fara a ne asculta. Europa, convinsa cg sun-tern un popor netolerant, fanatic, barbar 0 persecutor, ne-a pus peacela§ rand cu selbaticii din Africa, ail gasit ca facem pata in se-cola! XIX, in acest secol de lumina, i cg meritgrn o penalitate.Europa deci a decis a nu recumisce independenta nOstra, pene maianteia nu vom pune capa barbarieT nOstre, One nu vom incetade a schingiui pe evrei, One' ce in fine nu vom acorda acestoradrepturi civile i poIitice

.lata situatia esacta In carenat fara judecata in presenta

Indignarea Europa a fostde a lua in consideratie

r. Ca ,independenta nOstra

ne aflam un popor acusat, condem-altui popor calomniatOr navglitoriatat de mare, in cat nu a permis

ne-am reca§tigat'o in§ine cu arma inmana, cu pretul sangelui nostril: ca independenta nOstra este unfapt desaver§it un fait accompli i recunoscut de marii AtleffaT ultimulta resboiti; de imperatul Alexandru §i de Sultanul, fostulnostru suzeran; ca independenta nóstra nu ne-a fost acordata depomana de catre altiT, dar ca acea gloriOsa pomana ne-am facile()

not in§ine prin vrednicia nOstra.2. calitate de beligeranti invingetori... nu invin§i... am

meritat a fi scutici de ori-ce conditii umilitOre inteun tratat de paceincheiat iij urma resboiului la care am luat o parte g1oriosa-

3. Cg tratatul de laSan-Stephano, care-le nu a fost abrogat inintregul see, proclamase independenta nOstra

4. Ca tireptul international positiv nu obliga pe o natie care n'afost representatg la un Congres, a se supune ob1igaiilor impuse etde acel Cpngres, atunci mai cu serna cand ea este invingetóre iar

nu invinake§ter-pre8tidigitator a fost dar Alianta i§raelita daca a reu§it a

introduce prin surprindere in tratatul de la Berlin o cestiune cutotul strging resboiului oriental, cestiunea israelita) §i tot prin sur-prindere tintesce a se resolva acesta cestiune in Parlamentele

Rpmame.advocat a fost Alianta israelita daca atatand indigna-

rea Europe in contra nOstra, a aprins'o in a§a grad incat Europasa ne condamnc pe noT RomaniT 'a plat pacea Orientulta cu ooucata din pamentul nostru, cu Basarabia; sa ne condamne tot-o-

16

:

'1

:

Cg in

_Elocuent

,

i

www.dacoromanica.ro

17

data a plati recunOscerea independenteT nOstre cu sacrificarea drep-tulul nostru suveran de legiferare; sa ne condamne in fine a dadrepturT la sute de mil' de straini isgoniti de aiurea, adapostitTintre noT ca dusmanT faltarnic

Europa avea alte cestiunT de regulat in Congres, cestiuni multmai importante pentru ea, precum de exemplu, aceea a interdictieTinscrisa. in Constitutia nOstra in privirea colonisareT cu nemurTstraine (art. 3). Cum s'ar putea impaca dar stergerea art. 7 cumentinerea art. 3, când cel d'anteiti impune colonisarea evreesca,si cel d'al doilea opresce orT-ce colonisare. SA' alba evreiT mai multeavantage de cat FranceziT, GermaniT, ItalieniT? etc.

In zadar marele cancelar al imperiulul Rusesc, printul Gorceakof,eel mai autorisat a spune adeverul in chcstia israelita , - in zadars'aii ridicat in contra prescriptiilor din art. 44, aretand marea deosebirece esista intre evreii occidentalT i ace din orient, declarand chiar,ca acestia sunt un pericol pentrn popOrele de dincOce de CarpatT,glasul shit n'a fost ascultat, cad trebuia sa fim noT pedepsiti pentrufara de legile nOstre de popor barbar, netolerant i persecutor f

De acolo ati isvorit art. 44 !iata-ne dar stigmatisatT in ochiT lumeT pe temeiul unor simple

calomnillStigmatisatT ! Cad art. 44 coprinde in prescriptiile sale un sub-

inteles stigmatisator.Cine este inferat cu acesta denumire insultatOre ? NoT! Poporul

Roman 1 NoT care cu tot dreptul putem revendica titlul de poporulcel maT liberal, cel maT emancipator din tote popOrele lumeT mo-dernel

netolerantil. NoT care n'am avut nici o-data un Ghetto inorasele nOstre , si care ne-am deschis fruntariele la refugiul tutuloracelor nenorocitT evreT persecutati, despretuitT, schingiuiri in Fran-cia, Germania, Italia, Spania etc.

NoT. barbari? NoT care am emancipat VeciniT la anul 1749, pecand CrestiniT erati servi in cele-alte State occidentale.

Nol barbari NoT care in timp de 30 de anT numaT am desrobitlovind ast-fel un drept feodal i secular,, fara lupte , fara

ve'rsare de sange ca pe aiurea, ci din contra cu cea mai crestinescacompaimire.

[12,166] 2

.

Si

NoT, .

tiganii ,

_

www.dacoromanica.ro

18

emancipat RomaniT desfiintand boerescul, i ridica.ndpe servii nostri la rangul de cetatenie, facându'I chiar proprietariprintr'o singurg trasatura de condeia, i acesta fara lupte, farli ve'r-sare de sange ca aiurea, ci din contra cu entusiasmul celDesfiintarea unuT drept feodal i secular, care tinea pe fratiT nostrisub jug, ail fost cea ma frumOsa sarbatOre nationala.,

am dat drepturT politice Armenilor stabilitT in tera de 400 deOmenT liniscii, muncitorT, i iubitori de patria lOim facut Arica mai mult , noT cei barbarT, noT cei stigrnatis4T;

am trecut Dungrea ca sa contribuim la emanciparea ulna' neamstrain none, la desrobirea Bulgarilor

NoT suntem barbari, noi am meritat acesta insultà a doua clidupa ce in lauda lumeT, ne-am afirmat valOrea sub zidurile PlevneT?dupg ce ne-am probat toleranta intr'un ir neintrerupt de secoll'i'

cine a luat initiativa in Congres pentru ca sal ne arunce pefrunte acesta crudà Natiile de acelasi sange cu noi?

Francia! Acea tera generOsa i emancipatrice; Francia atat desimpatica nouL'.1. caria datorim conventia de la Paris, in sinul carianoT RomaniT mergem cu preferinta de aprOpe o jumetate de secolspre a ne deprinde a fi liberal'', i emancipatorY. Francia a carianenorocirT all gasit un resunet atat de profund in inimile nOstre!Francia Frangois care dupa batalia de la Pavia, ail strigatcu o nobletà cavaleresca :

Tout est perdu, fors l'honneur!Atat de puternica all fost influenta calomnii versata asupra -ncis-

tra de IsraelitT, i erOrea isvorita din acea sorginte necuratà!Italial.. Care a declarat cu mandrie in parlamentul eT, ca e sora

RomânieT! Italia erouluT rege Victor Emanoil, i a mareluT cetatenCavur, doT giganti earl all fundat unitare i independinta Italiel faraa sacrifica onorul eT. Italia ne-ail aruncat insultal. sora a stigmatisatpe sora!

Atat de desnaturatOre ail fost influenta calomnieT Versata asupranOstrA, i erórea isvorità din acea sorginta necurata!

Turcia singurg., entre care noT ne-am purtat dusmanesce, s'agrabit a rccumisce independinta nostril, fara conditil, cu lealitate,ast-fel all recastigat simpatiile mistre.

Cu Turcia am avut 0 socotela seculara de incheiat . . . Am in-

.....1

mai viti.

Si

insultà

luT

Arn clAca§T,

anT,

I-iU

_

www.dacoromanica.ro

19

cheiat'o sub clidurile Plevnei, si am rupt leggturile nOstre de vasa-litate, remânend in legaturi de amicie Am scapat de un suzerar*care se feria de a ne da porunci, respectand autonomia nOstra,strania capriciti al sOrtei .. Astd-cli ne gasim facia cu cincisuzerani cari reclemandu-se pe o erOre, ne edictecla legY i penalitati.;

(Ce_am cAstigat in schimb? Ce ne folosesce independinta clansuntem constrinsi a inaugura acesta independinta cu un act de su-punere ... de servilitate dechizata sub denumirea de deferenta?

D-lor senatori ! .. In presenta unei situatiT atat de anormale, ceavem de facut? Care trebue sa fie atitudinea nOstra? Avem a nepatrunde de caracterul sacru al mandatului nostru, i fermi, siavem spunem cu curagiii precum i cu deferikv, Puterilor sem-natare tratatului de la Berlin :

«Am fost calomnia n ochii vostril, calomniati intr'un grad ast-«fel dintr'un popor liberal si emancipator ce sintem, 'am ajuns afi considerati de voi ca un popor netolerant, barbar i perse-

«cutor.«Acesta calomnia, a isbutit a nasce n spiritele vOstre o indignare,

«care v'a dictat art. 44 din tratatul de la Berlin.«Acel art. 44, prin conditia pusa recunOscerei independintei nOs-

«tre, coprinde un blam nemeritat de noT, o insulta care lovesce«demnitatea nOstra românä.

Deci, de cat recunOscerea unei independinte patata cu umilire,«mai bine o nerecunOscere ce o scutesce- de stigmat.

«Calomnia a fost perfida, indignarea .neint4erata, penali-

c tatea nedréptal«NoT, Românii, cu tot respectul datorit marelor Puteri a le

a Europe civilisate, dar cu tati demnitatea ce' apart*«de drept unui popor prin sine independent, venim se facem apelda marinimia vOstra si la simtimintul vostru de echitate pentru ca«sa constatati adeverul, i prin urmare sa nu subordonati recunOs-

-«cerea independentei României unei clause ce ataca dreptul el su-«veran de legiferare, i tote fibrlee onorului

«Lasati-ne proprii nOstre initiative, liberului nostru arbitru pentru«a regula chestia Israelita inteun mod conform cu principiile civili-«satiei moderne, ce le-am aplicat cu generositate care a1iT, i cu«interesele nOstre economice si nationale, precum din libera nOstra

2*

... .

alti

sa

-cal

seti.

'

§i

dais?,

,

www.dacoromanica.ro

20

«initiativg am urmat in privirea Românilor, odiniOrg servi, a Tiga-«nilor odiniOrg sclavi, a Armenilor 0 a Bulgarilor.

«RecunOsceti independinta nOstrg pur i simplu, pentru ca sa nu'«remae nici umbra de blam, nicl un vestigiti de stigmat pe fruntea:Rcimâniel, i ast-fel promitem a face schimbare in unele dispositiigale Constitutii ncistre.

«La caz contrarian. o declarant cu cea mai profunda regretare, da-«toria nOstra de Senatori, chemati a pgdi Constitutia nOstra ear«nu a o sf4ia intr'un moment de surprindere; chigmati a pastra«neatinsg demnitatea nationala, ne vom vedea obligati de consciinta« mistra a amâna pang la un timp mai fericit revisuirea Constitutiei.

eAcestg declarare o 'facem fara nici un spirit de sfidare, dar«chiar sub forma unei rugaciuni adresata de noi acelor Mari Puteri,«care sal a tinea sus drapelul demnitatei lor, , i care ne vor per-«mite a urma esemplul lor, pentru ca ast-fel sa fim demni de adua locul nostru alature cu ele.

Nu me indoesc ca top D-nii senatori, precum i Vita Ora , re-

simt nedreptatea i insulta amara ce ni s'a facut din causa uneisimple erori provocata dintr'o calomnie; insa se vor gasi negre0tunii dintre colegii mei, call condu0 de un spirit de prudenta camesagerata, 'ml vor face intempinari:

Unul va dice paste ca Europa luand odata o decisiune in privi-rea nOstra, nu ar putea sa revie asupra ei; prin urmare refusulnostru de a ne supune verdictului sal ar fi din partene o desfidareimprudenta.

Voiti respunde ca, ar fi sg nesocotim spiritul de echitatea Pute-rilor civilisate, daca am crede ca recunoscend ercirea in care ailfost induse asupra nóstra, s'ar inteti a mentinea o clausa pedep-sitcire, nemeritata, in tratatul de la Berlin; voitI adaogi cg in-culpatul ce reclama dreptatea nu desfide pe judele sett,ca a refusa stigmatul pe fruntea Orel, a refusa sinuciderea n'emuluinostru, nu este un act de sfidare. Europa e prea luminatg ca sapue in 'cumpeng amorul proprie al seu de putere giganticg, cu drep-tul sacru a until mic popor ce a meritat tot-d'a-una bunavointaEuropa cunósce ca demnitatea unei natii nu se mesOrg pe numerullocuitorilor seT, precum onorul i curagiul until om nu se mesOrgpe talia lui.

r

, -

3

0

el.

www.dacoromanica.ro

21

Alterva dice póte cal s'ar uni cu parerea med , dacA din dosul _

refusule nostru de a ne supune, am avea 300,000 de baionete.Voiti respunde, c dreptul nostru e mai tare de cat 300,000 debainnete, cart, daca le-am avea i am vroi s'a facem intrebuintarede ele, ne-am gaisi in fa.ta' cu 3,000,000 baionete ale Europe coali-sate in contra nOstra. Prin urmare, nu 300,000 de baionete ne-arputea dicta datoria nOstra de a feri fruntea terel nOstre de a in-,sulta; dar dreptul nostrq

Altul va dice ca.', art. 44 nu coprinde nicT o intentie de insultäin-contra natie Romane, ci numaT o simpla conditie de admiterein marea familie EuropenA, precum de pilda conditiile la care estetinut a se supune orT-cine are dorinta de a face parte dintre membriiuntil' club. Stranie intempinare 1 L'asT intreba pe acel intempingtor,daca ar primi s intre intr'o adunare, cu conditie de a se sinucidemaT anteiti, sail cel putin cu conditie de a trece printr'o umiliredegradatóre

Altul va dice : cal trebue sal facem Ore-care sacrificii , pentru casà intram i. noi o-datà in marea familie Europena. Voiti respundeD-sale, intrebandu'l daca nu a remarcat in unele familiT cate o rudascapalata, care are mai mult rolul i aparenta de sluga de catacela de ruda, care e tolerata in salon sub conditie de a nu se pre-vala de legaturile sale de rudenie cu stepaniT salonului; care e pusla masa in capaul mese, i dacA sunt mai multi meseni, sail me-see importanti, e tramis s pranzéscA jos cu ce-altiAcestd positie de ruda scpàtat i umilità, e nu o admit pentruRömânia cand e sa' intre in familia Europeana, i 'mT place a credecal fie-care dintre noT gandesce ca si mine cal Romania 0-a recas-cigat titlurile sale de nobleta pe câmpul re'sboiuluT, c prin urmareare dreptul de a face intrarea sa in lume cu fruntea sus, iar nu decapul plecaiD

Altul va dice: ca' in fine tot trebue sa' facem ce-va in favOreaevreilor, pentru ca sa dam o satisfacere Europe 0 sl tergem dinConstitutia nOstra acel nenorocit art. 7, causa situatieT nOstre de

Dar!. trebue sa' facem ce-va, insa ce, i cum, i cand ? Iata intre-barea. Daca Europa, apreciand actele nOstre din ultimiT 30 de anT,

convingendu-se prin acele acte, ca suntem un popor liberal si

servitorT.

asta-cri.

,

www.dacoromanica.ro

22

emancipator, ar fi recunoscut pur i simplu independinta nOstra.,cascigata de noi insine, iar nu data none pomana, i daca in urmaacestei recunOsceri leale, ar fi cerut de la noi oficios ca sa des-

fiintam stavila pusa in calea evreilor, nol Romanii, cu generositateasi simtul de gratitudine ce ne caracteriseza, ne-am fi grabit a face

pentru israeliti mai mult de cat vom putea face acum.Lasati la propria nOstra initiativa, si la liberul noitru arbitru ,

ne-am fi aretat mai liberali, mai marinimosi in privirea evreilor de-cat acum cand ne vedem loviti in amorul propriu nostru national, in

dreptul nostru suveran de legiferare, i apasati sub presiunea streina.Alianta israelita prin nerabdarea ei de a dobandi drepturi civile

si politice pentru coreligionarii sei, ati indus Europa in erOre, pen-tru ca Europa sa esercite o presiune draconica asuprq. nOstra.

Resultatul este ca natiunea romana sa simte ofensad. tr Rominiäse simte amenintata, ca poporul este iritat inteun grad care pOtesa produca regretabile evenimenfe Prin urmare representantii seisunt tinuti a fi cu mare circonSpectie in atingerea Constitutiunei

nOstre. i pot clice, sunt obligati la o parcimonie prudenta in ces-tiunea de acordare de drepturi nemului israelit.

Iátà resultatul nerabdarei aliantei israelite, nerabdare legitima, orecunosc. dar imprudenta i nepoliticg

insu-mi care am reputatia de- evreofob, m simt cu toteacestea destul de generos, pentru ca sa gasesc ca trebue sa facem

evreilor o conditiune mai corecta in Ora nOstra, dar cand, i cum,

si in ceNu sub presiuffea directa a art. 44, nu sub presiunea indirecta a

aliantei ci din liberul nostru arbitru de Stat independent!Cad, daca am urma alminterea, daca ne-am supune a trece sub

furcele caudine acelui art. 44.... sciti cu ce ne-am alege ?1. Am afirma noT insine acusarile aliantei israelite si am recu-

nOsce starea de barbarie ce ni se arunca in facia, facend un meaculpd ce ar remane ca o pata eterna pe paginele istoriei nOstrenationale.

'Supunendu-ne cu capul pleCat penalitatei coprinsa in art. 44, amlua deprinderea supunerei, pe cand ali ar lua vis-a-vis de noideprinderea poruncii, i ca Stat independent, am ajunge la o staremai trista de cat acea din timpul reglementului organic, cand eram

.

israelite...

Etl

conditiunr

www.dacoromanica.ro

23

condu0 a la baguette de ordinele venite din Petersburg i de fir-manurile sosite din Stambul.

In fine ne-am espune la cea mai trista umilire: aceea de a datorirecunOscerea independinte .nOstre , nu sacrificiilor nOstre , nu vite-.

nOstre, nu Romanuldi care versat sangele pe câmpiileBulgaria ... nu simtului de equitate a Europei, dar am datori-o inparte ... Aliantei israelitàL.. Asemenea printul nostrucare at facut campania ca §ef Suveran, in fruntea brave sale ar-Mate, Printul Carol de Hohenzolern , nepotul marelui Imperat alGermaniC, i Domn Românilor, el care cascigat titlul maretde Print independent d la pointe de son epee , datori acesttitlu. istoric, nu vitejid sale, nu bgrb4ieT soldatului Roman dar

in parte aliantei israeliteCe ar clice dar tera intrega, daca i-am crea o asemenea situa-

tiune in istorie? Ce ar clice Românul care s'a luptat voios pentruindependenta mope, stramosesci?

Tera si-ar intOrce ochil cu durere de la noT.Romanul ar clice : Nu-mi mai cereti de ash' inainte sangele

daca acel sange vèrsat, nu slujesce de cat la trunchiarea Ord 0la injosirea demnitald nationale.

Pentru aceste considerante, cand astg-di Romania vine cu istoriasa in mana, pentru ca noT sg inscriem pe paginele sale, al nostruveto, e5 unul rup pagina destinatà pentru inscrieiea umilire Ord,iar pe cea-l-altg pagina scriti cu inima mea : demnitatea §i sal-varea

Iata cuvintele pentru care sustin propunerea mea. Am dis ! .

PROPIAERE'

fa- presenta legitimei nemultumiii i mare agitatiuni, produsein Ora prin art. 44 din tratatul de la Berlin, care lovesce dreptulabsolut de legiferare al el"; propun a nu se procede la revisuireaart. 7 din Constitutie inainte ca Romania sg fie lasata la libera sainitiativg, i la liberul still arbitru , in grivirea ori-card modfficarYdin Constitutia sa , conform dreptului sal absolut de legiferare ,

conform intereselor sale economice i nationale, conform demnitgleisale de Stat independinte 0 care, de scroll', este i a fost de sinestagtor.>,

(Semnat), V. Alexandri.

cui?...

cui?...

ell

§i-ail

0-arei.ain

mod

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro